LegeFormă consolidată
Lege nr. 252 din 19 iulie 2013
privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune
- Emitent
- Parlamentul
- Publicat în
privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Prezenta lege reglementează organizarea și funcționarea sistemului național de probațiune la nivel central și la nivelul structurilor teritoriale, precum și activitatea desfășurată de acesta.
(1)Prin activitatea sa, sistemul de probațiune, ca serviciu public, contribuie la înfăptuirea actului de justiție.
(2)Activitatea sistemului de probațiune se desfășoară în interesul comunității, în scopul reabilitării sociale a infractorilor, al diminuării riscului de săvârșire a unor noi infracțiuni și al creșterii gradului de siguranță în comunitate.
(3)Promovarea sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărește reducerea costurilor sociale ale executării sancțiunilor și măsurilor penale prin diminuarea populației din unitățile penitenciare, valorificarea potențialului socioeconomic al infractorilor și menținerea siguranței comunității.
Activitatea sistemului de probațiune se desfășoară în condiții care să asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, orice restrângere a acestora fiind posibilă numai în limitele inerente naturii și conținutului pedepselor și măsurilor stabilite prin hotărârea judecătorească și în condițiile care decurg din specificul intervenției, în funcție de gravitatea faptei și riscul de săvârșire a unor infracțiuni.
Activitatea sistemului de probațiune se desfășoară în condiții care să respecte demnitatea persoanei și care să nu îngrădească exercitarea dreptului la viața privată a acesteia și a familiei sale mai mult decât este inerent naturii și conținutului intervenției.
În cadrul sistemului de probațiune, orice activitate se desfășoară fără nicio discriminare pe temei de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de același fel.
Activitatea sistemului de probațiune se desfășoară cu respectarea legii și a hotărârilor judecătorești.
Activitatea sistemului de probațiune se desfășoară cu respectarea confidențialității și cu respectarea regulilor de protecție a datelor cu caracter personal, prevăzute de reglementările în materie.
Activitatea de probațiune se desfășoară cu respectarea, de către consilierul de probațiune, respectiv de către instituțiile din comunitate și alte autorități și instituții publice, a principiilor, valorilor și metodelor managementului de caz în procesul de supraveghere.
(1)Consilierul de probațiune adaptează intervenția în funcție de caracteristicile individuale, nevoile persoanei, riscul de săvârșire a unor infracțiuni și circumstanțele particulare ale fiecărui caz.
(2)În derularea activității, consilierul de probațiune urmărește dezvoltarea unei relații pozitive cu persoana aflată în evidență, în scopul implicării acesteia în propriul proces de reabilitare.
Consilierul de probațiune urmărește abordarea interdisciplinară a fiecărui caz și coordonează activitățile derulate în colaborare cu instituțiile din comunitate pentru acoperirea nevoilor persoanei și menținerea gradului de siguranță a comunității.
(1)Consilierul de probațiune informează persoana cu privire la natura și conținutul principalelor acte îndeplinite în cadrul activității de probațiune și urmărește obținerea consimțământului acesteia cu privire la derularea actelor respective.
(2)Informarea prevăzută la alin. (1) se face într-o limbă, respectiv limbaj pe care persoana îl înțelege, prin intermediul unui traducător și interpret autorizat sau prin intermediul unui interpret de limbaj mimico-gestual, în situația în care persoana nu vorbește sau nu înțelege limba română, respectiv nu se poate exprima.
(3)În cazul cetățenilor români aparținând minorităților naționale, informarea prevăzută la alin. (1) se face în limba lor maternă, la cererea persoanei evaluate.
(4)Informarea prevăzută la alin. (2) poate fi făcută și de către un consilier de probațiune care cunoaște limba sau limbajul utilizat de către persoana în cauză, cu acordul acesteia.
Personalul care își desfășoară activitatea în cadrul sistemului de probațiune are o pregătire de specialitate în acord cu responsabilitățile stabilite prin lege în sarcina acestuia și urmărește, în derularea activității, atingerea unor standarde înalte de profesionalism și respectarea normelor de etică și deontologie profesională.
În cadrul sistemului de probațiune activitatea se derulează cu respectarea principiului integrității prin realizarea acțiunilor în mod responsabil, transparent, imparțial și prin utilizarea judicioasă a resurselor disponibile.
În sensul prezentei legi, termenii și sintagmele de mai jos au următorul înțeles:
a)sancțiuni și măsuri comunitare - sancțiunile și măsurile neprivative de libertate prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. c)-e);
b)management de caz - procesul de coordonare a ansamblului activităților de evaluare a persoanei supravegheate, planificare și desfășurare a intervențiilor de asistare și control, monitorizare a modului de executare a măsurilor și obligațiilor impuse de organele judiciare, inclusiv prin valorificarea potențialului intern al persoanei și integrarea contribuției instituțiilor din comunitate;
c)referirea cazului - activitatea de transmitere a unui caz de către instituția care gestionează managementul de caz către o instituție din comunitate, împuternicită să realizeze o intervenție specializată în acord cu planificarea activității de probațiune.
Sintagma "instituții din comunitate" are înțelesul definit în Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
(1)Se înființează Direcția Națională de Probațiune, denumită în continuare Direcția, ca structură cu personalitate juridică, în cadrul Ministerului Justiției, prin reorganizarea Direcției de probațiune din Ministerul Justiției.
(2)Direcția are sediul în municipiul București, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5. Schimbarea sediului se poate realiza prin ordin al ministrului justiției.
(3)Activitatea Direcției este coordonată direct de către ministrul justiției.
Direcția are următoarele atribuții principale:
a)stabilește direcțiile strategice de acțiune în domeniul probațiunii în vederea implementării strategiei justiției ca serviciu public;
b)stabilește concepția și coordonează, evaluează și monitorizează, la nivel național, Strategia națională de reabilitare a persoanelor față de care s-au dispus sancțiuni și măsuri comunitare, aplicată în sistemul de probațiune, inclusiv de către instituțiile cu atribuții în domeniu;
c)organizează și coordonează procesul de executare a pedepselor și măsurilor neprivative de libertate specifice domeniului probațiunii;
d)elaborează Standardele minime de lucru în probațiune pentru instituțiile din comunitate și normele metodologice pentru avizarea și acreditarea programelor de lucru cu persoanele supravegheate;
e)organizează și coordonează activitatea structurilor teritoriale;
f)coordonează gestionarea resurselor umane ale sistemului de probațiune;
g)organizează pregătirea profesională a personalului din sistemul de probațiune și cursuri de pregătire pentru persoane din cadrul instituțiilor implicate în activitatea de probațiune;
h)elaborează proiectul de buget anual al Direcției și al structurilor teritoriale, pe care îl supune spre aprobare ministrului justiției, și asigură execuția bugetară în condițiile legii;
i)administrează patrimoniul sistemului de probațiune, organizează și coordonează alocarea, mișcarea, evidența și controlul cheltuielilor materiale și de investiții, ale mijloacelor și echipamentelor din dotare;
j)elaborează, în colaborare cu direcția de specialitate din Ministerul Justiției, proiectele de acte normative privind organizarea și activitatea sistemului de probațiune;
k)realizează evaluarea și controlul activității derulate în structurile teritoriale de probațiune, prin intermediul inspectorilor de probațiune;
l)realizează evaluarea profesională a personalului din cadrul sistemului de probațiune, în condițiile stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare a sistemului de probațiune;
m)coordonează elaborarea standardelor de performanță, a metodologiilor și instrumentelor de lucru, în scopul uniformizării și îmbunătățirii activității de probațiune;
n)coordonează elaborarea și implementarea strategiei de comunicare și relații publice a sistemului de probațiune, în scopul promovării rolului sistemului de probațiune;
o)coordonează cooperarea internațională în domeniu;
p)reprezintă în fața instanțelor judecătorești și a altor organe de jurisdicție interesele Direcției și ale structurilor teritoriale;
q)coordonează activitatea de colectare și prelucrare a datelor statistice specifice domeniului probațiunii și gestionează sistemele informatice aferente;
r)realizează studii, analize și cercetări care să contribuie la fundamentarea politicii penale în domeniu, la elaborarea strategiilor de lucru și la îmbunătățirea practicii;
s)elaborează și difuzează ghiduri practice sau alte materiale în domeniu, întocmind propriile materiale în acest sens, având în vedere practica organelor judiciare;ș) promovează rolul sistemului de probațiune, al activităților desfășurate de către personalul din sistemul de probațiune, inclusiv prin mijloace de informare în masă;ș^1) elaborează și sprijină desfășurarea, în colaborare cu alte instituții ale statului, de acțiuni și programe de reintegrare socială pe piața muncii a persoanelor aflate, potrivit legii, în supravegherea serviciului de probațiune;
16.03.2018Articolul 17 din Titlul II a fost completat de Punctul 1, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 65 din 12 martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 226 din 13 martie 2018
t)alte atribuții prevăzute de lege în domeniul de activitate a sistemului de probațiune.
(1)Direcția este condusă de un director general, numit prin ordin al ministrului justiției, în urma promovării unui concurs organizat în acest sens.
(2)Directorul general este numit pe o durată de 4 ani, cu posibilitatea obținerii consecutive, o singură dată, a unui nou mandat.
(3)Directorul general al Direcției este ordonator terțiar de credite.
(4)În activitatea de conducere, directorul general este sprijinit de 2 directori generali adjuncți numiți prin ordin al ministrului justiției, în urma promovării unui concurs organizat în acest sens.
(5)Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător directorilor generali adjuncți.
(6)Condițiile și modalitatea de organizare a concursurilor prevăzute la alin. (1) și (4) sunt stabilite prin regulament, aprobat prin ordin al ministrului justiției.
(7)Directorul general poate face parte din următoarele categorii de personal: personal de probațiune, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(8)Directorii generali adjuncți pot face parte din următoarele categorii de personal: personal de probațiune, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, potrivit Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și funcționari publici.
(1)Directorul general emite decizii și instrucțiuni și răspunde, în fața ministrului justiției, de buna funcționare a sistemului de probațiune.
(2)Directorul general poate delega o parte din atribuțiile sale directorilor generali adjuncți.
(3)Directorii generali adjuncți angajează și reprezintă Direcția în baza mandatului expres dat prin decizia directorului general.
(4)Directorii generali adjuncți conduc și răspund de activitatea departamentelor pe care le coordonează.
(1)Pe lângă Direcție funcționează Consiliul consultativ, ca organ consultativ, denumit în continuare Consiliu, alcătuit din reprezentanți ai sistemului de probațiune și alte categorii de specialiști.
(2)Directorul general al Direcției este președintele Consiliului.
(3)Consiliul are ca scop elaborarea Strategiei naționale în domeniul probațiunii, monitorizarea implementării acesteia, precum și stabilirea altor măsuri în vederea îmbunătățirii activității de probațiune.
(4)Consiliul se întrunește semestrial sau ori de câte ori este nevoie prin convocarea directorului general.
(5)Activitatea Consiliului este reglementată prin ordin al ministrului justiției.
(1)În structura organizatorică a Direcției funcționează departamente, servicii și alte structuri înființate prin ordin al ministrului justiției.
(2)Directorii departamentelor sunt numiți prin decizie a directorului general, pe o perioadă de 4 ani, în urma promovării unui concurs organizat în acest sens, cu posibilitatea obținerii unui nou mandat.
(3)Șefii serviciilor din cadrul Direcției sunt numiți prin decizie a directorului general, în urma promovării unui concurs organizat în acest sens.
(4)Condițiile și modalitatea de organizare a concursurilor prevăzute la alin. (2) și (3) sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.
(1)Atribuțiile și competențele aferente departamentelor, serviciilor și celorlalte structuri din cadrul Direcției, precum și atribuțiile și răspunderile corespunzătoare funcțiilor din cadrul Direcției se stabilesc prin Regulamentul de organizare și funcționare a sistemului de probațiune, aprobat prin ordin al ministrului justiției.
(2)Atribuțiile și competențele departamentului de control se execută prin inspectorii de probațiune aflați în subordinea directă a directorului general și se stabilesc în conformitate cu principiul independenței operaționale.
(1)La nivelul Direcției își desfășoară activitatea următoarele categorii de personal: personal de probațiune, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor potrivit Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, funcționari publici și personal contractual.
(2)În derularea activității, Direcția poate colabora cu specialiști din alte domenii de activitate, cu voluntari din rândul comunității, precum și cu reprezentanți ai societății civile.
(3)Colaboratorii pot fi remunerați pentru activitatea desfășurată, potrivit legii.
Direcția asigură formarea profesională a personalului în domeniul probațiunii, stimulează și realizează activitățile de studiu și cercetare care să indice direcțiile de dezvoltare a practicii în domeniul probațiunii fie în mod direct, fie prin intermediul structurilor organizate în subordinea sa.
La nivel teritorial, activitatea de probațiune se realizează prin intermediul serviciilor de probațiune și al altor structuri teritoriale, fără personalitate juridică, înființate potrivit legii și aflate în subordinea Direcției.
(1)Serviciile de probațiune funcționează în fiecare municipiu reședință de județ și în municipiul București, prin reorganizarea serviciilor de probațiune de pe lângă tribunale.
(2)Serviciile de probațiune sunt conduse de șefi serviciu.
(3)Prin decizie a directorului general al Direcției pot fi înființate sedii secundare ale serviciilor de probațiune.
(4)Circumscripția teritorială a fiecărui sediu secundar se stabilește prin decizie a directorului general al Direcției, prin raportare la circumscripțiile teritoriale ale judecătoriilor.
(5)Sediile secundare sunt conduse de șefi birou și se subordonează administrativ și funcțional șefului serviciului de probațiune în cadrul căruia s-au înființat sediile secundare respective.
(1)Șefii serviciilor de probațiune și șefii de birou sunt numiți prin ordin al ministrului justiției, pe o perioadă de 4 ani, în urma promovării unui concurs organizat în acest sens, cu posibilitatea reînnoirii mandatului în aceleași condiții.
(2)Condițiile și modalitatea de organizare a concursurilor prevăzute la alin. (1) sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.
(3)Șefii serviciilor de probațiune și șefii de birou pot face parte din următoarele categorii de personal: personal de probațiune, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor potrivit Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(1)În cadrul serviciilor de probațiune pot fi înființate prin decizie a directorului general compartimente de specialitate pe domenii de activitate.
(2)Atribuțiile și competențele aferente structurilor teritoriale, precum și atribuțiile și responsabilitățile corespunzătoare funcțiilor din structurile teritoriale se stabilesc prin Regulamentul de organizare și funcționare a sistemului de probațiune, aprobat prin ordin al ministrului justiției.
(1)În structurile teritoriale își desfășoară activitatea următoarele categorii de personal: personal de probațiune, funcționari publici și personal contractual.
(2)Statutul și salarizarea personalului de probațiune și ale altor categorii profesionale care își desfășoară activitatea în sistemul de probațiune sunt reglementate prin lege.
(1)Finanțarea activității Direcției și a structurilor teritoriale se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiției.
(2)Direcția poate primi donații, sponsorizări și poate accesa alte surse de finanțare, conform prevederilor legale.
(3)În cadrul bugetului Direcției se constituie anual un fond destinat externalizării de servicii în acord cu Legea nr. 253/2013.
(4)Direcția dispune de un parc auto constituit la nivel central și la nivelul structurilor teritoriale. Numărul maxim de autoturisme, consumul de carburant și modul de utilizare a parcului auto se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Desfășurarea activității de probațiune se realizează de către consilieri de probațiune din cadrul structurilor teritoriale.
(1)În desfășurarea activității de probațiune, consilierii de probațiune:
a)realizează evaluarea inculpaților, a minorilor aflați în executarea unei măsuri educative, respectiv a persoanelor supravegheate, din oficiu sau la solicitarea organelor judiciare, potrivit legii;
b)sprijină instanța de judecată în procesul de individualizare a pedepselor și măsurilor educative;
c)coordonează procesul de supraveghere a respectării măsurilor și executării obligațiilor stabilite în sarcina persoanelor supravegheate față de care instanța a dispus: amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, liberarea condiționată;
d)coordonează procesul de supraveghere a respectării uneia dintre următoarele măsuri educative neprivative de libertate: stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână, asistarea zilnică;
e)coordonează executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității;
f)derulează activități specifice în legătură cu persoanele private de libertate;
g)îndeplinesc alte atribuții, conform legii.
(2)Pentru desfășurarea activității prevăzute la alin. (1) lit. a) este competent serviciul de probațiune în a cărui circumscripție teritorială se află locuința persoanei evaluate. În situația în care persoana evaluată se află într-o unitate de arest preventiv, o unitate penitenciară, un centru educativ sau centru de detenție, competența teritorială se stabilește potrivit alin. (5) și (6).
(3)Pentru desfășurarea activității prevăzute la alin. (1) lit. b) este competent serviciul de probațiune din circumscripția instanței care judecă cauza.
(4)Pentru desfășurarea activității prevăzute la alin. (1) lit. c)-e) este competent serviciul de probațiune în a cărui circumscripție teritorială se află locuința persoanei supravegheate.
(5)Pentru desfășurarea activității prevăzute la alin. (1) lit. f) este competent serviciul de probațiune în a cărui circumscripție teritorială se află penitenciarul, centrul educativ sau centrul de detenție.
(6)Când un serviciu de probațiune nu are posibilitatea să îndeplinească anumite atribuții legale, se poate adresa unui alt serviciu de probațiune care are posibilitatea să le efectueze.
(7)Solicitarea de efectuare a unui anumit act, a unei evaluări sau verificări trebuie să conțină toate lămuririle referitoare la îndeplinirea actului care face obiectul acesteia, iar, în cazul când urmează să fie ascultată o persoană, se vor arăta și întrebările ce trebuie să i se pună. Consilierul de probațiune care efectuează actul, evaluarea sau verificarea poate pune și alte întrebări, dacă necesitatea acestora rezultă în cursul ascultării.
(1)Evaluarea inculpatului minor se realizează la solicitarea organelor judiciare, potrivit legii, de către consilierul de probațiune din cadrul serviciului de probațiune competent potrivit art. 32 alin. (2).
(2)Datele obținute în cadrul evaluării prevăzute la alin. (1) se consemnează într-un referat de evaluare.
(3)Referatul de evaluare se întocmește și se comunică în termen de 21 de zile de la data primirii la serviciul de probațiune a solicitării.
(1)Referatul de evaluare prevăzut la art. 33 alin. (2) conține date privind mediul familial și social al minorului, situația educațională și profesională, conduita generală a minorului, analiza comportamentului infracțional, riscul de săvârșire a unor infracțiuni, precum și orice alte date relevante pentru situația minorului.
(2)Referatul de evaluare prevăzut la art. 33 alin. (2) poate face referire și la starea de sănătate, la evoluția minorului din punct de vedere fizic, afectiv, moral și intelectual, în măsura în care acestea au influențat sau pot influența comportamentul infracțional.
(3)Referatul de evaluare cuprinde și propuneri motivate privind măsura educativă considerată a fi potrivită pentru minor, cu referire la natura și durata programelor de reintegrare socială, precum și la alte obligații care pot fi impuse acestuia, în vederea reducerii riscului de săvârșire de infracțiuni.
(4)Structura și formatul standard ale referatului de evaluare prevăzut la art. 33 se stabilesc prin Regulamentul de aplicare al prezentei legi.
(1)Pentru obținerea datelor necesare evaluării inculpatului minor, consilierul de probațiune poate colabora cu asistenți sociali, psihologi, consilieri școlari, pedagogi, medici sau alți specialiști.
(2)La solicitarea consilierului de probațiune, instituțiile și organizațiile în evidența cărora s-a aflat sau se află minorul pentru îngrijire, tratament sau protecție socială ori educație pun la dispoziția consilierului de probațiune, în termen de 7 zile, informațiile care prezintă relevanță pentru procesul de evaluare.
(1)Evaluarea prevăzută la art. 33 are un caracter personal și se realizează în baza uneia sau mai multor întrevederi între consilierul de probațiune și inculpatul minor și a datelor obținute din alte surse de informații.
(2)În cazul în care inculpatul minor nu colaborează la realizarea evaluării, consilierul de probațiune întocmește referatul de evaluare și menționează, în cuprinsul acestuia, refuzul de colaborare a minorului. La referatul de evaluare este atașată declarația minorului cu privire la refuzul de colaborare.
(3)În situația în care inculpatul minor nu este găsit sau locuiește într-un alt stat și întrevederea de evaluare nu poate fi realizată, consilierul de probațiune încunoștințează organul judiciar despre imposibilitatea întocmirii referatului de evaluare.
(4)Adresa prevăzută la alin. (3) conține datele obținute și este însoțită de dovezi care să ateste situația de fapt constatată, precum și demersurile efectuate în acest sens, inclusiv cele referitoare la colaborarea cu organele de poliție și cu membrii familiei minorului, în vederea contactării acestuia.
În cazul întocmirii unui referat față de un inculpat minor care se află, în același timp, în executarea unei măsuri educative, prevederile art. 33-36 se aplică în mod corespunzător, referatul de evaluare cuprinzând și mențiuni referitoare la respectarea condițiilor de executare a măsurii și a obligațiilor impuse, atunci când este cazul.
(1)În situația în care consideră necesar, procurorul sau instanța de judecată poate solicita serviciului de probațiune evaluarea inculpatului major. Evaluarea se realizează de către consilierul de probațiune din cadrul serviciului de probațiune competent potrivit art. 32 alin. (2).
(2)Datele obținute în cadrul evaluării prevăzute la alin. (1) se consemnează într-un raport de evaluare.
(3)Raportul de evaluare se întocmește și se comunică în termen de 21 de zile de la data primirii solicitării la serviciul de probațiune.
(1)Raportul de evaluare prevăzut la art. 38 conține date privind responsabilitățile familiale și sociale ale persoanei, situația educațională și profesională, conduita generală, analiza comportamentului infracțional, riscul de săvârșire a unor infracțiuni, precum și orice alte date relevante pentru situația persoanei.
(2)Raportul de evaluare poate face referire și la starea de sănătate a persoanei, la nivelul de dezvoltare morală și intelectuală a acesteia, în măsura în care acestea au influențat comportamentul infracțional.
(3)Pe baza datelor prevăzute la alin. (1) și (2), consilierul de probațiune formulează, în raportul de evaluare, propuneri motivate privind măsurile considerate oportune din perspectiva reducerii riscului săvârșirii de infracțiuni.
(4)Structura și formatul standard ale raportului de evaluare prevăzut la art. 38 se stabilesc prin Regulamentul de aplicare al prezentei legi.
Prevederile art. 35 și 36 se aplică în mod corespunzător și în cazul evaluării inculpaților majori.
Evaluarea minorilor aflați în executarea unei măsuri educative se realizează la solicitarea instanței de judecată sau a judecătorului delegat cu executarea sau, după caz, la inițiativa consilierului de probațiune manager de caz, în următoarele situații:
a)dacă, pe durata executării unei măsuri educative neprivative de libertate, au intervenit motive care justifică fie modificarea obligațiilor, prin impunerea de noi obligații, sporirea sau diminuarea condițiilor de executare existente, fie încetarea executării unora dintre obligații;
b)dacă, pe durata executării unei măsuri educative neprivative de libertate, persoana supravegheată nu respectă condițiile de executare sau nu își îndeplinește obligațiile;
c)la înlocuirea unei măsuri educative privative de libertate cu măsura educativă a asistării zilnice;
d)la acordarea liberării dintr-un centru educativ sau centru de detenție.
(1)Rezultatele evaluării prevăzute la art. 41 se consemnează într-un referat de evaluare, care cuprinde date privind respectarea condițiilor de executare a măsurii și a obligațiilor impuse, precum și actualizarea datelor prevăzute la art. 34 alin. (1) și (2), dacă este cazul.
(2)În situațiile prevăzute la art. 41 lit. a) și b), referatul de evaluare conține propuneri motivate care să sprijine instanța de judecată în luarea unei decizii care să asigure condițiile potrivite de executare a măsurii educative și creșterea șanselor de îndreptare a persoanei supravegheate.
(3)În situațiile prevăzute la art. 41 lit. c) și d), referatul de evaluare conține propuneri cu privire la obligațiile prevăzute la art. 121 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, pe care instanța le poate impune, în funcție de particularitățile cazului.
(4)În situația în care este solicitat de către judecătorul delegat cu executarea sau de către instanța de judecată, referatul de evaluare prevăzut la alin. (1) și (2) se întocmește în termen de 14 zile de la data primirii solicitării la serviciul de probațiune.
(5)În vederea întocmirii referatului de evaluare prevăzut la alin. (2), instituția din comunitate care are responsabilitatea supravegherii minorului, a verificării sau controlului modalității de executare a obligațiilor stabilite în sarcina acestuia are obligația de a pune la dispoziția consilierului de probațiune, în termen de 7 zile, informațiile și dovezile solicitate în acest sens.
(6)În vederea întocmirii referatului de evaluare prevăzut la alin. (3), dispozițiile art. 110 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.
(7)Structura și formatul standard ale referatului de evaluare prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin Regulamentul de aplicare al prezentei legi.
Evaluarea persoanelor aflate în supravegherea serviciului de probațiune se realizează la solicitarea instanței de judecată sau a judecătorului delegat cu executarea sau, după caz, la inițiativa consilierului de probațiune manager de caz, în următoarele situații:
a)dacă, pe durata termenului de supraveghere, au intervenit motive care justifică fie modificarea obligațiilor prin impunerea de noi obligații, sporirea sau diminuarea condițiilor de executare existente, fie încetarea executării unora dintre obligații;
b)dacă, pe durata termenului de supraveghere, persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută, în condițiile stabilite, obligațiile care îi revin.
(1)Rezultatele evaluării prevăzute la art. 43 se consemnează într-un raport de evaluare, care cuprinde date privind respectarea măsurilor și a obligațiilor impuse, precum și actualizarea datelor prevăzute la art. 39 alin. (1) și (2), dacă este cazul.
(2)Raportul de evaluare prevăzut la alin. (1) conține propuneri motivate care să sprijine instanța de judecată în luarea unei decizii considerate a fi oportună din perspectiva reducerii riscului săvârșirii de infracțiuni.
(3)În situația în care este solicitat de către judecătorul delegat cu executarea sau de către instanța de judecată, raportul de evaluare prevăzut la alin. (1) și (2) se întocmește în termen de 14 zile de la data primirii solicitării la serviciul de probațiune.
(4)În vederea întocmirii raportului de evaluare prevăzut la alin. (1), instituția din comunitate care are responsabilitatea să îndrume și să verifice modalitatea efectivă de executare a unor obligații stabilite în sarcina persoanei supravegheate, în termen de 7 zile pune la dispoziția consilierului de probațiune manager de caz informațiile și dovezile solicitate în acest sens.
(5)Structura și formatul standard ale raportului de evaluare prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin Regulamentul de aplicare al prezentei legi.
Serviciul de probațiune sprijină instanța de judecată în procesul de individualizare a pedepselor și măsurilor educative prin efectuarea evaluării prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a), prin oferirea de informații.
(1)Serviciul de probațiune pune la dispoziția instanței informațiile cuprinse în baza de date constituită la nivel național cu privire la instituțiile din comunitate abilitate să participe, sub coordonarea serviciului de probațiune, la executarea pedepselor și a măsurilor neprivative de libertate, conform procedurii stabilite în Legea nr. 253/2013.
(2)Baza de date prevăzută la alin. (1) conține și lista instituțiilor din comunitate în cadrul cărora poate fi prestată muncă neremunerată în folosul comunității și tipurile de activități care pot face obiectul acesteia, cursurile, programele sau activitățile care pot fi impuse în conținutul unor obligații sau al unor măsuri educative.
(1)Consilierul de probațiune din cadrul serviciului de probațiune prezent la judecarea minorului oferă instanței de judecată informații și lămuriri suplimentare față de conținutul referatului de evaluare întocmit și comunicat conform art. 33, 34 și 37.
(2)În fața instanței de judecată, consilierul de probațiune poate formula cereri pentru solicitarea de informații suplimentare instituțiilor, organizațiilor sau persoanelor fizice care dețin informații considerate necesare pentru clarificarea situației minorului și completarea evaluării.
(3)Dacă apreciază necesar, consilierul de probațiune prezintă instanței de judecată propunerile privind măsurile care pot fi luate față de minor, așa cum au fost formulate în conținutul referatului de evaluare, sau formulează completări, atunci când este cazul.
(1)Procesul de supraveghere cuprinde ansamblul activităților și intervențiilor derulate în mod direct de către serviciul de probațiune sau sub coordonarea acestuia, în scopul reabilitării sociale a persoanei supravegheate, al reparării prejudiciului adus comunității prin săvârșirea faptei și al creșterii gradului de siguranță în comunitate.
(2)Procesul de supraveghere prevăzut la alin. (1) se realizează prin exercitarea controlului asupra respectării măsurilor și executării obligațiilor impuse în sarcina unei persoane supravegheate și asistarea adaptată nevoilor persoanei, riscului de săvârșire de infracțiuni și particularităților cazului.
Serviciul de probațiune coordonează procesul de supraveghere a respectării măsurilor de supraveghere și executării obligațiilor stabilite de instanță în sarcina persoanelor față de care s-a dispus:
a)amânarea aplicării pedepsei;
b)suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
c)liberarea condiționată, dacă restul de pedeapsă rămas neexecutat la data liberării este de 2 ani sau mai mare.
După primirea copiei de pe hotărârea judecătorească prin care a fost dispusă supravegherea unei persoane de către serviciul de probațiune, șeful serviciului desemnează un consilier de probațiune manager de caz.
(1)În termen de 5 zile de la primirea copiei de pe hotărârea judecătorească, consilierul de probațiune manager de caz convoacă persoana supravegheată la serviciul de probațiune, stabilind data la care aceasta este obligată să se prezinte la sediul serviciului. Convocarea se face prin: scrisoare recomandată cu confirmare de primire, agenți procedurali, personal al serviciului de probațiune, notă telefonică, prin intermediul poștei electronice sau prin orice alt mijloc ce asigură dovada primirii convocării.
(2)În cazul în care persoana convocată nu se prezintă la sediul serviciului de probațiune la data stabilită conform alin. (1), consilierul de probațiune manager de caz reia procedura de convocare potrivit alin. (1). În caz de neprezentare a persoanei convocate, consilierul de probațiune solicită organelor de poliție sprijin pentru identificarea și contactarea acesteia.
(3)În situația în care persoana nu este găsită sau locuiește într-un alt stat și întrevederea de evaluare nu poate fi realizată, consilierul de probațiune încunoștințează organul judiciar despre imposibilitatea punerii în executare a hotărârii judecătorești.
(4)În situația în care persoana a primit convocarea, dar nu se prezintă la serviciul de probațiune, consilierul de probațiune verifică motivele neprezentării, putând solicita sprijinul organelor de poliție în acest sens. În situația în care persoana refuză să se prezinte și neprezentarea nu este justificată, dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(5)Adresa prevăzută la alin. (3) și (4) este însoțită de dovezi care să ateste demersurile efectuate în acest sens, inclusiv cele referitoare la colaborarea cu organele de poliție în vederea contactării persoanei.
(6)Consilierul de probațiune poate solicita organelor de poliție date și informații despre persoana în cauză.
Coordonarea procesului de supraveghere se realizează pentru fiecare persoană supravegheată de către consilierul de probațiune desemnat manager de caz, după cum urmează:
a)informează persoana cu privire la procesul de supraveghere;
b)evaluează inițial persoana;
c)planifică procesul de supraveghere;
d)derulează activitățile de control și derulează sau coordonează asistarea în procesul de supraveghere;
e)colaborează cu judecătorul delegat cu executarea, cu instituții din comunitate, precum și cu alte autorități sau instituții publice;
f)monitorizează procesul de supraveghere;
g)evaluează final procesul de supraveghere.
(1)Pentru fiecare caz, consilierul de probațiune manager de caz întocmește un dosar de probațiune.
(2)Dosarul de probațiune cuprinde:
a)copia de pe hotărârea judecătorească prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau liberarea condiționată;
b)documentele referitoare la contactarea, informarea și evaluarea persoanei supravegheate;
c)documentele referitoare la planificarea și derularea activității de supraveghere, control și asistare;
d)documentele referitoare la colaborarea cu instituții din comunitate și cu alte autorități sau instituții publice;
e)documentele justificative privind situația persoanei;
f)documentele referitoare la modul de respectare a măsurilor și executare a obligațiilor;
g)înștiințările adresate instanței de executare sau judecătorului delegat cu executarea, după caz;
h)orice alte documente relevante pentru caz.
(3)Pe durata supravegherii, persoana supravegheată și judecătorul delegat cu executarea au dreptul de a consulta conținutul dosarului de probațiune. Oricare altă persoană poate consulta conținutul dosarului de probațiune, la cerere și numai cu acordul scris al persoanei supravegheate.
(4)Consultarea documentelor prevăzute la alin. (2) se face în prezența consilierului de probațiune manager de caz sau, în lipsa acestuia, în prezența unei persoane desemnate de către șeful ierarhic superior.
(5)Persoanele prevăzute la alin. (3) pot solicita fotocopii din dosarul de probațiune într-un număr justificat de exemplare. Cheltuielile ocazionate de fotocopierea documentelor sunt suportate de persoanele solicitante.
(6)În cursul unui proces penal, la solicitarea organelor judiciare, consilierul de probațiune responsabil de caz pune la dispoziția acestora informații din dosarul de probațiune, fără ca acordul expres al persoanei supravegheate să fie necesar în acest sens.
(1)În cadrul primei întrevederi, consilierul de probațiune manager de caz informează persoana condamnată cu privire la măsurile de supraveghere și obligațiile pe care trebuie să le execute și cu privire la consecințele respectării sau nerespectării acestora.
(2)În cazul în care persoana supravegheată are de executat obligații a căror îndeplinire este verificată de către alte organe abilitate decât serviciul de probațiune, consilierul informează persoana despre acestea.
(1)Organizarea și desfășurarea activității de supraveghere se efectuează în baza unui plan de supraveghere întocmit de către consilierul de probațiune manager de caz, ținând seama de evaluarea inițială și cu implicarea persoanei supravegheate.
(2)Planul de supraveghere se întocmește în cel mult 30 de zile de la prima întrevedere și este revizuit ori de câte ori este necesar, în funcție de schimbările intervenite în situația persoanei și evoluția cazului.
(1)Consilierul de probațiune manager de caz controlează nemijlocit respectarea de către persoana supravegheată a măsurilor de supraveghere prevăzute la art. 85 alin. (1), respectiv art. 93 alin. (1) din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, pe toată durata termenului de supraveghere.
(2)Controlul respectării măsurilor de supraveghere prevăzute la art. 101 alin. (1) din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, se efectuează de către consilierul de probațiune manager de caz, pe perioada stabilită de judecătorul delegat cu executarea, potrivit art. 101 alin. (5) din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare.
În exercitarea controlului respectării măsurilor de supraveghere, consilierul stabilește și derulează întrevederi cu persoana supravegheată la sediul serviciului de probațiune, efectuează vizite anunțate sau inopinate la locuința persoanei sau în alte locuri, în funcție de specificul situației, solicită documente privind structura familiei, a persoanelor care se află în întreținerea sa sau în a căror întreținere se află, documente privind situația locativă, a locului de muncă și a mijloacelor de existență, verifică periodic datele furnizate de persoana supravegheată și îndeplinește orice alte măsuri de control adaptate cazului.
Consilierul de probațiune manager de caz stabilește conținutul concret al obligațiilor prevăzute la art. 85 alin. (2) lit. a)-c), art. 93 alin. (2) lit. a) și b) și alin. (3), respectiv art. 101 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, în funcție de evaluarea inițială a persoanei supravegheate și de posibilitățile concrete de executare existente la nivelul comunității.
(1)Controlul executării obligațiilor prevăzute la art. 85 alin. (2) lit. a)-c) și art. 93 alin. (2) lit. a) și b) și alin. (3) din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, se realizează de către consilierul de probațiune manager de caz pe perioada executării acestora în cadrul termenului de supraveghere.
(2)Controlul executării obligațiilor prevăzute la art. 101 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, se efectuează de către consilierul de probațiune manager de caz, pe durata executării acestora în cadrul perioadei prevăzute la art. 56 alin. (2).
(1)În vederea punerii în executare a obligației de a urma un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională, consilierul de probațiune manager de caz, în funcție de situația și de nevoile persoanei, identifică un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională în cadrul unei instituții din comunitate dintre cele înscrise în baza de date constituită la nivel național.
(2)În urma identificării cursului de pregătire școlară ori de calificare profesională și a stabilirii instituției din comunitate, consilierul de probațiune emite o decizie prin care referă cazul către instituția din comunitate stabilită pentru executarea obligației.
(3)Decizia prevăzută la alin. (2) și o copie de pe dispozitivul hotărârii prin care a fost dispusă executarea obligației se comunică instituției din comunitate stabilite. Decizia se comunică și persoanei supravegheate.
(4)Pe parcursul executării obligației, consilierul de probațiune manager de caz monitorizează derularea cursului de pregătire școlară ori de calificare profesională.
(5)La finalizarea cursului, documentul eliberat de către instituția din comunitate în cadrul căreia a fost derulat și care atestă urmarea acestuia este atașat, în copie, dosarului de probațiune.
(1)În vederea punerii în executare a obligației de prestare a unei munci neremunerate în folosul comunității, consilierul de probațiune manager de caz, în funcție de situația și nevoile persoanei și în funcție de utilitatea activităților pentru comunitate, stabilește în care din cele două instituții din comunitate menționate în hotărârea judecătorească urmează a se executa obligația.
(2)În urma stabilirii activității pe care urmează să o presteze persoana și a instituției din comunitate determinate ca loc de executare, consilierul de probațiune emite o decizie prin care referă cazul către instituția stabilită pentru executarea obligației.
(3)Decizia prevăzută la alin. (2) și o copie de pe dispozitivul hotărârii prin care a fost dispusă executarea obligației se comunică instituției din comunitate stabilite. Decizia se comunică și persoanei supravegheate.
(4)Pe parcursul executării obligației, consilierul de probațiune manager de caz monitorizează derularea activității de prestare a muncii neremunerate în folosul comunității.
(5)La finalizarea activității, documentul eliberat de către instituția din comunitate care atestă prestarea muncii este atașat, în copie, dosarului de probațiune.
(6)Prevederile alin. (1)-(5) se completează în mod corespunzător cu dispozițiile Legii nr. 253/2013 privind supravegherea executării obligației prevăzute la art. 85 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare.
(1)În vederea punerii în executare a obligației de frecventare a unui program de reintegrare socială, consilierul de probațiune manager de caz, în funcție de situația și de nevoile persoanei, identifică un program de reintegrare socială potrivit, fie la nivelul serviciului de probațiune, fie în cadrul unei instituții din comunitate dintre cele înscrise în baza de date constituită la nivel național.
(2)În situația în care programul de reintegrare socială stabilit este disponibil la nivelul serviciului de probațiune, consilierul de probațiune manager de caz fie derulează programul, dacă are pregătire specifică, fie asigură transmiterea cazului către consilierul de probațiune specializat în acest sens, din cadrul serviciului de probațiune.
(3)În situația în care programul de reintegrare socială stabilit nu este disponibil sau nu poate fi derulat la nivelul serviciului de probațiune, consilierul de probațiune manager de caz identifică o instituție din comunitate în cadrul căreia persoana supravegheată poate urma programul dintre cele înscrise în baza de date constituită la nivel național.
(4)În urma stabilirii instituției din comunitate potrivit alin. (3), consilierul de probațiune emite o decizie prin care referă cazul către instituția din comunitate stabilită pentru executarea obligației.
(5)Decizia prevăzută la alin. (4) și o copie de pe dispozitivul hotărârii prin care a fost dispusă executarea obligației de frecventare a unui program de reintegrare socială se comunică instituției din comunitate stabilite. Decizia se comunică și persoanei supravegheate.
(6)Pe parcursul executării obligației, consilierul de probațiune manager de caz monitorizează derularea programului de reintegrare socială.
(7)La finalizarea programului, documentul eliberat de către instituția din comunitate în cadrul căreia a fost derulat programul care atestă urmarea acestuia este atașat, în copie, dosarului de probațiune.
În vederea punerii în executare a obligației de a se supune unor măsuri de control, tratament sau îngrijire medicală, consilierul de probațiune manager de caz procedează după cum urmează:
a)dacă instanța de judecată a stabilit, prin hotărârea judecătorească, instituția care efectuează controlul, tratamentul sau îngrijirea medicală, consilierul verifică luarea în evidență a persoanei de către instituția stabilită, executarea obligației de către persoana supravegheată și monitorizează derularea activității de control, tratament sau îngrijire medicală;
b)dacă instanța de judecată nu a stabilit, prin hotărârea judecătorească, instituția care efectuează controlul, tratamentul sau îngrijirea medicală, consilierul, în funcție de particularitățile cazului, stabilește instituția și comunică acesteia copia de pe hotărârea judecătorească și decizia sa, procedând, în continuare, în conformitate cu prevederile lit. a). Decizia se comunică și persoanei supravegheate.
(1)În vederea punerii în executare a obligațiilor a căror îndeplinire este verificată de către alte organe abilitate decât serviciul de probațiune, consilierul de probațiune manager de caz informează organele competente stabilite potrivit Legii nr. 253/2013, cu privire la obligația pe care acestea o au de a oferi informațiile solicitate de către consilierul de probațiune cu privire la persoana supravegheată și modul de executare a obligațiilor și de a sesiza serviciul de probațiune dacă persoana supravegheată încalcă obligațiile.
(2)La solicitarea organelor abilitate prevăzute la alin. (1), consilierul de probațiune pune la dispoziția acestora informațiile necesare verificării respectării obligației de către persoana supravegheată.
(3)Consilierul de probațiune informează organele abilitate prevăzute la alin. (1) cu privire la permisiunile acordate în executarea obligațiilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 253/2013.
(1)În scopul verificării îndeplinirii de către persoana supravegheată a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea judecătorească, cu 6 luni înainte de împlinirea termenului de supraveghere, consilierul de probațiune manager de caz solicită persoanei informații privind demersurile efectuate în vederea îndeplinirii acestor obligații.
(2)În situația în care persoana supravegheată a îndeplinit obligațiile civile, consilierul de probațiune manager de caz solicită dovada îndeplinirii acestora, care se atașează la dosarul de probațiune.
(3)În situația în care persoana supravegheată nu a îndeplinit obligațiile civile în termenul prevăzut la alin. (1), consilierul de probațiune manager de caz verifică motivele neîndeplinirii și, dacă este cazul, îndrumă persoana în vederea îndeplinirii obligațiilor civile cel târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.
(1)În situația în care, pe durata termenului de supraveghere, în funcție de evoluția cazului, consilierul de probațiune manager de caz constată că au intervenit motive care justifică fie modificarea obligațiilor prin impunerea de noi obligații, sporirea sau diminuarea condițiilor de executare a celor existente, fie încetarea executării unora dintre obligații, întocmește un raport de evaluare conform art. 44 și sesizează instanța de executare.
(2)La solicitarea judecătorului delegat cu executarea, consilierul de probațiune manager de caz întocmește un raport de evaluare conform art. 44, în care consemnează constatările sale cu privire la existența unor motive care justifică fie modificarea obligațiilor prin impunerea de noi obligații, sporirea sau diminuarea condițiilor de executare a celor existente, fie încetarea executării unora dintre obligațiile pe care le are de executat persoana supravegheată.
(1)În situația în care, pe durata termenului de supraveghere, consilierul de probațiune manager de caz constată că persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută, în condițiile stabilite, obligațiile ce îi revin, verifică motivele care au determinat această nerespectare și, dacă apreciază că nerespectarea s-a făcut cu rea-credință, întocmește un raport de evaluare conform art. 44 și sesizează instanța în vederea revocării sancțiunii.
(2)În situația neîndeplinirii integrale a obligațiilor civile de către persoana supravegheată cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere, consilierul de probațiune manager de caz întocmește un raport de evaluare conform art. 44, în care consemnează motivele neîndeplinirii, și sesizează instanța.
(3)Pentru încălcări minore care nu aduc atingere scopului pentru care au fost dispuse măsurile de supraveghere sau obligațiile persoanei supravegheate, consilierul de probațiune manager de caz poate emite avertismente. Condițiile de emitere și modalitățile de aplicare a avertismentelor se stabilesc prin Regulamentul de aplicare al prezentei legi.
(1)În situația nerespectării de către persoana supravegheată a obligațiilor a căror îndeplinire este verificată de către alte organe abilitate, acestea sesizează serviciul de probațiune. Consilierul de probațiune manager de caz procedează conform art. 67 alin. (1) sau (3) și informează organele abilitate care au formulat sesizarea cu privire la demersurile efectuate.
(2)În situația în care serviciul de probațiune este informat de către persoana vătămată sau de către o altă persoană interesată cu privire la nerespectarea obligațiilor a căror îndeplinire este verificată de către alte organe abilitate, consilierul de probațiune manager de caz procedează potrivit art. 67 alin. (1) sau (3) și informează organele abilitate și persoana care a formulat sesizarea cu privire la demersurile efectuate.
(3)La solicitarea instanței de judecată sau a judecătorului delegat cu executarea, consilierul de probațiune manager de caz întocmește un raport de evaluare conform art. 44, în care consemnează constatările sale cu privire la nerespectarea obligațiilor de către persoana supravegheată.
Serviciul de probațiune coordonează procesul de supraveghere a respectării măsurilor educative neprivative de libertate și a executării obligațiilor impuse de instanță în sarcina minorilor față de care s-a dispus:
a)stagiul de formare civică;
b)supravegherea;
c)consemnarea la sfârșit de săptămână;
d)asistarea zilnică.
(1)În cadrul procedurii prevăzute la art. 511 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, reprezentantul serviciului de probațiune citat formulează propuneri privind încredințarea supravegherii minorului în situația în care stabilirea acesteia este necesară potrivit conținutului măsurii educative, dar nu a fost prevăzută prin hotărârea judecătorească. În formularea propunerilor, consilierul de probațiune are în vedere informațiile conținute în referatul de evaluare și alte date furnizate de către consilierul de probațiune care a întocmit referatul, atunci când este cazul.
(2)În cadrul întâlnirii, consilierul de probațiune stabilește data la care minorul și părintele, tutorele sau persoana desemnată cu supravegherea minorului de către instanță ori judecătorul delegat cu executarea, în funcție de caz, urmează să se prezinte la serviciul de probațiune.
Dispozițiile art. 50 și ale art. 51 alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.
În coordonarea procesului de supraveghere a minorilor, consilierul de probațiune manager de caz procedează după cum urmează:
a)informează minorul și părintele, tutorele sau persoana însărcinată cu supravegherea cu privire la procesul de supraveghere;
b)evaluează inițial minorul;
c)planifică procesul de supraveghere;
d)coordonează activitatea instituțiilor din comunitate și a persoanelor însărcinate cu supravegherea minorului;
e)colaborează cu judecătorul delegat, cu instanța de executare și cu alte autorități sau instituții publice;
f)monitorizează procesul de supraveghere;
g)evaluează final procesul de supraveghere.
(1)Pentru fiecare caz, consilierul de probațiune manager de caz întocmește un dosar de probațiune al minorului.
(2)Dosarul de probațiune al minorului cuprinde:
a)copia de pe hotărârea judecătorească prin care s-a dispus măsura educativă neprivativă de libertate și, dacă este cazul, încheierea judecătorului delegat cu executarea;
b)documentele referitoare la contactarea, informarea și evaluarea minorului;
c)documentele referitoare la planificarea activității de supraveghere;
d)documentele justificative privind derularea activității de supraveghere de către instituțiile din comunitate și persoanele însărcinate cu supravegherea minorului;
e)documentele justificative referitoare la modul de executare a măsurilor educative neprivative de libertate și a obligațiilor stabilite;
f)înștiințările adresate instanței de executare sau judecătorului delegat, după caz;
g)orice alte documente relevante pentru caz.
(3)Pe durata supravegherii, minorul, părinții sau tutorele acestuia, persoana desemnată cu supravegherea, atunci când este cazul, și judecătorul delegat cu executarea au dreptul de a consulta conținutul dosarului de probațiune. Conținutul dosarului de probațiune poate fi consultat de alte persoane, la cerere, și numai cu acordul scris al minorului și al părintelui, tutorelui sau al persoanei desemnate cu supravegherea, atunci când este cazul.
(4)Consultarea documentelor prevăzute la alin. (2) se face în prezența consilierului de probațiune manager de caz sau, în lipsa acestuia, în prezența unei persoane desemnate de șeful ierarhic superior.
(5)Persoanele prevăzute la alin. (3) pot solicita fotocopii din dosarul de probațiune într-un număr justificat de exemplare. Cheltuielile ocazionate de fotocopierea documentelor sunt suportate de persoanele solicitante.
(6)În cursul unui proces penal, la solicitarea organelor judiciare, consilierul de probațiune responsabil de caz pune la dispoziția acestora informații din dosarul de probațiune, fără ca acordul expres al minorului și al părintelui, tutorelui sau al persoanei desemnate cu supravegherea să fie necesar în acest sens.
Coordonarea procesului de supraveghere a minorului în cadrul măsurii educative a stagiului de formare civică este realizată de către consilierul de probațiune manager de caz, potrivit art. 75-77.
(1)În cadrul întrevederii stabilite potrivit art. 70 alin. (2), consilierul de probațiune manager de caz realizează evaluarea inițială a minorului, în funcție de care stabilește tipul cursului de formare civică potrivit particularităților minorului și instituția din comunitate în cadrul căreia va fi urmat cursul.
(2)În urma stabilirii tipului cursului de formare civică și a instituției din comunitate, consilierul de probațiune emite o decizie prin care referă cazul către instituția din comunitate stabilită.
(3)Decizia prevăzută la alin. (2) și o copie de pe dispozitivul hotărârii prin care a fost dispusă executarea măsurii educative se comunică instituției din comunitate stabilite. Decizia se comunică și minorului, precum și părintelui, tutorelui sau persoanei desemnate cu supravegherea, atunci când este cazul.
(1)În termen de 15 zile de la primirea comunicării prevăzute la art. 75 alin. (3), instituția din comunitate transmite consilierului de probațiune manager de caz planul de formare civică, în care se prezintă cursul de formare civică adaptat specificului cazului și calendarul de desfășurare a sesiunilor cursului.
(2)Consilierul de probațiune manager de caz aprobă planul de formare civică în forma propusă de către instituția din comunitate sau în forma revizuită, conform solicitărilor consilierului de probațiune, atunci când este cazul.
(3)Instituția din comunitate stabilită asigură începerea efectivă a cursului de formare civică în termen de cel mult 60 de zile de la momentul punerii în executare a măsurii educative, conform art. 70.
(1)Consilierul de probațiune manager de caz coordonează procesul de supraveghere a minorului pe durata măsurii educative a stagiului de formare civică și controlează modalitatea de derulare a cursului de formare civică în cadrul instituției din comunitate.
(2)La finalizarea cursului, instituția din comunitate în cadrul căreia a fost derulat emite un document care atestă urmarea acestuia. Documentul este atașat dosarului de probațiune al minorului.
Coordonarea procesului de supraveghere a minorului în cadrul măsurii educative a supravegherii este realizată de către consilierul de probațiune manager de caz, potrivit art. 79-82.
(1)În cadrul întrevederii stabilite potrivit art. 70 alin. (2), consilierul de probațiune manager de caz realizează evaluarea inițială a minorului.
(2)Persoana care supraveghează minorul are obligația de a prezenta consilierului de probațiune manager de caz un plan al programului zilnic al minorului pe durata supravegherii.
(3)Consilierul de probațiune manager de caz, în funcție de rezultatele evaluării inițiale, aprobă planul programului zilnic în forma propusă de către persoana care supraveghează minorul sau în forma revizuită, atunci când este cazul.
(4)Persoana care supraveghează minorul asigură aplicarea efectivă a programului zilnic de către minor, cel târziu în termen de cel mult 30 de zile de la momentul punerii în executare a măsurii educative conform art. 70.
(1)În situația în care instanța a dispus, în conținutul măsurii educative a supravegherii, participarea minorului la un curs școlar sau de formare profesională și minorul este înscris la un astfel de curs, persoana care supraveghează minorul se asigură de continuarea cursului.
(2)Consilierul de probațiune manager de caz informează instituția în cadrul căreia minorul urmează cursul despre faptul că respectivul curs este parte a programului zilnic din cadrul măsurii educative a supravegherii.
(1)În situația în care instanța a dispus, în conținutul măsurii educative a supravegherii, participarea minorului la un curs școlar sau de formare profesională și minorul nu este înscris la un astfel de curs, pe baza evaluării inițiale, consilierul de probațiune manager de caz stabilește, cu consultarea minorului, tipul cursului școlar sau de formare profesională potrivit particularităților acestuia, precum și instituția din comunitate în cadrul căreia va fi urmat cursul.
(2)În urma stabilirii tipului cursului școlar sau de formare profesională și a instituției din comunitate, consilierul de probațiune emite o decizie prin care referă cazul către instituția din comunitate stabilită.
(3)Decizia prevăzută la alin. (2) și o copie de pe dispozitivul hotărârii prin care a fost dispusă executarea măsurii educative se comunică instituției din comunitate stabilite. Decizia se comunică și minorului, precum și părintelui, tutorelui sau persoanei desemnate cu supravegherea, atunci când este cazul.
(4)Programul zilnic al minorului stabilit potrivit art. 79 se completează în funcție de conținutul deciziei prevăzute la alin. (2).
(1)Pe durata executării măsurii educative a supravegherii, consilierul de probațiune manager de caz exercită controlul asupra procesului de supraveghere atât cu privire la executarea măsurii de către minor, cât și cu privire la îndeplinirea atribuțiilor de către persoana care exercită supravegherea.
(2)La solicitarea consilierului de probațiune manager de caz, persoana care exercită supravegherea are obligația de a pune la dispoziția consilierului informații privind respectarea programului zilnic de către minor. În situația în care consideră necesar, consilierul verifică informațiile primite.
(3)În situațiile prevăzute la art. 80 și 81, pe durata frecventării cursului, consilierul de probațiune manager de caz controlează modalitatea de derulare a acestuia în cadrul instituției din comunitate.
(4)La finalizarea cursului, instituția din comunitate în cadrul căreia a fost derulat cursul emite un document care atestă urmarea cursului. Documentul este atașat, în copie, dosarului de probațiune al minorului.
Coordonarea procesului de supraveghere a minorului în cadrul măsurii educative a consemnării la sfârșit de săptămână este realizată de către consilierul de probațiune manager de caz, potrivit art. 84-86.
(1)În cadrul întrevederii stabilite potrivit art. 70 alin. (2), consilierul de probațiune manager de caz realizează evaluarea inițială a minorului.
(2)În cadrul întrevederii, consilierul de probațiune manager de caz întocmește un plan al consemnării la sfârșit de săptămână, cu implicarea persoanei desemnate cu supravegherea. În întocmirea planului este consultat și minorul, opinia acestuia fiind consemnată în plan.
(3)Executarea efectivă a măsurii consemnării la sfârșit de săptămână începe în cel mult 15 zile de la momentul punerii în executare a măsurii educative conform art. 70.
(1)Pe durata executării măsurii educative a consemnării la sfârșit de săptămână, consilierul de probațiune manager de caz exercită controlul asupra procesului de supraveghere, atât cu privire la executarea măsurii de către minor, cât și cu privire la îndeplinirea atribuțiilor de către persoana care exercită supravegherea.
(2)Persoana care exercită supravegherea are obligația de a pune la dispoziția consilierului informații privind respectarea măsurii de către minor. În situația în care consideră necesar, consilierul verifică informațiile primite.
(1)Pe durata executării măsurii educative a consemnării la sfârșit de săptămână, minorul poate să urmeze un program de reintegrare socială, fie ca urmare a dispunerii de către instanță a acestei obligații în conținutul măsurii educative, fie ca urmare a stabilirii acestei activități de către consilierul de probațiune manager de caz în planul consemnării la sfârșit de săptămână. Prevederile art. 90 alin. (2)-(5) și art. 91 se aplică în mod corespunzător.
(2)În coordonarea procesului de supraveghere a minorului care are de respectat măsura consemnării la sfârșit de săptămână, atunci când consideră necesar, consilierul de probațiune manager de caz poate stabili ca verificarea respectării măsurii de către minor și a supravegherii acestuia de către persoana desemnată să se facă de către o instituție din comunitate.
(3)Instituția din comunitate este stabilită prin decizie a consilierului de probațiune manager de caz. Decizia și o copie de pe dispozitivul hotărârii judecătorești se comunică instituției din comunitate. Decizia se comunică și minorului, precum și părintelui, tutorelui sau persoanei desemnate cu supravegherea, atunci când este cazul.
(4)Instituția din comunitate verifică executarea măsurii de către minor și îndeplinirea atribuțiilor de către persoana care exercită supravegherea.
(5)La finalizarea supravegherii, instituția din comunitate care a exercitat supravegherea întocmește un raport privind respectarea condițiilor de executare a măsurii educative de către minor. Raportul este atașat dosarului de probațiune al minorului.
Coordonarea procesului de supraveghere a minorului în cadrul măsurii educative a asistării zilnice este realizată de către consilierul de probațiune manager de caz, potrivit art. 88-92.
(1)În cadrul întrevederii stabilite potrivit art. 70 alin. (2), consilierul de probațiune manager de caz realizează evaluarea inițială a minorului.
(2)După evaluarea inițială și în funcție de rezultatele acesteia, consilierul de probațiune manager de caz întocmește un plan al asistării zilnice a minorului pe durata executării măsurii, cu implicarea părintelui, a tutorelui sau a persoanei în grija căreia se află minorul. La întocmirea planului este consultat și minorul, opinia acestuia fiind consemnată în plan.
(3)În caz de dezacord între consilierul de probațiune și părintele, tutorele sau persoana în grija căreia se află minorul, consilierul de probațiune manager de caz sesizează judecătorul delegat cu executarea pentru stabilirea programului zilnic al minorului.
(4)Finalizarea planului asistării zilnice a minorului se realizează în cel mult 30 de zile de la momentul punerii în executare a măsurii educative, conform art. 70. În termen de cel mult 5 zile de la stabilirea programului, începe executarea efectivă a măsurii asistării zilnice.
(1)În cazul în care măsura asistării zilnice a înlocuit o măsură educativă privativă de libertate, întocmirea planului asistării zilnice a minorului se face în termen de cel mult 15 zile de la punerea în libertate a minorului.
(2)În situația prevăzută la alin. (1), pentru stabilirea planului asistării zilnice a minorului, consilierul de probațiune va consulta dosarul individual întocmit pe parcursul executării măsurii educative privative de libertate și referatul de evaluare prevăzut la art. 42. La solicitarea consilierului de probațiune, centrul educativ sau centrul de detenție transmite copii de pe documentele cuprinse în dosarul individual, în termen de cel mult 5 zile de la data solicitării acestora.
(1)Minorul față de care a fost dispusă măsura asistării zilnice poate să urmeze un program de reintegrare socială sau un curs școlar sau de formare profesională, fie ca urmare a dispunerii de către instanță a acestei obligații în conținutul măsurii educative, fie ca urmare a stabilirii acestei activități de către consilierul de probațiune manager de caz în planul asistării zilnice.
(2)În situația prevăzută la alin. (1), consilierul de probațiune manager de caz, pe baza evaluării inițiale, stabilește tipul programului sau cursului, potrivit particularităților minorului.
(3)În situația în care programul de reintegrare socială este disponibil la nivelul serviciului de probațiune, acesta va fi derulat de către consilierul de probațiune manager de caz sau de către un alt consilier de probațiune din cadrul serviciului specializat pentru aplicarea programului.
(4)În situația în care minorul are de urmat un program de reintegrare socială care nu este disponibil la nivelul serviciului de probațiune sau un curs școlar sau de formare profesională, consilierul de probațiune manager de caz stabilește instituția din comunitate unde să fie urmat programul sau cursul și emite o decizie prin care referă cazul către instituția respectivă.
(5)Decizia consilierului de probațiune și o copie de pe dispozitivul hotărârii prin care a fost dispusă executarea măsurii educative se comunică instituției din comunitate stabilite. Decizia se comunică și minorului, precum și părintelui, tutorelui sau persoanei desemnate cu supravegherea, atunci când este cazul.
(1)În termen de 15 zile de la comunicarea prevăzută la art. 90 alin. (5), instituția din comunitate transmite consilierului de probațiune manager de caz programul, cursul școlar sau de formare profesională adaptat specificului cazului și calendarul de desfășurare a acestuia.
(2)Consilierul de probațiune manager de caz aprobă programul, cursul școlar sau de formare profesională în forma propusă sau revizuită, conform solicitărilor consilierului de probațiune, dacă este cazul, de către instituția din comunitate.
(1)Pe durata supravegherii măsurii educative a asistării zilnice, consilierul de probațiune manager de caz exercită controlul asupra procesului de supraveghere, atât cu privire la executarea măsurii de către minor, cât și cu privire la îndeplinirea atribuțiilor de către instituția din comunitate care exercită supravegherea, atunci când este cazul.
(2)La solicitarea consilierului de probațiune manager de caz, reprezentantul instituției care exercită supravegherea are obligația de a pune la dispoziția consilierului informații privind respectarea programului zilnic de către minor. În situația în care consideră necesar, consilierul verifică informațiile primite.
(3)În situația prevăzută la art. 90, pe durata frecventării programului sau cursului, consilierul de probațiune manager de caz monitorizează derularea acestuia.
(4)La finalizarea programului sau cursului, instituția din comunitate în cadrul căreia a fost derulat programul sau cursul emite un document care atestă terminarea cursului.
(5)La finalizarea supravegherii, instituția din comunitate care a exercitat supravegherea întocmește un raport privind respectarea condițiilor de executare a măsurii educative de către minor.
(6)Documentele prevăzute la alin. (4) și (5) sunt atașate, în copie, dosarului de probațiune a minorului.
În vederea coordonării supravegherii executării obligațiilor impuse de instanță în sarcina minorului potrivit art. 121 din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, consilierul de probațiune manager de caz procedează potrivit art. 94-99.
(1)În situația în care instanța de judecată a impus în sarcina minorului executarea obligației prevăzute la art. 121 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, consilierul de probațiune manager de caz procedează potrivit art. 80 sau art. 81 alin. (1)-(3).
(2)Atunci când este cazul, consilierul de probațiune manager de caz informează despre decizia emisă și persoana desemnată cu supravegherea minorului.
(3)Instituția din comunitate stabilită asigură urmarea efectivă a cursului și finalizarea acestuia până la terminarea perioadei de supraveghere a minorului.
(4)Pe durata urmării cursului, consilierul de probațiune manager de caz monitorizează derularea acestuia.
(5)La finalizarea cursului, instituția din comunitate în cadrul căreia a fost derulat cursul emite un document care atestă terminarea cursului. Documentul este atașat, în copie, dosarului de probațiune.
(1)În situația în care instanța de judecată a impus în sarcina minorului executarea obligațiilor prevăzute la art. 121 alin. (1) lit. b)-d) și f) din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, consilierul de probațiune manager de caz informează organele abilitate stabilite potrivit Legii nr. 253/2013, cu privire la perioada în care urmează a fi supravegheată respectarea obligațiilor și cu privire la îndatorirea pe care o au de a oferi informațiile solicitate de către consilierul de probațiune cu privire la persoana minorului și modul de executare a obligațiilor și de a sesiza serviciul de probațiune dacă acesta încalcă obligațiile.
(2)La solicitarea organelor abilitate prevăzute la alin. (1), consilierul de probațiune pune la dispoziția acestora informațiile necesare verificării respectării obligației de către minor.
(1)În situația în care instanța de judecată a impus în sarcina minorului executarea obligațiilor prevăzute la art. 121 alin. (1) lit. b), c) și d) din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, pe durata executării obligațiilor, consilierul de probațiune manager de caz poate să acorde permisiuni în executarea obligațiilor în condițiile prevăzute de Legea nr. 253/2013.
(2)Permisiunea se acordă prin decizie a consilierului de probațiune manager de caz, care se comunică organelor de poliție competente teritorial.
În situația în care instanța de judecată a impus în sarcina minorului executarea obligațiilor prevăzute la art. 121 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, consilierul de probațiune manager de caz stabilește datele la care minorul are obligația de a se prezenta la serviciul de probațiune.
În situația în care instanța de judecată a impus în sarcina minorului executarea obligației prevăzute la art. 121 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, consilierul de probațiune manager de caz procedează potrivit prevederilor art. 63.
(1)În situația în care, odată cu liberarea dintr-un centru educativ sau centru de detenție a minorului care a împlinit 18 ani, instanța de judecată a impus în sarcina acestuia respectarea uneia sau mai multora dintre obligațiile prevăzute la art. 121 din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 10 zile de la momentul punerii în libertate a minorului, acesta are obligația de a se prezenta la serviciul de probațiune.
(2)Prevederile art. 73 și art. 94-98 se aplică în mod corespunzător.
(1)În situația în care, pe parcursul supravegherii măsurilor educative neprivative de libertate, în funcție de evoluția cazului, consilierul de probațiune manager de caz constată că au intervenit motive care justifică fie modificarea obligațiilor prin impunerea de noi obligații, sporirea sau diminuarea condițiilor de executare a celor existente, fie încetarea executării unora dintre obligații, întocmește un referat de evaluare conform art. 41 și 42 și sesizează instanța de executare.
(2)La solicitarea judecătorului delegat cu executarea, consilierul de probațiune manager de caz întocmește un referat de evaluare conform art. 41 și 42 în care consemnează constatările sale cu privire la existența unor motive care justifică fie modificarea obligațiilor prin impunerea de noi obligații, sporirea sau diminuarea condițiilor de executare a celor existente, fie încetarea executării unora dintre obligațiile pe care le are de executat minorul.
(1)În situația în care, pe durata termenului de supraveghere, consilierul de probațiune manager de caz constată că minorul nu respectă condițiile de executare a măsurii educative sau nu execută, în condițiile stabilite, obligațiile ce îi revin, verifică motivele care au determinat această nerespectare și, dacă apreciază că nerespectarea s-a făcut cu rea-credință, întocmește un referat de evaluare conform art. 41 și 42 și sesizează instanța de executare.
(2)În situația nerespectării de către minor a obligațiilor a căror îndeplinire este verificată de către alte organe abilitate, acestea sesizează serviciul de probațiune. Consilierul de probațiune manager de caz procedează conform alin. (1) sau (4) și informează organele abilitate cu privire la demersurile efectuate.
(3)În situația în care serviciul de probațiune este sesizat de către persoana vătămată sau de către o altă persoană interesată cu privire la nerespectarea de către minor a obligațiilor, consilierul de probațiune manager de caz procedează potrivit alin. (1) sau (4) și informează, dacă este cazul, organele abilitate și persoana care a formulat sesizarea cu privire la demersurile efectuate.
(4)Pentru încălcări minore care nu aduc atingere scopului pentru care au fost dispuse măsura educativă sau obligațiile minorului, consilierul de probațiune manager de caz poate emite avertismente. Condițiile de emitere și modalitățile de aplicare a avertismentelor se stabilesc prin Regulamentul de aplicare al prezentei legi.
(1)Asistarea persoanelor supravegheate se realizează pe toată durata supravegherii și constă în intervenții specializate adaptate nevoilor persoanei, riscului de săvârșire a unor noi infracțiuni și altor particularități ale cazului.
(2)Asistarea persoanelor supravegheate se realizează de către consilierul de probațiune manager de caz nemijlocit sau de către alți specialiști din cadrul serviciului de probațiune sau din cadrul instituțiilor din comunitate abilitate în acest sens.
(1)Asistarea persoanelor supravegheate poate fi realizată prin intermediul cursurilor de pregătire școlară sau calificare profesională, programelor de reintegrare socială, consultanței, îndrumării vocaționale și al altor activități, fie stabilite ca activități în conținutul măsurii educative sau ca obligații în hotărârea judecătorească, fie stabilite de către consilierul de probațiune manager de caz, cu acordul persoanei, în scopul reabilitării sociale a acesteia.
(2)În situația în care activitățile prevăzute la alin. (1) nu au fost stabilite ca activități în conținutul măsurii educative sau ca obligații prin hotărârea judecătorească și nu există acordul persoanei, dar există motive întemeiate care să justifice urmarea acestora, consilierul de probațiune manager de caz poate sesiza instanța pentru modificarea obligațiilor conform art. 66 alin. (1), respectiv art. 100 alin. (1).
În situația în care instanța de judecată a stabilit în sarcina unei persoane executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, după primirea copiei de pe hotărârea judecătorească, consilierul de probațiune din cadrul serviciului de probațiune procedează potrivit prevederilor art. 51 și ale art. 61.
Consilierul de probațiune desemnat întocmește un dosar de executare a muncii neremunerate în folosul comunității, care cuprinde:
a)copia de pe hotărârea judecătorească prin care s-a dispus executarea amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității;
b)documentele referitoare la contactarea și informarea persoanei;
c)documentele referitoare la evaluarea persoanei în vederea stabilirii activității care urmează a fi prestată;
d)documentele referitoare la colaborarea cu instituții din comunitate;
e)documentele referitoare la planificarea și derularea activității de prestare a muncii neremunerate în folosul comunității;
f)documentele justificative privind situația persoanei;
g)documentele referitoare la modul de executare a obligației;
h)înștiințările adresate instanței de executare sau judecătorului delegat cu executarea, după caz;
i)documente referitoare la starea de sănătate;
j)orice alte documente relevante.
(1)În situația în care, pe parcursul executării obligației, din cauza stării sale de sănătate, persoana nu mai poate presta munca stabilită sau o altă activitate, consilierul de probațiune sesizează instanța de executare.
(2)În situația în care consilierul de probațiune, din oficiu sau în urma înștiințării primite din partea instituției stabilite ca loc de executare, constată că persoana nu execută obligația de muncă neremunerată în folosul comunității în condițiile stabilite de instanță, sesizează instanța de executare.
Activitatea consilierului de probațiune în legătură cu persoanele private de libertate constă în:
a)participarea la pregătirea pentru liberare a persoanelor private de libertate;
b)participarea la desfășurarea lucrărilor comisiei pentru liberare condiționată a persoanelor private de libertate, potrivit Legii nr. 253/2013;
c)participarea la lucrările consiliului educativ organizat la nivelul centrului educativ, respectiv al comisiei din centrul de detenție, potrivit Legii nr. 253/2013.
(1)Consilierul de probațiune din serviciul de probațiune competent potrivit art. 32 alin. (5) participă la pregătirea pentru liberare a persoanelor private de libertate alături de personalul specializat din cadrul penitenciarelor, al centrelor educative sau de detenție.
(2)Participarea consilierului de probațiune la pregătirea pentru liberare poate fi realizată cu cel mult 6 luni înainte de momentul la care persoana privată de libertate poate fi propusă pentru liberare sau înlocuire a măsurii educative privative de libertate cu asistarea zilnică în cazul minorilor.
(3)În cadrul activității de pregătire pentru liberare, consilierul de probațiune derulează programe specifice și alte activități de sprijinire în reluarea relațiilor cu comunitatea.
(1)La lucrările comisiei pentru liberare condiționată a persoanelor private de libertate participă un consilier de probațiune desemnat în acest sens din cadrul serviciului de probațiune competent potrivit art. 32 alin. (5).
(2)În situația în care persoana propusă pentru liberare condiționată are un rest de pedeapsă rămas neexecutat mai mare de 2 ani la data liberării, consilierul de probațiune formulează, în cadrul comisiei, propuneri cu privire la obligațiile prevăzute la art. 101 alin. (2) din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, pe care instanța le poate impune în funcție de particularitățile cazului.
(3)Propunerile consilierului de probațiune au la bază informațiile și datele obținute din documentele existente la nivelul unității de detenție, precum și date obținute de la nivelul comunității din care provine persoana.
(4)Propunerile consilierului de probațiune sunt menționate în cadrul procesului-verbal încheiat de comisie și înaintat instanței care se pronunță asupra liberării condiționate.
(1)Un consilier de probațiune desemnat din cadrul serviciului de probațiune competent potrivit art. 32 alin. (5) participă, în cadrul consiliului educativ organizat la nivelul centrului educativ, respectiv al comisiei din centrul de detenție, la lucrările privind propunerea de înlocuire a măsurii educative privative de libertate cu măsura asistării zilnice și propunerea de liberare a minorului care a împlinit 18 ani din centrul educativ sau de detenție.
(2)În cadrul lucrărilor menționate la alin. (1), consilierul de probațiune prezintă referatul de evaluare întocmit potrivit art. 42 alin. (3).
(3)Referatul de evaluare este atașat procesului-verbal încheiat de consiliul educativ sau comisia prevăzută la alin. (1) și înaintat instanței.
(4)În vederea întocmirii referatului de evaluare, centrul educativ, respectiv centrul de detenție are obligația de a informa serviciul de probațiune, cu cel puțin 14 zile înainte, cu privire la data la care situația persoanei va fi analizată de către consiliul educativ sau comisia prevăzută la alin. (1).
(5)Pentru întocmirea referatului de evaluare, consilierul de probațiune are acces la documentele din dosarul minorului privat de libertate de la nivelul centrului educativ sau al centrului de detenție. La solicitarea consilierului de probațiune, centrul educativ sau centrul de detenție transmite copii de pe documentele cuprinse în dosarul individual, în termen de 5 zile de la data solicitării acestora.
(1)În activitatea de probațiune, în cazurile expres prevăzute de lege, consilierul de probațiune emite decizii care sunt obligatorii pentru persoana supravegheată și pentru instituțiile din comunitate vizate. Deciziile consilierului de probațiune sunt avizate de către șeful ierarhic superior.
(2)Împotriva deciziilor consilierului de probațiune, persoana sau instituția din comunitate vizată poate face plângere la judecătorul delegat cu executarea, în termen de 10 zile de la comunicare. Plângerea persoanei supravegheate nu suspendă executarea deciziei atacate.
(3)Judecătorul delegat cu executarea fixează un termen pentru soluționarea plângerii și citează părțile.
(4)Plângerea se soluționează în camera de consiliu, prin încheiere definitivă, după ascultarea petentului și a consilierului de probațiune. Neprezentarea părților legal citate nu împiedică soluționarea plângerii.
(5)Consilierul de probațiune motivează decizia emisă în fața judecătorului delegat cu executarea în vederea soluționării plângerii.
(6)Încheierea prin care judecătorul delegat cu executarea soluționează plângerea este obligatorie pentru persoana sau instituția care a formulat plângerea și pentru consilierul de probațiune.
(7)În activitatea sa, consilierul de probațiune întocmește, la solicitarea persoanei supravegheate, un raport care va conține și o recomandare în vederea angajării acesteia.
16.03.2018Articolul 111 din Capitolul VII, Titlul III a fost completat de Punctul 2, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 65 din 12 martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 226 din 13 martie 2018
(1)Împotriva actelor consilierului de probațiune care vizează aspecte esențiale în activitatea de probațiune, altele decât cele prevăzute la art. 111, precum și împotriva avertismentelor consilierului de probațiune, persoana aflată în evidența serviciului de probațiune poate face plângere la șeful ierarhic superior al consilierului.
(2)În caz de admitere a plângerii, șeful ierarhic superior poate dispune refacerea actului de către consilierul de probațiune responsabil sau desemnarea unui alt consilier din cadrul serviciului de probațiune.
(1)Nu se poate face plângere împotriva evaluărilor realizate de către consilierul de probațiune, a propunerilor adresate organelor judiciare sau altor comisii prevăzute de lege sau împotriva sesizărilor instanței de judecată în cazurile în care sesizarea este de competența sa.
(2)Față de propunerile consilierului de probațiune adresate organelor judiciare sau altor comisii prevăzute de lege, persoana care face obiectul propunerii poate formula obiecții în cadrul procedurilor judiciare respective.
Șeful ierarhic superior are dreptul de a verifica actele efectuate de consilierul de probațiune sau de către conducătorul unui compartiment din cadrul serviciului de probațiune, în derularea activității de probațiune.
(1)În derularea activității de probațiune, consilierii de probațiune colaborează cu instituțiile din comunitate.
(2)În vederea colaborării eficiente cu instituții din comunitate și cu alte autorități sau instituții publice, Direcția încheie protocoale de colaborare la nivel național.
(3)În vederea abilitării instituțiilor din comunitate conform Legii nr. 253/2013, la solicitarea judecătorului delegat cu executarea, Direcția întocmește un raport prin consultarea serviciului sau a serviciilor de probațiune din raza teritorială pentru care instituția solicită abilitarea.
(4)Raportul conține concluzii referitoare la compatibilitatea activității ori serviciului pentru care este solicitată abilitarea cu standardele minime de lucru în probațiune pentru instituțiile din comunitate și alte informații considerate relevante sau solicitate de către judecătorul delegat cu executarea.
(5)Judecătorul delegat cu executarea se pronunță asupra abilitării în camera de consiliu, cu citarea persoanei care solicită abilitarea și a Direcției. Direcția oferă informații suplimentare sau solicită judecătorului obligarea instituției din comunitate de a comunica astfel de informații, dacă este cazul.
(6)Instituția din comunitate abilitată, prin încheierea judecătorului delegat, se înscrie în baza de date constituită în acest sens la nivel național.
(7)Direcția, din oficiu sau la sesizarea serviciilor de probațiune, poate solicita judecătorului delegat cu executarea din cadrul tribunalului care a acordat abilitarea, retragerea abilitării instituției din comunitate în condițiile și pentru motivele stabilite în Regulamentul de aplicare al prezentei legi.
(1)Instituția din comunitate poate fi implicată în procesul de executare a pedepselor și măsurilor neprivative de libertate, în cazurile prevăzute de lege, prin decizie a consilierului de probațiune.
(2)Activitățile în care poate fi implicată instituția din comunitate sunt:
a)urmarea unui curs de pregătire școlară ori calificare profesională;
b)urmarea unui program de reintegrare socială;
c)prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității;
d)supunerea la unele măsuri de control, tratament sau îngrijire medicală;
e)urmarea unor cursuri de formare civică;
f)alte activități concrete stabilite în conținutul măsurilor educative neprivative de libertate.
(3)Instituția din comunitate are obligația de a asigura derularea activității pentru care este responsabilă pe perioada menționată de consilierul de probațiune în conținutul deciziei.
(1)Pe parcursul derulării activității pentru care este responsabilă, instituția din comunitate are obligația de a pune la dispoziția consilierului de probațiune orice informație solicitată de către acesta, considerată relevantă pentru caz.
(2)La solicitarea instituțiilor din comunitate, consilierul de probațiune pune la dispoziția acestora informațiile necesare, în vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute la art. 116 alin. (2).
(3)Consilierul de probațiune are dreptul de a exercita controlul asupra modului în care instituția duce la îndeplinire atribuțiile pe care le are în derularea activității prevăzute la art. 116 alin. (2) și asupra respectării standardelor minime de lucru în probațiune pentru instituțiile din comunitate.
(4)În situația în care constată că instituția nu își îndeplinește atribuțiile sau nu le îndeplinește în mod corespunzător și aspectele constatate afectează procesul de supraveghere, consilierul de probațiune, cu avizul șefului ierarhic superior, sesizează judecătorul delegat cu executarea.
(1)Direcția Națională de Probațiune și structurile teritoriale funcționează cu un număr maxim de posturi stabilit prin hotărâre a Guvernului.
(2)Prin reorganizarea Ministerului Justiției și constituirea Direcției, personalul încadrat la Direcția de probațiune din Ministerul Justiției, posturile aferente acestuia, precum și posturile vacante din Direcția de probațiune vor fi preluate de Direcția Națională de Probațiune.
(3)La data intrării în vigoare a prezentei legi, personalul încadrat la serviciile de probațiune, posturile aferente acestuia, precum și posturile vacante de consilier de probațiune vor fi preluate de către Direcția Națională de Probațiune.
(1)La data intrării în vigoare a prezentei legi, patrimoniul serviciilor de probațiune și al Direcției de probațiune, inclusiv parcul auto, trec în administrarea și în patrimoniul Direcției Naționale de Probațiune. Modalitățile de predare-primire a elementelor patrimoniale se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.
(2)În vederea atingerii scopurilor activității sistemului de probațiune, Guvernul alocă resursele financiare, materiale și logistice, prin bugetul Ministerului Justiției, în vederea funcționării Direcției.
(3)În vederea atingerii scopurilor activității sistemului de probațiune, instituțiile publice au obligația de a pune la dispoziția Direcției și a structurilor sale teritoriale, în limita resurselor disponibile, spații necesare derulării în bune condiții a activității specifice. Modalitatea de punere la dispoziție a spațiilor necesare se realizează în baza unor acte normative sau prin protocoale de colaborare între Direcție și instituția publică ce pune la dispoziție spațiul respectiv.
(4)Sediile serviciilor de probațiune stabilite în cadrul instanțelor de judecată își păstrează destinația. În cadrul sediilor instanțelor de judecată pot fi stabilite și alte spații pentru serviciile de probațiune. Cheltuielile ocazionate de funcționarea serviciilor de probațiune în cadrul instanțelor se stabilesc prin protocol de colaborare încheiat între Direcție și instanțele de judecată.
(5)Paza sediilor structurilor teritoriale, a bunurilor și a valorilor aparținând acestora, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității în aceste sedii se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.
(1)Prezenta lege intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția art. 16-30 care intră în vigoare în termen de 40 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va adopta, prin hotărâre, regulamentul de aplicare a dispozițiilor acesteia.
(3)În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministrul justiției va adopta, prin ordin:
a)Regulamentul de organizare și funcționare a sistemului de probațiune;
b)Regulamentul privind condițiile și modalitatea de organizare a concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de conducere din cadrul Direcției Naționale de Probațiune;
c)Ordinul privind activitatea Consiliului consultativ de pe lângă Direcția Națională de Probațiune;
d)Regulamentul privind condițiile și modalitatea de organizare a concursurilor pentru ocuparea posturilor de șef serviciu și șef birou din cadrul serviciilor și birourilor de probațiune.
(4)Până la intrarea în vigoare a actelor normative subsecvente, emise în executarea prezentei legi și a Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, se vor aplica prevederile actelor normative existente, în măsura în care nu contravin acestora.
07.02.2014Alin. (4) al art. 120 a fost introdus de pct. 1 al art. IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 7 februarie 2014.
(1)În termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, Guvernul va supune Parlamentului, spre adoptare, proiectul Legii privind statutul personalului de probațiune.
(2)Până la data intrării în vigoare a legii prevăzute la alin. (1) se aplică dispozițiile Legii nr. 123/2006 privind statutul personalului de probațiune, cu modificările și completările ulterioare.
(3)Funcțiile din cadrul Direcției Naționale de Probațiune se salarizează prin asimilare cu funcțiile și salariile de bază prevăzute în anexele Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, aplicabile categoriei de personal din care fac parte persoanele care ocupă funcțiile respective, în conformitate cu legile anuale de salarizare a personalului bugetar plătit din fonduri publice.
07.02.2014Alin. (3) al art. 121 a fost modificat de pct. 2 al art. IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 7 februarie 2014.
(4)În termen de cel mult 6 luni de la data intrării în vigoare a legii prevăzute la alin. (1) se organizează concursul pentru ocuparea funcțiilor de conducere de la nivelul Direcției, potrivit prevederilor legale.
(5)În termen de cel mult 9 luni de la data intrării în vigoare a legii prevăzute la alin. (1) se organizează concursul pentru ocuparea funcțiilor de șef al serviciilor de probațiune, potrivit prevederilor legale.
Dispozițiile prezentei legi se completează cu dispozițiile Legii nr. 253/2013.
Serviciile de probațiune vor îndeplini atribuțiile privind protecția și asistența victimelor infracțiunilor prevăzute în legi speciale, până la preluarea acestor atribuții de către o altă instituție.
(1)La data intrării în vigoare a prezentei legi, denumirea "serviciul de probațiune de pe lângă tribunal" se schimbă în "serviciul de probațiune".
(2)La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanța Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 1 septembrie 2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 129/2002, cu modificările ulterioare.
Prezenta lege transpune dispozițiile art. 7 alin. (1)-(3), alin. (4) lit. (a) și (c) și alin. (7), art. 20 alin. (4) și ale art. 22 din Directiva (UE) 2016/800 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 132 din 21 mai 2016.
10.05.2024Mențiunea privind transpunerea normelor Uniunii Europene a fost introdusă de Articolul X din LEGEA nr. 122 din 30 aprilie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 414 din 7 mai 2024
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALERIU-ȘTEFAN ZGONEA
PREȘEDINTELE SENATULUI
GEORGE-CRIN LAURENȚIU ANTONESCU
București, 19 iulie 2013.
Nr. 252.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.