Lege nr. 217 din 22 mai 2003 (republicată)

Capitolul IDispoziții generale

Articolul 1

(1)Ocrotirea și sprijinirea familiei, dezvoltarea și consolidarea solidarității familiale, bazată pe prietenie, afecțiune și întrajutorare morală și materială a membrilor familiei, constituie un obiectiv de interes național.

(2)Prevenirea și combaterea violenței în familie fac parte din politica integrată de ocrotire și sprijinire a familiei și reprezintă o importantă problemă de sănătate publică.

(3)Statul român, prin autoritățile competente, elaborează și implementează politici și programe destinate prevenirii și combaterii violenței în familie, precum și protecției victimelor violenței în familie.

Articolul 2

Protecția și promovarea drepturilor victimelor violenței în familie se realizează în conformitate cu următoarele principii:

a)principiul legalității;

b)principiul respectării demnității umane;

c)principiul prevenirii săvârșirii actelor de violență în familie;

d)principiul celerității;

e)principiul parteneriatului;

f)principiul egalității de șanse și de tratament.

Articolul 3

(1)În sensul prezentei legi, violența în familie reprezintă orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.

(2)Constituie, de asemenea, violență în familie împiedicarea femeii de a-și exercita drepturile și libertățile fundamentale.

Articolul 4

Violența în familie se manifestă sub următoarele forme:

a)violența verbală - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare;

b)violența psihologică - impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, prin amenințări verbale, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum și alte acțiuni cu efect similar;

c)violența fizică - vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect similar;

d)violența sexuală - agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărțuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreținerii unor relații sexuale forțate, viol conjugal;

e)violența economică - interzicerea activității profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existență primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acțiunea de sustragere intenționată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi și dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune, refuzul de a susține familia, impunerea de munci grele și nocive în detrimentul sănătății, inclusiv unui membru de familie minor, precum și alte acțiuni cu efect similar;

f)violența socială - impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ, impunerea izolării prin detenție, inclusiv în locuința familială, privare intenționată de acces la informație, precum și alte acțiuni cu efect similar;

g)violența spirituală - subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspirațiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderării la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile, precum și alte acțiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.

Articolul 5

În sensul prezentei legi, prin membru de familie se înțelege:

a)ascendenții și descendenții, frații și surorile, copiii acestora, precum și persoanele devenite prin adopție, potrivit legii, astfel de rude;

b)soțul/soția și/sau fostul soț/fosta soție;

c)persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc;

d)tutorele sau altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile față de persoana copilului;

e)reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijește persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepția celor care îndeplinesc aceste atribuții în exercitarea sarcinilor profesionale.

Articolul 6

Victima violenței în familie are dreptul:

a)la respectarea personalității, demnității și a vieții sale private;

b)la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale;

c)la protecție specială, adecvată situației și nevoilor sale;

d)la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare socială, precum și la asistență medicală gratuită, în condițiile prezentei legi;

e)la consiliere și asistență juridică gratuită, în condițiile legii.

Articolul 7

(1)Autoritățile administrației publice centrale și locale au obligația să ia măsurile necesare pentru prevenirea violenței în familie și pentru preîntâmpinarea unor situații de încălcare repetată a drepturilor fundamentale ale victimelor violenței în familie.

(2)Autoritățile administrației publice centrale și locale au obligația să asigure exercitarea dreptului la informare al victimelor violenței în familie, potrivit competențelor ce le revin, după caz, cu privire la:

a)instituțiile și organizațiile neguvernamentale care asigură consiliere psihologică sau orice alte forme de asistență și protecție a victimei, în funcție de necesitățile acesteia;

b)organul de urmărire penală la care pot face plângere;

c)dreptul la asistență juridică și instituția unde se pot adresa pentru exercitarea acestui drept;

d)condițiile și procedura pentru acordarea asistenței juridice gratuite;

e)drepturile procesuale ale persoanei vătămate, ale părții vătămate și ale părții civile;

f)condițiile și procedura pentru acordarea compensațiilor financiare de către stat, potrivit legii.

Capitolul IIInstituții cu atribuții în prevenirea și combaterea violenței în familie

Articolul 8

(1)Ministerele și celelalte organe centrale de specialitate ale administrației publice, prin structurile lor teritoriale, desemnează personalul cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie.

(2)Ministerele și celelalte organe centrale de specialitate ale administrației publice, autoritățile administrației publice locale, organizațiile neguvernamentale și alți reprezentanți ai societății civile vor desfășura, separat sau, după caz, în cooperare, activități de prevenire și combatere a violenței în familie.

(3)Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice este autoritatea publică centrală care elaborează politica de asistență socială și promovează drepturile victimelor violenței în familie.

(3^1)Departamentul pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, exercită funcțiile de strategie, reglementare, reprezentare și autoritate de stat în domeniul violenței în familie, cu atribuții în elaborarea, coordonarea și aplicarea strategiilor și politicilor Guvernului în domeniul violenței în familie.

Alin. (3^1) al art. 8 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA nr. 6 din 28 ianuarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 29 ianuarie 2015.

(4)Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, prin structurile sale specializate de la nivel central și teritorial, elaborează și aplică măsuri speciale de integrare pe piața muncii a victimelor violenței în familie.

(5)Ministerele și celelalte organe centrale de specialitate ale administrației publice au responsabilitatea elaborării unei strategii la nivel național pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie, inclusiv a unui mecanism intern de coordonare și monitorizare a activităților întreprinse, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului*), la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, a Ministerului Afacerilor Interne și a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Articolul 9

Ministerul Sănătății, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne și cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, elaborează și difuzează materiale documentare privind cauzele și consecințele violenței în familie.

Articolul 10

Ministerul Educației Naționale realizează, cu sprijinul celorlalte ministere implicate și în colaborare cu organizațiile neguvernamentale cu activitate în domeniu, programe educative pentru părinți și copii, în vederea prevenirii violenței în familie.

Articolul 11

Serviciul de probațiune din cadrul tribunalului, în colaborare cu organizațiile neguvernamentale care desfășoară activități specifice în domeniu sau cu specialiștii, va desfășura activități de reinserție socială a infractorilor condamnați pentru infracțiuni de violență în familie.

Articolul 12

Autoritățile prevăzute la art. 8 asigură pregătirea și perfecționarea continuă a persoanelor desemnate cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie.

Articolul 13

(1)Autoritățile administrației publice locale au obligația să ia următoarele măsuri specifice:

a)să includă problematica prevenirii și combaterii violenței în familie în strategiile și programele de dezvoltare regională, județeană și locală;

b)să acorde sprijinul logistic, informațional și material compartimentelor cu atribuții în prevenirea și combaterea violenței în familie;

c)să înființeze, direct sau în parteneriat, unități de prevenire și combatere a violenței în familie și să susțină funcționarea acestora;

d)să dezvolte programe de prevenire și combatere a violenței în familie;

e)să sprijine accesul agresorilor familiali la consiliere psihologică, psihoterapie, tratamente psihiatrice, de dezintoxicare și dezalcoolizare;

f)să elaboreze și să implementeze proiecte în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie;

g)să își prevadă în bugetul anual sume pentru susținerea serviciilor sociale și a altor măsuri de asistență socială pentru prevenirea și combaterea violenței în familie;

h)să suporte, din bugetul local, în cazurile sociale grave, cheltuielile cu întocmirea actelor juridice, precum și pentru obținerea certificatelor medico-legale pentru victimele violenței în familie;

i)să colaboreze la implementarea unui sistem de înregistrare, raportare și management al cazurilor de violență în familie.

(2)Autoritățile administrației publice locale desemnează personalul specializat să implementeze sistemul de înregistrare, raportare și management al cazurilor de violență în familie.

(3)Primarii și consiliile locale vor conlucra cu organizațiile de cult, organizațiile neguvernamentale, precum și cu oricare alte persoane juridice și fizice implicate în acțiuni caritabile, acordându-le sprijinul necesar în vederea îndeplinirii obligațiilor prevăzute la alin. (1) și (2).

(4)La nivelul județelor și sectoarelor municipiului București se înființează, pe lângă direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene/ale sectoarelor municipiului București, echipa intersectorială în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie, cu rol consultativ.

(5)Echipa intersectorială are în componența sa câte un reprezentant al poliției, jandarmeriei, direcției de sănătate publică, al compartimentului violenței în familie din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, al unităților pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, precum și al organizațiilor neguvernamentale active în domeniu.

(6)Din echipa intersectorială pot face parte, dar fără a se limita, și reprezentanții serviciilor de probațiune, ai unităților de medicină legală, precum și ai altor instituții cu atribuții în domeniu.

(7)Echipa intersectorială propune măsuri de îmbunătățire a activității în domeniu, asigură cooperarea dintre instituțiile prevăzute la alin. (5) și (6) și evaluează anual activitatea în domeniu.

(8)Înființarea și modul de organizare și funcționare a acestora se aprobă prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București.

Articolul 14

Persoanele desemnate de autoritățile publice pentru instrumentarea cazurilor de violență în familie vor avea următoarele atribuții principale:

a)monitorizarea cazurilor de violență în familie din sectorul sau unitatea teritorială deservită; culegerea informațiilor asupra acestora; întocmirea unei evidențe separate; asigurarea accesului la informații la cererea organelor judiciare și a părților sau reprezentanților acestora;

b)informarea și sprijinirea lucrătorilor poliției care în cadrul activității lor specifice întâlnesc situații de violență în familie;

c)identificarea situațiilor de risc pentru părțile implicate în conflict și îndrumarea acestora spre servicii de specialitate;

d)colaborarea cu instituții locale de protecție a copilului și raportarea cazurilor, în conformitate cu legislația în vigoare;

e)îndrumarea părților aflate în conflict în vederea medierii;

f)solicitarea de informații cu privire la rezultatul medierii;

g)instrumentarea cazului împreună cu asistentul social.

Capitolul IIIUnități pentru prevenirea și combaterea violenței în familie

Articolul 15

(1)Unitățile pentru prevenirea și combaterea violenței în familie sunt:

a)centre de primire în regim de urgență;

b)centre de recuperare pentru victimele violenței în familie;

c)centre de asistență destinate agresorilor;

d)centre pentru prevenirea și combaterea violenței în familie;

e)centre pentru servicii de informare și sensibilizare a populației.

(2)Unitățile pentru prevenirea și combaterea violenței în familie oferă gratuit servicii sociale destinate victimelor violenței în familie.

Articolul 16

(1)Unitățile pentru prevenirea și combaterea violenței în familie pot fi publice, private sau în parteneriat public-privat.

(2)Unitățile pentru prevenirea și combaterea violenței în familie pot fi înființate numai de către furnizorii de servicii sociale, acreditați în condițiile legii.

(3)Înființarea, organizarea și funcționarea unităților pentru prevenirea și combaterea violenței în familie se aprobă prin hotărâri ale consiliilor județene sau, după caz, ale consiliilor locale, respectiv ale sectoarelor municipiului București și al Consiliului General al Municipiului București.

(4)Finanțarea unităților publice pentru prevenirea și combaterea violenței în familie se asigură din bugetele locale.

(5)În cazul unităților pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, utilizarea sumelor alocate de la bugetul de stat sau, după caz, de la bugetele locale se supune controlului organelor abilitate de lege.

(6)Instituția care a acordat finanțarea sau subvenția unităților pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, publice, private și în parteneriat public-privat, monitorizează folosirea fondurilor alocate.

(7)Asistarea sau, după caz, găzduirea victimelor, respectiv asistarea agresorilor în unitățile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. a)-c) se face în baza încheierii unui contract de acordare a serviciilor sociale. Pentru minori contractul de acordare a serviciilor sociale este semnat de părintele însoțitor sau, după caz, de reprezentantul legal.

Articolul 17

(1)Centrele de primire în regim de urgență, denumite în continuare adăposturi, sunt unități de asistență socială, cu sau fără personalitate juridică, de tip rezidențial, care asigură protecție, găzduire, îngrijire și consiliere victimelor violenței în familie.

(2)Adăposturile asigură gratuit, pe o perioadă determinată, asistență familială atât victimei, cât și minorilor aflați în îngrijirea acesteia, protecție împotriva agresorului, asistență medicală și îngrijire, hrană, cazare, consiliere psihologică și consiliere juridică, potrivit instrucțiunilor de organizare și funcționare elaborate de autoritate.

(3)Primirea victimelor în adăpost se face numai în caz de urgență sau cu aprobarea scrisă a directorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului, atunci când izolarea victimei de agresor se impune ca măsură de protecție. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul în incinta adăpostului unde se găsesc victimele.

(4)Locația adăposturilor este secretă publicului larg.

(5)Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimțământul acestora sau, după caz, al reprezentantului legal.

(6)Toate adăposturile trebuie să încheie o convenție de colaborare cu un spital sau cu altă unitate sanitară, care să asigure îngrijirea medicală și psihiatrică. Convenția se încheie de către consiliile locale, respectiv de către consiliile sectoarelor municipiului București sau, după caz, de către consiliile județene, precum și de organele de conducere ale furnizorilor de servicii sociale privați acreditați.

Articolul 18

(1)Centrele de recuperare pentru victimele violenței în familie sunt unități de asistență socială de tip rezidențial, cu sau fără personalitate juridică, care asigură găzduirea, îngrijirea, consilierea juridică și psihologică, sprijin în vederea adaptării la o viață activă, inserția profesională a victimelor violenței în familie, precum și reabilitarea și reinserția socială a acestora.

(2)Centrele de recuperare pentru victimele violenței în familie vor încheia convenții cu autoritățile pentru ocuparea forței de muncă județene și ale sectoarelor municipiului București în vederea acordării suportului pentru integrarea în muncă, readaptarea și recalificarea profesională a persoanelor asistate.

(3)Prevederile art. 17 alin. (5) și (6) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 19

(1)Centrele de asistență destinate agresorilor sunt unități de asistență socială care funcționează ca centre de zi, cu sau fără personalitate juridică, care asigură reabilitarea și reinserția socială a acestora, măsuri educative, precum și servicii de consiliere și mediere familială.

(2)Tratamentele psihiatrice, de dezalcoolizare și dezintoxicare acordate prin centrele de asistență destinate agresorilor se asigură în spitalele sau unitățile sanitare cu care s-au încheiat convenții, în condițiile prevăzute la art. 17 alin. (6).

Articolul 20

Centrele pentru prevenirea și combaterea violenței în familie sunt unități de asistență socială în regim de zi, cu sau fără personalitate juridică, care asigură asistență socială, consiliere psihologică, juridică, precum și informarea și orientarea victimelor violenței în familie.

Articolul 21

Centrele pentru servicii de informare și sensibilizare a populației sunt unități de asistență socială, cu sau fără personalitate juridică, care oferă servicii de informare și educare, asistență socială și un serviciu telefonic de urgență pentru informare și consiliere.

Articolul 22

(1)Persoanele condamnate pentru infracțiuni de violență în familie sunt obligate să participe la programe speciale de consiliere și reinserție socială organizate de către instituțiile însărcinate cu executarea pedepsei în evidența cărora se află.

(2)Cazurile de violență în familie pot fi supuse medierii la cererea părților, conform legii.

Capitolul IVOrdinul de protecție

Articolul 23

(1)Persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții:

a)evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

b)reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei;

c)limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;

d)obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;

e)interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;

f)interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;

g)obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute;

h)încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.

(2)Prin aceeași hotărâre, instanța poate dispune și suportarea de către agresor a chiriei și/sau a întreținerii pentru locuința temporară unde victima, copiii minori sau alți membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilității de a rămâne în locuința familială.

(3)Pe lângă oricare dintre măsurile dispuse potrivit alin. (1), instanța poate dispune și obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.

(4)Prin aceeași hotărâre, instanța poate dispune luarea unei măsuri de control al respectării ordinului de protecție și pentru prevenirea încălcării acestuia, precum:

a)obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp stabilit de instanță potrivit împrejurărilor, la secția de poliție competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecție;

b)obligarea agresorului de a da informații organului de poliție cu privire la noua locuință, în cazul în care prin ordin s-a dispus evacuarea lui din locuința familiei.

01.04.2017Articolul 23 din Capitolul IV a fost completat de ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 35 din 27 martie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 214 din 29 martie 2017

Articolul 24

(1)Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecție se stabilește de judecător, fără a putea depăși 6 luni de la data emiterii ordinului.

(2)Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata măsurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioadă de 6 luni de la data emiterii ordinului.

Articolul 25

(1)Cererea pentru emiterea ordinului de protecție este de competența judecătoriei de pe raza teritorială în care își are domiciliul sau reședința victima.

(2)Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdusă de victimă personal sau prin reprezentant legal.

(3)Cererea poate fi introdusă în numele victimei și de:

a)procuror;

b)reprezentantul autorității sau structurii competente, la nivelul unității administrativ-teritoriale, cu atribuții în materia protecției victimelor violenței în familie;

c)reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie, acreditați conform legii, cu acordul victimei.

Articolul 26

(1)Cererea privind emiterea ordinului de protecție se întocmește potrivit formularului de cerere prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

(2)Cererea este scutită de taxa judiciară de timbru.

Articolul 27

(1)Cererile pentru emiterea ordinului de protecție se judecă de urgență și, în orice situație, soluționarea acestora nu poate depăși un termen de 72 de ore de la depunerea cererii. Cererile se judecă în camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie

Alin. (1) al art. 27 a fost modificat de art. unic din LEGEA nr. 351 din 23 decembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 979 din 30 decembrie 2015.

(2)Citarea părților se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente.

(3)La cerere, persoanei care solicită ordinul de protecție i se poate acorda asistență sau reprezentare prin avocat.

(4)Asistența juridică a persoanei împotriva căreia se solicită ordinul de protecție este obligatorie.

(5)În caz de urgență deosebită, instanța poate emite ordinul de protecție chiar în aceeași zi, pronunțându-se pe baza cererii și a actelor depuse, fără concluziile părților.

(6)Procurorul are obligația de a informa persoana care solicită ordinul de protecție asupra prevederilor legale privind protecția victimelor infracțiunii.

(7)Judecata se face de urgență și cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită timp îndelungat.

(8)Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare.

Articolul 28

În cazurile prevăzute la art. 25 alin. (3), victima poate renunța, potrivit art. 406 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la judecarea cererii privind ordinul de protecție.

Articolul 29

(1)Ordinul de protecție este executoriu.

(2)La cererea victimei sau din oficiu atunci când împrejurările cauzei impun astfel, instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea vreunui termen.

Articolul 30

(1)Hotărârea prin care se dispune ordinul de protecție este supusă numai recursului, în termen de 3 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.

(2)Instanța de recurs poate suspenda executarea până la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.

(3)Recursul se judecă cu citarea părților.

(4)Participarea procurorului este obligatorie.

Articolul 31

(1)O copie după dispozitivul hotărârii prin care s-a dispus cererea de emitere a ordinului de protecție se comunică, în maximum 5 ore de la momentul pronunțării hotărârii, structurilor Poliției Române în a căror rază teritorială se află locuința victimei și/sau a agresorului.

Alin. (1) al art. 31 a fost modificat de art. unic din LEGEA nr. 272 din 10 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 842 din 12 noiembrie 2015.

(2)Ordinul de protecție prin care se dispune oricare dintre măsurile prevăzute la art. 23 alin. (1) se pune în executare de îndată, de către sau, după caz, sub supravegherea poliției.

(3)Pentru punerea în executare a ordinului de protecție, polițistul poate intra în locuința familiei și în orice anexă a acesteia, cu consimțământul persoanei protejate sau, în lipsă, al altui membru al familiei.

(4)Organele de poliție au îndatorirea să supravegheze modul în care se respectă hotărârea și să sesizeze organul de urmărire penală în caz de sustragere de la executare.

Articolul 32

Încălcarea oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 23 alin. (1) și dispuse prin ordinul de protecție constituie infracțiunea de nerespectare a hotărârii judecătorești și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an. Împăcarea înlătură răspunderea penală.

Articolul 33

La expirarea duratei măsurilor de protecție, persoana protejată poate solicita un nou ordin de protecție, dacă există indicii că, în lipsa măsurilor de protecție, viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea i-ar fi puse în pericol.

Articolul 34

(1)Persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecție pe durata maximă poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse.

(2)Revocarea se poate dispune dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

a)agresorul a respectat interdicțiile sau obligațiile impuse;

b)agresorul a urmat consiliere psihologică, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice altă formă de consiliere sau terapie care a fost stabilită în sarcina sa ori care i-a fost recomandată sau a respectat măsurile de siguranță, dacă asemenea măsuri s-au luat, potrivit legii;

c)dacă există indicii temeinice că agresorul nu mai prezintă un real pericol pentru victima violenței sau pentru familia acesteia.

(3)Cererea de revocare se soluționează cu citarea părților și a unității de poliție care a pus în executare ordinul de protecție a cărui revocare se solicită. Participarea procurorului este obligatorie.

Articolul 35

Dacă, odată cu soluționarea cererii, instanța constată existența uneia dintre situațiile care necesită instituirea unei măsuri de protecție specială a copilului, va sesiza de îndată autoritatea publică locală cu atribuții privind protecția copilului.

Capitolul VFinanțarea în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie

Articolul 36

Activitățile în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie se finanțează din următoarele surse:

a)bugetul de stat;

b)bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice;

c)bugetele fondurilor externe nerambursabile;

d)bugetele locale ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București, precum și ale municipiilor, orașelor și comunelor;

e)donații, sponsorizări și alte surse, în condițiile legii.

Articolul 37

(1)Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice prin Departamentul pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați poate finanța sau, după caz, cofinanța programe de interes național care au ca scop prevenirea și combaterea violenței în familie, precum și ocrotirea și sprijinirea familiei în vederea creșterii calității vieții acesteia, din fonduri alocate de la bugetul de stat cu această destinație, din fonduri externe rambursabile și nerambursabile, precum și din alte resurse, în condițiile legii.

Alin. (1) al art. 37 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA nr. 6 din 28 ianuarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 29 ianuarie 2015.

(2)Serviciile sociale în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie pot fi dezvoltate și prin:

a)finanțarea în parteneriat a serviciilor sociale pentru asigurarea continuității serviciului, în conformitate cu nevoia socială și cu principiul subsidiarității;

b)finanțarea proiectelor-pilot pentru implementarea programelor din domeniul asistenței sociale.

Articolul 38

Programele de interes național prevăzute la art. 37 alin. (1), complementare acțiunilor finanțate la nivel local, au următoarele obiective:

a)realizarea investițiilor necesare pentru dezvoltarea, diversificarea, restructurarea și buna funcționare a unităților de prevenire și combatere a violenței în familie;

b)susținerea funcționării unităților pentru prevenirea și combaterea violenței în familie;

c)realizarea de studii, cercetări și publicații în domeniu;

d)instruirea personalului de specialitate din domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie, în special instruirea personalului care își desfășoară activitatea în cadrul serviciilor sociale și unităților pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, precum și instruirea personalului din cadrul instituțiilor cu competențe în domeniu desemnat să instrumenteze cazurile de violență în familie;

e)informarea, conștientizarea și sensibilizarea opiniei publice privind drepturile victimelor violenței în familie, precum și fenomenul violenței în familie;

f)menținerea și dezvoltarea sistemului de înregistrare, raportare și management al cazurilor de violență în familie;

g)sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a sănătății și de reinserție socială;

h)asistarea agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare, dezintoxicare, psihologice și psihiatrice;

i)inițierea și coordonarea parteneriatelor sociale în scopul prevenirii și combaterii violenței în familie;

j)orice alte obiective corespunzătoare domeniului de activitate al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Articolul 39

Finanțarea unităților pentru prevenirea și combaterea violenței în familie se asigură din:

a)bugetele locale ale autorităților administrației publice locale care au aprobat înființarea acestora, precum și din subvenții acordate în condițiile legii;

b)sume din donații și sponsorizări;

c)fonduri externe, rambursabile și nerambursabile;

d)din alte surse, cu respectarea legislației în domeniu.

Capitolul VISancțiuni

Articolul 40

(1)Constituie contravenții, dacă potrivit legii penale nu constituie infracțiuni, și se sancționează cu amendă între 1.000 lei și 5.000 lei următoarele fapte:

a)refuzul primirii în adăpost ori refuzul de a acorda, la solicitarea motivată a asistentului social, îngrijire medicală gratuită celui aflat în suferință vizibilă, pentru înlăturarea consecințelor violențelor;

b)schimbarea destinației adăpostului.

(2)Constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 500 lei și 1.000 lei refuzul părăsirii adăpostului, indiferent de motiv, în momentul în care condițiile care au determinat internarea au dispărut.

(3)Constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 500 lei și 1.000 lei încercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a pătrunde în incinta adăpostului în care se află sau crede că se află victima.

(4)Contravențiile se constată și sancțiunile se aplică, conform legii, de către asistenții sociali, primar sau împuterniciții acestuia.

(5)Contravențiilor le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Capitolul VIIDispoziții finale

Articolul 41

Prezenta lege*) intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CERERE PRIVIND EMITEREA ORDINULUI DE PROTECȚIE

I. Date privind autoritatea sau organismul care formulează cererea (dacă este cazul)

Denumirea:

Adresa:

Telefon:

Fax:

E-mail:

Persoana desemnată cu formularea cererii:

II. Asistența juridică

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐

│Victima are un avocat? │ DA/NU │

│În caz negativ, dorește să i se acorde asistență juridică prin avocat?│ DA/NU │

└──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘

III. Date privind victima violenței în familie

┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐

│Numele: │Prenumele: │

├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤

│Locul și data nașterii │Cetățenia │

├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤

│Sexul: F/M │ │

├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤

│Prenumele tatălui │Prenumele mamei │

├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤

│Act de identitate: CI/BI/Pașaport │Serie nr. │

├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤

│CNP │ │

├───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤

│Adresa*1): Dorește să rămână secretă? DA/NU │

│Telefon*2): Dorește ca numărul să rămână secret? DA/NU │

└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

*1) Dacă victima declară că dorește să abandoneze domiciliul familial, nu este necesar să se indice noua adresă la care se mută, ci doar adresa unde locuiește în prezent. Adresa indicată trebuie să fie una la care partea poate primi citațiile și celelalte acte de procedură.

*2) Poate fi indicat orice număr la care reclamantul are garanția că va putea primi citațiile și celelalte acte de procedură.

IV. Reprezentantul legal al victimei (dacă este cazul)

┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐

│Numele: │Prenumele: │

├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤

│Locul și data nașterii │Cetățenia │

├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤

│Sexul F/M │ │

├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤

│Prenumele tatălui │Prenumele mamei │

├───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤

│Adresa │

├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Telefon │

└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

V. Relația dintre victima violenței în familie și persoana împotriva căreia se solicită emiterea ordinului de protecție (pârât)

1.Victima a mai formulat anterior vreo cerere, plângere, reclamație etc. împotriva aceleiași persoane? DA/NU

În caz afirmativ, se va indica numărul acestora.

2.Știți dacă pârâtul este parte în vreun proces cu privire la vreo infracțiune sau contravenție? DA/NU

În caz afirmativ, indicați, dacă știți, instanța la care se află dosarul și numărul acestuia.

3.Există o legătură de rudenie sau de altă natură cu pârâtul?4. Situația familială - persoane care conviețuiesc în locuință

┌───────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────┐

│ Numele și prenumele │ Data nașterii │ Gradul de rudenie │

├───────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────┤

│ │ │ │

└───────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────┘

VI. Descrierea faptelor pentru care se solicită emiterea ordinului de protecție1. Relatarea faptelor și locul desfășurării lor

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ │

│ │

│ │

└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

2.Ce alte acte de violență s-au produs anterior împotriva persoanelor (victimă, membri ai familiei, minori sau alte persoane) sau asupra bunurilor?

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ │

│ │

│ │

└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

3.A avut loc vreun act de violență în prezența minorilor?4. Există vreo situație de risc pentru minori, inclusiv posibilitate de a fi luați fără drept de pârât?5. Pârâtul deține arme sau are acces la arme prin natura muncii sale ori din alte motive?6. Există martori la faptele descrise?7. Ce alte probe pot susține declarațiile? (de exemplu, linii telefonice tăiate/rupte, telefoane mobile sparte, alte obiecte distruse, mesaje telefonice înregistrate, inclusiv sms, scrisori, fotografii, documente etc.)VII. Asistența medicală a victimei1. Victima a suferit leziuni fizice sau a fost maltratată psihologic? DA/NU2. A primit îngrijiri în vreun centru medical? DA/NU3. Deține certificat medico-legal, medical sau alte documente medicale? DA/NU

În caz afirmativ, acestea se vor anexa în copie.

În caz negativ, se vor indica centrul medical și data consultului medical.

VIII. Măsurile care se solicită a fi dispuse prin ordinul de protecție

┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐

│a) evacuarea temporară a pârâtului din locuință, indiferent dacă acesta│ │

│este titularul dreptului de proprietate; │DA/NU │

├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤

│b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor în locuința familiei;│DA/NU │

├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤

│c) limitarea dreptului de folosință al pârâtului, dacă este posibil, │ │

│doar asupra unei părți a locuinței comune, astfel încât pârâtul să nu │ │

│vină în contact cu victima; │DA/NU │

├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤

│d.1) obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate │ │

│față de victimă; │DA/NU │

│d.2) obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate │ │

│față de copiii victimei sau față de alte rude ale acesteia; │DA/NU │

│d.3) obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate │ │

│față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a │ │

│persoanei protejate; │DA/NU │

│În caz afirmativ, se vor menționa datele de identificare a acestor │ │

│locuri. │ │

├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤

│e) interdicția pentru pârât de a se deplasa în anumite localități sau │ │

│zone determinate pe care victima le frecventează ori le vizitează │ │

│periodic; │DA/NU │

│În caz afirmativ, se vor identifica aceste localități și zone. │ │

├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤

│f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin │ │

│corespondență sau în orice alt mod, cu victima; │DA/NU │

├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤

│g) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute; │DA/NU │

├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤

│h) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora; │DA/NU │

│În caz afirmativ, se vor indica numele, prenumele și data nașterii │ │

│copiilor, persoana către care se propune încredințarea. │ │

├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤

│i) suportarea de către pârât a chiriei și/sau a întreținerii pentru │ │

│locuința temporară unde victima, copiii minori sau alți membri ai │ │

│familiei locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilității │ │

│de a rămâne în locuința familială. │DA/NU │

│În caz afirmativ, care este suma considerată necesară și ce reprezintă?│ │

└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘

IX. Alte măsuri

┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐

│1. Victima are o activitate remunerată? │DA/NU │

│În caz afirmativ, se va indica, cu aproximație, suma pe care o primește│ │

├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤

│2. Pârâtul are loc de muncă sau desfășoară o activitate remunerată? │DA/NU │

│În caz afirmativ, se indică suma lunară aproximativă pe care pârâtul o │ │

│primește, dacă se cunoaște. │ │

├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤

│3. Există alte surse de venituri ale familiei? │DA/NU │

│În caz afirmativ, să se indice suma aproximativă, dacă se cunoaște. │ │

└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘

X. Alte precizări considerate ca relevante

Data

............................. Semnătura

.............................

Domnului președinte al Judecătoriei ............................