Decizie nr. 330 din 12 iunie 2014

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Maria Florea, Panaite Florea şi Ion Tiron, prin Uniunea Democratică a Revoluţionarilor, în Dosarul nr. 3.756/121/2013 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului nr. 675D/2013 al Curţii Constituţionale.

2.La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 840D/2013, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, excepţie ridicată de Dan Vîlceanu în Dosarul nr. 2.688/111/CA/2013-P.I. al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

4.La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

5.Curtea, din oficiu, faţă de obiectul cauzelor menţionate, pune în discuţie problema conexării lor.

6.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare.

7.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 840D/2013 la Dosarul nr. 675D/2013, care a fost primul înregistrat.

8.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că, în opinia sa, nu au fost evidenţiate elemente noi, care să conducă la modificarea jurisprudenţei prin care Curtea Constituţională a statuat cu privire la conformitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 cu prevederile constituţionale invocate şi în cauza de faţă. Menţionează cele reţinute în considerentele deciziilor nr. 554 din 17 decembrie 2013 şi nr. 42 din 22 ianuarie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

9.Prin încheierile din 24 septembrie 2013 şi 27 noiembrie 2013, pronunţate în Dosarul nr. 3.756/121/2013 şi, respectiv, Dosarul nr. 2.688/111/CA/2013-P.I., Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă şi Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi, respectiv, cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, excepţie ridicată de Maria Florea, Panaite Florea şi Ion Tiron, prin Uniunea Democratică a Revoluţionarilor, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de obligare a Casei Judeţene de Pensii Galaţi la calcularea şi plata, începând cu anul 2013, a indemnizaţiei lunare acordate potrivit Legii nr. 341/2004, respectiv de Dan Vîlceanu într-o cauză având ca obiect obligarea Casei Judeţene de Pensii Bihor la o prestaţie similară.

10.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că nici preambulul ordonanţei de urgenţă criticate, nici nota de fundamentare a acesteia nu sunt convingătoare în justificarea îndeplinirii condiţiilor impuse de art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală pentru adoptarea ordonanţelor de urgenţă. În opinia acestora, motivarea de către Guvern a adoptării acesteia nu relevă pericole grave, generatoare de atingeri aduse interesului public, obiective şi independente de voinţa sa, care ar fi astfel constrâns să apere acest interes prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, şi nu a unei legi, ci exprimă, mai degrabă, viziunea financiară a Guvernului. De asemenea, autorii excepţiei susţin că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 a început să producă efecte de la 1 ianuarie 2013, fără ca, în prealabil, să fi fost depusă spre dezbatere la Camera parlamentară competentă. În plus, Guvernul a încălcat şi obligaţia de transparenţă, renunţând în mod nejustificat să supună dezbaterii publice proiectul de ordonanţă, aşa cum prevede Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică. Arată că, spre deosebire de alte măsuri cuprinse în ordonanţa de urgenţă criticată, pentru cele care îi vizează pe beneficiarii Legii nr. 341/2004, prevăzute la art. 9 din ordonanţa de urgenţă, Guvernul avea nu doar obligaţia, ci şi timpul necesar de a se încadra în intervalul legal de consultare şi de dezbatere publică.

11.Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă şi Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, actul normativ criticat necontravenind prevederilor din Legea fundamentală invocate.

12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

13.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate instituie un set de măsuri de adaptare la condiţiile economico-sociale existente, care nu aduc atingere principiului constituţional privind delegarea legislativă. Arată că, în preambulul şi nota de fundamentare ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, sunt motivate existenţa unei situaţii extraordinare şi urgenţa emiterii actului normativ criticat prin trei elemente: riscul ca la data de 1 ianuarie 2013 să nu existe politici fiscale şi bugetare asumate prin Programul de guvernare de către noul Guvern învestit în urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012; încetarea aplicabilităţii, la 31 decembrie 2012, a măsurilor financiare în domeniul bugetar instituite prin Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010; neadoptarea măsurilor şi pentru anul 2013 ar fi determinat afectarea semnificativă a sustenabilităţii finanţelor publice, generând un impact suplimentar asupra cheltuielilor bugetare şi, respectiv, asupra deficitului bugetar de 6,8% din produsul intern brut. Totodată, Avocatul Poporului apreciază că nu poate fi reţinută nici critica extrinsecă prin raportare la prevederile art. 115 alin. (5) din Constituţie, astfel cum rezultă din urmărirea procesului legislativ.

14.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, aprobată prin Legea nr. 36/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 8 aprilie 2014. De asemenea, autorii excepţiei critică prevederile art. 9 din acest act normativ, potrivit căruia "Prevederile art. 15, 18, 19 şi 20 ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător şi în anul 2013".

17.Autorii excepţiei sunt afectaţi de prevederile art. 18 şi art. 19 din art. II al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, la care se referă textul de lege criticat, care dispun că, în anul 2012, nu se acordă indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, iar reducerile de tarife sau, după caz, gratuităţi se acordă numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de transport prevăzute de anumite acte normative, printre care şi legea menţionată.

18.Curtea observă că, deşi prevederile de lege criticate au avut o aplicabilitate temporară, în cursul anului 2013, acestea continuă să îşi producă efectele juridice în cauzele în care a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, astfel că acestea pot fi analizate de Curtea Constituţională, aşa cum rezultă din cele statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, referitoare la sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. De altfel, măsura neacordării indemnizaţiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004 a fost dispusă în continuare, şi pentru anul 2014, prin art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 550 din 30 august 2013.

19.În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 şi, în mod deosebit, art. 9 din aceasta, contravine următoarelor dispoziţii din Legea fundamentală: art. 115 alin. (4) potrivit căruia Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora, şi art. 115 alin. (5) teza întâi care prevede că ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

20.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că ordonanţa de urgenţă criticată a mai format obiectul controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici de neconstituţionalitate similare. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, s-a pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, precum şi asupra ordonanţei de urgenţă în ansamblul său, respingând excepţia ca neîntemeiată.

21.Cu acel prilej, referitor la critica vizând lipsa caracterului urgent şi a unei situaţii extraordinare care să fi impus emiterea de urgenţă a actului normativ supus analizei de constituţionalitate, Curtea a apreciat că cele invocate de Guvern în nota de fundamentare întrunesc condiţiile existenţei unei situaţii extraordinare şi urgente care, în mod obiectiv, impun emiterea unei ordonanţe de urgenţă. Astfel, necesitatea stabilirii în timp util a unor direcţii clare în ceea ce priveşte domenii extrem de importante, aşa cum este salarizarea personalului bugetar, domenii cu implicaţii financiare majore, şi riscul ca aceste măsuri, ca de altfel întregul program de guvernare, să nu poată fi adoptate până la începutul anului 2013, din cauze obiective determinate de desfăşurarea unor proceduri privind constituirea Parlamentului nou-ales şi a învestirii noului Guvern, au reprezentat motive ce au justificat intervenţia legislativă a Guvernului pentru evitarea unei grave atingeri aduse interesului public. În acest context, Curtea a observat, de asemenea, că împrejurarea că, în mod contrar previziunilor Guvernului, constituirea noului Parlament şi învestirea noului Guvern s-au făcut mai rapid decât s-a preconizat, nu constituie un fapt de natură să înlăture motivele extraordinare care au justificat emiterea ordonanţei de urgenţă, aşa cum susţin autorii excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât acestea trebuie apreciate în funcţie de momentul emiterii ordonanţei, iar nu în funcţie de factorii interveniţi ulterior.

22.Cât priveşte susţinerea potrivit căreia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 ar fi fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Curtea a reţinut că, potrivit art. 6 alin. (9) din această lege, "în cazul reglementării unei situaţii care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgenţă prevăzută de reglementările în vigoare". Astfel, legiuitorul, ţinând cont de realitatea existenţei unor situaţii când necesitatea protejării interesului public general impune în mod obiectiv adoptarea unor măsuri urgente, a permis adoptarea unor acte normative fără îndeplinirea tuturor cerinţelor privind asigurarea transparenţei decizionale. Prin urmare, Curtea a constatat că nici această critică de pretinsă neconstituţionalitate extrinsecă nu poate fi reţinută.

23.Totuşi, prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, Curtea a ţinut să sublinieze că, "deşi autorităţile au dreptul de a dispune cu privire la acordarea drepturilor băneşti pretinse de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, restrângerea ori suspendarea acestor drepturi şi în viitor, în condiţiile în care textele de lege care le prevăd nu au fost abrogate, ar putea justifica întrebarea dacă aceste drepturi mai există şi dacă nu cumva textele de lege care le prevăd au fost în fapt lipsite de eficienţă, aşa încât speranţa titularilor acestor drepturi, deşi are un suport legal, este în realitate lipsită de conţinut. Astfel, deşi formal limitată în timp, respectiv vizând durata unui an calendaristic, măsura de suspendare repetată a acestor drepturi, pentru mai mulţi ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existenţa acestor drepturi".

24.În fine, în acord cu cele reţinute şi prin Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014*), încă nepublicată, Curtea constată că măsura suspendării plăţii drepturilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, măsură adoptată deja, succesiv, pentru trei ani consecutivi, 2012, 2013 şi 2014, nu poate fi repetată anual, sine die, întrucât o astfel de practică legislativă ar fi de natură să afecteze proporţionalitatea măsurii cu scopul urmărit.

Notă *) Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014.

25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Florea, Panaite Florea şi Ion Tiron, prin Uniunea Democratică a Revoluţionarilor, în Dosarul nr. 3.756/121/2013 al Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă şi de Dan Vîlceanu în Dosarul nr. 2.688/111/CA/2013-P.I. al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că art. 9 din Ordonanţa de urgenţă al Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi ordonanţa de urgenţă în ansamblul său sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 12 iunie 2014.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu