RegulamentFormă consolidată
Regulament din 13 iunie 2018
privind gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului nuclear sau radiologie
- Emitent
- Ministerul Afacerilor Interne; Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare
privind gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului nuclear sau radiologie
(1)Prezentul regulament stabilește cerințele privind asigurarea managementului următoarelor tipuri de risc:
a)accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente în activitățile nucleare sau radiologice;
b)radiologic.
(2)Prezentul regulament stabilește cerințe privind implementarea activităților Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, pentru situații de urgență nucleară sau radiologică, care funcționează conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare.
Prezentul regulament se aplică pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul la eveniment, pentru investigarea/evaluarea post-eveniment precum și pentru refacerea/reabilitarea zonelor afectate în următoarele cazuri:
a)orice situație de urgență nucleară sau radiologică, survenită pe teritoriul României, cauzată de activități autorizate ce utilizează surse de radiații;
b)orice situație de urgență nucleară radiologică, survenită pe teritoriul României, cauzată de utilizarea neautorizată a unei surse de radiații sau de un act rău intenționat cu implicarea surselor de radiații;
c)orice situație de urgență nucleară sau radiologică, survenită în afara teritoriului României, dar care ar putea afecta teritoriul României și/sau cetățeni români.
Prezentul regulament se aplică tuturor persoanelor fizice și juridice de drept public și privat din România implicate în situațiile de urgență prevăzute la art. 2 din prezentul regulament.
(1)Obiectivul pregătirii pentru situațiile de urgență, prevăzută la art. 2 din prezentul regulament, este de a se asigura că, la nivelul titularului de autorizație, precum și la cel al autorităților locale, județene și naționale, există mecanismele necesare implementării măsurilor de protecție în cazul situațiilor de urgență în vederea diminuării consecințelor, salvării de vieți omenești, protejării populației, proprietății și mediului înconjurător. Acesta face referire la un set integrat de elemente de infrastructură care include, dar fără a se limita la acestea:
a)autoritate și responsabilități;
b)organizare și personal;
c)coordonare;
d)planuri și proceduri;
e)instrumente, echipamente și spații amenajate;
f)pregătire și exerciții;
g)sistem de management.
(2)Obiectivele răspunsului la o situație de urgență nucleară sau radiologică sunt:
a)recăpătarea controlului situației și diminuarea consecințelor;
b)salvarea de vieți omenești;
c)evitarea sau minimizarea efectelor deterministice;
d)acordarea primului ajutor, asigurarea tratamentului medical critic și gestionarea tratamentului pentru afecțiunile provocate de radiații;
e)reducerea riscului dezvoltării efectelor stocastice;
f)informarea și menținerea încrederii publicului;
g)reducerea consecințelor non-radiologice în măsura în care este posibil;
h)protejarea proprietății și a mediului înconjurător în măsura în care este posibil;
i)pregătirea pentru reluarea normală a activităților economice și sociale.
(1)Toate fazele răspunsului pentru situațiile de urgență, în vederea controlului expunerii la radiații, se bazează pe următoarele principii:
a)justificarea;
b)optimizarea;
c)limitarea expunerii.
(2)În sensul prezentului regulament, principiul justificării se aplică astfel încât orice acțiune de protecție sau minimizare a consecințelor aplicată trebuie să facă mai mult bine decât rău.
(3)În sensul prezentului regulament, principiul optimizării se aplică astfel încât forma, dimensiunea și durata oricărui răspuns să fie îmbunătățite, în vederea obținerii beneficiului net maxim.
(4)În sensul prezentului regulament se aplică principiul de limitare a expunerii. Suma dozelor încasate de un individ, pe parcursul unei situații de urgență, nu va depăși criteriile generale stabilite pentru lucrătorii expuși profesional sau pentru public.
În aplicarea prezentului regulament, pe lângă termenii definiți în Legea nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Hotărârea de Guvern nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, expresiile și termenii utilizați sunt prevăzuți în anexa nr. 1 la prezentul regulament.
(1)În conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările și completările ulterioare și Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, următoarele autorități au atribuții pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul la eveniment, pentru investigarea/evaluarea post-eveniment, precum și pentru refacerea/reabilitarea situației:
a)Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență;
b)comitetele ministeriale pentru situații de urgență;
c)comitetele județene pentru situații de urgență;
d)comitetele locale pentru situații de urgență;
e)centrele operative pentru situații de urgență;
t)autoritatea responsabilă cu rol principal;
g)autoritățile responsabile cu rol secundar;
h)autoritățile cu funcții de sprijin;
i)comandantul acțiunii;
j)Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției (CNCCI)
k)Centre județene și centrul municipiului București de coordonare și conducere a intervenției (CJCCI)
(2)Pe lângă autoritățile și structurile prevăzute la alin. (1) mai au atribuții:
a)organizația de răspuns la urgență conform secțiunii a 5-a din prezentul regulament;
b)titularul de autorizație conform art. 21 alin. (1) din prezentul regulament.
(3)În etapa de pregătire, măsurile adoptate de către autorități se referă la alocarea sarcinilor și resurselor pentru toate organizațiile de răspuns la urgență pe durata răspunsului la situațiile de urgență nucleară sau radiologică.
(4)Măsurile prevăzute la alin. (3) trebuie adoptate în conformitate cu reglementările specifice emise de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare și Ministerul Afacerilor Interne.
Autoritatea responsabilă cu rol principal pentru tipurile de risc prevăzute la art. 1 este Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, denumită în continuare CNCAN.
CNCAN, în calitate de autoritate responsabilă cu rol principal, pe lângă atribuțiile prevăzute de legislația în vigoare, are următoarele atribuții:
a)aprobă clasificarea urgențelor propuse de titularul de autorizație;
b)verifică armonizarea planurilor de răspuns ale titularilor de autorizație cu planurile de răspuns la nivel local, județean și național;
c)acționează în calitate de consilier tehnic cu privire la aspectele legate de securitatea nucleară sau radiologică pentru autoritățile publice în timpul unei situații de urgență;
d)verifică și revizuiește din punctul de vedere al siguranței și securității lucrătorilor în situații de urgență cât și a populației acțiunile propuse sau întreprinse de o autoritate cu funcții de sprijin, organizație de răspuns la urgență sau de către titularul de autorizație în timpul unei situații de urgență nucleară sau radiologică;
e)informează publicul cu privire la situația de urgență, în colaborare cu Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerul Afacerilor Interne, denumit în continuare DSU, precum și celelalte autorități publice;
f)evaluează și emite recomandări cu privire la caracterul adecvat al deciziilor care urmează a fi stabilite de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, denumit în continuare CNSSU, în scopul protecției populației la încheierea situației de urgență și tranziția de la o situație de expunere de urgență la o situația de expunere existentă sau planificată;
g)autorizează exploatarea instalației sau recuperarea surselor de radiații, conservarea sau dezafectarea instalației de radiații;
h)asigură funcționarea punctului național de contact în relația cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică, denumită în continuare AIEA, în temeiul Convenției cu privire la notificarea rapidă a unui accident nuclear și al Convenției cu privire la asistența în caz de accident nuclear sau urgență radiologică, adoptate în cadrul AIEA, la Viena, la 26 septembrie 1986 și la care România a aderat prin Decretul nr. 223/1990;
j)aprobă încheierea situației de urgență, în colaborare cu MAI și celelalte autorități publice;
k)evaluează, împreună cu MAI și celelalte autorități publice, programul pentru trecerea de la o situație de expunere de urgență la o situație de expunere existentă;1) asigură pregătirea continuă, testarea și validarea măsurilor și capabilităților declarate pentru răspunsul la situația de urgență, la nivel național.
Autoritățile responsabile cu rol secundar, pentru tipurile de risc prevăzute la art. 1, sunt următoarele:
a)MAI;
b)Ministerul Economiei, denumit în continuare ME;
c)Ministerul Sănătății, denumit în continuare MS;
d)Ministerul Apărării Naționale, denumit în continuare MApN.
MAI, în calitate de autoritate responsabilă cu rol secundar, în sensul prezentului regulament are următoarele atribuții:
a)asigură măsurile care se impun în conformitate cu Planul național de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică;
b)răspunde de corelarea Planului titularului de autorizație de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică cu Planurile de răspuns în situații de urgență ale autorităților județene și locale;
c)analizează și coordonează acțiunile întreprinse de către autoritățile publice responsabile, organizațiile de răspuns la urgență și titularul de autorizație în timpul răspunsului la situația de urgență;
d)informează publicul cu privire la situația de urgență, împreună cu CNCAN și celelalte autorități publice relevante;
e)evaluează și aprobă contramăsuri în caz de contaminare și acțiuni de reducere la minimum a expunerii după încheierea situației de urgență;
f)avizează încheierea situației de urgență;
g)analizează programul, în colaborare cu CNCAN, pentru trecerea de la o situație de expunere de urgență la o situație de expunere existentă.
ME, în calitate de autoritate responsabilă cu rol secundar, în sensul prezentului regulament are următoarele atribuții:
a)asigură măsurile care se impun în conformitate cu Planul național de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică;
b)informează publicul cu privire la Situația de urgență, împreună cu CNCAN și celelalte autorități publice relevante;
c)avizează încheierea situației de urgență;
d)analizează programul, în colaborare cu CNCAN, pentru trecerea de la o situație de expunere de urgență la o situație de expunere existentă;
e)participă împreună cu celelalte autorități la elaborarea Planului național de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică.
MS, în calitate de autoritate responsabilă cu rol secundar, în sensul prezentului regulament are următoarele atribuții:
a)asigură măsurile care se impun în conformitate cu Planul național de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică;
b)informează publicul cu privire la situația de urgență împreună cu CNCAN și celelalte autorități publice relevante;
c)evaluează și aprobă contramăsuri în caz de contaminare și acțiuni de reducere la minimum a expunerii după încheierea situației de urgență;
d)avizează încheierea situației de urgență;
c)analizează programul, în colaborare cu CNCAN, pentru trecerea de la o situație de expunere de urgență la o situație de expunere existentă;
f)participă împreună cu celelalte autorități la elaborarea Planului național de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică.
MApN, în calitate de autoritate responsabilă cu rol secundar, în sensul prezentului regulament are următoarele atribuții:
a)asigură măsurile care se impun în conformitate cu Planul național de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică, în urma solicitării de sprijin din partea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență;
b)participă împreună cu celelalte autorități la elaborarea Planului național de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică;
c)evaluează și aprobă contramăsuri în caz de contaminare și acțiuni de reducere la minimum a expunerii după încheierea situației de urgență, împreună cu celelalte autorități publice relevante la solicitarea MAI;
d)avizează încheierea situației de urgență.
Autoritățile publice ce îndeplinesc funcții de sprijin, pentru situațiile de urgență prevăzute la art. 2, asigură aplicarea dispozițiilor din actele normative în vigoare cu privire la următoarelor acțiuni:
a)punerea în aplicare a acțiunilor de protecție pentru populație, mediu și proprietate;
b)luarea de măsuri pentru îndepărtarea producției locale și a alimentelor contaminate de pe piață, restricționarea consumuri și distribuției produselor;
c)gestionarea activităților economice, publice sau private, în zonele afectate sau potențial afectate;
d)elaborarea și actualizarea în permanență a planului propriu de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică în conformitate cu Planul național de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică;
e)instituirea, dezvoltarea și menținerea capabilității de răspuns;
t)punerea în aplicare a acțiunilor de protecție și a altor acțiuni de răspuns, în conformitate cu Planul național de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică;
g)conducerea și participarea la exercițiile și activitățile de pregătire pentru a verifica măsura în care capacitățile proprii de răspuns sunt operaționale, relevante, interoperabile și actualizate;
h)furnizarea informațiilor relevante în timpul situațiilor de urgență către CNCAN și MAI pentru a fi comunicate publicului.
(1)Autoritățile publice ce îndeplinesc funcții de sprijin, pentru situațiile de urgență descrise la art. 2, pot delega anumite responsabilități titularului de autorizație pentru zona din imediata apropiere a instalației, pentru situații de urgență.
(2)Responsabilitățile care pot fi delegate către titularul de autorizație trebuie definite clar în Planul autorităților cu funcții de sprijin de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică, dar numai după agrearea cu titularul de autorizație.
Autoritățile publice ce îndeplinesc funcții de sprijin, pentru situațiile de urgență descrise la art. 2, trebuie să stabilească o organizație de răspuns la urgență pe baza conceptului Sistemului de comandă și control.
(1)Organizația de răspuns la urgență reprezintă componentele SNMSU care funcționează la nivel local, județean și național, conform legii, potrivit regulilor stabilite prin Sistemul de comandă și control.
(2)Sistemul de comandă și control cuprinde cel puțin următoarele componente:
a)de planificare;
b)de operații;
c)de logistică;
d)financiare/administrative.
(3)Componenta de planificare este responsabilă pentru colectarea, evaluarea și diseminarea informațiilor folosite în timpul unei situații de urgență, precum și pentru elaborarea unor planuri de acțiune pe durata răspunsului la situația de urgență.
(4)Componenta de operațiuni este responsabilă pentru punerea în aplicare a unor acțiuni de protecție pe teren.
(5)Componenta de logistică este responsabilă pentru procurarea și distribuirea resurselor, precum și amplasarea și manipularea echipamentelor folosite în cursul răspunsului pentru intervenție.
(6)Componenta financiar/administrativă este responsabilă cu identificarea resurselor financiare și materiale necesare în timpul intervenției.
(7)Structura Sistemului de comandă și control se bazează pe cel puțin următoarele principii:
a)terminologie comună, care asigură standardizarea termenilor utilizați de către toți participanții la răspuns;
b)flexibilitate care, potrivit concepției naționale de răspuns, oferă posibilitatea Sistemului de comandă și control de a se adapta la toate tipurile de evenimente, în orice moment;
c)integrarea sistemului de comunicațiid) asigurarea controlului comenzilor, cu linii clare de raportare și ierarhii între diferitele structuri și persoane cu un singur comandant, în orice moment;
c)asigurarea resurselor materiale adecvate furnizării unui răspuns eficientf) gestionare optimă a resurselor.
Organizația de răspuns la urgență trebuie să funcționeze în spații destinate răspunsului la situații de urgență, amenajate și întreținute de către autoritățile publice.
(1)Organizația de răspuns la urgență trebuie să aibă suficient personal, având competențe decizionale corespunzătoare în domeniile relevante.
(2)Lista domeniilor relevante include, dar nu se limitează la acestea:
a)implementarea acțiunilor de protecție;
b)protecția populației la radiații și răspunsul inițial;
c)măsurători, eșantioane colectate din mediul înconjurător și analiza datelor;
d)activitățile de control și restricții pentru apă potabilă, alimente și produse;
e)protecția medicală pentru populație;
f)membrii primei echipe de răspuns.
(1)Titularul de autorizație trebuie:
a)să elaboreze și să actualizeze planurile de răspuns în situații de urgență pe amplasament pentru instalațiile și/sau activitățile care pot genera situațiile de urgență prevăzute la art. 2 lit. a);
b)să armonizeze planul de răspuns ia situații de urgență nucleară sau radiologică al titularului de autorizație cu planurile de răspuns în situații de urgență elaborate de autoritățile publice, precum și planurile de protecție fizică pentru instalații;
c)să dețină resursele financiare și/sau aranjamentele financiare care să acopere eventualele daune;
d)să acționeze pentru atenuarea și, dacă este posibil, pentru stoparea fără întârziere a emisiilor accidentale de materiale radioactive;
c)să evalueze fără întârziere amploarea reală sau potențială a emisiilor accidentale de materiale radioactive;
f)să ia măsurile necesare pentru a reduce consecințele acestora;
g)să comunice rezultatele autorităților publice;
h)să recomande acțiuni de protecție în afara amplasamentului în faza inițială de răspuns;
i)să identifice orice situație care necesită notificarea CNCAN și a autorităților publice;
j)să informeze permanent CNCAN și autoritățile publice privind starea instalației și evoluția accidentului;
k)să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea asistenței autorităților publice și organizațiilor de răspuns la urgență privind pregătirea și răspunsul la situația de urgență, inclusiv informarea populației în zonele de intervenție în caz de situații de urgență și să furnizeze recomandări scrise pentru comportamentul în caz de situație de urgență;
l)să asigure pregătirea continuă, testarea și exersarea modalităților de răspuns pentru situațiile de urgență.
(2)Cerințele detaliate privind prevenirea, pregătirea și răspunsul în situații de urgență pentru titularul de autorizație sunt prevăzute în reglementări specifice emise de CNCAN.
(1)CNCAN este autoritatea desemnată să asigure controlul activităților nucleare și a altor activități care pot conduce la expunerea la radiații ionizante desfășurate în scopuri exclusiv pașnice, în conformitate cu prevederile Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2)CNCAN, în scopul prevenirii apariției situațiilor de urgență nucleară sau radiologică, trebuie să se asigure că instalațiile și activitățile radiologice și nucleare sunt operate și desfășurate într-un mod sigur.
(3)CNCAN, în scopul prevenirii apariției situațiilor de urgență nucleară sau radiologică, emite reglementări pentru stabilirea limitelor și condițiilor prin care să se îndeplinească cerințele de securitate nucleară, de securitate radiologică, de protecție împotriva radiațiilor ionizante a personalului, a pacientului, a mediului, a populației și a proprietății, cu riscuri minime.
(4)Cerințele privind proiectarea sistemelor, structurilor, componentelor și echipamentelor cu rol în prevenirea accidentelor și limitarea consecințelor acestora sunt stabilite prin normele în vigoare privind proiectarea și construcția instalațiilor nucleare și radiologice elaborate de CNCAN.
(5)În vederea asigurării că limitele și condițiile prevăzute la alin. (3) sunt respectate de către solicitanții de autorizație sau titularii de autorizație, înaintea începerii oricărei activități, CNCAN stabilește, implementează și menține un sistem de autorizare a instalațiilor și a activităților.
Titularul de autorizație trebuie să demonstreze în cadrul procesului de autorizare, prin organizarea unui exercițiu în situații de urgență nucleară, că este pregătit pentru orice situație de urgență, înaintea desfășurării activității care implică utilizarea de surse de radiații periculoase sau combustibil nuclear.
(1)Titularul de autorizație trebuie să demonstreze periodic pe întreaga perioadă de activitate că este pregătit pentru răspunsul la fața locului în situații de urgență care pot surveni în activitatea sa conform evaluărilor pericolelor și amenințărilor potențiale.
(2)Autoritățile publice, prin organizațiile de răspuns la urgență proprii, trebuie să demonstreze, prin organizarea de exerciții în situații de urgență nucleară sau radiologică, că sunt pregătite să răspundă la situația de urgență în afara amplasamentului instalației, conform rolului și responsabilităților prevăzute de legislația în vigoare în acord cu evaluarea pericolelor și amenințărilor potențiale.
(3)CNCAN evaluează cerințele de la alin. (1) în timpul procesului de autorizare și pe durata desfășurării activității titularului de autorizație.
(4)CNCAN și MAI, prin IGSU, evaluează cerințele de la alin. (2) în timpul etapei de pregătire.
Pentru pregătirea, coordonarea și implementarea răspunsului pentru situațiile de urgență prevăzute la art. 2 alin. (1) se stabilesc planuri, proceduri și alte măsuri, inclusiv mecanisme de coordonare și colaborare.
(1)Autoritatea responsabilă cu rol principal, autoritățile responsabile cu rol secundar, autoritățile cu funcții de sprijin, precum și titularii de autorizație, elaborează, după caz, conform reglementărilor legale, concepția națională, planuri și proceduri de răspuns la situațiile de urgență în funcție de situațiile de urgență prevăzute la art. 2.
(2)Se stabilesc următoarele documente de planificare a măsurilor adoptate în vederea asigurării răspunsului corespunzător în cazul unei situații de expunere de urgență, pe baza evenimentelor postulate și a scenariilor conexe:
a)Concepția națională de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologicăb) Planul național de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică, denumit în continuare plan național;
c)Planul local de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică, denumit în continuare plan local;
d)Planul județean de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică, denumit în continuare plan județean;
e)Planul titularului de autorizație de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică, denumit în continuare planul titularului de autorizație.
(3)Planul local se elaborează doar la nivelul unităților administrativ-teritoriale unde sunt amplasate instalații nucleare.
(4)Planul național acoperă, în integralitatea lor, activitățile planificate a fi efectuate de către toate autoritățile publice și de titularii de autorizații care pot fi implicați într-o situație de urgență. Planul național include planurile prevăzute la alin. (2) lit. b), c), d), c) și este elaborat de către MAI împreună cu CNCAN, avizat de către autoritățile responsabile cu rol secundar și aprobat de către Președintele Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență.
(5)Planul local acoperă activitățile planificate a fi efectuate de autoritățile publice locale, la nivelul municipiilor, orașelor și comunelor, pentru protecția cetățenilor și sprijinul titularului de autorizație, dacă este cazul, și este elaborat de către Comitetul local pentru situații de urgență și aprobat de către președintele Comitetului local pentru situații de urgență.
(6)Planul județean acoperă activitățile planificate pentru protecția cetățenilor și sprijinul titularului de autorizație, dacă este cazul, și este elaborat de către Comitetul județean pentru situații de urgență și aprobat de către președintele Comitetului județean pentru situații de urgență.
(7)Planul titularului de autorizație acoperă activitățile planificate a fi efectuate de acesta și este elaborat de către titularul de autorizație și aprobat de către CNCAN.
(8)Documentele de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică, prevăzute la alin. (2), se elaborează și analizează gradual, prin raportare la evaluarea pericolelor.
(9)Documentele de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică prevăzute la alin. (2) și (3) sunt revizuite la o perioadă de maxim 3 ani sau ori de câte ori este nevoie, ținându-se cont de lecțiile învățate din situațiile de expunere la urgență trecute și luând în considerare rezultatele participării la exercițiile desfășurate la nivel național și bunele practici identificate la nivel internațional.
(10)Procedurile trebuie revizuite o dată la 2 ani sau ori de câte ori este nevoie iar la revizia procedurilor trebuie luate în considerare și aplicate toate schimbările survenite de la ultima revizie și se vor remedia defecțiunile și problemele identificate în timpul exercițiilor de pregătire sau în alte situații.
(11)Listele cu date de contact cuprinse în cadrul procedurilor de notificare trebuie revizuite la 6 luni sau mai repede, dacă apar schimbări importante.
(1)Structura-cadru a Planului național este prevăzută în anexa nr. 2 la prezentul regulament.
(2)Planurile prevăzute la art. 26 alin. (2) lit. b), c), d) trebuie să respecte structura planului național, ținând seama de responsabilitățile și atribuțiile organizațiilor de răspuns la urgență de la fiecare nivel, și anume local, județean și național.
(3)Planul titularului de autorizație trebuie să respecte conținutul și cerințele descrise în reglementările specifice emise de CNCAN.
Pentru situațiile de urgență prevăzute la art. 2 lit. a), CNCAN evaluează, revizuiește și aprobă pregătirea pentru situații de urgență pentru titularul de autorizație.
Pentru cazurile menționate la art. 2 lit. b și c), CNCAN și MAI evaluează, revizuiesc și avizează pregătirea specifică elaborată de autoritățile cu funcții de sprijin.
Implementarea măsurilor de protecție a publicului, a mediului înconjurător și a proprietății trebuie să se bazeze pe:
a)evaluarea pericolelor și definirea categoriilor de pregătire pentru urgență, denumite în continuare CPU;
b)clasificarea urgențelor;
c)clasificarea zonelor și distanțelor de planificare la situațiile de urgență;
d)extinderea sau comprimarea acțiunilor de protecție bazate pe monitorizare.
(1)Pentru determinarea bazei necesare stabilirii măsurilor și acțiunilor pregătire trebuie să fie identificate pericolele și evaluate consecințele potențiale ale acestora. Măsurile și acțiunile trebuie să fie direct proporționale cu pericolele identificate și consecințele potențiale ale acestora.
(2)Evaluarea pericolelor trebuie să fie realizată de către titularul de autorizație.
(3)În funcție de amploarea riscurilor radiologice, se definesc șase categorii de pregătire pentru urgență:
a)În categoria I de pregătire pentru urgență, denumită în continuare CPU I, sunt identificate instalațiile pentru care diferite evenimente postulate pe amplasament, inclusiv evenimente din domeniul siguranței nucleare și evenimente care nu sunt luate în considerare prin proiectare, ar putea conduce la efecte deterministice severe în afara amplasamentului și care necesită introducerea acțiunilor preventive, urgente și timpurii de protecție, precum și alte acțiuni de răspuns.
b)În categoria II de pregătire pentru urgență, denumită în continuare CPU II, sunt identificate instalațiile pentru care diferite evenimente postulate pe amplasament, inclusiv evenimente din domeniul siguranței nucleare și evenimente care nu sunt luate în considerare prin proiectare, ar putea conduce la creșterea dozelor pentru populație și care necesită introducerea acțiunilor urgente și timpurii de protecție, precum și alte acțiuni de răspuns. Categoria de pregătire pentru urgență II exclude instalațiile prevăzute la categoria de pregătire pentru urgență I.c) În categoria III de pregătire pentru urgență, denumită în continuare CPU III, sunt identificate instalațiile pentru care evenimentele postulate pe amplasament, inclusiv evenimente din domeniul siguranței nucleare și evenimente care nu sunt luate în considerare prin proiect, ar putea necesita acțiuni urgente de protecție sau acțiuni timpurii de protecție, și/sau alte acțiuni de răspuns.
Categoria de pregătire pentru urgență III exclude instalațiile prevăzute la categoria de pregătire pentru urgență I sau II.
d)În categoria IV de pregătire pentru urgență, denumită în continuare CPU IV, sunt identificate activitățile și actele în locații necunoscute care ar putea escalada către o situație de urgență nucleară sau radiologică și necesită introducerea acțiunilor de protecție precum și alte acțiuni de răspuns.
e)În categoria V de pregătire pentru urgență, denumită în continuare CPU V, sunt identificate arii aflate în interiorul zonelor și distanțelor de planificare determinate pe teritoriul României, dar care sunt stabilite pentru instalațiile din CPU I și CPU II aliate pe teritoriile statelor vecine.
f)În Categoria VI de pregătire pentru urgență, denumită în continuare CPU VI, sunt identificate acele instalații sau activități care nu necesită acțiuni urgente de protecție sau acțiuni timpurii de protecție dar care necesită alte măsuri și acțiuni pentru realizarea obiectivelor răspunsului la situația de urgență.
(4)Criteriile pentru includerea unei instalații, a unei activități, a unei acțiuni sau a unei arii într-o categorie de pregătire pentru urgență sunt definite în anexa nr. 3 la prezentul regulament.
(5)Evaluarea pericolelor pentru instalațiile și activitățile din CPU I, CPU II, CPU III și CPU VI la toate nivelurile va fi revizuită periodic pe baza evaluării de securitate nucleară sau radiologică, la fiecare 3 ani sau mai devreme, dacă este necesar, pentru a furniza baza pentru pregătirea răspunsului la situații de urgență la toate nivelurile de răspuns.
(6)Evaluarea amenințărilor și a riscurilor pentru activitățile din CPU IV la toate nivelurile este supusă revizuirii permanente pentru a furniza baza pentru pregătirea răspunsului la situații de urgență la toate nivelurile de răspuns.
(1)Autoritatea responsabilă cu rol principal împreună cu autoritățile responsabile cu rol secundar vor asigura evaluarea pericolelor și evaluarea amenințărilor și riscurilor la nivel național cu scopul de a oferi o bază pentru o abordarea graduală în ceea ce privește pregătirea și răspunsul în situații de urgență nucleară sau radiologică.
(2)În evaluarea pericolelor trebuie luate în considerare următoarele elemente:
a)evenimente care pot avea loc la o instalație sau într-o activitate, inclusiv cele cu o probabilitate foarte mică, în cazul în care acestea nu sunt incluse în baza de proiectare;
b)evenimente care implică o combinație de situații de urgență nucleară sau radiologică și situații de urgență convenționale cum sunt seisme, inundații, condiții meteorologice extreme, erupții vulcanice, condiții extreme de temperatură, prăbușirea unei aeronave;
c)evenimente care afectează mai multe instalații în același timp;
d)evenimente pentru o instalație sau evenimente care implică activități în afara granițelor țării;
e)experiența dobândită din situațiile de urgență anterioare.
(3)Evaluarea amenințărilor și a riscurilor trebuie să ia în considerare amenințările pentru instalațiile existente, activitățile și domeniile care beneficiază de regimuri speciale cum sunt evenimente rău-intenționate, inclusiv atacuri informatice, surse de radiații pierdute, surse orfane etc.
(1)În evaluarea de securitate nucleară, titularul de autorizație trebuie să identifice toate pericolele care pot provoca accidente și să evalueze natura și amploarea riscurilor radiologice asociate pentru personalul de pe amplasament, populație și mediu.
(2)Cerințele de la alin. (1) se aplică, de asemenea, și activităților de transport de materiale nucleare și alte materiale radioactive.
(3)Natura și amploarea pregătirii și răspunsului la situațiile de urgență trebuie corelate cu natura și amploarea riscurilor asociate instalației aflată în exploatare sau a activităților desfășurate.
(1)Cerințele specifice privind pregătirea și răspunsul la situațiile de urgență pentru titularul de autorizație al instalațiilor și activităților din fiecare CPU sunt detaliate în reglementările specifice emise de CNCAN.
(2)Cerințele specifice privind pregătirea și răspunsul la situațiile de urgență pentru autoritățile publice centrale, județene, locale și organizațiile responsabile cu răspunsul pentru instalațiile și activitățile din fiecare CPU sunt detaliate în reglementări specifice emise de CNCAN și MAI.
(1)Urgențele care pot surveni în instalațiile din CPU I și CPU II și în teritoriile din CPU V sunt clasificate după cum urmează:
a)alertă;
b)urgență în unitate/instalație;
c)urgență pe amplasament;
d)urgență generală.
(2)Urgențele care pot surveni la instalațiile din CPU III sunt clasificate după cum urmează:
a)alertă;
b)urgență în unitate/instalație;
c)urgență pe amplasament.
(3)Urgențele care pot surveni la instalațiile sau activitățile din CPU IV și CPU VI se numesc urgențe radiologice.
(1)Alerta la instalațiile din CPU I, CPU II sau CPU III implică o scădere importantă sau nedeterminată a nivelului de protecție pentru populație sau pentru personalul de pe amplasament.
(2)Alerta include evenimente care pot evolua către urgență în unitate/instalație, urgență pe amplasament sau urgență generală.
(3)Titularul de autorizație trebuie să clasifice corect urgența și să declare imediat alerta.
(1)Urgențele în unitate la instalațiile din CPU I, CPU II și CPU III sunt evenimente care conduc la o reducere considerabilă a nivelului de protecție a personalului de pe amplasament ca urmare a neîndeplinirii funcției primului nivel de protecție în adâncime și care nu au consecințe radiologice în afara amplasamentului.
(2)Titularul de autorizație trebuie să clasifice corect urgența și să declare urgența în unitate fără întârziere.
(1)Urgența pe amplasament la instalațiile din CPU I și CPU II reprezintă o reducere considerabilă a nivelului de protecție a personalului de pe amplasament, precum și pentru populația din apropierea amplasamentului, ca urmare a neîndeplinirii funcției a două sau mai multe niveluri de protecție în adâncime.
(2)Titularul de autorizație trebuie să realizeze clasificarea corect a urgenței și să declare urgență pe amplasament fără întârziere.
(1)Urgența generală la instalațiile din CPU I și CPU II reprezintă un risc real substanțial, privind eliberarea în atmosferă de materiale radioactive sau un risc de expunere la radiații datorat neîndeplinirii funcției a trei sau mai multe niveluri apărare în adâncime care justifică punerea în aplicare a unor măsuri preventive și/sau urgente în afara amplasamentului, ca ultim nivel de protecție în adâncime.
(2)Titularul de autorizație trebuie să realizeze clasificarea corectă a urgenței și să declare urgență generală fără întârziere.
(1)Activitățile sau practicile din CPU IV pot conduce la alte situații de urgență care pot avea loc în locații imprevizibile și pot conduce la efecte grave asupra sănătății populației.
(2)Urgențele provenite de la activități sau practici din CPU IV și CPU VI pot fi declarate urgențe radiologice:
a)de către titularul de autorizație;
b)de către organizația care inițiază răspunsul la urgență în caz de utilizare neautorizată a unei surse de radiații sau de acte răuvoitoare;
c)de către Ministerul Afacerilor Externe, în urma consultărilor cu CNCAN, pentru evenimentele din străinătate care afectează cetățeni români.
(1)Urgența la instalațiile din CPU V reprezintă un risc potențial substanțial de eliberare în atmosferă de materiale radioactive sau un risc de expunere la radiații datorat defecțiunii barierelor de protecție care justifică punerea în aplicare a unor măsuri urgente de protecție pe teritoriul României.
(2)CNCAN este responsabil cu declararea și clasificarea urgenței la instalațiile din CPU V pe baza informațiilor valide primite de la statul pe teritoriul căruia s-a petrecut accidentul și/sau prin intermediul AIEA, pc baza mecanismelor internaționale prevăzute de Convenția privind notificarea rapidă în caz de accident nuclear sau radiologie.
(3)După declararea clasei de urgență la instalațiile din CPU V, CNCAN va lua imediat măsuri pentru verificarea și evaluarea evenimentului, pentru notificarea părților interesate și activarea răspunsului la nivel național.
(1)Pentru instalațiile nucleare sau radiologice sunt definite două zone distincte pentru care se realizează răspunsul la situațiile de urgență:
a)pe amplasament;
b)în afara amplasamentului.
(2)Cele două zone sunt delimitate administrativ și, de regulă, există un perimetru de securitate pentru instalațiile nucleare/radiologice sau o altă formă care delimitează proprietatea.
(3)Pentru instalațiile nucleare sau radiologice, zona amplasamentului se află în responsabilitatea titularului de autorizație, atât în condiții normale, cât și în situații de urgență.
(4)Protecția populației, a mediului și a bunurilor situate în afara amplasamentului se află în responsabilitatea autorităților publice locale, atât în condiții normale, cât și în situații de urgență.
(1)Pentru pregătirea și răspunsul la situații de urgență pentru activitățile din CPU IV, întregul teritoriu al României este luat în considerare în răspunsul la situații de urgență.
(2)Protecția populației, a mediului și a bunurilor din zona unde a avut loc evenimentul, pentru situații de urgență nucleară sau radiologică pentru activitățile din CPU IV, se află în responsabilitatea autorităților publice locale din zona în care s-a produs evenimentul, atât în condiții normale, cât și în situații de urgență.
(1)Pentru instalațiile din CPU I sunt definite două zone de planificare:
a)Zona de planificare a acțiunilor preventive de protecție, denumită în continuare PAZ;
b)Zona de planificare a acțiunilor urgente de protecție, denumită în continuare UPZ.
(2)Pentru instalațiile din CPU I sunt definite două distanțe de planificare:
a)Distanța de planificare extinsă, denumită în continuare EPD;
b)Distanța de planificare pentru restricția produselor alimentare și nealimentare, denumită în continuare ICDP.
(3)Pentru instalațiile din CPU II este definită o zonă de planificare:
a)UPZ.
(4)Pentru instalațiile din CPU II sunt definite două distanțe de planificare:
a)EPD;
b)ICDP.
(5)Pentru instalațiile și activitățile din CPU III, CPU IV și CPU VI nu se definesc zone și distanțe de planificare.
(6)Definițiile și dimensiunile standard ale zonelor și distanțelor de planificare sunt prezentate în anexa nr. 4 la prezentul regulament.
(1)Pentru instalațiile din CPU I și CPU II, titularul de autorizație trebuie să propună zonele și distanțele de planificare, pe baza evaluării de securitate nucleară și evaluării consecințelor radiologice potențiale, în conformitate cu clasificarea urgenței.
(2)Trasarea limitelor zonelor și a distanțelor de planificare constituie responsabilitatea autorităților publice locale.
(3)Decizia finală privind zonele și distanțele de planificare va fi aprobată de CNCAN și MAI.
(1)Pentru instalațiile din CPU V sunt definite două zone de planificare:
a)PAZ;
b)UPZ.
(2)Pentru instalațiile din CPU V sunt definite două distanțe de planificare:
a)EPD;
b)ICDP.
(3)CNCAN are responsabilitatea de a propune zonele și distanțele de planificare pentru instalațiile din CPU V, pe teritoriul României, după caz.
(4)Protecția populației, a mediului și a bunurilor de pe teritoriul instalațiilor din CPU V împotriva radiațiilor ionizante se află în responsabilitatea autorităților publice locale, atât în condiții normale, cât și în situații de urgență.
(5)Trasarea zonelor și distanțelor de planificare pentru instalațiile din CPU V este realizată de către autoritățile publice locale.
(6)Decizia finală privind zonele și distanțele definite la alin. (1) și (2) va fi aprobată de CNCAN și MAI.
(1)După eliberarea materialului radioactiv din instalație în mediul înconjurător și rezultatele monitorizării mediului sunt disponibile, deciziile de extindere sau restrângere a zonelor de implementare a acțiunilor de protecție inițiale sunt luate pe baza Nivelurilor Operaționale de Intervenție, denumite în continuare OIL.
(2)În scopul optimizării răspunsului pentru situații de urgență se stabilesc niveluri operaționale de intervenție pentru teritoriul din jurul instalațiilor din CPU I, CPU II și CPU V.
(3)Pentru instalațiile din CPU I și CPU II, titularul de autorizație propune nivelurile operaționale de intervenție pe baza evaluării de securitate și în conformitate cu clasificarea urgenței.
(4)Pentru teritoriul instalațiilor din CPU V, CNCAN este responsabil pentru stabilirea nivelurilor operaționale de intervenție.
(5)Decizia finală în ceea ce privește stabilirea nivelurilor operaționale de intervenție pentru instalațiile din CPU I și CPU II este aprobată de CNCAN.
(1)Pentru îndeplinirea funcțiilor de sprijin, autoritățile responsabile care acționează în teren pentru limitarea consecințelor și implementarea acțiunilor de protecție trebuie să aibă dotarea minimă cu mijloace tehnice, de protecție și monitorizare necesare îndeplinirii sarcinilor ce le revin, potrivit atribuțiilor.
(2)Echipamentele trebuie alese sau proiectate astfel încât să fie operaționale în condiții postulate care pot fi întâlnite în răspunsul în situații de urgență cum ar fi:
a)condiții radiologice;
b)condiții de lucru;
c)condiții de mediu.
(3)Toate elementele suport trebuie amplasate sau puse la dispoziție într-un mod care să permită utilizarea lor efectivă în condițiile situației de urgență postulate.
Pentru îndeplinirea funcțiilor de sprijin, autoritățile publice trebuie să asigure echipamente și spații pentru îndeplinirea următoarelor funcții:
a)primirea notificărilor și inițierea de acțiuni;
b)coordonarea și conducerea acțiunilor de răspuns la fața locului;
c)furnizarea de suport tehnic și operațional pentru personalul care îndeplinește acele sarcini într-o instalație și pentru cei care desfășoară activități de răspuns în afara amplasamentului;
d)coordonarea și conducerea acțiunilor de răspuns în afara amplasamentului cu acțiunile de răspuns de pe amplasament;
c)coordonarea acțiunilor de răspuns la nivel național;
f)coordonarea comunicării cu publicul;
g)coordonarea monitorizării, prelevării de probe și a evaluării;
h)gestionarea persoanelor evacuate, inclusiv primirea, înregistrarea, monitorizarea și decontaminarea, precum și aspecte legate de locuință, alimentație, igienă, etc.;
i)depozitarea în condiții de siguranță a resurselor necesare;
j)îngrijiri medicale adecvate și tratamentul persoanelor care au fost supuse expunerii sau contaminării.
(1)Autoritățile publice trebuie să instituie măsurile necesare pentru selecția și pregătirea personalului pentru a se asigura că personalul deține cunoștințele, aptitudinile și competențele necesare pentru a-și îndeplini funcțiile de răspuns.
(2)Măsurile trebuie să includă cursuri de perfecționare continuă și măsuri pentru a se asigura că personalul desemnat pentru pozițiile de răspuns în situații de urgență urmează activitățile de pregătire specificate.
(3)Programul de pregătire trebuie să conțină un modul de test pentru calificarea lucrătorilor în situații de urgență pentru sarcinile lor specifice.
Cerințele de pregătire pentru titularul de autorizație sunt detaliate în reglementările specifice emise de CNCAN.
(1)Autoritățile publice împreună cu titularul de autorizație, trebuie să stabilească programe de pregătire și exerciții pentru a se asigura că toate funcțiile specifice necesare răspunsului la o situație de urgență nucleară sau radiologică sunt realizate și toate interfețele organizatorice pentru instalațiile și activitățile din CPU I, CPU II, CPU III, CPU IV și CPU V sunt testate la intervale corespunzătoare.
(2)Se stabilesc următoarele tipuri de exerciții pentru autoritățile publice și titularul de autorizație:
a)exerciții simulate, exerciții tip discuții;
b)exerciții de tip rutine;
c)exerciții la nivel național;
d)exerciții internaționale.
(1)În cadrul programelor de pregătire și exerciții, trebuie să fie implicate autoritățile relevante, populația potențial afectată, precum și reprezentanții mass-media.
(2)Aceste exerciții trebuie să fie evaluate sistematic, iar exercițiile realizate la nivel național și internațional sunt evaluate de către autoritatea responsabilă cu rol principal împreună cu autoritățile responsabile cu rol secundar.
(3)Ca urmare a experienței dobândite și în urma evaluărilor, programele de pregătire și exerciții trebuie revizuite și actualizate o dată la 3 ani.
Autoritatea responsabilă cu rol principal împreună cu autoritățile responsabile cu rol secundar se asigură că autoritățile cu funcții de sprijin au un sistem de management prin care să asigure disponibilitatea și fiabilitatea tuturor bunurilor, echipamentelor, sistemelor de comunicare și instalațiilor, planurilor, procedurilor, precum și alte aranjamente necesare pentru răspunsul eficace la situația de urgență.
Cerințele specifice privind sistemul de management în domeniul nuclear pentru titularul de autorizație sunt detaliate în reglementările specifice emise de CNCAN.
(1)Autoritatea responsabilă cu rol principal, CNCAN, și autoritatea responsabilă cu rol secundar, MAI, se asigură că au fost adoptate măsurile necesare pentru gestionarea corespunzătoare a operațiunilor de răspuns la situația de urgență la toate nivelurile de răspuns.
(2)CNCAN se asigură că titularii de autorizație au implementat toate cerințele și au adoptat toate măsurile în vederea prevenirii, răspunsului și revenirii/reabilitării situațiilor de urgență nucleară sau radiologică prevăzute de Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și toate reglementările relevante emise de către CNCAN.
(3)CNCAN și MAI se asigură că autoritățile publice au implementat toate cerințele relevante pentru riscul de accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente în activitățile nucleare sau radiologice și riscul radiologie prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările și completările ulterioare, și Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, precum și prezentul regulament de gestionare a riscului relevant situațiilor de urgență nucleară sau radiologică.
(1)Autoritățile publice instituie măsuri pentru răspunsul la situațiile de urgență nucleară sau radiologică, care vor fi coordonate și integrate la nivel național, județean și local, precum și măsuri pentru sprijinul titularilor de autorizație în răspunsul pe amplasament.
(2)Măsurile prevăzute la alin. (1) trebuie să țină cont de măsurile existente de răspuns la situațiile de urgență convenționale, și măsurile legate de siguranța nucleară.
(3)Măsurile prevăzute la alin. (1) trebuie să aibă în vedere faptul că, în cazul activităților din CPU IV, este posibil să nu se cunoască factorul declanșator al situației de urgență nucleară sau radiologică.
(4)Măsurile prevăzute la alin. (1) trebuie adoptate în conformitate cu reglementările specifice emise de CNCAN și MAI.
(1)Autoritatea și responsabilitatea privind coordonarea răspunsului la situația de urgență și luarea deciziilor referitoare la acțiunile de răspuns se alocă de o manieră clară și se activează imediat după declararea clasei de urgență.
(2)Autoritățile publice centrale și locale adoptă măsurile necesare pentru constituirea și funcționarea organizației de răspuns la urgență și se bazează pe abordarea tuturor pericolelor posibile.
(3)Organizația de răspuns la urgență prevăzută la alin. (2) asigură coordonarea și implementarea efectivă a răspunsului în afara amplasamentului.
(1)În vederea coordonării cu statele vecine pentru răspunsul la situațiile de urgență nucleară sau radiologică la instalațiile din CPU V, CNCAN stabilește în prealabil măsuri la nivel național.
(2)În scopul coordonării cu statele vecine pentru răspunsul la situațiile de urgență nucleară sau radiologică, în cazul în care se produc în apropierea frontierelor țării, în timpul unui transport intern de combustibil nuclear proaspăt sau uzat, se instituie în prealabil măsuri la nivel național.
(3)Responsabilitatea coordonării măsurilor de la alin. (1) și (2) revine CNCAN și MAI.
(1)Titularul de autorizație pentru o instalație sau activitate din CPU I, CPU II, CPU III și CPU IV trebuie să adopte măsuri specifice privind dezvoltarea de criterii operaționale, pentru instalația sau activitatea respectivă, în vederea asigurării:
a)capacității de evaluare rapidă a stării sursei de radiații;
b)resurselor pentru clasificarea urgenței;
c)resurselor pentru notificarea către autorități a situației de urgență;
d)resurselor pentru previzionarea evoluției situației de urgență.
(2)Criteriile operaționale se clasifică astfel:
a)niveluri de acțiune la urgență;
b)niveluri operaționale de intervenție.
(3)Cerințele privind stabilirea nivelurilor de acțiune la urgență aplicabile unei instalații sau activități și stabilirea nivelurilor operaționale de intervenție sunt prevăzute în reglementări specifice emise de CNCAN.
(4)În urma evaluării stării sursei de radiații, clasificării urgenței și previzionării evoluției acesteia, titularul de autorizație implementează acțiunile corespunzătoare conform planului de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică.
(1)Titularul de autorizație trebuie să dispună atât de capacități de gestionare a situațiilor de urgență pe amplasament, cât și de mecanisme de coordonare cu organizațiile de răspuns la urgență din afara amplasamentului.
(2)Capacitățile și mecanismele prevăzute la alin. (1) trebuie stabilite conform reglementărilor specifice emise de CNCAN și MAI.
(1)În urma notificării situației de urgență la o instalație din CPU I sau CPU II, autoritățile locale sau județene, după caz, activează planul local sau județean, pentru a acorda sprijinul necesar titularului de autorizație și pentru a asigura protecția populației în zonele și distanțele de planificare în caz de situații de urgență.
(2)În urma notificării situației de urgență la o instalație din CPU III, autoritățile locale sau județene, după caz, activează planul local sau județean, pentru a acorda sprijinul necesar titularului de autorizație pe amplasament și pentru a asigura protecția populației în afara amplasamentului.
(3)În urma notificării situației de urgență la o instalație sau activitate din CPU IV sau CPU VI, autoritățile locale sau județene, după caz, activează planul local sau județean pentru a asigura protecția populației în zona afectată.
(4)În urma notificării situației de urgență la o instalație din CPU V, autoritățile publice locale sau județene, după caz, activează planul local sau județean, pentru a asigura protecția populației în zonele și distanțele prestabilite de planificare în caz de situație de urgență.
(1)Autoritățile publice locale trebuie să dispună de resurse și măsuri pentru ca, la momentul notificării situației de urgență, să implementeze acțiunile de protecție corespunzătoare și eficiente, precum și alte tipuri de acțiuni, în zona unde s-a produs urgența sau în zonele și distanțele de planificare prestabilite conform planului de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică.
(2)Acțiunile de protecție și alte tipuri de acțiuni menționate la alin. (1) trebuie să cuprindă, fără a se limita la următoarele:
a)stabilirea organizației de răspuns;
b)furnizarea de resurse pentru implementarea acțiunilor de protecție și a altor tipuri de acțiuni;
c)implementarea acțiunilor de protecție;
d)asigurarea suportului logistic pentru acțiunile de protecție și alte tipuri de acțiuni.
CNCAN și MAI se asigură că s-au luat măsurile necesare la toate nivelurile de răspuns pentru identificarea și notificarea rapidă a unei situații de urgență și pentru activarea răspunsului la situația de urgență.
(1)Autoritățile publice, în coordonarea CNCAN și MAI, trebuie să-și stabilească un sistem de notificare și avertizare, necesar pentru colectarea și procesarea informațiilor referitoare la situația de urgență în conformitate cu legislația națională.
(2)Sistemul prevăzut la alin. (1) va cuprinde punctele de notificare și de avertizare care vor fi disponibile permanent, 24h/7 zile, operate de către ofițeri de serviciu.
(3)După primirea notificării, punctele de notificare și de avertizare vor activa organizațiile de răspuns la urgență proprii conform procedurilor prestabilite.
(4)Serviciul de Telecomunicații Speciale, în colaborare cu CNCAN și MAI, va dispune măsuri necesare pentru a se asigura că Sistemul național unic pentru apeluri de urgență 112 are capacitatea de a transmite rapid notificarea situației de urgență radiologică.
În cazul instalațiilor sau activităților din CPU I, CPU II, CPU III și CPU IV, operatorul instituie măsuri pentru:
a)detectarea și clasificarea rapidă a urgenței;
b)inițierea promptă a răspunsului coordonat și planificat la situația de urgență;
c)notificarea punctului de notificare și avertizare corespunzător din afara amplasamentului;
d)furnizarea de informații suficiente pentru răspunsul eficient în afara amplasamentului.
CNCAN stabilește punctul de notificare și avertizare în conformitate cu obligațiile internaționale asumate în baza Convenției cu privire la notificarea rapidă a unui accident nuclear, a Convenției cu privire la asistența în caz de accident nuclear sau urgență radiologică și a acordurilor bilaterale de notificare rapidă a unui accident nuclear ori de asistență în caz de accident nuclear sau urgență radiologică.
(1)Titularul de autorizație trebuie să dispună măsuri pentru realizarea acțiunilor de limitare a consecințelor în caz de situație de urgență nucleară sau radiologică.
(2)Acțiunile de limitare a consecințelor în caz de situație de urgență nucleară sau radiologică au drept scop recuperarea controlului asupra sursei și prevenirea amplificării accidentului și dezvoltării unor condiții catastrofale pe amplasament sau în zona afectată, după caz.
(3)Cerințe specifice pentru titularul de autorizație în ceea ce privește acțiunile de limitare sunt definite în reglementările specifice emise de către CNCAN.
Autoritățile publice centrale și locale trebuie să determine, împreună cu titularul de autorizație, dimensiunea resurselor necesare susținerii acțiunilor de limitare a consecințelor de către titularul de autorizație.
(1)CNCAN se asigură că titularul de autorizație dispune de resurse pentru implementarea acțiunilor de limitare a consecințelor în caz de situație de urgență nucleară sau radiologică.
(2)CNCAN și MAI se asigură că autoritățile publice dispun de resurse pentru susținerea acțiunilor de limitare a consecințelor de către titularul de autorizație.
(3)MAI se asigură că organizațiile de răspuns la urgență adoptă măsuri pentru implementarea acțiunilor de limitare a consecințelor în caz de situație de urgență nucleară sau radiologică pentru activitățile din CPU IV.
(1)Acțiunile preventive de protecție și alte tipuri de acțiuni în interiorul PAZ trebuie efectuate fără întârziere în concordanță cu măsurile de protecție optimizate.
(2)Măsurile de protecție optimizate se dezvoltă conform cerințelor și elementelor prevăzute în anexa nr. 5 la prezentul regulament.
(3)Implementarea măsurilor de protecție optimizate pentru răspunsul preventiv de protecție trebuie să corespundă criteriilor generice incluse la pct. 5.1 din anexa nr. 5 la prezentul regulament și să cuprindă cel puțin următoarele:
a)acțiunile preventive de protecție trebuie implementate anterior emisiei radioactive, iar dozele trebuie menținute sub criteriile generice incluse în tabelul 5.1-1 din anexa nr. 5 la prezentul regulament, chiar și în condiții dificile;
b)măsurile de protecție optimizate trebuie să includă, dar fără a se limita la acestea, acțiunile prevăzute în tabelul 5.1-1 din anexa nr. 5 la prezentul regulament.
(1)CNCAN și MAI se asigură că au fost instituite măsuri pentru evaluarea condițiilor situației de urgență și pentru implementarea eficientă a acțiunilor preventive de protecție și a altor tipuri de acțiuni de răspuns în caz de situație de urgență nucleară sau radiologică.
(2)Se vor efectua toate acțiunile necesare pentru salvarea de vieți omenești și pentru prevenirea efectelor deterministice severe, precum și pentru reducerea, în măsura în care este posibil, a apariției de efecte stocastice.
(1)Acțiunile urgente de protecție și alte tipuri de acțiuni din interiorul PAZ și UPZ trebuie efectuate fără întârziere în conformitate cu măsurile de protecție optimizate.
(2)Implementarea măsurilor de protecție optimizate trebuie să respecte criteriile generice prevăzute la pct. 5.2 din anexa nr. 5 la prezentul regulament, după cum urmează:
a)acțiunile urgente de protecție trebuie implementate rapid, chiar și în condiții dificile, în vederea menținerii dozelor sub criteriile generice incluse în tabelul 5.2-1 din anexa nr. 5 la prezentul regulament;
b)măsurile de protecție optimizate trebuie să cuprindă, fără a se limita la acestea, acțiunile prevăzute în tabelul 5.2-1 din anexa nr. 5 la prezentul regulament.
(1)CNCAN și MAI se asigură că au fost instituite măsuri pentru evaluarea condițiilor situației de urgență și pentru implementarea eficientă a acțiunilor urgente de protecție și a altor tipuri de acțiuni de răspuns în caz de situație de urgență nucleară sau radiologică.
(2)Se vor efectua toate acțiunile necesare pentru salvarea de vieți omenești și pentru prevenirea efectelor deterministice, precum și reducerea apariției de efecte stocastice.
În cazul răspunsului la o situație de urgență nucleară sau radiologică pentru activitățile din CPU IV, primii respondenți trebuie să stabilească zonele de securitate conform reglementărilor specifice emise de MAI și CNCAN.
(1)Acțiunile timpurii de protecție și alte tipuri de acțiuni din PAZ, UPZ, EPD și ICDP trebuie efectuate fără întârziere în concordanță cu măsurile de protecție optimizate.
(2)Implementarea măsurilor de protecție optimizate pentru răspunsul inițial de protecție trebuie să corespundă criteriilor generice din pct. 5.2 și 5.3 din anexa nr. 5 la prezentul regulament, după cum urmează:
a)acțiunile timpurii de protecție trebuie implementate într-un interval de timp scurt, chiar și în condiții dificile, în vederea menținerii dozelor sub criteriile generice incluse în tabelul 5.2-2 din anexa nr. 5 la prezentul regulament;
b)măsurile de protecție optimizate trebuie să cuprindă, fără a se limita la acestea, acțiunile prevăzute în tabelele 6.2-2 și 6.2-3 din anexa nr. 6b prezentul regulament.
(1)Pe baza nivelurilor operaționale de intervenție se stabilește dacă sunt necesare acțiuni suplimentare de protecție și alte acțiuni de răspuns.
(2)În UPZ și EPD se adoptă măsuri pentru monitorizarea eficientă în vederea colectării de date suficiente pentru a utiliza nivelurile operaționale de intervenție în luarea deciziilor pentru implementarea de acțiuni urgente de protecție suplimentare în interiorul și în afara UPZ.
(3)Lista nivelurilor operaționale de intervenție și ghidurile pentru stabilirea acestora sunt prevăzute în reglementări specifice emise de CNCAN.
În interiorul ICDP, se dispun măsurile necesare pentru protecția imediată și restricționarea produselor locale neesențiale, produselor fondului forestier, de exemplu ciuperci, laptele provenit de la animale furajate pe pășuni și sursele de apă potabilă. Aceste măsuri cuprind:
a)furnizarea de instrucțiuni și recomandări pentru protecția lanțului alimentar, a sistemelor de furnizare a apei și a bunurilor nealimentare împotriva contaminării, pentru prevenirea ingestiei de alimente, lapte și apă potabilă contaminate sau potențial contaminate și pentru prevenirea utilizării bunurilor nealimentare contaminate sau potențial contaminate;
b)efectuarea promptă a monitorizării, prelevării de probe și analizelor;
c)utilizarea nivelurilor operaționale de intervenție;
d)modalitățile de impunere a restricțiilor.
(1)În zonele de planificare în caz de situații de urgență la instalațiile din CPU I, CPU II și CPU V și în zona circumscrisă izolată de la activitățile din CPU IV, autoritățile locale dispun măsuri pentru monitorizarea nivelului de contaminare a vehiculelor, lucrătorilor în situații de urgență și bunurilor provenite din zonele contaminate, cu scopul de a menține controlul asupra răspândirii contaminării și, după caz, pentru decontaminare.
(2)Autoritățile publice locale instituie măsuri pentru controlul și restricționarea accesului în zonele în care au fost realizate evacuări și relocări.
(3)Detaliile privind criteriile generice pentru vehicule, echipamente și alte bunuri în vederea menținerii expunerii populației sub control sunt descrise în pct. 5.4 din anexa nr. 5 la prezentul regulament.
Se stabilesc acțiuni de protecție pentru reducerea apariției efectelor stocastice care pot surveni în urma comerțului internațional cu bunuri alimentare și nealimentare conform pct. 5.5 din anexa nr. 5 la prezentul regulament.
04.11.2021Titlul secțiunii a 7-a din Capitolul V a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 150 din 11 octombrie 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1058 din 04 noiembrie 2021
CNCAN și MAI se asigură că autoritățile cu funcții de sprijin instituie măsuri necesare în ceea ce privește:
a)informarea populației afectate sau potențial afectate;
b)avertizarea rapidă în caz de situație de urgență nucleară sau radiologică;
c)furnizarea instrucțiunilor privind acțiunile pe care populația trebuie să le întreprindă;
d)actualizarea și difuzarea periodică, a informațiilor, precum și ori de câte ori au loc modificări semnificative.
Abrogat.
04.11.2021Articolul 82 din Sectiunea a 7-a, Capitolul V a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 150 din 11 octombrie 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1058 din 04 noiembrie 2021
Abrogat.
04.11.2021Articolul 83 din Sectiunea a 7-a, Capitolul V a fost abrogat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 150 din 11 octombrie 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1058 din 04 noiembrie 2021
(1)Informațiile referitoare la o situație de urgență nucleară sau radiologică trebuie furnizate populației folosind un limbaj clar și inteligibil, fără a fi necesară o solicitare în acest sens.
(2)Autoritățile publice centrale și locale trebuie să adopte măsuri pentru identificarea și clarificarea zvonurilor și a informațiilor incorecte ce pot fi vehiculate, care induc în eroare și care ar putea determina populația să întreprindă acțiuni de protecție necorespunzătoare.
Activitatea de informare și comunicare publică se realizează în conformitate cu Normele de bază privind informarea și comunicarea publică în situații de urgență nucleară sau radiologică prevăzute în anexa nr. 5^1.
04.11.2021Sectiunea a 7-a din Capitolul V a fost completată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 150 din 11 octombrie 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1058 din 04 noiembrie 2021
(1)Autoritățile publice și titularul de autorizație se asigură că lucrătorii în situații de urgență care sunt desemnați în prealabil, primesc în med regulat informații adecvate și actualizate asupra tuturor riscurilor pentru sănătate și pericolelor potențiale pe care le-ar putea implica intervenția lor și asupra acțiunilor preventive care trebuie luate în astfel de cazuri.
(2)Autoritățile publice cu funcții de sprijin, se asigură că sunt dispuse măsuri pentru protecția lucrătorilor în situații de urgență.
(3)Măsurile pentru protecția lucrătorilor în situații de urgență menționate la alin. (2) cuprind cel puțin următoarele:
a)instruirea lucrătorilor în situații de urgență desemnați în prealabil;
b)furnizarea de instrucțiuni, anterior repartizării sarcinilor specifice în răspunsul la situația de urgență;
c)gestionarea, controlul și înregistrarea dozelor primite;
d)asigurarea echipamentelor de protecție corespunzătoare și a echipamentelor de monitorizare;
e)administrarea de iodură de potasiu pentru protecția glandei tiroidă în cazul expunerii la iod radioactiv;
f)examinări medicale și consiliere psihologică, după caz.
(1)Autoritățile publice cu funcții de sprijin și titularul de autorizație trebuie să ia măsuri pentru a asigura că lucrătorii în situații de urgență sunt, în măsura în care este posibil, desemnați în prealabil și sunt clasificați apți din punct de vedere medical.
(2)Măsurile prevăzute la alin. (1) trebuie să includă supravegherea medicală a lucrătorilor în situații de urgență.
(1)Pentru planificarea desfășurării sarcinilor atribuite lucrătorilor în situații de urgență, trebuie să fie dezvoltate și utilizate criterii generice pentru protecția lucrătorilor în situații de urgență în vederea limitării expunerii. Criteriile generice sunt prezentate în anexa nr. 6 la prezentul regulament.
(2)Angajatorii lucrătorilor în situații de urgență trebuie să asigure că expunerea lucrătorilor în situații de urgență este controlată.
(1)Autoritățile publice cu funcții de sprijin și titularul de autorizație trebuie să ia măsuri pentru evaluarea, cât mai curând posibil, a dozelor individuale încasate de către lucrătorii în situații de urgență în urma unei situații de urgență nucleară sau radiologică, și, după caz, pentru a limita expunerile suplimentare ale acestora.
(2)Lucrătorii în situații de urgență trebuie să primească îngrijiri metale adecvate pentru efectele de sănătate cauzate de dozele încasate în urma unei situații de urgență nucleară sau radiologică sau la cererea acestora.
(3)Informațiile privind dozele primite în timpul răspunsului la situația de urgență nucleară sau radiologică și informațiile privind orice riscuri ulterioare asupra sănătății trebuie să fie comunicate lucrătorilor în situații de urgență și echipelor de intervenție în caz de situație de urgență.
(4)În funcție de circumstanțele specifice ale situației de urgență nucleară sau radiologică, lucrătorii în situații de urgență trebuie să primească orice alte informații relevante.
(1)MS și DSU din cadrul MAI, trebuie să asigure că sunt instituite mecanisme pentru asigurarea de examene medicale și de triaj, de îngrijire medicală și de acțiuni medicale pe termen lung pentru cei care pot fi afectați într-o situație de urgență nucleară sau radiologică.
(2)Pentru îndeplinirea cerințelor de la alin. (1) trebuie luate măsuri astfel încât:
a)personalul medical și personalul din unitățile de urgență să aibă cunoștință despre manifestările clinice ale expunerii la relații și de procedurile de notificare;
b)să fie furnizată prompt asistență medicală adecvată către populație;
c)să fie identificate și tratate persoanele care au fost expuse sau contaminate;
d)să fie desemnat personal medical instruit pentru diagnosticarea imediată și tratarea efectelor acute provocate de radiații;
c)să fie desemnate instituțiile care urmează să fie implicate în diagnosticul și tratamentul medical suplimentar sau monitorizarea medicală pe termen lung a persoanelor care au suferit expuneri internă și/sau externă la radiații.
(3)MS trebuie să se asigure că sunt instituite criterii prestabilite și modalități de consultare privind tratamentul ulterior pentru orice expunere care ar putea duce la efecte deterministice severe, utilizând medicii cu experiență în abordarea unor astfel de afecțiuni.
(4)Instituțiile desemnate pentru tratament trebuie să fie dotate cu resurse pentru tratament medical suplimentar sau de monitorizare medicală pe termen lung a persoanelor supuse expunerii interne și/sau externe la radiații și pentru evaluarea expunerii la radiații atât externă, cât și internă.
(1)MS trebuie să se asigure că sunt luate măsuri pentru identificarea persoanelor din acele grupuri care sunt expuse riscului de cancer ca urmare a expunerii la radiații cauzată de o situație de urgență nucleară sau radiologică.
(2)În cazul în care dozele primite de către o persoană depășesc sau se preconizează că depășesc criteriile generice din tabelul 5.1-1 din anexa nr. 5 la prezentul regulament, trebuie luate acțiuni medicale de răspuns, dar fără a se limita la:
a)examinarea medicală imediată;
b)consultația și tratamentul medical indicat;
b)controlul contaminării;
c)eliminarea imediată a materialului radioactiv care a fost absorbit de către organism, dacă este cazul;
d)înregistrarea pentru monitorizare medicală pe termen lung;
e)consiliere psihologică.
(3)În cazul în care doza încasată de către o persoană depășește sau se preconizează că depășește criteriile generice din tabelul 5.2-3 din anexa nr. 5 la prezentul regulament, trebuie luate acțiuni de răspuns medical de urgență inclusiv, dar fără a se limita la:
a)screening ca bază pentru monitorizarea ulterioară sau tratamentul medical;
b)înregistrare;
c)consiliere, pentru a permite luarea unor decizii în cunoștință de cauză în circumstanțe specifice.
Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive, denumită în continuare ANDR, trebuie să asigure gestionarea sigură și eficientă a deșeurilor radioactive generate și colectate în timpul unei situații de urgență nucleară sau radiologică.
(1)Strategia națională privind managementul deșeurilor radioactive trebuie să includă gestionarea deșeurilor radioactive generate în urma unei situații de urgență nucleară sau radiologică.
(2)Deșeurile radioactive rezultate ca urmare a unei situații de urgență nucleară sau radiologică, inclusiv a celor provenite din punerea în aplicare a unor măsuri de protecție sau a altor acțiuni de răspuns, trebuie identificate, caracterizate și clasificate în timp util și trebuie gestionate într-un mod care să nu compromită strategia de protecție.
(3)Cheltuielile organizațiilor implicate în răspunsul la situațiile de urgență în ceea ce privește managementul deșeurilor radioactive generate ca urmare a punerii în aplicare a măsurilor protective se rambursează în conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
MAI, în cooperare cu autoritățile publice, trebuie să se asigure că sunt puse în aplicare măsuri de minimizare a consecințelor non-radiologice în cazul unei situații de urgență nucleară sau radiologică.
Măsurile pentru minimizarea consecințelor non-radiologice în cazul unei situații de urgență nucleară sau radiologică sunt, dar nu se limitează numai la acestea:
a)asigurarea de informații către populație privind eventualele pericole pentru sănătate;
b)instrucțiuni clare cu privire la acțiunile care urmează să fie întreprinse;
c)asistență medicală și consiliere psihologică;
d)asistență socială adecvată.
(1)Autoritatea responsabilă cu rol principal și autoritățile responsabile cu rol secundar trebuie să coopereze cu instituțiile responsabile ale statelor vecine și/sau state terțe și să stabilească protocoale de colaborare în ceea ce privește abordarea situațiilor de urgență posibile de pe teritoriul României care pot afecta statele vecine sau țări terțe, cu scopul de a facilita coordonarea implementării acțiunilor de protecție în toate statele.
(2)În cadrul protocoalelor de colaborare stabilite la alin. 1 trebuie să se stabilească puncte de contact pentru notificare imediată și puncte de contact în vederea evaluării în comun a situației de expunere, precum și a coordonării acțiunilor de protecție și a informării populației, prin utilizarea, în mod corespunzător, a sistemelor de schimb de informații.
(3)În cadrul protocoalelor de colaborare stabilite la alin. 1 trebuie stabilite, după caz, cu statele vecine și cu țări terțe, elemente în ceea ce privește tranziția de la o situație de expunere de urgență la o situație de expunere existentă.
(1)Autoritatea responsabilă cu rol principal, în cooperare cu autoritățile publice, trebuie să asigure că sunt disponibile și operaționale capacitățile declarate pentru asistență internațională.
(2)Asistența internațională este furnizată prin mecanismul actual de asistență internațională, inclusiv, dar fără a se limita la:
a)Convenția cu privire la asistența în caz de accident nuclear sau urgență radiologică;
b)mecanismul de asistență internațională al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord;
c)mecanismul de asistență internațională al Uniunii Europene;
d)acordurile și tratatele bilaterale.
(3)Autoritatea responsabilă cu rol principal, în cooperare cu autoritățile publice, trebuie să asigure că sunt luate măsuri pentru menținerea capacităților de asistență internațională.
(1)CNCAN și MAI trebuie să se asigure că sunt instituite mecanisme pentru încheierea unei situații de urgență nucleară sau radiologică ținând seama de necesitatea de a recâștiga controlul asupra sursei accidentului și reluarea activităților sociale și economice obișnuite, după caz, prin:
a)tranziția de la o situație de expunere de urgență la o situație ce expunere existentă; saub) tranziția de la o situație de expunere de urgență la o situație de expunere planificată.
(2)Încheierea unei situații de urgență nucleară sau radiologică ar putea fi declarată numai în cazul în care:
a)controlul asupra sursei accidentului este recâștigat, șib) intervenția în afara amplasamentului este încheiată.
(1)Decizia privind încheierea unei situații de urgență nucleară sau radiologică și tranziția către o altă situație de expunere este luată de către CNCAN și MAI în consultare cu părțile interesate și se aprobă de către CNSSU
(2)CNCAN și MAI trebuie să notifice încheierea unei situații de urgență nucleară sau radiologică către Guvernul României, precum și către toate părțile interesate.
(1)Criteriile generice specifice unui accident trebuie stabilite pentru decizia de încheiere a tranziției de la o situație de urgență nucleară sau radiologică la o situație de expunere existentă, în funcție de amploarea și natura accidentului.
(2)Criteriile generice specifice de la alin. (1) sunt:
a)doza efectivă totală reziduală cuprinsă în intervalul 1-20 mSv pe an;
b)doza echivalentă totală reziduală în intervalul 1-20 mSv pentru întreaga perioadă a dezvoltării intrauterine.
(3)Decizia privind încheierea situațiilor de urgență are în vedere principiul optimizării în consens cu toate părțile implicate.
Cerințele specifice pentru încheierea unei situații de urgență sunt detaliate în reglementările emise de CNCAN.
(1)În termen de 30 de zile calendaristice de la declararea încheierii situației de urgență, CNCAN trebuie să prezinte spre aprobare CNSSU raportul de evaluare/investigare post-eveniment, elaborat cu sprijinul ANDR, MAI, MS, ME, Ministerului Mediului, Ministerului Educației Naționale, Ministerului Public și autorităților publice locale.
(2)Raportul prevăzut la alin. (1) trebuie să conțină cel puțin următoarele elemente:
a)descrierea contextului înainte de declanșarea situației de urgență;
b)cauzele care au condus la declanșarea situației de urgență;
c)modul de aplicare a planului de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică atât pe amplasament, dacă situația de urgență s-a produs pe amplasamentul unei instalații autorizate CNCAN, cât și în afara amplasamentului;
d)identificarea rețelelor electrice, de comunicații, apă și gaze;
e)analiza completă a consecințelor radiologice;
f)analiza completă a consecințelor non-radiologice;
g)estimarea pagubelor materiale și a impactului asupra mediului social, economic și politic;
h)planul pe termen lung de urmărire medicală a persoanelor afectate;
i)propunere în ceea ce privește planul de tranziție de la o situație de urgență la o situație existentă, care să cuprindă și ansamblul de măsuri și acțiuni pentru reluarea vieții normale în zona afectată dacă este posibil;
j)managementul deșeurilor radiologiei și non-radiologice rezultate în urma acțiunilor de revenire la o situație normală/existentă;
k)identificarea mecanismelor de cooperare la nivel internațional pentru acordarea asistenței internaționale (ex. tratarea pe termen lung a victimelor) în faza de revenire la normal;
l)identificarea ariilor de îmbunătățire a răspunsului;
m)recomandări de acțiuni și măsuri în vederea remedierii și refacerii.
(1)În baza raportului precizat la art. 101 alin. (1), CNCAN împreună cu ANDR, MAI, MS, ME, Ministerul Mediului, autoritățile publice locale trebuie să elaboreze Planul de măsuri și acțiuni pentru revenirea la normalitate a zonelor afectate.
(2)Planul prevăzut la alin. (1) trebuie să fie aprobat de către CNSSU și înaintat către Guvernul României pentru identificarea și alocarea resurselor necesare implementării planului.
(1)Pentru managementul fazei de tranziție de la o situație de expunere de urgență la o situație de expunere existentă, CNSSU trebuie să desemneze autoritatea publică responsabilă cu gestionarea recuperării atât a zonelor de pe amplasament, dacă este cazul, cât și în afara amplasamentului.
(2)Autoritatea desemnată la alin. 1 are responsabilitatea coordonării implementării acțiunilor planului prevăzut la art. 102 alin. (1).
(1)Planul precizat la art. 102 alin. (1) trebuie să cuprindă măsuri și acțiuni pentru cel puțin următoarele elemente:
a)refacerea rețelelor electrice, de comunicații, apă și gaze;
b)reparare/remediere a instalației afectate, dacă se consideră că instalația mai poate fi pusă în funcțiune;
c)dezafectarea instalației, dacă instalația nu mai poate fi recuperată;
d)monitorizarea instalației, mediului și a populației afectate,e) urmărirea medicală a persoanelor afectate/contaminate;
f)decontaminarea zonelor și clădirilor, după caz;
g)managementul deșeurilor radioactive și managementul deșeurilor convenționale;
h)asigurarea de compensații pentru victimele situației de urgență în baza actelor normative în vigoare;
i)asigurarea întoarcerii populației în zonele afectate, după caz;
j)asigurarea de locuințe temporare pentru populația care nu se poate întoarce în zonele afectate, în cel mult 3 ani după declararea încheierii situației de urgență;
k)asigurarea de locuințe definitive pentru populația care nu se poate întoarce în zonele afectate, în cel puțin 3 ani după declararea încheierii situației de urgență;
l)asigurarea compensațiile în ceea ce privește activitățile economice care nu mai pot fi reluate în zonele afectate.
(2)Ansamblul de măsuri și acțiuni planificate pentru refacerea/revenirea la normal a zonelor afectate trebuie să fie supuse proceselor de justificare și de optimizare și trebuie să se bazeze pe informații complete și sigure despre situația radiologică din zonele afectate.
(3)Cerințele specifice privind situația și caracterizarea radiologică a zonelor afectate sunt detaliate în reglementările CNCAN, MS și MADR.
(1)Pentru întoarcerea populației în zonele afectate trebuie să se țină cont de următoarele două abordări bazate pe caracterizarea radiologică a zonelor:
a)Revenirea în zona evacuată fără restricții asupra vieții individuale - nivelurile de radiații și valorile de contaminare pe suprafețe, mâncare sau resurse alimentare sunt suficient de mici astfel încât viața în zona evacuată să poată continua fără nicio restricție, însă trebuie să continue monitorizarea mediului și a alimentelor și să se confirme că situația radiologică nu prezintă un risc consolidat pentru populație;
b)Revenirea în zona evacuată cu restricții asupra vieții individuale - nivelurile de radiații sunt suficient de mici pentru șederea și deplasarea în zona evacuată, fără restricții. Totuși, valorile contaminării pentru anumite alimente sau resurse alimentare și/sau soluri sau suprafețe, pot impune restricții de folosire a terenurilor și resurselor de apă, precum și activitățile sau posibilitățile de joacă a copiilor în aer liber în anumite zone. Curățarea punctelor fierbinți în locurile publice, înlocuirea suprafețelor pe terenurile de joacă pot constitui o condiție pentru revenire. Este cerută continuarea monitorizării suprafețelor, hranei și resurselor alimentare.
(2)Abordările prevăzute la alin. (1) trebuie să fie supuse procesului de optimizare și să se țină cont de cel puțin următoarele:
a)dozele încasate și dozele proiectate;
b)acceptabilitatea socială, situații în locurile de adăpost, toleranța evacuaților în zonele de primire, stres pentru familiile evacuate și despărțite;
c)perspective pentru restabilirea siguranței non-radiologice, controlul civil și restabilirea rețelelor electrice, de comunicații, apă și gaze pentru nevoile zilnice în zona afectată;
d)menținerea încrederii populației în autorități.
Pentru populația care nu se mai poate întoarce în zonele afectate după evacuare sau care trebuie să fie relocată sau strămutată trebuie să se țină cont de următoarele două abordări bazate pe caracterizarea radiologică a zonelor:
a)Tranziția pentru relocare-nivelurile de radiații în zona afectată sunt atât de mari încât șederea sau deplasarea în zona fără o restricție de timp ar aduce un semnificativ risc radiologie consolidat. Aceasta, totdeauna se ține atunci când nivelurile de referință pentru relocare sunt așteptate să fie depășite. Trebuie să fie date în acest caz dispoziții pentru evacuați, pentru continuarea vieții în afara zonei afectate, temporară sau permanent.
b)Tranziția pentru strămutare-nivelurile de radiații în zona afectată sunt atât de mari încât șederea sau deplasarea în zonă depășește nivelurile de referință stabilite pentru situația de expunere existentă mai mult de 5 ani consecutivi și ar aduce un risc radiologic consolidat, permanent.
În dezvoltarea planului prevăzut la art. 102 alin. (1) trebuie luată în considerare dorința populației de a-și continua viața în afara zonelor afectate mai mult decât de a accepta restricții pentru comportamentul individual sau să trăiască cu teama expunerii chiar dacă situația radiologică actuală nu prezintă un risc consolidat.
Toate părțile implicate prevăzute la art. 7 trebuie să pună în aplicare cerințele prevăzute în prezentul regulament în termen de 12 luni de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României.
(1)După termenul prevăzut la art. 108, CNCAN are obligația de a verifica implementarea cerințelor prevăzute în prezentul regulament de către titularul de autorizație.
(2)După termenul prevăzut la art. 108, CNCAN împreună cu MAI au obligația de a verifica implementarea cerințelor prevăzute în prezentul regulament de către autoritățile publice.
Anexele nr. 1-5, 5^1 și 6 fac parte integrantă din prezentul regulament.
04.11.2021Articolul 110 din Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 150 din 11 octombrie 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1058 din 04 noiembrie 2021
la regulament
Definiții1. Abordarea graduală -a) un proces sau o metodă prin care rigurozitatea măsurilor și controlului aplicat este proporțională, în măsura în care este posibil, cu probabilitatea și consecințele posibile ale pierderii controlului, precum și cu nivelul de risc asociat pierderii controlului, în cazul unui sistem de control, cum ar fi sistemul de reglementare, autorizare, verificare sau în cazul unui sistem de securitate;
b)aplicarea cerințelor de securitate care să corespundă caracteristicilor activităților sau surselor, precum și riscului, mărimii și probabilității expunerii.
2.Acțiuni de limitare acțiuni imediate întreprinse de operator sau de către o altă parte:
a)pentru a reduce potențialul de apariție a unor condiții de natură a conduce la situații de expunere sau la eliberări de materiale radioactive care necesită acțiuni imediate în interiorul sau în afara amplasamentului saub) pentru a limita sursa condițiilor care ar putea conduce la situații de expunere sau la eliberări de materiale radioactive necesitând acțiuni imediate în interiorul sau în afara amplasamentului.
3.Acțiuni de protecție - acțiuni implementate cu scopul de a evita sau de a reduce dozele care ar putea fi primite în absența acestor măsuri într-o situație de expunere de urgență sau într-o situație de expunere existentă.
4.Acțiuni de răspuns la situația de urgență - acțiuni întreprinse pentru a răspunde la situațiile de urgență nucleară sau radiologică.
5.Acțiuni preventive urgente de protecție - acțiuni de protecție în caz de situație de urgență nucleară sau radiologică ce trebuie întreprinse înainte sau imediat după o eliberare de materiale radioactive ori anterior expunerii, pe baza condițiilor din instalație, pentru a preveni sau reduce riscul apariției de efecte deterministice severe.
6.Acțiuni timpurii de protecție - acțiuni de protecție în caz de situație de urgență nucleară sau radiologică ce rămân eficiente chiar și în situația implementării lor după un interval de câteva zile sau săptămâni.
7.Acțiuni urgente de protecție - acțiuni de protecție în caz de situație de urgență care trebuie întreprinse cu promptitudine, de obicei în termen de câteva ore, pentru a fi eficiente și a căror eficiență scade semnificativ dacă sunt amânate. Acțiunile urgente de protecție cuprind protejarea glandei tiroide, evacuarea, organizarea de adăposturi temporare, acțiuni de reducere a ingestiei accidentale de hrană contaminată radioactiv, decontaminarea indivizilor și prevenirea consumului de alimente, lapte sau apă potențial contaminate.
8.Amplasament - zonă geografică pe care este amplasată o instalație autorizată, unde se desfășoară activități autorizate sau unde se află o sursă autorizată, în interiorul căreia factorii de decizie din cadrul instalației sau cei ai activității autorizate ori primii respondenți pot iniția în mod direct acțiuni de urgență.
9.Autorități publice - orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public, cu atribuții în ceea ce privește pregătirea și răspunsul în caz de situație de urgență conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările și completările ulterioare.
10.Clasă de urgență - set de condiții care garantează răspunsuri la situații de urgență imediate.
11.Clasificarea urgenței - procesul prin care o instituție autorizată clasifică urgența în vederea declarării clasei de urgență aplicabile.
12.Consecințe non-radiologice - consecințe negative psihologice, sociale sau economice ale unei situații de urgență nucleară sau radiologică ori ale răspunsului la situația de urgență care afectează viața, sănătatea, proprietatea sau mediul înconjurător.
13.Control - funcția, autoritatea și măsurile de reglementare, autorizare și inspecție.
14.Criterii generice - niveluri ale dozei proiectate sau ale dozei primite la care se întreprind acțiuni de protecție și alte acțiuni de răspuns.
15.Criterii operaționale - valori ale cantităților măsurabile sau indicatorilor utilizați pe durata răspunsului în situație de urgență nucleară sau radiologică în vederea determinării necesității de acțiuni de protecție corespunzătoare și alte acțiuni de răspuns. Acestea includ nivelurile operaționale de intervenție, nivelurile de acțiune la urgență, indicatori specifici observabili și alți indicatori privind starea amplasamentului.
16.Distanța de planificare extinsă (Extended planning distance - EPD) - perimetru în jurul instalației ce delimitează aria în care sunt luate măsuri, ulterior declarării urgenței generale, pentru monitorizarea și identificarea zonelor care permit îndeplinirea acțiunilor de răspuns în afara amplasamentului, în perioada ulterioară unei eliberări radioactive, care să contribuie la reducerea eficientă a riscului de efecte stocastice asupra persoanelor din rândul populației.
17.Distanța de planificare pentru restricționarea consumului de produse alimentare și nealimentare (Ingestion and Commodities Planning Distance - ICPD) - perimetru în jurul instalației care delimitează aria în care au fost realizate pregătiri pentru îndeplinirea eficientă a acțiunilor de răspuns în urma declarării urgenței generale, în vederea reducerii riscului apariției de efecte stocastice în rândul populației și pentru a limita consecințele non-radiologice ale distribuirii, comercializării și consumului de produse alimentare, lapte și apă potabilă, cât și ale utilizării bunurilor nealimentare, care pot fi contaminate din cauza eliberării radioactive.
18.Doza încasată - doza primită în urma unei expuneri.
19.Doza proiectată - doza care se așteaptă să fie primită dacă acțiunile de protecție planificate nu sunt luate.
20.Doză reziduală - doza care se anticipează a fi încasată fie după încheierea acțiunilor de protecție, fie în absența unor astfel de acțiuni.
21.Efecte deterministice - efectele biologice ale radiațiilor pentru care există un prag al dozei peste care severitatea efectului crește odată cu doza.
22.Efecte stocastice - efecte biologice induse de radiații, a căror probabilitate crește odată cu doza, dar a căror gravitate, în cazul în care se produc, este independentă de doză.
23.Eliberare transfrontalieră semnificativă - eliberarea de materiale radioactive în mediu de natură să conducă la doze sau niveluri de contaminare dincolo de frontierele statului unde s-a produs ce depășesc criteriile generice pentru acțiuni de protecție și alte acțiuni de răspuns, inclusiv restricționarea produselor alimentare și a comerțului.
24.Etapa de pregătire - etapa premergătoare unei situații de urgență nucleară sau radiologică în care sunt stabilite măsurile necesare pentru un răspuns eficient.
25.Evaluatorul situației radiologice - persoană sau echipă care, în caz de situație de urgență nucleară sau radiologică, asistă operatorul sau organizațiile de răspuns din afara amplasamentului prin: efectuarea de caracterizări radiologice și evaluări de doză, controlul contaminării, protecția radiologică a lucrătorilor în situații de urgență și elaborarea de recomandări privind acțiunile de protecție și alte acțiuni de răspuns.
26.Evenimente importante pentru siguranța nucleară - orice eveniment cu implicații, potențiale sau existente, asupra siguranței nucleare ce necesită intervenție. Evenimentele importante pentru siguranța nucleară cuprind evenimente criminale sau acte neautorizate deliberate ori acte neautorizate care implică sau au legătură cu materiale nucleare, alte materiale radioactive, instalații și activități conexe. Exemple ale unor astfel de evenimente includ sabotajul, dispozitive de dispersie radiologică sau dispozitive de expunere radiologică și amenințările asociate cu acestea.
27.Grupuri cu nevoi speciale din rândul populației - persoane din rândul populației în cazul cărora sunt necesare măsuri speciale pentru asigurarea acțiunilor de protecție eficiente în cazul unei situații de urgență nucleară sau radiologică. Acestea cuprind persoane cu dizabilități, pacienți spitalizați sau deținuți.
28.Grupuri rezidente din rândul populației - acele persoane din rândul populației care staționează pentru o perioadă scurtă de timp, de ordinul zilelor sau săptămânilor, într-o zonă amenajată (de tipul taberelor) care poate fi identificată în avans. Aceste grupuri nu cuprind persoanele din rândul populației aflate în tranzit.
29.Instalații speciale - instalații pentru care trebuie întreprinse acțiuni specifice prestabilite în situația în care se impun acțiuni urgente de protecție pe amplasamentul instalațiilor în cazul unei situații de urgență nucleară sau radiologică. Acestea includ fabrici de produse chimice, care nu pot fi evacuate până nu se iau măsurile necesare pentru prevenirea incendiilor sau exploziilor, și centre de telecomunicații, care trebuie să dispună de personal pentru a menține funcționale serviciile locale de telefonie.
30.Instalații și activități - termen generic care se referă la instalații nucleare, aplicații ale surselor de radiații ionizante, toate activitățile de gestionare a deșeurilor radioactive, transportul materialelor radioactive și orice altă practică sau condiții în care indivizii pot fi supuși expunerii la radiații provenite din surse naturale sau artificiale de radiații. Instalațiile cuprind: instalații nucleare; instalații de iradiere; anumite instalații de minerit și de procesare a materiei prime, cum ar fi minele de uraniu; instalații de gestionare a deșeurilor radioactive și orice alt loc unde materialele radioactive sunt produse, procesate, utilizate, manipulate, depozitate intermediar sau definitiv sau unde sunt instalate generatoare de radiații ionizante, de o mărime la care se impune considerarea aspectelor de protecție și securitate radiologică. Activitățile includ: producerea, utilizarea, importul și exportul surselor de radiații în scopuri industriale, de cercetare și medicale; transportul materialelor radioactive; dezafectarea instalațiilor; activitățile de gestionare a deșeurilor radioactive precum eliberările de efluenți; și anumite acțiuni de remediere a suprafețelor contaminate cu materiale radioactive reziduale rezultate în urma unor activități din trecut.
31.Inventar de materiale radioactive - totalitatea radionuclizilor prezenți în instalație.
32.Lucrători - salariați cu normă întreagă sau cu fracțiune de normă ori salariați temporari, încadrați la un angajator, și care au drepturi și atribuții recunoscute din punct de vedere al protecției radiologice a personalului expus profesional.
33.Măsuri de urgență ansamblu integrat de elemente infrastructurale, necesar pentru a asigura capabilitatea de îndeplinire a unei funcții sau atribuții specifice pentru răspunsul la situația de urgență nucleară sau radiologică. Acestea pot include autorități și responsabilități, activități de organizare și coordonare, personal, planuri, proceduri, dotări, echipamente sau instruire specifică.
34.Nivel de acțiune la urgență (Emergency Action Level - EAL) - criteriu specific, prestabilit și observabil, utilizat pentru a detecta, recunoaște și determina clasa de urgență.
35.Nivel operațional de intervenție (Operațional Intervention Level - OIL) - nivelul stabilit pentru o cantitate măsurabilă ce corespunde unui criteriu generic. OIL-urile sunt în general exprimate în termeni de debite de doză sau de activitate a materialelor radioactive eliberate, concentrația activității aerului, concentrația activității de suprafață sau a solului ori concentrațiile activității radionuclizilor din probele de mediu, produse alimentare și apă. OIL-urile reprezintă niveluri de acțiune care se utilizează direct și imediat (fără evaluări suplimentare) pentru a stabili acțiunile de protecție corespunzătoare pe baza măsurătorilor de mediu.
36.Notificarea unei situații de urgență -a) informarea transmisă cu celeritate unei autorități naționale sau internaționale în care se prezintă detaliile privind situația de urgență sau o posibilă situație de urgență, de exemplu, conform obligațiilor asumate în baza Convenției cu privire la notificarea rapidă a unui accident nuclear;
b)set de acțiuni întreprinse în urma detectării unor condiții de urgență cu scopul alertării tuturor organizațiilor cu responsabilități în răspunsul la situația de urgență, în cazul în care apar astfel de condiții.
37.Operator - orice persoană fizică sau juridică de drept sau privat care solicită o autorizație sau este deja autorizată și/sau responsabilă pentru securitatea nucleară, protecția radiologică, securitatea deșeurilor radioactive sau securitatea transportului în desfășurarea activității sau în legătură cu orice instalație nucleară sau sursă de radiații ionizante.
38.Organizație de răspuns la urgență - orice persoană juridică, de drept public sau privat desemnată sau recunoscută de către stat ca fiind responsabilă pentru gestionarea și implementarea tuturor aspectelor legate de răspunsul la situația de urgență, inclusiv serviciile de meteorologie.
39.Părți interesate - persoane fizice, persoane juridice, etc., care sunt implicate sau au un interes în activitățile și funcționarea unei organizații, societăți comerciale, sistem, etc.
40.Persoană reprezentativă - individul care primește o doză reprezentativă pentru persoanele cele mai expuse din rândul populației.
41.Persoane care acordă ajutor în caz de situație de urgență - persoane din rândul populației care, de bunăvoie și în mod voluntar, ajută în răspunsul la situația de urgență nucleară sau radiologică.
42.Personal operator - lucrători angajați în operarea unei instalații autorizate sau în desfășurarea unei activități autorizate.
43.Plan de siguranță - ansamblu de acțiuni prestabilite de răspuns la un accident nuclear sau radiologic sau la alte acte neautorizate care indică o tentativă de însușire fără drept (furtul sau sustragerea de materiale nucleare) ori de sabotaj, și la orice amenințare rezultată în urma unor astfel de acte, în vederea combaterii eficiente a acestora. Un plan care prevede măsuri eficiente de răspuns la acte răuvoitoare (sustragerea sau tentativa de a sustrage materiale radioactive ori acte de sabotaj) proporționale cu pericolul asociat.
44.Primii respondenți - primii membri ai serviciului de urgență care răspund la situația de urgență în zona afectată.
45.Procedură - set de instrucțiuni care descriu în detaliu acțiunile ce trebuie îndeplinite de lucrătorii în situații de urgență în caz de situație de urgență.
46.Punct de avertizare - o organizație desemnată să funcționeze ca punct de contact, care dispune de personal încadrat sau care poate fi alertată în permanență pentru a răspunde prompt, ori pentru a iniția răspunsul, la notificări în sensul pct. 36 lit. a), mesaje de avertizare sau solicitări de verificare a mesajelor, după caz, primite din partea AIEA.
47.Punct de notificare - organizație desemnată pentru primirea de notificări în sensul pct. 36 lit. b) și pentru inițierea rapidă a acțiunilor prestabilite de activare a unei componente a răspunsului la situația de urgență.
48.Sabotaj - orice act premeditat îndreptat împotriva unei instalații nucleare sau material radioactiv în folosință, depozitare sau transport, de natură a pune în pericol, direct sau indirect, sănătatea ori siguranța personalului, populației sau mediului înconjurător prin expunerea la radiații sau prin eliberarea de substanțe radioactive.
49.Servicii de urgență - organizații locale de răspuns din afara amplasamentului, accesibile publicului larg, și care îndeplinesc funcții de răspuns la situația de urgență. Acestea cuprind forțele de ordine publică, pompierii și serviciile salvamont, serviciile de ambulanță și echipele de control al materialelor periculoase.
50.Siguranță nucleară prevenirea, depistarea și răspunsul la acte criminale sau acte neautorizate deliberate care implică materiale nucleare alte materiale radioactive, instalații și activități conexe.
51.Situație de urgență transnațională - situație de urgență nucleară sau radiologică cu semnificație radiologică concretă, potențială sau aparentă, pentru mai multe state. Aceasta poate cuprinde:
a)o eliberare transfrontalieră semnificativă de materiale radioactive;
b)o situație de urgență generală la o instalație sau alt tip de eveniment care ar putea conduce la o eliberare transfrontalieră semnificativă, în aer sau apă, de materiale radioactive;
c)constatarea pierderii sau sustragerii unei surse de radiații periculoase, care a fost transportată sau care se suspectează că ar fi fost transportată dincolo de frontierele de stat;
d)o situație de urgență care conduce la perturbarea gravă a comerțului internațional ori a călătoriilor;
c)o situație de urgență care determină întreprinderea de acțiuni de protecție a rezidenților ori reprezentanților diplomatici străini pe teritoriul statului unde a avut loc;
f)o situație de urgență care produce ori este de natură să producă efecte deterministice severe și care implică o eroare și/sau o defecțiune, a echipamentelor ori software-ului, de exemplu, ce poate avea consecințe grave asupra securității pe plan mondial;
g)o situație de urgență care conduce ori este de natură să conducă la alarmarea populației din mai multe state din cauza pericolului radiologic existent sau preconizat.
52.Sursă periculoasă - o sursă care poate conduce la expuneri suficient de mari pentru a cauza efecte deterministice severe în cazul pierderii controlului asupra acesteia. Definiția este utilizată pentru a determina necesitatea stabilirii de măsuri speciale de răspuns și nu trebuie confundată cu definiția surselor folosite în alte scopuri.
53.Zonă circumscrisă izolată - zonă stabilită de primii respondenți la urgență în jurul unei surse de radiații care reprezintă un potențial pericol radiologic, în interiorul căreia se recomandă implementarea de acțiuni de protecție și alte acțiuni de răspuns în vederea protejării primilor respondenți și a populației împotriva unei eventuale expuneri sau contaminări externe.
54.Zona de planificare a acțiunilor preventive de protecție (Precautionary Action Zone - PAZ) - zonă în jurul instalației, stabilită pentru implementarea acțiunilor urgente de protecție în cazul unei situații de urgență nucleară sau radiologică, în vederea reducerii riscului de apariție a efectelor deterministice severe în afara amplasamentului. Acțiunile de protecție din această zonă urmează a fi întreprinse înainte sau imediat după eliberarea materialelor radioactive ori ulterior expunerii, pe baza condițiilor din instalație.
55.Zona de planificare a acțiunilor urgente de protecție (Urgent Protective Action Planning Zone - UPZ) - o zonă în jurul instalației stabilită pentru întreprinderea de acțiuni urgente de protecție în caz de situație de urgență nucleară sau radiologică în scopul limitării dozelor în afara amplasamentului conform standardelor internaționale de securitate. Acțiunile de protecție din această zonă sunt implementate pe baza monitorizării mediului sau, după caz, pe baza condițiilor din instalație.
56.Zonă în afara amplasamentului - zonă în exteriorul amplasamentului.
57.Zonă pe amplasament - zonă în interiorul amplasamentului.Anexa nr. 2
la regulament
Conținutul-cadru al Planului național de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică (PNUNR)
PNUNR constituie baza activităților de pregătire în caz de situație de urgență nucleară sau radiologică desfășurate de organizațiile locale și naționale de răspuns la urgență.
FOAIA DE TITLU
Foaia de titlu cuprinde titlul planului, data aprobării, numărul versiunii și semnăturile conducătorilor tuturor organizațiilor implicate.
CUPRINS
1.INTRODUCERE1.1. Scop
Descrieți scopul planului, de exemplu, "PNUNR asigură baza răspunsului la nivel național în caz de situație de urgență nucleară sau radiologică și este coordonat și integrat corespunzător cu acțiunile de răspuns conexe internaționale, naționale și locale."
1.2.Organizații implicate
Enumerați toate organizațiile implicate în PNUNR. Lista trebuie să cuprindă toate autoritățile naționale, precum și organizațiile neguvernamentale (ONG-uri), care dețin un rol important în răspunsul la situațiile de urgență ce reprezintă un pericol radiologic, și acele organizații cu responsabilități în cazul situațiilor de urgență convenționale și activităților criminale.
1.3.Domeniul de aplicare
Descrieți domeniul de aplicare al planului, de exemplu, "PNUNR descrie răspunsul la situații de pericol radiologic, existent sau potențial, în vederea:
a)coordonării răspunsului la situația de urgență care implică mai multe jurisdicții sau responsabilități naționale importante;
b)susținerii autorităților locale."
Planul nu trebuie să conțină detalii privind răspunsul propriu-zis. Astfel de detalii trebuie incluse în proceduri elaborate pe baza planului.
1.4.Cadrul legal
Enumerați actele legislative naționale, codurile sau normele care reglementează responsabilitățile de pregătire, decizie și acțiune pentru răspunsul la situațiile de urgență convenționale, nucleare sau radiologice, precum și la activitățile criminale.
1.5.Planuri și documente conexe
Descrieți, pe scurt, legăturile PNUNR cu alte planuri naționale relevante care pot fi aplicate împreună cu PNUNR, inclusiv cele privind răspunsul la situațiile de urgență convenționale și activități criminale. Anexați lista completă a tuturor documentelor suport.
2.BAZA PENTRU PREGĂTIRE2.1. Tipuri de pericole
Descrieți în termeni generali pericolele radiologice avute în vedere la elaborarea planului.
2.2.Termeni
Includeți într-o anexă definițiile standard ale termenilor care trebuie urmați într-o manieră coerentă în alte planuri și proceduri pentru a asigura coordonarea acestora. În măsura în care este posibil, se vor prelua termenii utilizați de organizațiile implicate în răspunsul la situațiile de urgență convenționale.
2.3.Rolurile și responsabilitățile în răspunsul la situația de urgență
Descrieți rolurile și responsabilitățile organizațiilor naționale și locale de răspuns la urgență.
Descrierea ar putea fi realizată sub forma unui tabel care să cuprindă organizațiile:
a)responsabile cu autorizarea/activarea răspunsului la nivel național,b) care conduc toate activitățile de răspuns pe plan național șic) responsabile de diferite zone funcționale
Tabelul ar trebui să indice modul în care responsabilitățile diferă în funcție de anumite condiții precum: sursa pericolelor radiologice (de exemplu, materiale/ activități autorizate, materiale naturale, internaționale, militare, necunoscute), implicarea simultană a altor planuri de răspuns la situații de urgență sau pericole (de exemplu, calamități sau acte criminale).
Descrieți modul în care atribuțiile sunt delegate sau transferate, precum și responsabilitățile organizațiilor locale de răspuns la urgență și ale operatorilor și condițiile în care acestea ar putea suferi modificări.
2.4.Organizația de răspuns la urgență
Prezentați, sub forma unei diagrame-bloc, elementele organizației de răspuns la urgență la nivel național (unități, grupuri și echipe), însoțite de o descriere generală a responsabilităților fiecăreia dintre componentele acesteia și a spațiului amenajat în care va fi activat, în situație de urgență, fiecare dintre elementele organizației.
2.5.Unitățile de răspuns
Descrieți unitățile de răspuns funcționale pe durata răspunsului la situația de urgență.
2.6.Comunicațiile în timpul răspunsului la situația de urgență
Descrieți sistemul de comunicații utilizat pe durata situației de urgență, care trebuie să fie compatibil cu sistemele de comunicații ale celorlalte organizații implicate în răspunsul la situația de urgență.
2.7.Angajamente privind suportul material și logistic
Descrieți măsurile adoptate, inclusiv componența organizatorică responsabilă pe durata răspunsului la situația de urgență cu acordarea suportului logistic, pentru procurarea rapidă de materiale consumabile și servicii necesare, inclusiv prin derogare, dacă este cazul de la normele de achiziție aplicabile. Descrieți resursele instituțiilor guvernamentale și a altor organizații care vor fi disponibile conform obligațiilor asumate în cadrul planului sau care pot fi acordate pentru susținerea autorităților locale sau a altor state. Descrieți condițiile în care vor fi acordate aceste resurse.
2.8.Clasificarea urgenței
Descrieți în termeni generali sistemul de clasificare a urgenței.
2.9.Clasificarea zonelor
Descrieți pe scurt locațiile unde sunt stabilite zonele de planificare în caz de situații de urgență și distanțele prevăzute.
2.10.Operațiunile prevăzute
Descrieți în termeni generali răspunsul optim la diverse tipuri de situații de urgență nucleară sau radiologică.
3.PROCESUL DE RĂSPUNS LA SITUAȚIA DE URGENȚĂ
Descrieți procesul de pregătire a răspunsului la nivel național pentru a realiza funcțiile enumerate în sub-secțiunile de mai jos și întocmiți o anexă cu informații detaliate necesare pentru alte organizații în elaborarea de măsuri compatibile. Identificați componenta (unitatea, grupul, echipa sau poziția), din cadrul organizației de răspuns la urgență, responsabilă cu îndeplinirea, în totalitate sau parțială, a funcțiilor specifice.
3.1.Notificarea, activarea și solicitarea de asistență
Descrieți modalitățile și procesul de notificare, activare și alocare a resurselor de răspuns la nivel național. Descrierea trebuie să includă și procesul decizional privind activarea și alocarea resurselor pentru:
a)declararea clasei de urgență sau notificarea situației de urgență:
b)solicitarea de asistență:
c)un eveniment care nu este prevăzut în planurile de răspuns la situația de urgență:
d)notificarea AIEA sau a altui stat în caz de situație de urgență transfrontalieră.
3.2.Gestionarea situațiilor de urgență
Descrieți sistemul de comandă și control utilizat pentru a gestiona răspunsul la situația de urgență, inclusiv răspunsul care implică mai multe planuri naționale, internaționale și locale. Sistemul trebuie să cuprindă un sistem unic de comandă (ICS), care poate fi utilizat la toate nivelurile (național - local) pentru a asigura un grad maxim de flexibilitate. Descrieți modul în care sunt transferate responsabilitățile.
3.3.Acțiuni de limitare
Descrieți masurile de asigurare, într-o manieră promptă, a expertizei și serviciilor de protecție radiologică pentru a sprijini autoritățile locale și primii respondenți în acțiunile de limitare a situației de urgență cu surse radiologice necontrolate și de căutare a surselor pierdute.
3.4.Implementarea acțiunilor de protecție
Descrieți măsurile de susținere a autorităților locale în implementarea acțiunilor urgente de protecție. Toate organizațiile naționale trebuie să susțină luarea deciziilor cu celeritate.
3.5.Comunicarea mesajelor de avertizare și a instrucțiunilor către populație
Descrieți rolul pe plan național privind furnizarea de informații, mesaje de avertizare și instrucțiuni către populație în caz de situație de urgență regională sau națională, cum ar fi o situație de eliberare radioactivă semnificativă sau pierderea unei surse radioactive periculoase.
3.6.Protecția lucrătorilor în situații de urgență
Descrieți măsurile de protecție a lucrătorilor în situații de urgență (inclusiv a celor care răspund la situația de urgență din partea autorităților care nu au competențe în domeniul radiologic sau a celor care sunt recrutați în timpul răspunsului la situația de urgență) și de sprijinire a autorităților locale pentru protecția lucrătorilor proprii. Includeți criteriile într-o anexă la plan. Descrieți măsurile pentru asigurarea protecției juridice (de exemplu, exonerarea de răspundere pentru acțiunile întreprinse în timpul răspunsului la situația de urgență) și a asistenței sociale (de exemplu, compensații pentru eventuale vătămări corporale) pentru cei care răspund la situația de urgență.
3.7.Acordarea de asistență medicală și limitarea consecințelor non-radiologice
Descrieți măsurile pentru informarea, la nivel național, a personalului medical asupra simptomelor expunerii la radiații și asupra acțiunilor imediate corespunzătoare. Descrieți măsurile luate pentru tratarea persoanelor la care ar putea apărea efecte deterministice severe asupra sănătății în urma expunerii sau contaminării. Descrieți măsurile adoptate pentru evaluarea expunerii populației și a lucrătorilor, cât și pentru a pune rezultatele evaluării la dispoziția publicului. Descrieți măsurile stabilite pentru identificarea, urmărirea și supravegherea medicală și tratarea pe termen lung a acelor grupuri de persoane cu risc ridicat de a dezvolta o formă de cancer în urma expunerii la radiații. Descrieți măsurile pentru a răspunde îngrijorării, anxietății, stresului și acțiunilor inadecvate ale lucrătorilor și populației. Descrieți angajamentele privind solicitarea de asistență internațională pentru tratarea cazurilor grave de expunere/contaminare.
3.8.Informarea publicului (relația cu mass-media)
Descrieți măsurile adoptate pentru coordonarea informațiilor de la nivel național cu informațiile de la nivel local, cât și cu cele primite din partea operatorului și din partea AIEA, în vederea asigurării faptului că informațiile furnizate publicului prin intermediul mass-mediei sunt prompte, coerente și utile.
3.9.Stabilirea măsurilor restrictive în agricultură și a restricționărilor de consum, precum și a contramăsurilor
Descrieți măsurile naționale pentru restricționarea agriculturii în raza de restricție a consumului de alimente, pentru relocarea temporară și gestionarea deșeurilor radioactive.
3.10.Tranziția de la o situație de expunere de urgență la o situație de expunere existentă sau de expunere planificată
Descrieți condițiile în care încheie situația de urgență și măsurile privind tranziția de la situația de urgență la situația de expunere existentă sau de expunere planificată, în vederea anulării restricțiilor și a altor măsuri adoptate în timpul răspunsului la situația de urgență.
3.11.Finanțarea operațiunilor
Descrieți sistemul de finanțare a operațiunilor și de rambursare pentru organizațiile implicate în răspunsul la situația de urgență. Poate fi prevăzut că fiecare instituție guvernamentală este responsabilă pentru cheltuielile proprii generate de implicarea în PNUNR în cazul în care nu au fost încheiate alte acorduri.
3.12.Menținerea înregistrărilor și gestionarea datelor
Descrieți măsurile adoptate pentru înregistrarea și păstrarea informațiilor relevante în vederea utilizării lor la evaluarea post-urgență și la monitorizarea și urmărirea, pe termen lung, a stării de sănătate a lucrătorilor în situații de urgență și a persoanelor din rândul populației care ar putea fi afectate.
4.PROCESUL DE PREGĂTIRE PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
Descrieți metodele utilizate pentru îndeplinirea funcțiilor de pregătire enumerate, necesare pentru dezvoltarea și menținerea capabilității de răspuns la situația de urgență. Identificați componența organizatorică (unitate, grup, echipă sau poziție) din cadrul organizației de răspuns la urgență, care va fi responsabilă pentru îndeplinirea, în totalitate sau parțială, a acestor funcții.
4.1.Autorități și responsabilități
Descrieți măsurile pentru elaborarea și menținerea PNUNR și a infrastructurii suport.
4.2.Organizația
Descrieți aranjamentele pentru selecția și recrutarea unui număr suficient de mare de persoane în cadrul personalului pentru răspuns la situația de urgență.
4.3.Coordonarea
Descrieți metodele utilizate pentru asigurarea coordonării constante a pregătirii cu celelalte eforturi de pregătire de la nivel național și local.
4.4.Planuri și proceduri
Descrieți măsurile pentru elaborarea, distribuirea și menținerea planului, precum și a procedurilor și documentelor suport.
4.5.Suportul logistic și baza materială
Descrieți măsurile stabilite pentru asigurarea suportului logistic și a bazei materiale necesare pentru punerea în aplicare a planului. Lista cu resursele disponibile și instituțiile/organizațiile care le vor furniza trebuie prevăzută în anexă.
4.6.Instruirea personalului
Descrieți măsurile luate pentru asigurarea instruirii corespunzătoare a personalului cu responsabilități în cadrul planului.
4.7.Derularea de exerciții
Descrieți măsurile de pregătire și derulare a exercițiilor de pregătire la situația de urgență.
4.8.Sistemul de management
Descrieți măsurile pentru asigurarea unui nivel ridicat de accesibilitate și performanță a personalului, instruirii, materialelor consumabile echipamentelor, sistemelor de comunicații și amenajărilor necesare pentru îndeplinirea funcțiilor prevăzute în plan, și aranjamentele privind programul de întreținere, revizie și actualizare a planului, proceduri și alte măsuri, cât și asimilarea concluziilor rezultate din activitățile de cercetare, din experiența de operare (cum ar fi răspunsul la situația de urgență), din testările și exercițiile de urgență derulate.
5.REFERINȚE6. ABREVIERI7. LISTA DE DISTRIBUȚIA
Enumerați toate persoanele/ organizațiile care fie sunt implicate în plan, fie vor stabili măsuri de răspuns conform PNUNR, și distribuiți planul tuturor acestor părți.
8.ANEXE
Anexa nr. 1 - Autorități, responsabilități și competențe– Lista principalelor ministere și instituții cu rol în elaborarea, menținerea sau implementarea PNUNR, inclusiv a responsabilităților, atribuțiilor, competențelor acestora și a celor mai importante resurse de care dispun.
Anexa nr. 2 - Tabel cuprinzând autoritățile și acordurile internaționale conform legii– Lista autorităților internaționale, a convențiilor, acordurilor (bilaterale, multilaterale) și a standardelor relevante pentru răspunsul la situația de urgență, conform legii.
Anexa nr. 3 - Orientări naționale– Descriere detaliată a strategiei naționale de protecție.
Anexa nr. 4 - Harta pregătirii în situații de urgență– Hărți (sau documente de referință) unde sunt indicate locațiile instalațiilor din CPU I, CPU II și CPU V (inclusiv instalațiile din CPU amplasate în țări învecinate), limitele PAZ, UPZ, EPD, ICPD și unitățile de urgență.
Anexa nr. 5 - Baza materială și resursele radiologice specializate– Lista (sau documente de referință) celor mai importante spații și echipamente și resurse radiologice necesare pentru implementarea planului, inclusiv a organizațiilor responsabile cu furnizarea acestora, care pot fi puse la dispoziția autorităților locale.– Lista organizațiilor (de exemplu, reactoare de cercetare, universități) care ar putea constitui o resursă suplimentară de personal și echipamente de specialitate.
Anexa nr. 6 - Coordonarea specifică a evenimentului– Descrierea (sau documente de referință) modului în care răspunsul la urgența nucleară sau radiologică va fi coordonat cu răspunsul prestabilit la:1) instalațiile din CPU I și CPU II - coordonarea cu răspunsul pe amplasament și autoritățile locale;2) amenințări și acte teroriste sau criminale - coordonarea cu autoritățile judiciare de la nivel local și central; și3) calamități/ situații de urgență provocate de fenomene naturale - coordonarea cu acțiunile de răspuns în caz de furtuni, inundații, incendii și cutremure.
Anexa nr. 7 - Documente/ planuri suport
Lista tuturor documentelor/planurilor suport pentru menținerea și implementarea planului. Aceasta trebuie să cuprindă planurile pentru diferite funcții specifice precum: funcțiile de comandă și control, suportul logistic și financiar, relațiile publice, monitorizarea și evaluarea radiologică, răspunsul și managementul medical.
Anexa nr. 8 - Termeni utilizați în pregătire și răspuns
Glosar de termeni care trebuie utilizați de o manieră coerentă și unitară în planurile și procedurile naționale și locale de răspuns la situația de urgență, pentru un răspuns coordonat și eficient în caz de situație de urgență. Glosarul ar trebui să includă definiții armonizate ale componenței organizatorice, infrastructurii și etapelor de răspuns.
la regulament
Criterii recomandate pentru stabilirea categoriilor de pregătire pentru urgență la instalațiile și activitățile nucleare sau radiologice de pe teritoriul RomânieiCriterii pentru instalațiile din CPU I
Instalații pentru care se postulează situații de urgență care ar putea conduce la efecte biologice deterministice severe în afara amplasamentului, inclusiv:
● reactoare cu o putere termică mai mare de 100 MW(t) (reactoare de putere, reactoare folosite în propulsia navală și reactoare de cercetare); (a)
● instalații și/sau locații care conțin combustibil nuclear uzat cu un total de Cs-l37 de peste 10 PBq;
● alte instalații care au inventare de materiale radioactive dispersabile în cantități suficient de mari pentru a produce efecte deterministice în afara amplasamentului. (b)
Note:(a) Pe baza ipotezei că reactorul a funcționat la acest nivel putere pentru o perioadă suficient de lungă încât inventarul de I-131 să atingă un nivel de aproximativ 10 PBq/MW (t). În cazul reactoarelor de cercetare, datorită modurilor variate de proiectare și exploatare, se va efectua o analiză specifică a instalației pentru a se stabili în ce măsură inventarul de materiale radioactive și cantitatea de energie ar putea atinge niveluri suficient de mari pentru a genera emisii radioactive semnificative în atmosferă în afara amplasamentului.(b) Inventarele cu valori A/D(2) de peste 10000 pot determina încadrarea unei instalații în CPU I, dacă se anticipează că 10% din inventarul de materiale radioactive poate fi eliberat în atmosferă într-un singur eveniment.
Criterii pentru instalații din CPU II
Instalații pentru care se postulează situații de urgență ce ar putea conduce la doze care să justifice luarea de acțiuni urgente de protecție în afara amplasamentului, inclusiv:
● Reactoare cu o putere termică de peste 1 MW(t) și mai mică sau egală cu 100 MW(t) (reactoare de putere, reactoare folosite în propulsia navală și reactoare de cercetare); (a)
● Instalații și/sau locații care conțin combustibil nuclear uzat cu un total de Cs-137 între 0,1 - 10 PBq; (b)
● Instalații, altele decât cele incluse în Categoria I, în care riscul de criticitate ar putea conduce la doze care să justifice implementarea de acțiuni urgente de protecție în afara amplasamentului;
● Alte instalații, cu excepția celor incluse în Categoria I, cu inventare de materiale radioactive dispersabile din care ar putea rezulta doze pentru care să se justifice implementarea de acțiuni urgente de protecție în afara amplasamentului. (c,d)
Note:(a) În cazul reactoarelor cu o putere mai mare de 10 MW(t), este necesară efectuarea unei analize de securitate pentru a se stabili dacă situațiile de urgență postulate pot conduce la efecte biologice deterministice severe în afara amplasamentului.(b) În cazul instalațiilor și/sau locațiilor care conțin combustibil nuclear uzat cu un total de Cs-137 de peste 1 PBq, este necesară efectuarea unei analize de securitate pentru a se stabili dacă situațiile de urgență postulate pot conduce la efecte biologice deterministice severe în afara amplasamentului.(c) Inventarele cu valori de A/D(2) mai mari de 100 pot determina încadrarea instalației în CPU II dacă se anticipează că 10% din inventarul de materiale radioactive poate fi eliberat în atmosferă într-un singur eveniment.(d) În cazul instalațiilor și/sau locațiilor care conțin surse radioactive cu valori ale A/D(2) mai mari de 1000, este necesară efectuarea unei analize de securitate pentru a se stabili dacă situațiile de urgență postulate pot conduce la efecte biologice deterministice severe în afara amplasamentului.
Criterii pentru instalații din CPU III
Instalații pentru care se postulează situații de urgență care ar putea conduce la doze pentru care să se justifice luarea de acțiuni urgente de protecție pe amplasament, inclusiv:
● Instalații cu surse radioactive sau dispozitive generatoare de radiații, cu excepția celor prevăzute la Categoriile I și II, care au potențialul de a cauza, în cazul pierderii ecranării, debite de doză externe directe de peste 100 mGy/ora la distanță de 1 m;
● Instalații și/sau locații care conțin combustibil nuclear uzat cu un conținut total de Cs-137 mai mic de 0,1 PBq; (a)
● Instalații, cu excepția celor cuprinse în Categoriile I și II, cu risc de criticitate;
● Reactoare cu niveluri de putere mai mici sau egale cu 1 MW(t);
● Alte instalații, cu excepția celor incluse în categoriile I și II, care au inventare de materiale radioactive dispersabile în cantități suficient de mari pentru a conduce la doze care să justifice întreprinderea de acțiuni urgente de protecție pe amplasament, (b, c)
Note:(a) În cazul instalațiilor și/sau locațiilor care conțin combustibil nuclear uzat cu un total de Cs-137 de peste 0.01 PBq, este necesară efectuarea unei analize de securitate pentru a se stabili dacă situațiile de urgență postulate ar putea conduce la doze pentru care să se justifice întreprinderea de acțiuni urgente de protecție în afara amplasamentului.(b) Inventarele cu valori de A/D(2) mai mari de 0,1 pot determina încadrarea instalației în CPU III, dacă se anticipează că 10% din inventarul de materiale radioactive poate fi eliberat în atmosferă într-un singur eveniment.(c) În cazul instalațiilor și/sau locațiilor care conțin surse radioactive cu valori ale A/D(2) mai mari de 10, este necesară efectuarea unei analize de securitate pentru a se stabili dacă situațiile de urgență postulate ar putea conduce la doze care să justifice implementarea de acțiuni urgente de protecție în afara amplasamentului.
Criterii pentru activități din CPU IVa) Activități care implică utilizarea surselor radioactive, inclusiv:
● Surse mobile periculoase;
● Dispozitive generatoare de radiații care nu sunt exceptate de la sistemul de autorizare;
● Sateliți care conțin surse periculoase;
● Transportul de cantități de materiale nucleare sau radioactive care constituie surse periculoase în cazul pierderii controlului asupra acestora;
● Surse a căror activitate nu este cunoscută;
● Transportul de cantități de materiale nucleare sau radioactive care constituie surse periculoase în cazul pierderii controlului asupra acestora, dar care nu sunt exceptate de la regimul de autorizare.
b)Instalații/ locații unde există o probabilitate mare să fie prezente surse periculoase necontrolate, precum:
● instalații de mari dimensiuni de procesare a deșeurilor metalice;
● puncte vamale naționale, porturi și aeroporturi.
Criterii pentru instalații din CPU V
Instalații nucleare care îndeplinesc criteriile pentru instalațiile din CPU I dar sunt situate în afara granițelor țării la o distanță de până la 100 km față de granițele României.
Criterii pentru instalațiile sau activitățile din CPU VI
● Practici ce implică surse radioactive ori dispozitive generatoare de radiații și sunt sub nivelul de excludere de la procesul de autorizare dar altele decât cele de la instalațiile din CPU I, CPU II, CPU III și CPU IV;
● Practici ce implică surse de radiații și care îndeplinesc criteriul: A/D(1) = Σ A/D(1,i) < 0,1 sau A/D(2) = Σ A/D(2,i) < 0,1
Note:
În vederea definirii surselor radioactive periculoase:
1.Pentru toate materialele, se va utiliza următoarea metodă de calcul:
A/D(1) = Σ A/D(1,i)
unde:
A este activitatea (TBq) fiecărui radionuclid i asupra căruia se poate pierde controlul în timpul unei situații de urgență/unui eveniment.
D(1,i) din tabelul 3.1-1
2.În cazul materialele/ dispersabile, se va utiliza următoarea metodă de calcul:
A/D(2) = Σ A/D(2,i)
unde:
A este activitatea (TBq) fiecărui radionuclid i aflat într-o formă dispersabilă asupra căruia se poate pierde controlul în timpul unei situații de urgență/unui eveniment.
D(2,i) din tabelul 3.1-1
3.O sursă necontrolată sau un material necontrolat este considerat o sursă periculoasă dacă oricare dintre valorile A/D calculate mai sus este mai mare de 0,1.
În scopul stabilirii valorilor pentru D, scenariile de expunere folosite se împart în 2 categorii: una pentru materiale care nu au fost dispersate și cea de-a 2-a pentru materiale dispersate. Fiecărei categorii îi sunt atribuite valori numerice diferite:(a) Valoarea lui D(1) este activitatea unui radionuclid dintr-o sursă care, în cazul în care este necontrolat, fără a fi dispersat (rămâne încapsulat), poate conduce la o situație de urgență ce se anticipează, în mod rezonabil, că va cauza efecte biologice deterministice severe;(b) Valoarea lui D(2) este activitatea unui radionuclid dintr-o sursă care, în cazul în care este necontrolat și dispersat, poate conduce la o situație de urgență ce se anticipează, în mod rezonabil, că va cauza efecte biologice deterministice severe;(c) Valoarea lui D este cea mai mică valoare dintre valorile lui D(1) și D(2) pentru un radionuclid.
Valorile recomandate pentru D(1), D(2) și D sunt prezentate în tabelul 3.1-1 de mai jos
Tabelul 3.1-1
| Radionuclid*a) | Valoare D | Valoare D(1) | Valoare D(2) |
| (TBq) | (TBq) | (TBq) | |
| H-3 | 2.E+03 | CN*b) | 2.E+03*c) |
| Be-7 | 1.E+00 | 1.E+00 | 1.E+03 |
| Be-10 | 3.E+01 | 3.E+02 | 3.E+01 |
| C-11 | 6.E-02 | 6.E-02 | 4.E+02 |
| C-14 | 5.E+01 | 2.E+05 | 5.E+01 |
| N-13 | 6.E-02 | 6.E-02 | CN |
| F-18 | 6.E-02 | 6.E-02 | 3.E+01 |
| Na-22 | 3.E-02 | 3.E-02 | 2.E+01 |
| Na-24 | 2.E-02 | 2.E-02 | 2.E+01 |
| Mg-28 | 2.E-02 | 2.E-02 | 1.E+01 |
| A1-26 | 3.E-02 | 3.E-02 | 5.E+00 |
| Si-31 | 1.E+01 | 1.E+01 | 2.E+01 |
| Si-32 | 7.E+00 | 1.E+01 | 7.E+00 |
| P-32 | 1.E+01 | 1.E+01 | 2.E+01 |
| P-33 | 2.E+02 | 7.E+03 | 2.E+02 |
| S-36 | 6.E+01 | 4.E+04 | 6.E+01 |
| Cl-36 | 2.E+01*d) | 3.E+02 | 2.E+01*d) |
| Cl-38 | 5.E-02 | 5.E-02 | 1.E+01 |
| Ar-37 | CN*e) | CN | CN*e) |
| Ar-39 | 3.E+02 | 3.E+02 | 3.E+04 |
| Ar-41 | 5.E-02 | 5.E-02 | 3.E+00*d) |
| K-40 | CN*e) | CN | CN*e) |
| K-42 | 2.E-01 | 2.E-01 | 1.E+01 |
| K-43 | 7.E-02 | 7.E-02 | 3.E+01 |
| Ca-41 | CN*e) | CN | CN*e) |
| Ca-45 | 1.E+02 | 6.E+03 | 1.E+02 |
| Ca-47 | 6.E-02 | 6.E-02 | 1.E+01 |
| Sc-44 | 3.E-02 | 3.E-02 | 1.E+01 |
| Sc-46 | 3.E-02 | 3.E-02 | 4.E+01 |
| Sc-47 | 7.E-01 | 7.E-01 | 8.E+01 |
| Sc-48 | 2.E-02 | 2.E-02 | 3.E+01 |
| Ti-44 | 3.E-02 | 3.E-02 | 9.E+00 |
| V-48 | 2.E-02 | 2.E-02 | 3.E+01 |
| V-49 | 2.E+03 | CN | 2.E+03 |
| Cr-51 | 2.E+00 | 2.E+00 | 5.E+03 |
| Mn-52 | 2.E-02 | 2.E-02 | 2.E+01 |
| Mn-53 | CN*c) | CN | CN*c) |
| Mn-54 | 8.E-02 | 8.E-02 | 4.E+01 |
| Mn-56 | 4.E-02 | 4.E-02 | 2.E+01 |
| Fe-52 | 2.E-02 | 2.E-02 | 9.E+00 |
| Fe-55 | 8.E+02 | CN | 8.E+02 |
| Fe-59 | 6.E-02 | 6.E-02 | 1.E+01 |
| Fe-60 | 6.E-02 | 6.E-02 | 1.E+01*d) |
| Co-55 | 3.E-02 | 3.E-02 | 2.E+02 |
| Co-56 | 2.E-02 | 2.E-02 | 2.E+01 |
| Co-57 | 7.E-01 | 7.E-01 | 4.E+02 |
| Co-58 | 7.E-02 | 7.E-02 | 7.E+01 |
| Co-58m | 7.E-02 | 7.E-02 | 2.E+02 |
| Co-60 | 3.E-02 | 3.E-02 | 3.E+01 |
| Ni-59 | 1.E+03*d) | CN | 1.E+03*d) |
| Ni-63 | 6.E+01 | CN | 6.E+01 |
| Ni-65 | 1.E-01 | 1.E-01 | 2.E+01 |
| Cu-64 | 3.E-01 | 3.E-01 | 4.E+01 |
| Cu-67 | 7.E-01 | 7.E-01 | 3.E+02 |
| Zn-65 | 1.E-01 | 1.E-01 | 3.E+02 |
| Zn-69 | 3.E+01 | 8.E+01 | 3.E+01 |
| Zn-69m | 2.E-01 | 2.E-01 | 2.E+01 |
| Ga-67 | 5.E-01 | 5.E-01 | 4.E+02 |
| Ga-68 | 7.E-02 | 7.E-02 | 1.E+01 |
| Ga-72 | 3.E-02 | 3.E-02 | 2.E+01 |
| Ge-68 | 7.E-02 | 7.E-02 | 2.E+01 |
| Ge-71 | 1.E+03 | 6.E+05 | 1.E+03 |
| Ge-77 | 6.E-02 | 6.E-02 | 1.E+01 |
| As-72 | 4.E-02 | 4.E-02 | 9.E+01 |
| As-73 | 4.E+01 | 4.E+01 | 1.E+02 |
| As-74 | 9.E-02 | 9.E-02 | 3.E+01 |
| As-76 | 2.E-01 | 2.E-0I | 1.E+01 |
| As-77 | 8.E+00 | 8.E+00 | 4.E+01 |
| Se-75 | 2.E-01 | 2.E-01 | 2.E+02 |
| Se-79 | 2.E+02 | CN | 2.E+02 |
| Br-76 | 3.E-02 | 3.E-02 | 2.E+02 |
| Br-77 | 2.E-01 | 2.E-01 | 7.E+02 |
| Br-82 | 3.E-02 | 3.E-02 | 7.E+01 |
| Kr-81 | 3.E+0i | 3.E+01 | 7.E+02 |
| Kr-85 | 3.E+01 | 3.E+01 | 2.E+03 |
| Kr-85m | 5.E-01 | 5.E-01 | 3.E+01 |
| Kr-87 | 9.E-02 | 9.E-02 | 4.E+00 |
| Rb-81 | 1.E-01 | 1.E-01 | 2.E+03 |
| Rb-83 | 1.E-01 | 1.E-01 | 5.E+01 |
| Rb-84 | 7.E-02 | 7.E-02 | 2.E+01 |
| Rb-86 | 7.E-01 | 7.E-01 | 2.E+01 |
| Rb-87 | CN*e) | CN | CN*e) |
| Sr-82 | 6.E-02 | 6.E-02 | 5.E+00 |
| Sr-85 | 1.E-01 | 1.E-01 | 7.E+01 |
| Sr-85m | 1.E-01 | 1.E-01 | 3.E+02 |
| Sr-87m | 2.E-01 | 2.E-01 | 9.E+01 |
| Sr-89 | 2.E+01 | 2.E+01 | 2.E+01 |
| Sr-90 | 1.E+00 | 4.E+00 | 1.E+00 |
| Sr-91 | 6.E-02 | 6.E-02 | 2.E+01 |
| Sr-92 | 4.E-02 | 4.E-02 | 1.E+01 |
| Y-87 | 9.E-02 | 9.E-02 | 2.E+02 |
| Y-88 | 3.E-02 | 3.E-02 | 2.E+01 |
| Y-90 | 5.E+00 | 5.E+00 | 1.E+01 |
| Y-91 | 8.E+00 | 8.E+00 | 2.E+01 |
| Y-91m | 1.E-01 | 1.E-01 | 2.E+02 |
| Y-92 | 2.E-01 | 2.E-01 | 1.E+01 |
| Y-93 | 6.E-01 | 6.E-01 | 1.E+01 |
| Zr-88 | 2.E-02 | 2.E-02 | 3.E+01 |
| Zr-93 | CN*e) | CN | CN*e) |
| Zr-95 | 4.E-02 | 4.E-02 | 1.E+01 |
| Zr-97 | 4.E-02 | 4.E-02 | 9.E+00 |
| Nb-93m | 3.E+02 | 2.E+03 | 3.E+02 |
| Nb-94 | 4.E-02 | 4.E-02 | 3.E+01*d) |
| Nb-95 | 9.E-02 | 9.E-02 | 6.E+01 |
| Nb-97 | 1.E-01 | 1.E-01 | 2.E+01 |
| Mo-93 | 3.E+02*d) | 2.E+03 | 3.E+02*d) |
| Mo-99 | 3.E-01 | 3.E-01 | 2.E+01 |
| Tc-95m | 1.E-01 | 1.E-01 | 6.E+01 |
| Tc-96 | 3.E-02 | 3.E-02 | 3.E+01 |
| Tc-96m | 3.E-02 | 3.E-02 | 2.E+02 |
| Tc-97 | CN*e) | CN | CN*e) |
| Tc-97m | 4.E+01 | 2.E+02 | 4.E+01 |
| Tc-98 | 5.E-02 | 5.E-02 | 1.E+01*d) |
| Tc-99 | 3.E+01 | CN | 3.E+01 |
| Tc-99m | 7.E-01 | 7.E-01 | 7.E+02 |
| Ru-97 | 3.E-01 | 3.E-01 | 5.E+02 |
| Ru-103 | 1.E-01 | 1.E-01 | 3.E+01 |
| Ru-105 | 8.E-02 | 8.E-02 | 2.E+01 |
| R11-106 | 3.E-01 | 3.E-01 | 1.E+01 |
| Rh-99 | 1.E-01 | 1.E-01 | 1.E+02 |
| Rh-101 | 3.E-01 | 3.E-01 | 1.E+02 |
| Rh-102 | 3.E-02 | 3.E-02 | 3.E+01 |
| Rh-102m | 1.E-01 | 1.E-01 | 4.E+01 |
| Rh-103m | 9.E+02 | 9.E+02 | 1.E+04 |
| Rh-105 | 9.E-01 | 9.E-01 | 8.E+01 |
| Pd-103 | 9.E+01 | 9.E+01 | 1.E+02 |
| Pd-107 | CN*e) | CN | CN*e) |
| Pd-109 | 2.E+01 | 2.E+01 | 2.E+01 |
| Ag-105 | 1.E-01 | 1.E-01 | 1.E+02 |
| Ag-108m | 4.E-02 | 4.E-02 | 2.E+01 |
| Ag-110m | 2.E-02 | 2.E-02 | 2.E+01 |
| Ag-111 | 2.E+00 | 2.E+00 | 3.E+01 |
| Cd-109 | 2.E+01 | 2.E+01 | 3.E+01 |
| Cd-113m | 4.E+01 | 4.E+02 | 4.E+01 |
| Cd-115 | 2.E-01 | 2.E-01 | 2.E+01 |
| Cd-115m | 3.E+00 | 3.E+00 | 2.E+01 |
| In-111 | 2.E-01 | 2.E-01 | 1.E+02 |
| In-113m | 3.E-01 | 3.E-01 | 5.E+01 |
| In-114m | 8.E-01 | 8.E-01 | 1.E+00 |
| In-115m | 4.E-01 | 4.E-01 | 3.E+01 |
| Sn-113 | 3.E-01 | 3.E-01 | 5.E+01 |
| Sn-117m | 5.E-01 | 5.E-01 | 4.E+01 |
| Sn-119m | 7.E+01 | 7.E+01 | 1.E+02 |
| Sn-121m | 7.E+01 | 1.E+02 | 7.E+01 |
| Sn-123 | 7.E+00 | 7.E+00 | 2.E+01 |
| Sn-125 | 1.E-01 | 1.E-01 | 8.E+00 |
| Sn-126 | 3.E-02 | 3.E-02 | 7.E+00*d) |
| Sb-122 | 1.E-01 | 1.E-01 | 2.E+01 |
| Sb-124 | 4.E-02 | 4.E-02 | 1.E+01 |
| Sb-125 | 2.E-01 | 2.E-01 | 3.E+01 |
| Sb-126 | 2.E-02 | 2.E-02 | 2.E+01 |
| Te-121 | 1.E-01 | 1.E-01 | 3.E+01 |
| Te-121m | 1.E-01 | 1.E-01 | 8.E+00 |
| Tc-123m | 6.E-01 | 6.E-01 | 9.E+00 |
| Te-125m | 1.E+01 | 2.E+01 | 1.E+01 |
| Te-127 | 1.E+01 | 1.E+01 | 4.E+01 |
| Te-127m | 3.E+00 | 1.E+01 | 3.E+00 |
| Te-129 | 1.E+00 | 1.E+00 | 2.E+01 |
| Te-129m | 1.E+00 | 1.E+00 | 2.E+00 |
| Te-131m | 4.E-02 | 4.E-02 | 2.E-01 |
| Te-132 | 3.E-02 | 3.E-02 | 8.E-01 |
| I-123 | 5.E-01 | 5.E-01 | 3.E+01 |
| I-124 | 6.E-02 | 6.E-02 | 4.E-01 |
| I-125 | 2.E-01 | 1.E+01 | 2.E-01 |
| I-126 | 1.E-01 | 1.E-01 | 2.E-01 |
| I-129 | CN*e) | CN | CN*e) |
| I-131 | 2.E-01 | 2.E-01 | 2.E-01 |
| I-132 | 3.E-02 | 3.E-02 | 6.E+00 |
| I-133 | 1.E-01 | 1.E-01 | 3.E-01 |
| I-134 | 3.E-02 | 3.E-02 | 2.E+01 |
| I-135 | 4.E-02 | 4.E-02 | 2.E+00 |
| Xe-122 | 6.E-02 | 6.E-02 | 4.E+00 |
| Xe-123 | 9.E-02 | 9.E-02 | 5.E+00 |
| Xe-127 | 3.E-01 | 3.E-01 | 2.E+01 |
| Xe-131m | 1.E+01 | 1.E+01 | 7.E+02 |
| Xe-133 | 3.E+00 | 3.E+00 | 2.E+02 |
| Xe-135 | 3.E-01 | 3.E-01 | 2.E+01 |
| Cs-129 | 3.E-01 | 3.E-01 | 1.E+03 |
| Cs-131 | 2.E+01 | 2.E+01 | 2.E+03 |
| Cs-132 | 1.E-01 | 1.E-01 | 1.E+02 |
| Cs 134 | 4.E-02 | 4.E-02 | 3.E+01 |
| Cs-134m | 4.E-02 | 4.E-02 | 1.E+04 |
| Cs-135 | CN*e) | CN | CN*e) |
| Cs-136 | 3.E-02 | 3.E-02 | 2.E+01 |
| Cs-137 | 1.E-01 | 1.E-01 | 2.E+01 |
| Ba-131 | 2.E-01 | 2.E-01 | 1.E+02 |
| Ba-133 | 2.E-01 | 2.E-01 | 7.E+01 |
| Ba-133m | 3.E-01 | 3.E-01 | 2.E+02 |
| Ba-140 | 3.E-02 | 3.E-02 | 1.E+01 |
| La-137 | 2.E+01 | 2.E+01 | 5.E+02*d) |
| La-140 | 3.E-02 | 3.E-02 | 2.E+01 |
| Ce-139 | 6.E-01 | 6.E-01 | 2.E+02 |
| Ce-141 | 1.E+00 | 1.E+00 | 2.E+01 |
| Ce-143 | 3.E-01 | 3.E-01 | 1.E+01 |
| Ce-144 | 9.E-01 | 9.E-01 | 9.E+00 |
| Pr-142 | 1.E+00 | 1.E+00 | 2.E+01 |
| Pr-143 | 3.E+01 | 8.E+01 | 3.E+01 |
| Nd-147 | 6.E-01 | 6.E-01 | 4.E+01 |
| Nd-149 | 2.E-01 | 2.E-01 | 1.E+01 |
| Pin-143 | 2.E-01 | 2.E-01 | 2.E+02 |
| Pin-144 | 4.E-02 | 4.E-02 | 3.E+01 |
| Pm-145 | 1.E+01 | 1.E+01 | 4.E+02 |
| Pin-147 | 4.E+01 | 8.E+03 | 4.E+01 |
| Pm-148m | 3.E-02 | 3.E-02 | 3.E+01 |
| Pin-149 | 6.E+00 | 6.E+00 | 2.E+01 |
| Pm-151 | 2.E-01 | 2.E-01 | 3.E+01 |
| Sm-145 | 4.E+00 | 4.E+00 | 2.E+02 |
| Sm-147 | CN*e) | CN | CN*e) |
| Sm-151 | 5.E+02 | CN | 5.E+02 |
| Sm-153 | 2.E+00 | 2.E+00 | 4.E+01 |
| Eu-147 | 2.E-01 | 2.E-01 | 1.E+02 |
| Eu-148 | 3.E-02 | 3.E-02 | 3.E+01 |
| Eu-149 | 2.E+00 | 2.E+00 | 5.E+02 |
| Eu 150b | 2.E+00 | 2.E+00 | 3.E+01 |
| Eu-150a | 5.E-02 | 5.E-02 | 4.E+02 |
| Eu-152 | 6.E-02 | 6.E-02 | 3.E+01 |
| Eu-152m | 2.E-01 | 2.E-01 | 2.E+01 |
| Eu-154 | 6.E-02 | 6.E-02 | 2.E+01 |
| Eu-155 | 2.E+00 | 2.E+00 | 1.E+02 |
| Eu-156 | 5.E-02 | 5.E-02 | 3.E+01 |
| Gd-146 | 3.E-02 | 3.E-02 | 8.E+00 |
| Gd-148 | 4.E-01 | CN | 4.E-01 |
| Gd-153 | 1.E+00 | 1.E+00 | 8.E+01 |
| Gd-159 | 2.E+00 | 2.E+00 | 3.E+01 |
| Tb-157 | 1.E+02 | 1.E+02 | 1.E+03*d) |
| Tb-158 | 9.E-02 | 9.E-02 | 5.E+01*d) |
| Tb-160 | 6.E-02 | 6.E-02 | 3.E+01 |
| Dy-159 | 6.E+00 | 6.E+00 | 5.E+02 |
| Dy-165 | 3.E+00 | 3.E+00 | 2.E+01 |
| Dy-166 | 1.E+00 | 1.E+00 | 2.E+01 |
| Ho-166 | 2.E+00 | 2.E+00 | 2.E+01 |
| Ho-166m | 4.E-02 | 4.E-02 | 3.E+01*d) |
| Er-169 | 2.E+02 | 2.E+03 | 2.E+02 |
| Er-171 | 2.E-01 | 2.E-01 | 2.E+01 |
| Tm-167 | 6.E-01 | 6.E-01 | 2.E+02 |
| Tm-170 | 2.E+01 | 2.E+01 | 2.E+01 |
| Tm-171 | 3.E+02 | 3.E+02 | 4.E+02 |
| Yb-169 | 3.E-01 | 3.E-01 | 3.E+01 |
| Yb-175 | 2.E+00 | 2.E+00 | 1.E+02 |
| Lu-172 | 4.E-02 | 4.E-02 | 6.E+01 |
| Lu-173 | 9.E-01 | 9.E-01 | 2.E+02 |
| Lu-174 | 8.E-01 | 8.E-01 | 1.E+02 |
| Lu-174m | 6.E-01 | 6.E-01 | 6.E+01 |
| Lu-177 | 2.E+00 | 2.E+00 | 1.E+02 |
| Hf-172 | 4.E-02 | 4.E-02 | 6.E+00 |
| Hf-175 | 2.E-01 | 2.E-01 | 3.E+01 |
| Hf 181 | 1.E-01 | 1.E-01 | 1.E+01 |
| Hf-182 | 5.E-02 | 5.E-02 | CN*e) |
| Ta-178a | 7.E-02 | 7.E-02 | 4.E+03 |
| Ta-179 | 6.E+00 | 6.E+00 | 6.E+02 |
| Ta-182 | 6.E-02 | 6.E-02 | 3.E+01 |
| W-178 | 9.E-01 | 9.E-01 | 6.E+02 |
| W-181 | 5.E+00 | 5.E+00 | 2.E+03 |
| W-185 | 1.E+02 | 7.E+02 | 1.E+02 |
| W-187 | 1.E-01 | 1.E-01 | 3.E+01 |
| W-188 | 1.E+00 | 1.E+00 | 8.E+00 |
| Re-184 | 8.E-02 | 8.E-02 | 3.E+01 |
| Re-184m | 7.E-02 | 7.E-02 | 2.E+01 |
| Re-186 | 4.E+00 | 4.E+00 | 1.E+01 |
| Re-187 | CN*e) | CN | CN*e) |
| Re-188 | 1.E+00 | 1.E+00 | 3.E+01 |
| Re-189 | 1.E+00 | 1.E+00 | 1.E+01 |
| Os-185 | 1.E-01 | 1.E-01 | 7.E+01 |
| Os-191 | 2.E+00 | 2.E+00 | 9.E+01 |
| Os-191m | 1.E+00 | 1.E+00 | 7.E+02 |
| Os-193 | 1.E+00 | 1.E+00 | 3.E+01 |
| Os-194 | 7.E-01 | 7.E-01 | 9.E+00 |
| Ir-189 | 1.E+00 | 1.E+00 | 2.E+02 |
| Ir-190 | 5.E-02 | 5.E-02 | 6.E+01 |
| Ir-192 | 8.E-02 | 8.E-02 | 2.E+01 |
| Ir-194 | 7.E-01 | 7.E-01 | 2.E+01 |
| Pt-188 | 4.E-02 | 4.E-02 | 9.E+01 |
| Pt-191 | 3.E-01 | 3.E-01 | 3.E+02 |
| Pt-193 | 3.E+03 | 1.E+05 | 3.E+03 |
| Pt-193m | 1.E+01 | 1.E+01 | 4.E+02 |
| Pt-195m | 2.E+00 | 2.E+00 | 3.E+02 |
| Pt-197 | 4.E+00 | 4.E+00 | 5.E+01 |
| Pt-197mi | 9.E-01 | 9.E-01 | 2.E+01 |
| Au-193 | 6.E-01 | 6.E-01 | 1.E+03 |
| Au-194 | 7.E-02 | 7.E-02 | 4.E+02 |
| Au-195 | 2.E+00 | 2.E+00 | 1.E+02 |
| Au-198 | 2.E-01 | 2.E-01 | 3.E+01 |
| Au-199 | 9.E-01 | 9.E-01 | 3.E+02 |
| Hg-194 | 7.E-02 | 7.E-02 | 9.E+00 |
| Hg-195m | 2.E-01 | 2.E-01 | 1.E+01 |
| Hg-197 | 2.E+00 | 2.E+00 | 3.E+01 |
| Hg-197m | 7.E-01 | 7.E-01 | 2.E+01 |
| Hg-203 | 3.E-01 | 3.E-01 | 2.E+00 |
| Tl-200 | 5.E-02 | 5.E-02 | 2.E+02 |
| Tl-201 | 1.E+00 | 1.E+00 | 1.E+03 |
| Tl-202 | 2.E-01 | 2.E-01 | 2.E+02 |
| Tl-204 | 2.E+01 | 7.E+01 | 2.E+01 |
| Pb-201 | 9.E-02 | 9.E-02 | 8.E+02 |
| Pb-202 | 2.E-01 | 2.E-01 | 6.E+01*d) |
| Pb-203 | 2.E-01 | 2.E-01 | 2.E+02 |
| Pb-205 | CN*e) | CN | CN*e) |
| Pb-210 | 3.E-01 | 4.E+01 | 3.E-01 |
| Pb-212 | 5.E-02 | 5.E-02 | 9.E+00 |
| Bi-205 | 4.E-02 | 4.E-02 | 7.E+01 |
| Bi-206 | 2.E-02 | 2.E-02 | 5.E+01 |
| Bi-207 | 5.E-02 | 5.E-02 | 4.E+01 |
| Bi-210 | 8.E+00 | 5.E+01 | 8.E+00 |
| Bi-210m | 3.E-01 | 6.E-01 | 3.E-01 |
| Bi-212 | 5.E-02 | 5.E-02 | 1.E+01 |
| Po-210 | 6.E-01 | 8.E+03 | 6.E-02 |
| At-211 | 5.E-01 | 5.E-01 | 1.E+01 |
| Rn-222 | 4.E-02 | 4.E-02 | 9.E+04*f) |
| Ra-223 | 1.E-01 | 2.E-01 | 1.E-01 |
| Ra-224 | 5.E-02 | 5.E-02 | 3.E-01 |
| Ra-225 | 1.E-01 | 3.E-01 | 1.E-01 |
| Ra-226 | 4.E-02 | 4.E-02 | 7.E-02 |
| Ra-228 | 3.E-02 | 3.E-02 | 4.E-02 |
| Ac-225 | 9.E-02 | 3.E-01 | 9.E-02 |
| Ac-227 | 4.E-02 | 2.E-01 | 4.E-02 |
| Ac-228 | 3.E-02 | 3.E-02 | 1.E+02 |
| Th-227 | 8.E-02 | 2.E-01 | 8.E-02 |
| Th-228 | 4.E-02 | 5.E-02 | 4.E-02 |
| Th-229 | 1.E-02 | 2.E-01 | 1.E-02 |
| Th-230 | 7.E-02*d) | 9.E+02 | 7.E-02*d) |
| Th-231 | 1.E+01 | 1.E+01 | 3.E+02 |
| Th-232 | CN*e) | CN | CN*e) |
| Th-234 | 2.E+00 | 2.E+00 | 2.E+00 |
| Pa-230 | 1.E-01 | 1.E-01 | 9.E-01 |
| Pa-231 | 6.E-02 | 8.E-01 | 6.E-02 |
| Pa-233 | 4.E-01 | 4.E-01 | 8.E+00 |
| U-230 | 4.E-02 | 4.E+00 | 4.E-02 |
| U-232 | 6.E-02*d) | 7.E-02 | 6.E-02*d) |
| U-233 | 7.E-02*f) | 7.E-02*f) | 7.E-02*d),*f) |
| U-234 | 1.E-01*f) | 1.E-01*f) | 1.E-01*d),*f) |
| U-235 | 8.E-05*f) | 8.E-05*f) | 8.E-05*f) |
| U-236 | 2.E-01*d) | CN | 2.E-01*d) |
| U-238 | UL*e) | CN | CN*e) |
| U Natural | UL*e) | CN | CN*e) |
| U Sărăcit | UL*e) | CN | CN*e) |
| U îmbogățit 10-20% | 8.E-04*f) | 8.E-04*f) | 8.E-04*f) |
| U îmbogățit > 20% | 8.E-05*f) | 8.E-05*f) | 8.E-05*f) |
| Np-235 | 1.E+02 | 1.E+02 | 2.E+02 |
| Np-236b | 7.E-03 | 7.E-03*f) | 7.E-03*f) |
| Np-236a | 8.E-01 | 8.E-01 | 7.E+00 |
| Np-237 | 7.E-02 | 3.E-01*f) | 7.E-02*d) |
| Np-239 | 5.E-01 | 5.E-01 | 6.E+01 |
| Pu-236 | 1.E-01 | 1.E+00 | 1.E-01 |
| Pu-237 | 2.E+00 | 2.E+00 | 6.E+01 |
| Pu-238 | 6.E-02 | 3.E+02*f) | 6.E-02 |
| Pu 239 | 6.E-02 | 1.E+00*f) | 6.E-02 |
| Pu-240 | 6.E-02 | 4.E+00*f) | 6.E-02 |
| Pu-241 | 3.E+00 | 2.E+03*f) | 3.E+00 |
| Pu-242 | 7.E-02*d),*f) | 7.E-02*d),*f) | 7.E-02*d),*f) |
| Pu-244 | 3.E-04*d),*f) | 3.E-04*f) | 3.E-04*d),*f) |
| Am-241 | 6.E-02 | 8.E+00 | 6.E-02 |
| Am-242m | 3.E-01 | 1.E+00*f) | 3.E-01 |
| Am-243 | 2.E-01 | 4.E-01 | 2.E-01 |
| Am-244 | 9.E-02 | 9.E-02 | 9.E+01 |
| Cm-240 | 3.E-01 | 1.E+00 | 3.E-01 |
| Cm-241 | 1.E-01 | 1.E-01 | 7.E+00 |
| Cm-242 | 4.E-02 | 2.E+03 | 4.E-02 |
| Cm-243 | 2.E-01 | 6.E-01 | 2.E-01 |
| Cm-244 | 5.E-02 | 1.E+04*f) | 5.E-02 |
| Cm-245 | 9.E-02 | 9.E-02*f) | 9.E-02*f) |
| Cm-246 | 2.E-01 | 6.E+00*f) | 2.E-01 |
| Cm-247 | 1.E-03*f) | 1.E-03*f) | 1.E-03*t) |
| Cm-248 | 5.E-03 | 5.E-03 | 7.E-02*d) |
| Bk-247 | 8.E-02 | 8.E-02*f) | 8.E-02*f) |
| Bk-249 | 1.E+01 | 1.E+01 | 4.E+01 |
| Cf-248 | 1.E-01 | 1.E+02*f) | 1.E-01 |
| Cf-249 | 1.E-01 | 2.E-01 | 1.E-01 |
| Cf-250 | 1.E-01 | 4.E-01 | 1.E-01 |
| Cf-251 | 1.E-01 | 7.E-01 | 1.E-01 |
| Cf-252 | 2.E-02 | 2.E-02 | 1.E-01 |
| Cf-253 | 4.E-01 | 1.E+01 | 4.E-01 |
| Cf-254 | 3.E-04 | 3.E-04 | 2.E-03 |
| ^239 Pu/^9 Be | 6.E-02*g) | 1.E+00*f),*g) | 6.E-02*g) |
| ^241 Am/^9 Be | 6.E-02*g) | 1.E+00*g) | 6.E-02*g) |
Note:
a)În calculul valorilor lui D, pentru toți radionuclizii s-a luat în considerare evoluția descendenților radioactivi. Simbolul "+" indică radionuclizii ai căror descendenți reprezintă surse importante de doze în scenariile prevăzute.
b)"CN" - Cantitate nelimitată.
c)Fracțiunea încorporată pentru H-3 a fost dublată pentru a ține cont de absorbția în piele a materialului dispersat. Aceasta constituie o estimare conservativă pe baza datelor din Publicația ICRP 71 [7] potrivit cărora, în situația contaminării atmosferice cu HTO, absorbția prin piele contribuie cu aproximativ 1/3 la încorporare.
d)Situațiile de urgență care implică aceste cantități de radionuclizi pot conduce la concentrații în aer care să depășească nivelul considerat un pericol imediat pentru viață și sănătate (immediate danger to life or Health - IDLH).
e)Situațiile de urgență care implică acești radionuclizi în cantități mari pot conduce la concentrații în aer care să depășească nivelul considerat ca reprezentând un pericol imediat pentru viață și sănătate (IDLH).
f)Valoarea lui D ține cont de limita de criticitate.
g)Activitatea prevăzută este cea a radionuclidului emițător, de exemplu, Pu-239 sau Am-241.
la regulament
Zone de planificare în cazul unei situații de urgență nucleară sau radiologică1. Zona de planificare a acțiunilor preventive de protecție (PAZ), la instalațiile din categoria I, stabilită pentru implementarea acțiunilor preventive urgente de protecție și a altor acțiuni de răspuns, înaintea unor eliberări semnificative de materiale radioactive, pe baza condițiilor din instalație (adică acele condiții care determină declararea stării de urgență generală), în vederea evitării sau minimizării efectelor deterministice severe. Pentru stabilirea PAZ, doza proiectată pentru expunerea publică în exteriorul PAZ, în cazul unei urgente generale la instalațiile din CPU I, CPU II și CPU V, nu va depăși criteriile generice prezentă: în tabelul 5.1-1.2. Zona de planificare a acțiunilor urgente de protecție (UPZ), la instalațiile din CPU I sau CPU II, este zona care se extinde dincolo de PAZ în care sunt realizate pregătiri pentru inițierea acțiunilor preventive urgente de protecție, a acțiunilor urgente de protecție și a altor acțiuni de răspuns, dacă este posibil înaintea unei eliberări semnificative de materiale radioactive, pe baza condițiilor din instalație (adică acele condiții care determină declararea stării de urgență generală), precum și pentru monitorizarea și evaluarea situației radiologice în afara amplasamentului, în vederea reducerii riscului de efecte stocastice. Aceste acțiuni vor fi întreprinse fără a se întârzia implementarea acțiunilor preventive urgente de protecție și a altor acțiuni de răspuns din zona de acțiune preventivă. Pentru stabilirea UPZ, doza proiectată pentru expunerea publică în exteriorul UPZ, în cazul unei urgențe generale la instalațiile din CPU I, CPU II și CPU V, nu va depăși criteriile generice incluse în tabelul 5.2-1.3. Distanța de planificare extindă (EPD) față de instalație, la instalațiile din categoria I sau II, este zona care se extinde dincolo de UPZ, stabilită pentru monitorizarea și evaluarea situației radiologice în afara amplasamentului în vederea identificării zonelor într-o anumită perioadă de timp care ar permite reducerea efectivă a riscului de efecte stocastice prin implementarea:
a)acțiunilor urgente de protecție și a altor acțiuni de răspuns, cum ar fi evacuarea sau prevenirea ingestiei accidentale, la o zi după emisii radioactive semnificative; șib) acțiunilor timpurii de protecție și a altor acțiuni de răspuns, cum ar fi relocarea timp de o săptămână până la o lună, după emisii radioactive semnificative.
Pentru stabilirea EPD, doza proiectată pentru expunerea publică în exteriorul EPD, în cazul unei urgențe generale la instalațiile din CPU I, CPU II și CPU V, nu va depăși criteriile generice incluse în tabelul 5.2-2.
4.Distanța de planificare pentru restricția produselor alimentare și nealimentare (ICPD) față de instalație, la instalațiile din categoria I sau II, este zona care se extinde dincolo de EPD, stabilită pentru desfășurarea acțiunilor de răspuns:
a)pentru protecția lanțului alimentar și a sistemelor de furnizare a apei, precum și a produselor nealimentare, împotriva contaminării în urma unor eliberări radioactive semnificative;
b)pentru protecția populației prin restricționarea consumului de alimente, lapte și apă potabilă, precum și a utilizării de bunuri nealimentare, care pot fi contaminate ca urmare a emisiilor radioactive semnificative.Tabelul 4.1-1.
Zonele și distanțele de planificare recomandate pentru instalațiile nucleare aparținând categoriilor de pregătire pentru urgență I și 11
| Instalația nucleară | Raza zonei de planificare a acțiunilor preventive de protecție | Raza zonei de planificare a acțiunilor urgente de protecție | Distanța de planificare extinsă | Distanța de planificare pentru restricția produselor alimentare și nealimentare |
| Categoria de pregătire pentru urgență I | ||||
| Reactor nuclear ≥ 1000 MW(t) | 3-5 km | 25 km | 100 km | 300 km |
| 100 ≤ Reactor nuclear < 1000 MW(t) | 0,5-3 km | 5-25 km | 25-100 km | 100-300 km |
| 10 ≤ Reactor nuclear < 100 MW(t) care se încadrează în categoria de pregătire pentru urgență I | 0,5-3 km | 1,5-5 km | 2,5-10 km | 10-25 km |
| A/D(2) din anexa nr. 3 ≥ 10^5 | 3-5 km | 25 km | 100 | 300 km |
| 10^4 ≤ A/D(2) din anexa nr. 3 ≤ 10^5 | 0,5-3 km | 5-25 km | 25-50 km | 50-300 km |
| Categoria de pregătire pentru urgență II | ||||
| 10 < Reactor ≤ 100 MW(t) | NA | 1-5 km | 10 km | 10-100 km |
| 1 < Reactor ≤ 10 MW(t) | NA | 0,5-1 km | 2 km | 2-5 km |
| 10^3 < A/D(2) din anexa nr. 3 ≤ 10^4 | NA | 0,5-3 km | 10 km | 10-100 km |
| 10^2 < A/D(2) din anexa nr. 3 < 10^3 | NA | 0,5-1 km | 2 km | 2-5 km |
| 10 ≤ A/D(2) din Anexa 3 ≤ 10^2 | NA | 0,1-0,5 km | 1 km | 1-2 km |
la regulament
Criterii generice folosite la determinarea măsurilor de protecție optimizate
La punctele 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5 sunt stabilite criterii generice pentru:
a)a determina acțiunile de protecție și alte acțiuni așteptate a fi luate în cazul unei situații de urgență nucleară sau radiologică pentru a evita sau minimiza efectele deterministice;
b)a determina acțiunile de protecție și alte acțiuni așteptate a fi luate în cazul unei situații de urgență nucleară sau radiologică pentru a reduce pe cât este posibil riscul de dezvoltare al efectelor stocastice;
c)a restricționa comerțul internațional ce provine din zonele unde o situație de urgență nucleară sau radiologică a avut loc și a evita efectele nedorite atât radiologice, cât și cele non-radiologice;
d)a determina sfârșitul unei situații de urgență și tranziția spre o situație de expunere existentă.
5.1.Criterii generice pentru dozele primite într-o perioadă scurtă de timp pentru care se așteaptă să se adopte în orice circumstanțe acțiuni preventive urgente de protecție și alte acțiuni de răspuns pentru a evita sau a minimiza efecte deterministice
Tabelul 5.1-1 furnizează criterii generice pentru implementarea de acțiuni preventive urgente de protecție și alte acțiuni de răspuns pentru a evita sau a minimiza efecte deterministice severe.
În cazul în care sunt prezente atât expuneri acute externe, cât și expuneri acute interne, valorile prevăzute în tabelul 5.1-1 se vor aplica cu utilizarea criteriului de sumare referitor la AD(Măduvă roșie) și AD(Delta)(T), respectiv referitor la AD(Fetus) și AD(Delta)(Fetus):
AD(Măduvă roșie) și AD(DELTA)(T) trebui să respecte, pentru fiecare din următoarele țesuturi și organe (T): măduvă roșie, tiroidă, plămân și colon, condițiile de mai jos:
AD(Măduvă roșie) AD(Delta)(T)
i)-------------------------- + ( ---------------------- )^2 = 1
AD(Măduvă roșie,Tab 5.1-1) AD(Delta)(T,Tab 5.1-1)
AD(Fetus) AD(Delta)(T Fetus)
ii) ------------------- + ( -------------------------- )^2 = 1
AD(Fetus,Tab 5.1-1) AD(Delta)(Fetus,Tab 5.1-1)
În cazul în care expunerea internă este datorată încorporării de radionuclizi având atât Z ≤ 89 cât și Z ≥ 90, pentru cazul particular al măduvei roșii, condiția i) este înlocuită cu:
AD(Măduvă roșie) AD(Delta)(Măduvă roșie,Z≤89 AD(Delta)(Măduvă roșie,Z≥90
iii) -------------------------- + ( ------------------------------------- + ------------------------------------- )^2 = 1
AD(Măduvă roșie,Tab 5.1-1 AD(Delta)(Măduvă roșie,Z≤89,Tab 5.1-1 AD(Delta)(Măduvă roșie,Z≥90,Tab 5.1-1
Tabelul 5.1-1
Criterii generice pentru dozele primite într-o perioadă scurtă de timp pentru care se așteaptă să se adopte în orice circumstanțe acțiuni preventive urgente de protecție și alte acțiuni de răspuns pentru a evita sau a minimiza efecte deterministice severe
┌──────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│Expunere acută externă (< 10 ore) │Măsurile care se iau în cazul îndeplinirii │
│ │criteriilor generice sunt următoarele: │
│ AD(Măduvă roșie)*a) │ 1 Gy │ │
│ │ │ │
│ AD(Fetus) │ 0,1*b) Gy │Pentru doza proiectată: │
│ AD(Țesut)*c) │ 25 Gy la 0,5 cm │- Implementarea acțiunilor preventive urgente │
│ AD(Piele)*d) │ 10 Gy la 100 cmp │(chiar și în condiții dificile) │
│ │ │- Informarea și comunicarea publică │
│ │- Decontaminarea │
│ │ │
│Expunere acută internă (Delta = 30 zile*e)) │Pentru doza încasată: │
│ │ │
│ AD(Delta)(Măduvă │ 0,2 Gy pentru radionuclizii│- screening medical și aplicarea tratamentului │
│ roșie) │ cu număr atomic Z ≥ 90*f) │oficial │
│ │ 2 Gy pentru radionuclizii │- controlul contaminării │
│ │ cu număr atomic Z ≤ 89*f) │- realizarea decorporării*g) (dacă este cazul) │
│ AD(Delta)(Tiroidă) │ 2 Gy │- înregistrarea pentru urmărirea medicală pe │
│ AD(Delta)(Plămân)*h)│ 30 Gy │termen lung │
│ AD(Delta)(Colon) │ 20 Gy │- asigurarea consilierii psihologice │
│ AD(Delta')(Fetus)*i)│ 0,1 Gy*b) │ │
└──────────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘
Note:
*a) AD(Măduvă roșie) reprezintă doza absorbită ponderată pentru eficacitatea biologică relativă (RBE) de către măduva roșie, în urma expunerii externe acute (t< 10 ore) cu radiații penetrante X (inclusiv brehmstrallung) și/sau gamma și/sau neutroni. În cazul expunerii acute externe în câmpuri uniforme de radiații puternic penetrante, valoarea lui AD(Măduvă roșie) este folosită și ca valoare a dozei medii absorbite ponderate pentru eficacitatea biologică relativă de către oricare din celelalte țesuturi și organe interne, inclusiv tiroida și cristalinul. Pentru toate organele și țesuturile menționate, RBE la iradierea externă este 1 pentru radiația X și gamma și 3 pentru neutroni. La stabilirea PAZ, valoarea de 10 ore utilizată pentru definirea expunerii acute poate fi modificată, după necesități, până la 24 ore.
*b) La 0,1 Gy probabilitatea efectelor deterministice severe asupra fetusului este foarte mică și aceasta numai în anumite perioade post concepție (între 8 și 15 săptămâni) și numai dacă doza este încasată la debite foarte mari. În timpul altor perioade post concepție sau la debite de doză mai mici, fetusul este mai puțin sensibil. Probabilitatea efectelor deterministice asupra fetusului devine mare la 1 Gy. De aceea, 1 Gy este folosit drept criteriu generic pentru doze acute ale fetusului:i. în analiza de hazard pentru identificarea instalațiilor și a activităților, a ariilor pe amplasament, a ariilor din afara amplasamentului și a locațiilor pentru care o situație de urgență nucleară sau radiologică ar putea justifica acțiuni preventive urgente de protecție pentru a evita sau a minimiza efectele deterministice severe;ii. pentru identificarea situațiilor de expunere care sunt "dăunătoare sănătății"; șiiii. pentru a face aranjamente pentru implementarea eficace a deciziilor privind acțiuni urgente de protecție și alte acțiuni de răspuns ce urmează a fi întreprinse în afara amplasamentului pentru a evita sau minimiza apariția de efecte deterministice severe (de exemplu, stabilirea PAZ).
*c) Doza este livrată unei suprafețe de 100 cmp la o adâncime de 0,5 cm sub suprafața corpului în țesut datorită contactului apropiat cu o sursă radioactivă (de exemplu, o sursă purtată în mână sau buzunar).
*d) Doza este livrată unei suprafețe de 100 cmp de dermă (structuri ale pielii la o adâncime de 40 mg/cmp (sau 0.4 mm) sub suprafață).
*e) Criteriul generic pentru AD(Delta) este doza absorbită ponderată pentru RBE livrată pe o perioadă de 30 zile de încorporare [I(05)] care va conduce la efecte deterministice severe pentru 5% din indivizii expuși.
*f) Sunt utilizate criterii generice diferite, pentru a ține cont de faptul că actinidele au procese biocinetice diferite de ceilalți radionuclizi, și ca urmare dinamici diferite de formare a dozei, datorate expunerii interne, în măduva roșie. Diferențele privind AD(Delta)(Măduvă roșie) a radionuclizilor (actinide față de ceilalți radionuclizi) pot ajunge la un factor de 50, în timp ce diferențele în interiorul grupului nu depășesc un factor de 3. De aceea radionuclizii au fost împărțiți în cele 2 grupuri. Aceasta a permis evitarea superconservatismului reprezentat de alegerea unui singur criteriu generic, stabilit la nivelul minim.
*g) Pentru scopul acestui criteriu generic "plămân" înseamnă regiunea alveolar-interstițială a tractului respirator.
*h) Pentru acest caz particular, "Delta" înseamnă perioada dezvoltării în uter a embrionului sau fetusului.
*i) Decorporarea este acțiunea proceselor biologice, facilitate de agenți chimici sau biologici, prin intermediul cărora radionuclizii încorporați sunt îndepărtați din corpul omenesc. Criteriul generic pentru decorporare se bazează pe doza proiectată.
5.2.Criterii generice dezvoltate pe baza dozei proiectate pentru acțiuni de protecție și alte acțiuni în scopul reducerii efectele stocasticeTabelul 5.2-1.
Criterii generice pentru acțiuni urgente de protecție și alte acțiuni în scopul reducerii riscurilor de apariție a efectelor stocastice în faza imediată a situației de urgență
| Mărimea dozimetrică | Nivelul de doză | Acțiuni de protecție |
|---|---|---|
| H(tiroida) | 50 mSv*a) în primele 7 zile | Blocarea tiroidei cu Iod (ITB) |
| E*b) H(fetus)*c) | 100 mSv în primele 7 zile 100 mSv în primele 7 zile | Adăpostire, evacuare, prevenirea ingestiei, restricții de alimente și apă, restricții pentru bunuri, controlul contaminării, decontaminarea, înregistrarea, informarea publicului |
Tabelul 5.2-2.
Criterii generice pentru acțiuni de protecție timpurii și alte acțiuni în scopul reducerii riscurilor de apariție a efectelor stocastice în faza intermediară a situației de urgență
| Mărimea dozimetrică | Nivelul de doză | Acțiuni de protecție |
| E*b) H(fetus)*c) | 100 mSv în primul an 100 mSv în primul an | Relocarea temporară, restricții de alimente și apă, restricții pentru bunuri, controlul contaminării, decontaminarea, înregistrarea, informarea publicului |
Tabelul 5.2-3.
Criterii generice pentru acțiuni de protecție și alte acțiuni în scopul oferirii de suport medical
| Mărimea dozimetrică | Nivelul de doză | Acțiuni de protecție |
| E*b) H(fetus)*c) | 100 mSv în prima luna 100 mSv pe toată perioada dezvoltării în uter | Screening medical, înregistrare, consiliere; Consiliere pentru a permite luarea deciziilor cu privire la fetus. |
Note:
*a) Acest criteriu se aplică doar pentru administrarea de pastile de Iodura pentru blocarea tiroidei. Aceasta este o acțiune urgentă de protecție și se ia:i. dacă există posibilitatea expunerii la iod radioactiv;ii. înainte sau imediat după eliberarea iodului radioactiv în atmosferă;iii. numai înainte sau imediat după încorporarea iodului radioactiv.
*b) Doza efectivă.
*c) Doza echivalentă pentru fetus.
5.3.Criterii generice cu privire la consumul de alimente, apă, utilizarea bunurilor în vederea reducerii riscurilor de apariție a efectelor stocastice
Tabelul 5.3-1 oferă criterii generice cu scopul de a implementa acțiunile de protecție pentru reducerea riscurilor dezvoltării efectelor stocastice cu privire la consumul de alimente, apă, utilizarea bunurilor, în vederea reducerii efectelor stocastice în cazul unei situații de urgență nucleară sau radiologică.
Se stabilește valoarea de 1/10 din valorile folosite în criteriile generice pentru introducerea acțiunilor de protecție timpurii din tabelul 5.2-2 ca valori folosite pentru criterii generice cu privire la consumul de alimente, apă, utilizarea bunurilor, în vederea reducerii riscurilor de apariție a efectelor stocastice.
Dacă restricția de alimente, lapte și apă va conduce la malnutriția și deshidratarea populației datorită faptului că nu sunt disponibilități să fie înlocuite, iar relocarea nu este posibilă, alimentele, laptele și apa cu valori peste criteriile generice stabilite în tabelul 5.2-3 pot fi consumate până când alte măsuri vor fi disponibile.
Tabelul 5.3-1.
Criterii generice cu privire la consumul de alimente, apă, utilizarea bunurilor, în vederea reducerii riscurilor de apariție a efectelor stocastice
| Criterii generice | Acțiuni de protecție și alte acțiuni | |
|---|---|---|
| Doza proiectată cu privire Ia consumul de alimente, apă, utilizarea bunurilor, în vederea reducerii riscurilor de apariție a efectelor stocastice | ||
| E*a) | 10 mSv anual | Restricția consumului, distribuției și vânzării de alimente neesențiale, lapte și apă potabilă și restricția folosirii și distribuirii bunurilor și produselor nealimentare. Înlocuirea alimentelor esențiale, laptelui și apei potabile cât de curând posibil sau relocarea populației dacă înlocuirea nu este posibilă. Estimarea dozelor pentru cei care ar fi putut să consume alimente, lapte și apă sau să folosească bunuri contaminate în vederea determinării dacă au nevoie de asistență medicală. |
| H(Fetus)*b) | 10 mSv pe toată perioada dezvoltării | |
Note:
*a) Doza efectivă.
*b) Doza echivalentă pentru fetus.
5.4.Criterii generice cu privire la folosirea vehiculelor, echipamentelor sau altor bunuri, în vederea reducerii riscurilor de apariție a efectelor stocastice
Tabelul 5.4-1 oferă criterii generice cu scopul de a implementa acțiunile de protecție pentru reducerea riscurilor dezvoltării efectelor stocastice cu privire la folosirea vehiculelor, echipamentelor sau altor bunuri în vederea reducerii efectelor stocastice în cazul unei situații de urgență nucleară sau radiologică.
Se stabilește valoarea de 1/10 din valorile folosite în criteriile generice pentru introducerea acțiunilor de protecție timpurii din tabelul 5.2-2 ca valori folosite pentru criterii generice cu privire la folosirea vehiculelor, echipamentelor sau altor bunuri în vederea reducerii riscurilor de apariție a efectelor stocastice incluzând folosirea acelor vehicule, echipamente sau alte bunuri care nu depășesc valorile prevăzute în tabelul 5.2-2 pentru persoanele din populație.
Tabelul 5.4-1.
Criterii generice cu privire la folosirea vehiculelor, echipamentelor sau altor bunuri, în vederea reducerii riscurilor de apariție a efectelor stocastice
| Criterii generice | Acțiuni de protecție și alte acțiuni | |
|---|---|---|
| Doza proiectată cu privire la consumul de alimente, apă, utilizarea bunurilor, în vederea reducerii riscurilor de apariție a efectelor stocastice | ||
| E*a) | 10 mSv anual | Restricția pentru folosirea vehiculelor echipamentelor și bunurilor Folosirea echipamentelor vehiculelor până când pot fi folosite cu altele dacă următoarele condiții sunt îndeplinite: a) folosirea lor nu va conduce la doze care să depășească valorile din tabelul 5.2-1 pentru populație și valorile din anexa nr. 6 pentru lucrătorii în situații de urgență; b) să fie luate măsuri astfel încât lucrătorii în situații de urgență și populația să fie expuși cât mai puțin posibil. Estimarea dozelor pentru lucrătorii în situații de urgență dacă prin folosirea echipamentelor depășesc nivelul dozelor din tabelul 5.2-3 în scopul oferirii de suport medical. |
| H(Fetus)*b) | 10 mSv pe toată perioada dezvoltării în uter | |
5.5.Criterii generice pentru restricții de alimente și bunuri provenite din comerțul internațional
Tabelul 5.5-1 oferă criterii generice cu scopul implementării efective a acțiunilor de răspuns pentru a reduce consecințele non-radiologice ale unei situații de urgență nucleară sau radiologică. Valorile care depășesc criteriile generice din tabelul 5.5-1 ar putea fi acceptate numai în condiții de urgență și pe perioade scurte.
Criteriile generice pentru alimente provenite din comerțul internațional derivă din nivelele de referință folosite de FAO/WHO Codex Alimentarius Commission.
Valorile acestor criterii sunt stabilite ca 1/100 din valorile criteriilor generice descrise în tabelul 5.2-1.
Tabelul 5.5-1
Criterii generice pentru restricții de alimente, apă și bunuri provenite din comerțul internațional
| Criterii generice | Acțiuni de protecție și alte acțiuni | |
|---|---|---|
| Doza proiectată pentru alimente și bunuri provenite din comerțul internațional | ||
| E*a) | 1 mSv pe an | Restricția comerțului internațional. |
| H(Fetus)*b) | 1 mSv pe toată perioada dezvoltării în uter | |
Note:
*a) Doza efectivă.
*b) H(Fetus) este doza echivalentă pentru fetus ca suma dintre doza de la expunerea externă și doza echivalentă încasată pentru orice organ de la încorporarea internă la embrion sau fetus prin diferite componente chimice și timp relativ de concepere.
la regulament
NORME DE BAZĂ
privind informarea și comunicarea publică în situații de urgență nucleară sau radiologică
(1)Prezentele norme de bază, denumite în continuare norme, au ca scop planificarea, dezvoltarea și implementarea unui sistem coordonat și coerent de comunicare a autorităților responsabile în situații de urgență nucleară sau radiologică cu mass-media și populația.
(2)Pentru planificarea, dezvoltarea și implementarea unui sistem de informare și comunicare publică în cazul situațiilor de urgență nucleară sau radiologică se utilizează abordarea graduală.
(1)Prezentele norme sunt aplicabile pentru toate tipurile de urgențe nucleare sau radiologice produse pe teritoriul României, indiferent dacă sunt provocate de un accident, dezastru natural, neglijență, incidente/evenimente de securitate sau de orice altă cauză.
(2)Normele sunt aplicabile inclusiv în cazul incidentelor sau evenimentelor care implică materiale nucleare sau alte materiale radioactive, dar nu sunt declarate situații de urgență radiologică sau nucleară, însă există un grad ridicat de îngrijorare a populației sau au impact mediatic din cauza unor preconcepții, zvonuri, informații incorecte sau false.
(3)Prezentele norme sunt aplicabile oricărei situații de urgență nucleară sau radiologică produse în afara teritoriului României, care poate avea efecte directe sau indirecte asupra teritoriului României, precum și a cetățenilor români, a mediului înconjurător și a bunurilor.
(4)Prezentele norme reglementează regulile pentru informarea publicului la nivel național, internațional și a mass-mediei naționale și internaționale pentru toate situațiile de urgență nucleară și radiologică de pe teritoriul României, cu potențiale eliberări radioactive ce pot conduce la consecințe și în afara granițelor.
(1)Autoritățile responsabile în cazul unor situații de urgență nucleară sau radiologică, stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, denumite în continuare autorități responsabile, asigură în domeniul informării și comunicării publice toate măsurile pentru:
a)furnizarea informațiilor necesare protecției/pregătirii către persoanele afectate sau potențial afectate de o urgență nucleară sau radiologică;
b)realizarea avertizării/alarmării cu promptitudine a populației;
c)desfășurarea activităților de instruire a populației în vederea implementării măsurilor de protecție/pregătire;
d)eliminarea/atenuarea consecințelor nonradiologice din timpul unei situații de urgență nucleară sau radiologică.
(2)Toate măsurile sunt descrise în planul național de informare și comunicare publică, parte integrantă din planul național de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică.
(3)Măsurile se adoptă încă din etapa de pregătire pentru răspunsul la o situație de urgență nucleară sau radiologică.
Principalele obiective în ceea ce privește informarea și comunicarea publică în cazul unei situații de urgență nucleară sau radiologică sunt:
a)protecția populației;
b)informarea publicului, atât în etapa de pregătire, cât și în etapa de răspuns, cu privire la măsurile de protecție și la alte activități specifice, astfel încât să se faciliteze acțiunile de răspuns la urgență;
c)câștigarea și păstrarea încrederii populației, prin transmiterea de informații corecte, transparente, clare și în mod constant;
d)realizarea de comunicări publice care să răspundă îngrijorărilor populației cu privire la eventuale consecințe negative asupra vieții, sănătății, proprietății și mediului înconjurător;
e)prevenirea îngrijorărilor nejustificative, pentru a atenua anxietatea și efectele psihologice pe termen lung și pentru a contribui la asigurarea eficienței acțiunilor întreprinse;
f)combaterea dezinformărilor și a mesajelor de tip fake-news;
g)stabilirea unei abordări comune între autoritățile care participă la răspuns;
h)implementarea activităților privind pregătirea personalului de intervenție și a persoanelor din zonele potențial afectate;
i)stabilirea regulilor și a modului de coordonare a fluxului de comunicare între toate autoritățile/organizațiile implicate în gestionarea răspunsului în cazul unei situații de urgență nucleară sau radiologică, astfel încât să existe o comunicare coerentă și eficientă cu populația și mass-media;
j)emiterea informațiilor corecte și în mod sistematic despre situație, consecințe, acțiuni întreprinse și instrucțiuni adecvate pentru populația afectată, în special populația vulnerabilă, care necesită îngrijire specială, astfel încât să se implementeze, în mod eficient, măsurile de protecție și alte acțiuni de intervenție specifice;
k)transmiterea unui mesaj unitar de către toate autoritățile/organizațiile responsabile, la toate nivelurile (operator economic, local, județean, național și internațional).
Pentru punerea în practică a măsurilor, pe lângă termenii definiți în anexa nr. 1 laRegulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului nuclear sau radiologic, aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne și al președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare nr. 61/113/2018, cu modificările și completările ulterioare, expresiile și termenii utilizați în prezentele norme sunt definiți în anexa nr. 1.
(1)Infrastructura necesară pentru comunicarea publică în cazul unei situații de urgență nucleară sau radiologică trebuie să fie disponibilă în orice moment. Infrastructura disponibilă trebuie să includă toate sistemele și mecanismele necesare pentru primirea și diseminarea informațiilor, pentru coordonarea și comunicarea cu alți factori responsabili de modul de intervenție în caz de urgență și pentru comunicarea în mass-media tradiționale, mass-media on-line și social media și monitorizarea acestora.
(2)În vederea aplicării abordării graduale, conform prevederilor art. 32 dinRegulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului nuclear sau radiologic, aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne și al președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare nr. 61/113/2018, cu modificările și completările ulterioare, informarea și comunicarea publică se stabilesc/dimensionează în funcție de amploarea incidentului/evenimentului produs, luându-se în considerare Categoriile de Pregătire pentru Urgență (CPU).
(1)Sistemul de informare și comunicare publică este alcătuit din infrastructurile de comunicare, informare publică și relații cu publicul ale autorităților responsabile și ale Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției (CNCCI).
(2)Autoritățile responsabile își dezvoltă propriile planuri sau proceduri de informare și comunicare publică.
(3)Planurile sau procedurile prevăzute la alin. (2) trebuie să fie corelate cu planul național de informare și comunicare publică.
(4)Pentru îndeplinirea funcției de informare și comunicare publică, CNCCI este operat cu personal specializat în comunicarea și informarea publică care provine din rândurile structurilor specializate ale autorităților responsabile și cuprinde următoarele componente:
a)ofițer de presă coordonator;
b)structura de informare și comunicare publică;
c)structura de relații cu publicul.
(5)Ofițerul de presă coordonator este persoana desemnată de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) la propunerea șefului Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) în faza de pregătire.
(6)Fiecare autoritate responsabilă desemnează personal reprezentativ în CNCCI pentru îndeplinirea funcției de informare și comunicare publică.
(7)Funcția de informare publică a CNCCI se realizează în conformitate cu planul național de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică.
(8)La prima ședință extraordinară, CNSU desemnează un purtător de cuvânt și un înlocuitor pregătit să intervină atunci când nu are posibilitatea purtătorul de cuvânt. Purtătorul de cuvânt este desemnat după următoarele criterii și conform celor prevăzute în anexa nr. 2:
a)experiență profesională;
b)experiență și abilități de comunicare;
c)experiență în domeniul nuclear și radiologic;
d)experiență în gestionarea situațiilor de urgență;
e)un grad ridicat de încredere;
f)carismă.
(9)În timpul situației de urgență, purtătorul de cuvânt desemnat și ofițerul de presă coordonator sunt responsabili pentru determinarea resurselor necesare - umane și logistice - pe care le supun aprobării președintelui CNSU.
În domeniul „comunicare și informare publică“, CNCCI are următoarele atribuții principale:
a)furnizarea de informații privind situația de urgență nucleară sau radiologică și deciziile CNSU către canalele media;
b)distribuirea informațiilor/deciziilor CNSU către structurile de comunicare ale instituțiilor implicate în managementul situației de urgență nucleară sau radiologică;
c)soluționarea solicitărilor telefonice primite din partea publicului;
d)coordonarea comunicării și informării în cadrul CNSU;
e)monitorizarea și analizarea informațiilor apărute în mass-media;
f)organizarea briefingurilor și conferințelor de presă.
(1)Autoritățile responsabile și titularii de autorizație implementează toate măsurile necesare pentru coordonarea și coerența informațiilor furnizate publicului într-o situație de urgență nucleară sau radiologică.
(2)Sistemul de răspuns la o situație de urgență nucleară sau radiologică stabilit de către titularul de autorizație trebuie organizat astfel încât să ofere sprijin eficient autorităților responsabile pentru comunicarea publică.
(3)Autoritățile responsabile participante la informarea și comunicarea publică transmit publicului informații conform competenței materiale și teritoriale, în funcție de domeniul de activitate al fiecărei instituții, sub coordonarea CNCAN sau CNCCI, după caz.
(4)Primele informări și comunicări publice în situații de urgență nucleară sau radiologică sunt asigurate de CNCAN, cu sprijinul titularului de autorizație, după caz.
(5)Coordonarea informării și comunicării publice în situații de urgență nucleară sau radiologică este asigurată de CNCAN, până la activarea CNCCI.
(6)Odată cu activarea CNCCI, coordonarea informării și comunicării publice este preluată la nivelul acestui centru.
2.Responsabilitățile purtătorului de cuvânt/înlocuitorului său și ale purtătorilor de mesaje
(1)Purtătorul de cuvânt este reprezentatul oficial al CNSU în relaționarea cu mass-media, conform principiului „vocii unice“, iar activitatea sa este susținută de CNCCI.
(2)Principalele responsabilități ale purtătorului de cuvânt sunt:
a)participă la întâlnirile CNSU;
b)prezintă către CNSU strategia de informare și comunicare publică, precum și necesitățile și dificultățile identificate pentru funcționarea corespunzătoare a CNCCI;
c)stabilește și prezintă mesajele către populație prin intermediul mass-mediei;
d)cooperează cu purtătorii de cuvânt/ofițerii de presă din cadrul autorităților responsabile;
e)organizează conferințele/declarațiile de presă, cu sprijinul CNCCI.
(3)Încă din etapa de pregătire, autoritățile responsabile identifică și stabilesc purtători de cuvânt proprii și personal de specialitate, care vor avea atribuții în ceea ce privește sprijinirea și documentarea materialelor necesare purtătorului de cuvânt desemnat de CNSU.
(1)În mecanismul de comunicare sunt cooptați și purtători de mesaje, experți în domeniul situațiilor de urgență, de la diferite niveluri ierarhice din cadrul autorităților responsabile.
(2)Purtătorii de mesaje se află sub directa coordonare a purtătorului de cuvânt și au următoarele atribuții:
a)răspund mass-mediei cu privire la evenimentul produs, consecințele asupra societății, măsurile luate, sfaturi și diferite mesaje de interes public în raport cu strategia de informare și comunicare publică stabilită și deciziile luate în cadrul CNSU;
b)respectă principiul competenței în domeniu și obține aprobările CNSU;
c)livrează informații precise, clare și accesibile publicului general;
d)comunică în acord cu pregătirea lor profesională și cu obținerea aprobărilor necesare din partea purtătorului de cuvânt.
3.Responsabilitățile ofițerului de presă coordonator
Ofițerul de presă coordonator se află în directa subordonare a CNSU, în directa coordonare a comandantului acțiunii, cooperează cu purtătorul de cuvânt și are următoarele atribuții principale:
a)organizarea și coordonarea activității CNCCI în domeniul „comunicare și informare publică“, atât în situații de urgență, cât și pe perioada desfășurării exercițiilor;
b)planificarea strategică a răspunsului la situații de urgență nucleară sau radiologică în ceea ce privește comunicarea publică, în baza măsurilor luate în etapa de pregătire;
c)asigurarea comunicării cu comandantul acțiunii, precum și alt personal din cadrul CNCCI;
d)asigurarea continuității operării CNCCI în domeniul „comunicare și informare publică“;
e)asigurarea consultanței juridice necesare în conceperea răspunsurilor la solicitările populației, cu privire la informațiile care pot fi făcute publice din documentele și deciziile legale, actele normative aplicabile, prin implicarea consilierului juridic;
f)asigurarea informațiilor necesare purtătorului de cuvânt și președintelui CNSU despre fake news-urile/tendințele de dezinformare, în vederea stabilirii mesajelor și declarațiilor publice pentru o cât mai bună și corectă informare a publicului.
4.Structura de Informare și Comunicare Publică (SICP)
(1)Structura de Informare și Comunicare Publică este o componentă a CNCCI condusă de către ofițerul de presă coordonator și este structurată astfel:
a)planificare strategică;
b)producție și redactare;
c)mass-media tradiționale și on-line;
d)monitorizare și analiză mass-media;
e)relații publice.
(2)SICP este alcătuită din personal specializat din cadrul autorităților responsabile și instituțiilor de răspuns la urgență, desemnat de conducătorii instituțiilor respective.
(3)Rolul SICP este de a organiza, integra și coordona informațiile astfel încât să se asigure o informare cât mai exactă și ușor de înțeles de publicul larg, iar mesajele transmise să ajute la implementarea măsurilor de protecție, precum și la eliminarea/diminuarea efectelor nonradiologice.
(4)Principalele activități ale SICP sunt:
a)asigurarea fluxului comunicațional atât interinstituțional, cât și intrainstituțional;
b)recepționarea solicitărilor din partea presei și a persoanelor interesate cu privire la gestionarea evenimentului. În funcție de natura celor solicitate, acestea se soluționează la nivelul acestei structuri sau sunt redirecționate spre instituțiile competente;
c)gestionarea liniei directe cu publicul înființate special pentru situația respectivă;
d)documentarea diferitelor subiecte, în funcție de necesitățile purtătorului de cuvânt;
e)deținerea și menținerea evidenței cu reprezentanții din mass-media pentru transmiterea informărilor publice;
f)identificarea fake news-urilor/dezinformărilor și semnalarea acestora către ofițerul coordonator;
g)publicarea informărilor pe site-uri/canale de comunicare social media/aplicații/platforme de comunicare și asigurarea că mesajele sunt preluate inclusiv de autoritățile responsabile;
h)emiterea de materiale „Întrebări și răspunsuri“ pe care le publică pe site-uri/canale de comunicare social media/aplicații/ platforme de comunicare;
i)conceperea comunicatelor de presă;
j)acordarea suportului necesar purtătorului de cuvânt în organizarea declarațiilor/conferințelor de presă;
k)oferirea de informații utile purtătorilor de mesaje;
l)monitorizarea și analiza produselor mass-mediei;
m)emiterea rapoartelor de analiză de presă din surse deschise și transmiterea lor către factorii de decizie și purtătorilor de cuvânt;
n)emiterea rapoartelor de analiză cu privire la percepția în mass-media asupra situației de urgență (știri pozitive, negative, neutre), în vederea stabilirii mesajelor corecte pentru informarea publică eficientă;
o)verificarea informațiilor înainte de diseminare;
p)formularea și transmiterea dreptului la replică și a dreptului la rectificare.
5.Consilierul juridic
(1)Consilierul juridic este persoana cu expertiză juridică stabilită din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, la solicitarea comandantului acțiunii.
(2)Consilierul juridic colaborează cu membrii SICP, la solicitarea ofițerului de presă coordonator, pentru a le oferi consultanță juridică în conceperea mesajelor publice și a răspunsurilor către public.
(1)Publicul-țintă este alcătuit din grupurile potențial afectate de o situație de urgență nucleară sau radiologică, fiind alcătuit, în principal, din:
a)populația afectată în mod direct de situația declanșată;
b)populația afectată de măsurile de protecție impuse;
c)personalul implicat în acțiunile de intervenție;
d)unitățile spitalicești și personalul din domeniul sănătății;
e)personalul care măsoară și monitorizează contaminarea;
f)factorii de decizie, autoritățile responsabile și instituțiile guvernamentale (de la nivel local, național, regional, internațional etc.);
g)persoanele care se opun deciziilor și măsurilor pentru protecția radiologică;
h)multiplicatorii (diverși lideri ai comunităților, persoane cu grad ridicat de încredere din social media, comunitățile științifice);
i)specialiști în domeniul nuclear, neimplicați în răspunsul la situația de urgență;
j)potențiali vizitatori în zonele afectate.
(2)Informările și comunicările publice sunt concepute și elaborate astfel încât să țină cont de publicul-țintă căruia îi sunt adresate.
(1)Autoritățile responsabile implementează măsuri în ceea ce privește asigurarea informării publicului-țintă cu toate informațiile necesare.
(2)Măsurile trebuie să includă furnizarea unei infrastructuri de avertizare fiabilă, cum ar fi:
a)linie telefonică directă;
b)echipamente transmitere SMS;
c)site dedicat special situației apărute;
d)canale social media;
e)sistem de alertare radio/TV;
f)echipamente diseminare mesaje la TV;
g)sisteme sonore de avertizare.
(1)Avertizările, ca reacție de răspuns la o situație de urgență nucleară sau radiologică, se pregătesc și în limba minorităților, limbaj mimico-gestual, precum și într-o limbă de circulație internațională, după caz.
(2)Autoritățile responsabile se asigură, încă din faza de pregătire, că avertizările și informările sunt ușor de înțeles de către toți cei care ar putea fi afectați de acea situație de urgență nucleară sau radiologică.
(3)În vederea asigurării că avertizările și informările sunt ușor înțelese, sunt luate în calcul persoanele care domiciliază în zona respectivă, grupurile de persoane ce tranzitează zona, categoria de persoane cu nevoi speciale și aparținătorii lor, precum și personalul ce deservește obiective strategice din zonele afectate.
În vederea avertizării și informării tuturor persoanelor vizate se folosesc canalele și instrumentele de comunicare, respectiv:
a)canalele TV (la nivel local și național) - cu participarea purtătorilor de cuvânt/purtătorilor de mesaje, reprezentanți ai autorităților responsabile, care să participe la emisiuni TV, interviuri, dezbateri (în limita pregătirii și experienței profesionale sau a domeniului de activitate);
b)conturile/paginile din rețelele de socializare și site-urile tuturor instituțiilor implicate;
c)presa din mediul on-line, presa scrisă de la nivel local și național - pentru promovarea campaniilor de informare;
d)operatorii de telefonie mobilă, în cazul în care linia de comunicare de la nivel național este afectată;
e)comunicarea directă, întâlniri din ușă în ușă la nivelul comunității, în special în mediul rural;
f)Telverde, linii telefonice gratuite, altele decât SNUAU 112; acestea vor fi promovate de îndată prin intermediul tuturor canalelor de comunicare amintite;
g)sistemul RO-ALERT;
h)aplicația DSU;
i)platforma națională de pregătire pentru situații de urgență „fiipregtit.ro“.
(1)CNCAN, ca punct de contact național stabilit pentru Convenția de notificare rapidă, Convenția internațională de asistență pentru accidente nucleare sau urgențe radiologice și acorduri bilaterale, are responsabilitatea de a informa comunitatea internațională prin intermediul platformei Sistem Unificat pentru Schimbul de Informații.
(2)Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, ca punct național de contact stabilit pentru Mecanismul European de răspuns, este responsabil cu informarea comunității europene prin intermediul Sistemului internațional de schimb de date și informații pentru asistență de urgență.
(1)Autoritățile responsabile stabilesc un punct de contact pentru informarea și comunicarea publică pentru situații de urgență nucleară sau radiologică, iar datele de contact se comunică tuturor instituțiilor implicate.
(2)Tehnologia și echipamentele adecvate necesare pentru comunicarea între aceste puncte de contact în vederea realizării comunicării publice trebuie să fie pregătite, constant testate și întreținute.
(3)Un număr suficient de specialiști în comunicare publică, din cadrul fiecărei autorități responsabile, va fi disponibil și pregătit pentru a efectua comunicarea publică în timp util, pe durata unei situații de urgență nucleară sau radiologică.
(4)Personalul component al CNCCI va fi dimensionat astfel încât să cuprindă un număr adecvat de ofițeri de informare și comunicare publică, pentru a furniza informații publicului-țintă prin intermediul canalelor și instrumentelor de comunicare disponibile și pentru a asigura comunicarea internă, comunicarea on-line și monitorizarea mass-mediei.
(5)Pentru situații precum focare de boli, pandemii și alte situații similare care ar putea împiedica sau limita personalul să își îndeplinească responsabilitățile, autoritățile responsabile vor lua măsuri astfel încât să se asigure continuitatea unei informări și comunicări publice eficiente.
2.Reguli de comunicare pentru autoritățile responsabile
(1)În vederea stabilirii și implementării de acțiuni într-un mod unitar și coordonat, toate autoritățile responsabile și titularii de autorizație respectă și implementează obiectivele stabilite la art. 4.
(2)În ceea ce privește comunicarea cu mass-media, autoritățile responsabile și purtătorii de cuvânt ai acestora furnizează informații numai în domeniul lor de competență.
În timpul unei situații de urgență nucleară sau radiologică, membrii CNSU furnizează informații ministerelor/ instituțiilor de care aparțin în vederea mediatizării. Informațiile ce vor fi transmise sunt stabilite împreună cu ofițerul de presă coordonator al CNCCI și purtătorul de cuvânt.
3.Informațiile furnizate în etapa de pregătire
(1)Autoritățile responsabile stabilesc, din timp, informațiile prealabile utile cu privire la măsurile de protecție a sănătății care trebuie respectate, modul de transmitere al acestora publicului, precum și pașii ce trebuie făcuți în caz de urgență nucleară sau radiologică.
(2)Informațiile prealabile care se transmit publicului posibil afectat de o urgență nucleară sau radiologică sunt, fără a se limita la acestea:
a)informații de bază despre radioactivitate și efectele acesteia asupra oamenilor și asupra mediului înconjurător;
b)diferite tipuri de urgență avute în vedere și consecințele acestora pentru oameni și mediul înconjurător;
c)măsuri de urgență prevăzute pentru a alerta, proteja și asista publicul în caz de urgență nucleară sau radiologică;
d)informații adecvate cu privire la cum trebuie să se poarte/să acționeze publicul-țintă în caz de urgență nucleară sau radiologică.
(3)Materialele informative trebuie să conțină informații despre măsurile de protecție privind evacuarea, adăpostirea și tratamentul profilactic, precum:
a)explicații despre situațiile în care este necesar să fie luate aceste măsuri de protecție;
b)ce trebuie să facă populația atunci când aceste măsuri trebuie să fie implementate;
c)prezentarea autorităților responsabile;
d)un scurt rezumat al dispozițiilor legale.
4.Documentare
(1)Documentația necesară pentru gestionarea comunicării de către CNCCI include:
a)lista persoanelor care vor fi purtători de cuvânt și înlocuitorii acestora, precum și datele lor de contact;
b)lista persoanelor desemnate să îndeplinească sarcini în cadrul CNCCI;
c)lista echipelor de intervenție, a persoanelor de contact și a datelor de contact, precum și lista persoanelor desemnate să reprezinte echipele în relația cu mass-media;
d)evaluări de calcul al posibilelor daune;
e)o mapă de documentare care va include informații și mărturii;
f)o listă a categoriilor de informații care nu sunt destinate mass-mediei sau publicului;
g)planul de acțiune (cine?, ce? și unde?);
h)hărțile cu zonele afectate;
i)lista cu materialele și documentele diseminate în situația de urgență nucleară sau radiologică;
j)procedura standard de răspuns rapid, procedura privind organizarea unei conferințe de presă și prezentări scurte și relevante;
k)o centralizare/evidență a informațiilor diseminate, către cine și când;
l)rapoarte regulate care ajută la controlul fluxului normal de informații pe măsură ce acestea devin disponibile, precum și la controlul știrilor false;
m)elemente suplimentare pentru relația cu mass-media;
n)un set adecvat de imagini. Canalele de televiziune au nevoie de înregistrări video și/sau sincroane/transmisii live. Este util ca punctul de vedere al structurii care gestionează situațiile de urgență, precum și toate eforturile depuse să fie prezentate mass-mediei, însoțite de declarațiile purtătorului de cuvânt, împreună cu un set adecvat de imagini;
o)foaie de lucru cu întrebări și răspunsuri anticipate pentru mass-media;
p)declarații oficiale în funcție de evoluția evenimentului/ evenimentelor.
(2)Declarațiile oficiale vor fi folosite după cum urmează:
a)purtătorul de cuvânt/purtătorii de mesaje le va/vor folosi în interviurile radio/TV;
b)formularea reacțiilor publice în funcție de modul în care situația este prezentată în mass-media;
c)materialele scrise se vor concentra pe punctele evidențiate în declarațiile oficiale.
5.Facilități
(1)Cerințele tehnice sunt obligatorii pentru infrastructura de informare și comunicare publică a autorităților responsabile și a CNCCI.
(2)Spațiile alocate structurii de comunicare trebuie să îndeplinească o serie de condiții aplicând abordarea graduală:
a)să poată adăposti o parte din echipa de conducere;
b)să permită implementarea măsurilor specifice și monitorizarea rezultatelor procedurilor de comunicare;
c)să aibă o sală disponibilă, suficient de mare pentru a susține conferințe de presă;
d)să permită deschiderea liniilor directe de comunicație;
e)să permită interacțiunea cu mass-media: faxuri, linii telefonice funcționale, camere video, acces la internet etc.
(3)Dotările pentru spațiul alocat trebuie să cuprindă cel puțin:
a)linii telefonice directe, dotate cu posibilitatea de înregistrare;
b)acces la canalele de televiziune locale, naționale și la canalele de știri naționale și internaționale;
c)echipamente de înregistrare video și audio;
d)infrastructură IT (intranet și internet);
e)call center;
f)copii ale celor mai importante materiale care conțin informații și recomandări pentru situații de urgență (prevenire, comportamentul persoanelor în timpul unei situații de urgență, măsuri de protecție, manual de gestionare a situațiilor de urgență);
g)copii individuale cu liste de verificare a activității pentru fiecare membru al echipei de gestionare a situațiilor de urgență;
h)hârtie, creioane, pixuri, jurnale de apeluri;
i)materiale și documente specifice pentru gestionarea situațiilor de urgență nucleară sau radiologică, precum hărți ale riscurilor, informații confidențiale care nu ar trebui diseminate înainte sau după situația de urgență, cu excepția cazului în care este absolut necesar.
6.Resurse și baza logistică
(1)Autoritățile responsabile asigură infrastructura adecvată pentru comunicarea publică, în conformitate cu rezultatele evaluării pericolelor și cu potențiale consecințe identificate în cazul unei urgențe nucleare sau radiologice, indiferent de motivul declanșării.
(2)Infrastructura necesară comunicării publice trebuie descrisă în cuprinsul unui plan sau unei proceduri de comunicare publică a fiecărei autorități responsabile.
(1)Infrastructura de comunicare publică trebuie să fie rezilientă și să aplice conceptul de redundanță. Componentele infrastructurii pentru comunicarea publică trebuie să aibă caracter permanent și, după caz, să permită modernizarea și adaptarea lor constantă.
(2)Autoritățile responsabile asigură resursele necesare pentru întreținerea și dezvoltarea continuă a infrastructurii pentru informare și comunicare publică.
7.Programe de pregătire
(1)Programele de pregătire în domeniul informării și comunicării publice sunt integrate în programele de pregătire existente la nivelul autorităților responsabile în pregătirea și răspunsul la situații de urgență nucleară sau radiologică.
(2)Programele de pregătire trebuie să fie revizuite și actualizate în mod constant pentru a se asigura că observațiile și lecțiile sunt actuale și că instruirea este în concordanță cu îndeplinirea cerințelor de pregătire și reacție în caz de urgență.
(3)Programele de pregătire sunt obligatorii pentru cei cu responsabilități în intervenția în caz de urgență nucleară sau radiologică, cum ar fi manageri superiori, experți tehnici, personal de intervenție în caz de urgență, purtători de cuvânt și personal responsabil cu informarea publică, personalul care operează linii telefonice directe, acestea făcându-se în conformitate cu atribuțiile lor în caz de răspuns la o urgență nucleară sau radiologică.
(1)Purtătorii de cuvânt și specialiștii tehnici trebuie pregătiți cu privire la:
a)implicarea mass-mediei;
b)acordarea de interviuri și declarații la presă, dând dovadă de înțelegere și empatie;
c)gestionarea întrebărilor ostile generatoare de impact emoțional puternic;
d)evitarea speculațiilor;
e)consecințele emiterii de judecăți de valoare și a declarațiilor inadecvate;
f)comunicarea cu privire la riscurile radiologice pentru sănătate (se vor organiza sesiuni practice și exerciții).
(2)Pregătirea purtătorilor de cuvânt cuprinde inclusiv instruiri cu privire la protejarea informațiilor confidențiale sau clasificate sau a informațiilor care fac obiectul restricțiilor legale.
(1)Ofițerii/Personalul de informare, precum și persoanele implicate în răspunsul la comunicarea publică, cum ar fi manageri superiori, purtători de cuvânt, specialiști tehnici și personalul specializat pentru intervenție în caz de urgență, vor fi pregătiți pentru situații în care publicul sau reprezentanții mass-mediei le adresează întrebări. În acest sens se organizează periodic ateliere de lucru și sesiuni de pregătire practică.
(2)Pregătirea ofițerilor/personalului de informare publică vizează aspecte adecvate cu privire la:
a)strategiile de comunicare în caz de urgență nucleară sau radiologică;
b)percepția riscurilor și contextul social;
c)importanța comunicării și consultării părților implicate;
d)înțelegerea terminologiei pentru utilizarea corectă.
(3)În conformitate cu rolurile și responsabilitățile ce le revin, pregătirea ofițerilor/personalului de informare și comunicare publică asigură:
a)pregătirea de mesaje clare, exacte și coerente, în mod transparent și în timp util;
b)gestionarea corespunzătoare a informațiilor de interes public;
c)utilizarea canalelor, platformelor și instrumentelor de comunicare;
d)exemple de bune practici în comunicarea riscurilor radiologice pentru sănătate și a riscurilor provocate de radiații;
e)capacitatea de a susține declarații de presă și de a acorda interviuri.
8.Exerciții
(1)Exercițiile au scopul de a testa și valida eficiența programului de informare și comunicare publică în situații de urgență nucleară sau radiologică, inclusiv validarea dobândirii abilităților necesare comunicării de către:
a)ofițerii de presă;
b)purtătorii de cuvânt;
c)specialiștii tehnici;
d)personalul implicat în gestionarea situațiilor de urgență nucleară sau radiologică.
(2)Exercițiile contribuie la îmbunătățirea continuă a planurilor, procedurilor și a măsurilor de răspuns și vor avea în vedere următoarele:
a)scenariul cât mai realist;
b)planificarea exercițiilor pe linie de informare și comunicare publică integrată în exercițiile și programul de pregătire și răspuns în caz de urgență nucleară sau radiologică;
c)testarea cunoștințelor și experienței managerilor superiori, a experților tehnici, a personalului din structurile de intervenție în caz de urgență, a ofițerilor/personalului de presă, a purtătorilor de cuvânt și a altor responsabili pentru comunicarea publică;
d)angrenarea tuturor autorităților naționale cu responsabilități în situații de urgență nucleară sau radiologică;
e)implicarea purtătorilor de cuvânt în exerciții, în mod constant, iar performanța acestora să fie evaluată ca urmare a unor interacțiuni media în mod realist;
f)organizarea de exerciții canalizate doar pe comunicarea publică, cel puțin de două ori pe an;
g)testarea periodică în cadrul exercițiilor naționale.
(3)Scenariile exercițiilor de comunicare publică trebuie să fie elaborate astfel încât să fie testate cel puțin următoarele obiective:
a)conceperea de mesaje clare, exacte și coerente în mod transparent și în timp util;
b)colectarea și evaluarea informațiilor într-un răspuns de comunicare publică;
c)coordonarea intervenției instituțiilor și a altor autorități care furnizează informații oficiale;
d)elaborarea de mesaje, inclusiv în cazul comunicării unor aspecte incerte;
e)coordonarea, asigurarea coerenței mesajelor și stabilirea aprobărilor necesare;
f)diseminarea informațiilor;
g)monitorizarea mass-mediei.
(1)Autoritățile responsabile vor lua măsuri pentru evaluare și revizuire, precum și pentru întocmirea unui raport de evaluare după încheierea fiecărui exercițiu.
(2)Scopul evaluării și revizuirii este acela de a:
a)identifica ariile de îmbunătățire;
b)stabili aspectele de îmbunătățire a activității;
c)identifica punctele tari;
d)prelua și disemina lecțiile învățate.
(3)Raportul de evaluare trebuie să conțină recomandările și sugestiile pentru îmbunătățirile necesare informării și comunicării publice din timpul răspunsului la situațiile de urgență nucleară sau radiologică.
(1)Comunicarea publică este parte integrantă a sistemului de management al situațiilor de urgență, mai ales în faza de răspuns la urgență nucleară sau radiologică.
(2)Responsabilii pe partea de comunicare publică, ofițerii de presă, trebuie implicați încă de la începutul fazei de răspuns la o urgență nucleară sau radiologică.
(3)Informarea și comunicarea publică vor începe imediat ce există notificată o situație de urgență nucleară sau radiologică. În acest caz, informarea și comunicarea publică vor reprezenta o prioritate pentru sistemul de notificare și alarmare utilizat în cazul apariției unei situații de urgență nucleară sau radiologică.
2.Managementul și coordonarea funcțiilor de comunicare în timpul fazei de răspuns
Activitățile de comunicare derulate în timpul fazei de răspuns sunt cel puțin următoarele:
a)transmiterea comunicatului de presă inițial;
b)identificarea riscurilor și vulnerabilităților și a posibilelor elemente care ar putea lua o evoluție nefavorabilă;
c)analiza situației actuale și stabilirea tipului acesteia;
d)verificarea și armonizarea mesajelor concepute cu situația identificată astfel încât populația să fie pregătită să facă față potențialelor riscuri;
e)transmiterea de comunicate de presă pentru completarea informărilor;
f)răspunsul la întrebările mass-mediei și ale publicului larg;
g)folosirea purtătorului de cuvânt, precum și a mai multor purtători ai mesajelor lansate;
h)organizarea unor conferințe și informări de presă;
i)înregistrarea tuturor solicitărilor de presă primite pentru a deține controlul asupra informațiilor lansate în spațiul media și pentru a evita dezinformarea sau confuzia;
j)analizarea și sintetizarea informațiilor solicitate cel mai frecvent într-un document, documentarea și elaborarea acestora pentru a putea emite un document relevant pentru mass-media și populație.
(1)În maximum o oră de la notificarea unei situații de urgență nucleară sau radiologică, CNCAN emite primul comunicat de presă dacă CNCCI nu este activat.
(2)CNCAN va lua toate măsurile necesare pentru îndeplinirea cerințelor de la alin. (1).
(3)Până la activarea CNCCI, CNCAN are rolul de a coordona informarea și comunicarea publică la nivel național.
(4)Dacă sistemul de răspuns la urgență este activat doar la nivel local/județean, comunicarea publică este asigurată de către autoritatea locală/județeană, după caz.
(5)Autoritățile locale/județene vor lua toate măsurile necesare pentru îndeplinirea cerințelor de la alin. (4).
În primele ore de la declararea situației de urgență și activarea sistemului național de răspuns trebuie să fie implementate cel puțin următoarele măsuri organizatorice:
a)activarea CNCCI, incluzând activarea ofițerilor de presă desemnați de la toate autoritățile responsabile;
b)asigurarea prezenței purtătorului de cuvânt la ședințele CNSU;
c)acreditarea reprezentanților mass-mediei;
d)organizarea unor conferințe și briefinguri de presă;
e)analiza resurselor disponibile;
f)deschiderea unui centru de comunicare și informare dedicat populației;
g)deschiderea unor linii telefonice de sprijin;
h)elaborarea primului mesaj adresat populației în vederea implementării măsurilor de protecție;
i)asigurarea unui spațiu de lucru adecvat jurnaliștilor (birou de presă);
j)furnizarea constantă de informații, a resurselor umane și materiale către centrul de comunicare și informare dedicat populației;
k)anunțarea CNSU cu privire la problemele semnalate de către populație, precum și aspecte de interes solicitate de către reprezentanții mass-mediei;
l)facilitarea contactului/comunicării celor care fac parte din echipa de răspuns, astfel încât problemele personale/familiale să nu interfereze/să nu afecteze munca acestora.
Odată ce sistemul de comunicare și informare este activat, cel puțin următoarele activități sunt necesare a fi implementate:
a)diseminarea materialelor care conțin informații privind măsuri de protecție și reguli;
b)emiterea comunicatelor de presă - reprezintă principalul instrument de informare atât pentru mass-media, cât și pentru autoritățile implicate în managementul situației de urgență;
c)organizarea conferințelor de presă - acestea vor fi organizate în cel mai scurt timp posibil, în maximum 3 ore de la declararea situației de urgență, dar doar după verificarea riguroasă a informațiilor, precum și a informațiilor nouapărute care pot influența evoluția situației spre o creștere sau descreștere a severității acesteia;
d)organizarea aparițiilor publice ale purtătorului de cuvânt, respectiv ale specialiștilor/cercetătorilor/persoanelor cu grad ridicat de încredere;
e)prevenirea și combaterea informațiilor false, precum și a zvonurilor;
f)sprijinirea jurnaliștilor în realizarea unor interviuri cu purtătorul de cuvânt;
g)sprijinirea jurnaliștilor prin furnizarea către aceștia a unor materiale necesare documentărilor.
3.Pregătirea și stabilirea măsurilor necesare comunicării publice în cazul unei situații de urgență declanșate de un incident radiologic
(1)Ofițerii de presă instruiți în faza de pregătire privind protejarea informațiilor confidențiale și sensibile trebuie să ia în considerare modalitatea în care se pot propaga aceste tipuri de informații, de ce nu ar trebui să fie făcute publice și să găsească soluții pentru eliminarea sau limitarea pe cât posibil a transmiterii acestora în spațiul public din motive de securitate sau legale.
(2)Purtătorul de cuvânt și purtătorii de mesaje trebuie să fie pregătiți să explice populației de ce anumite informații nu pot fi comunicate.
(3)Informațiile transmise către populație trebuie să fie corecte, suficiente și să ofere siguranță.
4.Pregătirea și aprobarea rapidă a mesajelor publice
(1)Timpul pentru emiterea și transmiterea unui comunicat de presă inițial nu trebuie să depășească o oră, iar în cazul în care acesta nu este preaprobat, timpul de transmitere către mass-media și public nu trebuie să depășească două ore de la notificarea situației de urgență nucleară sau radiologică.
(2)Modelele de mesaje inițiale se pregătesc și se aprobă în avans pentru toate posibilele incidente/evenimente ce pot declanșa situații de urgență nucleară sau radiologică.
(3)Comunicatele de presă se redactează într-un limbaj simplu, ușor de înțeles și se transmit simultan jurnaliștilor și canalelor mass-media.
(4)Comunicatele de presă se postează, în același timp cu transmiterea către presă, pe portalele web ale autorităților responsabile și se diseminează pe rețelele de socializare.
(5)Actualizările periodice ale comunicatelor de presă se transmit pe măsură ce apar noi informații și devin disponibile pentru publicare, dar nu la intervale de timp mai mari de două ore sau în funcție de strategia stabilită în cadrul CNCCI, împreună cu purtătorul de cuvânt, raportat la gradul de periculozitate al situației de urgență nucleară sau radiologică.
(6)În vederea respectării prevederilor alin. (5), măsurile trebuie să fie implementate astfel încât calea de aprobare a acestor comunicate să fie scurtată și să permită transmiterea rapidă în spațiul public.
5.Furnizarea către populație a unor mesaje de avertizare și instrucțiuni
(1)Autoritățile responsabile își dezvoltă propriile moduri de acțiune și iau măsuri pentru transmiterea de mesaje de avertizare și instrucțiuni, în cazul producerii unui incident radiologic, către populație.
(2)Populația afectată trebuie informată rapid și permanent cu privire la:
a)tipul/natura situației de urgență și, acolo unde este permis, la caracteristicile incidentului (sursa, întinderea și modul în care evoluează);
b)anunțuri care recomandă punerea în practică a sfaturilor/instrucțiunilor sau solicitărilor lansate de autoritățile responsabile pentru populație;
c)consecințele asupra organismului în cazul contaminării, reacțiile posibile ce pot surveni ca urmare a contaminării;
d)simptome în cazul contaminărilor sau posibile reacții adverse ce se pot declanșa;
e)cum să se acorde primul ajutor în caz de contaminare;
f)folosirea unor substanțe medicale care protejează și ajută organismul împotriva unor reacții declanșate de substanțe expuse în urma incidentului radiologic;
g)mijloace de protecție personală, ce acțiuni pot fi luate pentru protecția altora;
h)mijloace de protecție chimică a pielii;
i)măsuri de protecție împotriva unor surse poluate, în cazul depistării acestora;
j)reguli de evacuare;
k)adaptarea unui comportament necesar evacuării/planuri de evacuare;
l)reguli de conduită în adăposturi sau în locurile special amenajate.
(3)În funcție de tipul situației de urgență trebuie transmise sfaturi și informații relevante cu privire la măsurile de protecție ce pot fi introduse, iar acolo unde este necesar, să fie însoțite de avertismente speciale pentru anumite grupuri ale populației:
a)restricții privind consumul anumitor produse alimentare și apă, susceptibile de a fi contaminate;
b)reguli simple privind igiena și decontaminarea;
c)recomandări pentru a rămâne în interior;
d)distribuția și utilizarea substanțelor de protecție;
e)modalități de evacuare.
(4)În situația în care situația de urgență este precedată de o fază de prealarmare, populația potențial afectată trebuie să primească informații și sfaturi preventive, cum ar fi:
a)recomandarea de a urmări canalele de comunicare relevante;
b)sfaturi de pregătire pentru unitățile cu responsabilități colective speciale;
c)recomandări pentru grupurile profesionale afectate în mod special.
(5)Informațiile furnizate la alin. (2), (3) și (4) vor fi completate, după caz și dacă timpul permite, cu informații de bază privind radioactivitatea și efectele acesteia asupra ființelor umane și asupra mediului.
6.Pregătirea materialelor explicative pentru publicul larg
(1)Hărțile și produsele de cartografiere realizate în urma calculelor de dispersie a materialului radioactiv sau de măsurători de radioactivitate vor fi utilizate în transmiterea informațiilor publicului și mass-mediei.
(2)Hărțile și produsele de cartografiere trebuie utilizate, după caz, pentru a furniza informații despre:
a)zone afectate sau potențial afectate de o eliberare radioactivă;
b)recomandări privind măsurile de protecție și alte acțiuni de răspuns;
c)explicarea termenilor și expresiilor tehnice;
d)date provenite din monitorizarea radiațiilor, inclusiv date provenite din monitorizări realizate pe cale aeriană;
e)date privind dispersia și depunerea materialului radioactiv;
f)alte informații relevante, cum ar fi populația afectată sau potențial afectată, precum și tipurile de animale și culturi afectate sau potențial afectate;
g)informații privind autoritatea responsabilă cu emiterea hărților și a produselor de cartografiere și a autorității sale/mandatul pentru emiterea hărților și a produselor de cartografiere.
(3)Hărțile și produsele de cartografiere vor fi actualizate și reeditate periodic, după caz, pentru a include date noi, inclusiv din monitorizarea radiațiilor.
(4)Toate hărțile și produsele de cartografiere trebuie să includă explicații într-un limbaj simplu. Comparațiile între alte situații radiologice care pun în pericol sănătatea și dozele de radiații în perspectivă ar trebui să fie cât mai clare și mai ușor de înțeles, dar trebuie să rămână exacte pentru a evita inducerea în eroare a publicului.
7.Limitarea consecințelor nonradiologice
(1)Autoritățile responsabile și CNCCI au obligația de a lua măsuri imediate pentru a contracara dezinformarea și zvonurile care ar putea afecta operațiunile de răspuns în timpul situației de urgență nucleară sau radiologică.
(2)Pentru îndeplinirea prevederilor de la alin. (1) trebuie realizate următoarele activități:
a)monitorizarea canalelor mass-media tradiționale/online și a rețelelor de socializare pentru a contracara dezinformarea și propagarea știrilor false;
b)transmiterea imediată a informațiilor corecte în cazul aparițiilor unor informații false;
c)monitorizarea originilor informațiilor false și contracararea acestora;
d)îndreptarea atenției către preocupările populației emise în spațiul public și oferirea de informații către cetățeni ca răspuns la întrebările acestora;
e)atenționarea mass-mediei despre zvonuri și informații incorecte și înșelătoare care ar putea circula sau circulă în spațiul public și despre posibilele lor consecințe nocive;
f)asigurarea furnizării de informații corecte oportune și permanente către populație.
(1)În timpul situației de urgență se realizează monitorizarea și analiza produselor media.
(2)Monitorizarea și analiza produselor media se realizează după următoarele criterii:
a)corectitudinea informațiilor transmise;
b)actorii principali/autoritățile implicate;
c)declarații, inserturi de citate;
d)felul în care sunt prezente autoritățile;
e)corectitudinea succesiunii evenimentului;
f)informații privind echipa de gestionare a situațiilor de urgență;
g)eficacitatea răspunsului;
h)existența zvonurilor;
i)existența dezinformării.
(3)Pe lângă stabilirea comunicării corecte cu presa cu privire la eveniment, analiza produselor media trebuie să evidențieze și existența unui scenariu posibil ce poate fi prezentat în cadrul unui eveniment de presă.
8.Continuitatea operațiunilor
(1)Pentru a asigura continuitatea operațiunilor este necesară pregătirea unui plan de personal pentru ofițerii de comunicare, precum și pentru alte persoane care sunt implicate în activitatea de informare și comunicare. În funcție de natura evenimentului, severitatea și felul în care evoluează situația de urgență, este obligatorie formarea unei echipe de comunicatori/ofițeri de presă, disponibilă pe întreaga desfășurare a situației de urgență nucleară sau radiologică, 24/7.
(2)În cazul activării CNCCI, autoritățile responsabile implementează măsuri și emit dispoziții pentru desemnarea personalului care deservește CNCCI, astfel încât să se asigure disponibilitatea și continuitatea muncii în schimburi, 24/7, pe toată durata situației de urgență nucleară sau radiologică.
(1)Încetarea situației de urgență nu presupune și încheierea activității de informare și comunicare publică. Activitățile incluse în comunicarea cu publicul în caz de urgență nucleară sau radiologică trebuie să includă și modalități de comunicare cu privire la motivele oricărei limitări sau modificări a acțiunilor de protecție și a altor acțiuni de răspuns, precum și altor măsuri care permit încetarea urgenței.
(2)Această etapă include furnizarea către public a informațiilor cu privire la necesitatea oricăror acțiuni de protecție continuă, după încetarea situației de urgență, și cu privire la orice modificări necesare aduse asupra modului de comportament ce trebuie adoptat în situații de urgență nucleară sau radiologică și ulterior acesteia.
(3)În această etapă se vor lua măsuri pentru monitorizarea permanentă a opiniei publice și a modului de reflectare a situației în mass-media, pentru a se asigura un răspuns prompt și eficient.
(4)Autoritățile responsabile și CNCCI întreprind cel puțin următoarele activități:
a)să explice procesul și procedurile aferente prin care se va face tranziția către o situație normală;
b)să motiveze populația să participe și să sprijine acest proces;
c)să medieze și să faciliteze organizarea unor discuții libere cu presa și opinia publică privind cauzele incidentului, despre situația de urgență și despre responsabilitățile autorităților;
d)să sprijine populația pentru a înțelege eventuale noi riscuri ce pot surveni și să promoveze acțiuni și măsuri care pot duce la evitarea acestor riscuri;
e)să promoveze activități care îmbunătățesc și fundamentează imaginea autorității care a avut în competență managementul situației de urgență nucleară sau radiologică;
f)să convingă populația să sprijine politicile publice necesare prevenirii apariției altor crize.
Înainte de încetarea situației de urgență nucleară sau radiologică, următoarele informații trebuie detaliate și comunicate către opinia publică, populație, alte părți interesate, după caz:
a)baza și justificarea încheierii situației de urgență și o imagine de ansamblu asupra acțiunilor întreprinse și a restricțiilor impuse;
b)necesitatea de a reduce din restricțiile impuse, de a continua acțiunile de protecție sau de a introduce noi acțiuni de protecție, precum și durata preconizată a acestor acțiuni și restricții;
c)alte modificări necesare aduse traiului uman și obiceiurilor sociale, economice etc. ale cetățenilor;
d)opțiuni pentru implementarea unor acțiuni de autoapărare, adoptarea unui comportament preventiv;
e)necesitatea monitorizării continue a mediului și a monitorizării sursei după încheierea situației de urgență;
f)susținerea unor eforturi continue pentru restabilirea serviciilor publice și a locurilor de muncă;
g)comunicarea pericolelor radiologice asupra sănătății asociate noii situații.
(1)Autoritățile responsabile prevăd și implementează toate măsurile necesare privind informarea și comunicarea publică.
(2)Autoritățile responsabile evaluează fiecare fază din procesul de comunicare pentru a vedea dacă s-au îndeplinit nevoile de informare ale populației. Cele mai importante criterii în evaluare sunt:
a)îndeplinirea obiectivelor;
b)modificările datorate comunicării;
c)aspectele pozitive și negative;
d)ariile de îmbunătățire identificate;
e)lecțiile învățate;
f)schimbul de informații;
g)propunerile de îmbunătățire.
Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentele norme.
la normele de bază
Acronime și definiții
Abrevieri
CNCAN - Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare
CNSU - Comitetul Național pentru Situații de Urgență
CNCCI - Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției
Definiții
–Accident: orice eveniment neintenționat, precum erori de funcționare, defecțiuni ale echipamentelor sau alte disfuncționalități, consecințele sau posibilele consecințe care nu pot fi neglijate din punctul de vedere al protecției sau siguranței
–Buletinul de presă: mod eficient de a mediatiza principalele preocupări ale instituției, cu grad de interes pentru mass-media. Este alcătuit din știri scurte, cu caracter informativ, care cuprind activitățile desfășurate, rezultatele obținute și acțiunile ce se vor derula într-un anumit interval de timp.
–Canale de comunicare: se folosesc pentru a transmite informațiile; indiferent de publicul-țintă, fie la modul general, fie un anumit segment social, informațiile trebuie transmise sub forma adaptată canalului de comunicare și pe înțelesul tuturor. Canalele clasice de comunicare includ presa audio/vizuală, presa scrisă (ziare și reviste). Informațiile pot fi puse la dispoziție sub forma comunicatelor de presă (caz în care mass-media decide dacă le va folosi sau nu), publicitate plătită (situație în care se cumpără spațiul de tipărire sau timpul de difuzare), anunțuri ca serviciu public (unde spațiul tipărit sau timpul de difuzare se pune la dispoziția mass-mediei). Canalele clasice de comunicare se referă cel puțin la:
–sirene;
–megafon/stație;
–linii telefonice gratuite;
–centre de informare publică;
–prezentări;
–întâlniri publice.
Alte canale de comunicare:
–social media;
–SMS;
–aplicații mobile, platforma națională de pregătire pentru situații de urgență „fiipregătit.ro“, sistemul RO-ALERT.
–Comunicări: un proces de schimb de mesaje într-un context personal, cultural și social, care stimulează activitate cognitivă, stări emoționale și comportamente. Comunicarea nu reprezintă un simplu schimb de informații, ci o relație reciprocă complexă între părțile implicate;
–Comunicarea riscurilor: ansamblu de acțiuni, informări și alte interacțiuni care încorporează și respectă așteptările receptorilor informațiilor, menite să ajute oamenii să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la amenințările la adresa sănătății și siguranței lor;
–Comunicat de presă: instrumentul de bază al relațiilor cu mass-media transmis de o instituție și care reprezintă o luare de poziție oficială, un punct de vedere, o informație, dezmințire, invitație, anunț sau un rezumat despre un program sau un rezumat asupra căruia se dorește să se atragă atenția;
–Conferință de presă: tehnică de comunicare materializată sub forma unei întâlniri oficiale în cadrul căreia reprezentanții unei organizații difuzează informații jurnaliștilor și răspund la întrebările acestora;
–Declarație de presă: formă verbală a comunicării instituționale care se realizează din inițiativa emițătorului în cadrul conferinței de presă sau la solicitarea mass-mediei;
–Facilități și activități: termen general care cuprinde instalații nucleare, utilizări ale tuturor surselor de radiații ionizante, toate activitățile de gestionare a deșeurilor radioactive, transportul materialului radioactiv și orice altă practică sau circumstanță în care oamenii pot fi expuși la radiații provenite din surse naturale sau artificiale;
Facilitățile includ: instalații nucleare; instalații de iradiere; unele instalații miniere și de prelucrare a materiilor prime, precum minele de uraniu; instalații de gestionare a deșeurilor radioactive; orice alte locuri în care se produce, se prelucrează, se utilizează, se manipulează, se depozitează sau se elimină materiale radioactive - sau unde sunt instalate generatoare de radiații - la un nivel ce impune luarea de măsuri pentru asigurarea protecției;
Activitățile se referă la: producerea, utilizarea, importul și exportul surselor de radiații în scopuri industriale, de cercetare și medicale; transportul materialului radioactiv; dezafectarea instalațiilor; activități de gestionare a deșeurilor radioactive, cum ar fi evacuarea efluenților; unele aspecte ale remedierii siturilor afectate de reziduuri provenite din activități anterioare.
–Incident: orice eveniment neintenționat, inclusiv erori de funcționare, defecțiuni ale echipamentului, evenimente provocate, precursori ai accidentelor, accidentări sau alte disfuncționalități, acte neautorizate, indiferent de intenție, ale căror consecințe sau potențiale consecințe pot aduce atingere protecției sau siguranței;
–Informație: date semnificative, prelucrate; informațiile pot fi primite telefonic sau prin alte canale de comunicare;
–Măsuri: setul integrat de elemente de infrastructură necesare pentru a asigura capacitatea de a îndeplini o anumită funcție sau o sarcină necesară ca răspuns la o urgență nucleară sau radiologică. Aceste elemente pot include autorități și responsabilități, organizare, coordonare, personal, planuri, proceduri, facilități, echipamente sau instruire;
–Monitorizare mass-media: activitatea de monitorizare a aparițiilor din presa audio/scrisă, online etc. cu privire la situația gestionată de autorități;
–Ofițer de presă: specialist în comunicare, care creează și gestionează imaginea publică a organizației/persoanei, și își desfășoară activitatea în cadrul unei structuri specializate autorităților statului, cu atribuții în gestionarea relației instituționale cu mass-media;
–Verificare: procesul de confirmare a exactității informațiilor dintr-un mesaj.
la normele de bază
Criterii pentru alegerea purtătorului de cuvânt
| Caracteristicile publicului | Purtător de cuvânt | Pregătire și experiență |
|---|---|---|
| Publicul caută răspunsuri și asumarea răspunderii într-o situație de urgență severă care a provocat victime. | Autoritatea responsabilă principală în răspunsul la urgență | Abilitatea de a arăta respect, empatie și înțelegere față de indignarea durerii, șocul și furia publică |
| Publicul este interesat de detalii tehnice. Publicul nu este deosebit de ostil. Publicul înțelege foarte bine riscul. | Expert | Comunicare publică Comunicare cu mass-media |
| Publicul este interesat să afle cine este responsabil. Publicul este ostil. Publicul înțelege foarte bine riscul. | Specialist în managementul riscului | Comunicare publică Comunicare cu mass-media Evaluarea riscului |
| Publicul este interesat să comunice informații altora. Publicul nu este în mod specific ostil. Publicul are un nivel mai mic de înțelegere a riscului. | Specialist în comunicare | Evaluarea riscului |
| Publicul are unele cunoștințe generale/informații despre risc. Publicul este apatic sau nu cunoaște riscurile specifice. | Persoană cu grad ridicat de încredere | Evaluarea riscului |
04.11.2021Actul a fost completat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 150 din 11 octombrie 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1058 din 04 noiembrie 2021
la regulament
Criterii generice pentru lucrătorii în situații de urgență
1.Pentru lucrătorii în situații de urgență, limitele de doză sunt înlocuite cu următoarele niveluri de referință, care trebuie respectate simultan:
i)E < 50 mSv;ii) H(Cristalin) < 50 mSv;iii) H(Piele)< 500 mSv;iv) H(Extremități) < 500 mSv
Note:
a)Valorile pentru H(Piele) respectiv H(Extremități) care depășesc 100 mSv în cazul expunerilor acute, nu pot fi utilizate pentru a evalua probabilitatea efectelor stocastice.
b)Personalul de intervenție feminin care are cunoștință de propria stare de graviditate, va fi exclus de la activități de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică în care doza efectivă ar putea depăși valoarea E = 1 mSv.
c)Pentru rațiuni de monitorizare operațională, contribuția la doza efectivă E datorată radiației externe, E(externă,penetrantă) va fi înlocuită cu valoarea H(p)(10), ceea ce, în câmpuri uniforme de radiații, este o foarte bună aproximație. Dacă sunt prezenți și neutroni, contribuția neutronilor la H(p)(10) va fi de asemenea estimată. În acest fel, controlul operațional al nivelului de referință stabilit pentru E(externă,penetrantă) este posibil. Dacă sunt prezente atât expunerea externă, cât și cea internă, nivelul de referință stabilit H(p)(10) va ține seama de contribuția previzionată a dozei efective angajate pe 50 de ani: E(50).
În acest caz, va fi îndeplinită următoarea condiție: H(p)(10) + E(50) < 50 mSv.
d)În general, doza echivalentă la extremități, H(Extremități, este datorată în principal radiației beta produsă de contaminare, și de aceea un dozimetru de extremități calibrat pentru adâncimea de 0,4 mm poate fi utilizat în situații de urgență, cu toate că în cazul câmpurilor gama intense din preajma surselor radioactive valoarea H(p)(10) este relevantă.
e)În cazul în care doza proiectată datorată încorporării de iod radioactiv, H(Tiroidă), depășește 50 mSv, se va administra iod stabil. Această administrare este efectivă numai dacă iodul stabil se administrează cu câteva ore înainte, sau cel mult în timpul inhalării.
2.Pentru lucrătorii în situații de urgență, dacă nivelurile de referință de mai sus nu pot fi respectate în timpul îndeplinirii unor sarcini speciale, ele pot fi depășite în cazul unor acțiuni în vederea evitării dozelor colective mari, cu condiția ca lucrătorii în situații de urgență implicați să fie informați în avans despre riscurile asupra sănătății și să acționeze voluntar, după cum urmează:
i)E < 100 mSv;ii) AD(Măduvă roșie) și AD(Delta)(T) astfel încât, pentru fiecare din următoarele țesuturi sau organe (T): măduvă roșie, tiroidă, plămâni și colon:
10 * AD(Măduvă roșie) 10 * AD(Delta)(T)
------------------------- + ( --------------------- )^2 < 1;
AD(Măduvă roșie,Tab 5.1-1 AD(Delta)T,Tab 5.1-1
iii) AD(Cristalin) < 100 mGy;iv) AD(Piele) < 1 Gy; șiv) H(Extremități) < 700 mSv.
3.În situații excepționale, pentru a salva vieți, a preveni efecte deterministice severe sau a preîntâmpina dezvoltarea de condiții catastrofale care ar putea afecta semnificativ oamenii și mediul, cu condiția ca lucrătorii în situații de urgență implicați să fie clar și comprehensiv informați în avans despre riscurile asupra sănătății și asupra măsurilor de protecție disponibile și să acționeze voluntar, nivelurile de referință de la pct. 2 pot fi depășite, după cum urmează:
i)E < 500 mSv;ii) AD(Măduva roșie) și AD(Delta)(T) astfel încât, pentru fiecare din următoarele țesuturi sau organe (T): măduvă roșie, tiroidă, plămâni și colon:
2 * AD(Măduvă roșie) 2 * AD(Delta)(T)
------------------------- + ( --------------------- )^2 < 1;
AD(Măduvă roșie,Tab 5.1-1 AD(Delta)T,Tab 5.1-1
iii) AD(Cristalin) < 500 mGy;iv) AD(Piele) < 5 Gy; andv) H(Extremități) < 1 Sv.
Note pentru nivelurile de referință atât de la pct. 2, cât de la pct. 3:
a)Valorile pentru H(Extremități) care depășesc 100 mSv în cazul expunerilor acute nu pot fi utilizate pentru a evalua probabilitatea efectelor stocastice.
b)Personalul de intervenție feminin care are cunoștință de propria stare de graviditate, sau care ar putea fi în situația de a fi în această stare, va fi exclus de la astfel de activități. Același lucru este valabil pentru persoanele care ajută în cadrul situațiilor de urgență.
c)Pentru rațiuni de monitorizare operațională, contribuția la doza efectivă E datorată radiației externe, E(extern,penetrantă), cât și valorile pentru AD(Măduva roșie) și AD(Cristalin) vor fi înlocuite cu valoarea H(p)(10), ceea ce, în câmpuri uniforme de radiații, este o foarte bună aproximație. Dacă sunt prezenți și neutroni, contribuția neutronilor la H(p)(10) va fi de asemenea estimată. În acest fel, controlul operațional al nivelului de referință stabilit pentru E(externă,penetrantă) și AD(Măduva roșie) este posibil. Dacă sunt prezente atât expunerea externă, cât și cea internă, nivelul de referință stabilit H(p)(10) va ține seama de contribuția previzionată a dozei efective angajate pe 50 de ani: E(50).
În acest caz, va fi îndeplinită următoarea condiție: H(p)(10) + E(50) < 50 mSv.
În principiu, pentru a evita dozele acute din încorporare sau contaminare și dozele din expunerea externă slab penetrantă, și pentru a neglija asemenea doze în considerațiile privind stabilirea nivelurilor de referință, asemenea doze trebuie evitate prin toate mijloacele posibile. În aceste cazuri valorile nivelurilor de referință pentru H(p)(10) de 100 mSv, respectiv 500 mSv pot fi utilizate în locul condițiilor i) și ii) de la punctele 2 și 3. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci condițiile ii) din 2 și respectiv 3 trebuie îndeplinite, și în acest caz H(p)(10) trebuie limitat corespunzător. În asemenea cazuri de expunere acută, doza efectivă totală E (din expunerea externă și încorporare) și doza absorbită ponderată pentru eficacitatea biologică relativă (RBE) la fiecare țesut și organ relevant [aproximată de AD(Măduvă roșie)] ca și doza absorbită ponderată pentru eficacitatea biologică relativă (RBE) la fiecare țesut și organ relevant AD(Delta)(T) primite în cadrul activității desfășurate deja trebuie estimate cât de curând posibil, pentru a evalua pc de o parte impactul activității desfășurate asupra sănătății personalului de intervenție în situații de urgență și pe de altă parte, pentru a decide dacă pot fi premise expuneri în continuare.
d)Nivelul de referință pentru piele AD(Piele) va fi interpretat ca o valoare utilizată pentru a limita contaminarea pielii prin utilizarea echipamentului de protecție și/sau decontaminarea rapidă după ce activitatea care a permis această contaminare a fost desfășurată.
e)În general, doza echivalentă la extremități, H(Extremități), este datorată în principal radiației beta produsă de contaminare, și de aceea un dozimetru de extremități calibrat pentru adâncimea de 0,4 mm poate fi utilizat în situații de urgență, cu toate că în cazul câmpurilor gama intense din preajma surselor radioactive valoarea H(p)(10) este relevantă.
f)În cazul în care expunerea internă este datorată încorporării de radionuclizi având atât Z ≤ 89 cât și Z ≥ 90, pentru cazul particular al măduvei roșii, condiția ii) în 2 este înlocuită cu:
10 * AD(Măduvă roșie) 10 * AD(Delta)(Măduvă roșie,Z≤89) 10 * AD(Delta)(Măduvă roșie,Z≥90)
-------------------------- + ( --------------------------------------- + -------------------------------------- )^2 < 1;
AD(Măduvă roșie,Tab 7.1-1) AD(Delta)(Măduvă roșie,Z≤89,Tab 6.1-1) AD(Delta)(Măduvă roșie,Z≥90,Tab 6.1-1)
și condiția ii) în 3 este înlocuită cu:
2 * AD(Măduvă roșie) 2 * AD(Delta)(Măduvă roșie,Z≤89) 2 * AD(Delta)(Măduvă roșie,Z≥90)
-------------------------- + ( --------------------------------------- + -------------------------------------- )^2 < 1;
AD(Măduvă roșie,Tab 6.1-1) AD(Delta)(Măduvă roșie,Z≤89,Tab 6.1-1) AD(Delta)(Măduvă roșie,Z≥90,Tab 6.1-1)
g)În cazul în care doza proiectată datorată încorporării de iod radioactiv, H(Tiroidă), depășește 50 mSv, se va administra iod stabil. Această administrare este efectivă numai dacă iodul stabil se administrează cu câteva ore înainte, sau cel mult în timpul inhalării.
Semnificația simbolurilor referitoare la nivelurile de referință este următoarea:
H(p)(10) este echivalentul de doză personal H(p)(d), unde d = 10 mm.
E este doza efectivă totală (doza efectivă din expunerea externă și doza efectivă angajată (pentru 50 ani) din încorporare E = E(externă,penetrantă) + E(50).
H(Cristalin) este doza echivalentă la cristalin: H(p)(3), adică H(p)(d) unde d este 3 mm.
H(Piele) este doza echivalentă la piele mediată pe oricare suprafață de 1 cmp: H(p)(0,07).
H(Extremități) este doza echivalentă datorată expunerii externe a extremităților: antebrațe și brațe, respectiv glezne și labele picioarelor.
H(Tiroidă) este doza echivalentă angajată la tiroidă. AD(Măduvă roșie) este doza absorbită ponderată pentru eficacitatea biologică relativă (RBE) de către măduva roșie, în urma expunerii externe acute (t< 10 ore) cu radiații puternic penetrante X și/sau gamma și/sau neutroni.
AD(Cristalin) este doza absorbită ponderată pentru eficacitatea biologică relativă (RBE) la cristalin; în această reglementare AD(Cristalin) este luat = AD(Măduvă roșie).
AD(Delta)T este doza absorbită ponderată pentru eficacitatea biologică relativă (RBE) de către un țesut sau organ T, datorată expunerii interne, angajată pe perioada Delta de după o expunere acută (Delta = 30 zile).
AD(Măduva roșie,tab 6.1-1) este nivelul de referință al dozei absorbite ponderate pentru eficacitatea biologică relativă (RBE) de către măduva roșie, în urma expunerii externe acute (t< 10 ore)cu radiații puternic penetrante X și/sau gamma și/sau neutroni, într-un câmp uniform.
AD(Delta)(T,tab.6.1-1) este nivelul de referință al dozei absorbite ponderate pentru RBE de către un țesut sau organ T, datorată expunerii interne, angajată pe perioada Delta de după o expunere acută (Delta = 30 zile).
AD(Piele) reprezintă doza medie livrată oricărei suprafețe de 100 cmp de dermă, adică structuri ale pielii la o adâncime de 40 mg/cmp (sau 0,4 mm) sub suprafață.
Tabelul 6.1-1.
Criterii generice pentru dozele încasate în perioade scurte de timp și pentru care sunt așteptate efecte deterministice severe pentru 5% din numărul de expuși
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Expunerea externă (< 10 h) │
│ AD(măduva roșie)*a) │ 1 Gy │
│ AD(piele ) │ 10 Gy pe 100 cmp*b) │
│ │
│ Expunerea internă (Delta = 30 d*c)) │
│ AD(Delta)(măduva roșie ) │ 0,2 Gy pentru radionuclizi cu │
│ │ numărul atomic Z ≥ 90*d),*e) │
│ │ 2 Gy pentru radionuclizi cu │
│ │ numărul atomic Z ≤ 89*d),*e) │
│ AD(Delta)(tiroidă │ 2 Gy │
│ AD(Delta)(plămâni)*f) │ 30 Gy │
│ AD(Delta)(Colon) │ 20 Gy │
└───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┘
Note:
*a) AD(măduva roșie) reprezintă doza absorbită ponderată pentru eficacitatea biologică relativă (RBE) pentru un țesut sau organ intern (de exemplu, măduva roșie, plămân, intestinul subțire, gonade, tiroidă) și la cristalin de la o expunere în câmp uniform a unei radiații puternic penetrante.
*b) Doza pe o suprafață de 100 cmp piele.
*c) AD(Delta) este doza absorbită ponderată pentru eficacitatea biologică relativă RBE pentru o perioadă de timp Delta prin încorporare (I05) care va rezulta în efecte deterministice pentru 5% din persoanele expuse.
*d) Criterii folosite pentru a lua în considerare diferențe semnificative pentru RBE pentru expunerea la valoarea-limită prin încorporare specifică pentru cele două grupuri de radionuclizi.
*e) Criteriul generic bazat pe doza proiectată fără decorporare. Decorporarea este un proces biologic prin care radionuclizii încorporați sunt eliminați din corpul uman prin diferiți agenți chimici sau biologici.
*f) Pentru scopul acestor criterii generice "plămân" înseamnă regiunea alveolar-interstițială a tractului respirator.
*i) Pentru acest caz, "Delta" înseamnă perioada de dezvoltare în uter a fetusului.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.