Ordonanţă nr. 43 din 30 ianuarie 2000(actualizata)

*)Textul initial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 45 din 31 ianuarie 2000. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 20 noiembrie 2003, cu modificările şi completările aduse de LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 şi LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003.

În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) şi (3) din Constitutia României şi ale art. 1 lit. K pct. 1 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

Guvernul României emite prezenta ordonanţă.

Conform variantei republicate a CONSTITUTIEI din 21 noiembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, temeiul emiterii Ordonantelor de către Guvernul României este Art.108.

Guvernul României emite prezenta ordonanţă.

Capitolul 1Dispozitii generale

Articolul 1

Prezenta ordonanţă reglementeaza protejarea patrimoniului arheologic prin definirea regimului juridic general al descoperirilor şi al cercetării arheologice.

Articolul 2

(1)În înţelesul prezentei ordonante:

a)regimul juridic general al descoperirilor şi al cercetării arheologice cuprinde ansamblul de măsuri stiintifice, juridice, administrative, financiar-fiscale şi tehnice menite să asigure prospectarea, identificarea, decopertarea, inventarierea, conservarea şi restaurarea, asigurarea pazei, întreţinerea şi punerea în valoare a bunurilor arheologice, precum şi a terenurilor în care se gasesc acestea, în vederea cercetării sau, după caz, clasarii acestora ca bunuri culturale mobile sau ca monumente istorice;

b)patrimoniul arheologic reprezinta ansamblul bunurilor arheologice care este format din:

(i)siturile arheologice clasate în Lista cuprinzand monumentele istorice situate suprateran, subteran sau subacvatic, ce cuprind vestigii arheologice: structuri, constructii, grupuri de cladiri, precum şi terenurile cu potenţial arheologic reperat, definite conform legii;

(îi) bunurile mobile, obiectele sau urmele manifestarilor umane, împreună cu terenul în care acestea au fost descoperite;

c)prin cercetare arheologica se înţelege ansamblul de măsuri cu caracter ştiinţific şi tehnic menite să asigure prospectarea, identificarea, decopertarea prin sapaturi arheologice, investigarea, recoltarea, inregistrarea şi valorificarea stiintifica, inclusiv publicarea, a patrimoniului arheologic.

Cercetarea arheologica se realizează în condiţiile prezentei ordonante de către personalul de specialitate atestat şi înregistrat în Registrul arheologilor.

Evaluarea rezultatelor cercetării arheologice sta la baza stabilirii statutului juridic de protecţie a descoperirilor arheologice sau, după caz, descarcarii de sarcina arheologica a zonei;

c^1)prin cercetari arheologice sistematice se înţeleg cercetarile de intindere şi durata executate conform unui proiect de cercetare multianual;

c^2)prin cercetari arheologice de salvare se înţeleg cercetarile arheologice intreprinse în zonele cu patrimoniu arheologic cunoscut şi cercetat, precum şi cele care sunt determinate de lucrarile de restaurare parţială sau totala a monumentelor istorice, desfăşurate potrivit legislaţiei în vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice;

c^3)prin cercetari arheologice preventive se înţeleg cercetarile arheologice care sunt determinate de lucrarile de construire, modificare, extindere sau reparare privind cai de comunicatie, dotari tehnico-edilitare, inclusiv subterane şi subacvatice, excavari, exploatari de cariere, construcţia de retele magistrale, amenajari pentru imbunatatiri funciare, retele de telecomunicatii, amplasarea de relee şi antene de telecomunicatii, lucrari de cercetare şi de prospectare a terenurilor - foraje şi excavari -, necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, amplasarea balastierelor şi a sondelor de gaze şi petrol, precum şi alte lucrari care afectează suprafaţa solului în zonele cu patrimoniu arheologic reperat, indiferent dacă se executa în intravilanul sau extravilanul localitatilor şi indiferent de forma de proprietate a terenului;

d)prin descoperire arheologica se înţelege evidentierea, prin intermediul sapaturilor arheologice, a vestigiilor, obiectelor şi urmelor manifestarilor umane, care constituie marturii ale epocilor şi civilizatiilor disparute;

e)prin descoperire arheologica intamplatoare se înţelege evidentierea de bunuri de patrimoniu arheologic ca urmare a actiunii factorilor naturali sau a acţiunilor umane, altele decat cercetarea arheologica atestata;

f)prin zona cu patrimoniu arheologic cunoscut şi cercetat se înţelege terenul în care, ca urmare a cercetării arheologice, au fost descoperite bunuri din categoria celor prevăzute la art. 2 lit. b);

g)prin sit arheologic declarat zona de interes naţional se înţelege zona de interes arheologic prioritar care se instituie asupra teritoriului ce cuprinde siturile arheologice a caror cercetare stiintifica, protejare şi punere în valoare este de importanţa excepţionala pentru istoria şi cultura naţionala prin marturiile materiale, bunurile mobile sau imobile, care fac parte sau sunt propuse sa faca parte din categoria Tezaur al patrimoniului cultural naţional mobil sau, după caz, din categoria monumentelor istorice aflate în Lista patrimoniului mondial.

Zonele de interes arheologic prioritar se instituie prin lege, în baza cercetării stiintifice de specialitate şi potrivit documentatiilor specifice de urbanism sau, după caz, de amenajare a teritoriului; prima lista cuprinzand zonele de interes arheologic prioritar va fi elaborata în cel mult 6 luni de la data intrarii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante;

h)prin zona cu patrimoniu arheologic reperat se înţelege terenul delimitat conform legii, în care urmeaza să se efectueze cercetari arheologice pe baza informaţiilor sau a studiilor stiintifice care atesta existenta subterana sau subacvatica de bunuri de patrimoniu arheologic, susceptibile sa faca parte din patrimoniul cultural naţional.

Până la finalizarea cercetării arheologice şi luarea masurilor corespunzătoare de protecţie şi punere în valoare a descoperirilor arheologice, zonele de protecţie a siturilor arheologice sau istorice, instituite conform legii, sunt totodata şi zone cu potenţial arheologic reperat;

i)prin zona cu potenţial arheologic evidentiat intamplator se înţelege terenul în care existenta bunurilor de patrimoniu arheologic s-a evidentiat în mod neprevazut ca urmare a:

(i)acţiunilor umane, altele decat cercetarea arheologica atestata, cum ar fi: lucrari de constructii, lucrari de prospectiuni geologice, inclusiv teledetectie, lucrari agricole, precum şi alte tipuri de lucrari şi cercetari efectuate subteran sau subacvatic;

(îi) acţiunilor factorilor naturali, cum ar fi: seism, alunecari de teren, inundaţii, eroziunea solului şi altele;

şi în cazul cărora este necesară o cercetare arheologica în vederea înregistrării şi valorificarii stiintifice a acestora.

Zona cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator se delimiteaza în jurul locului descoperirii arheologice intamplatoare, după caz, astfel:

(i)pe toata suprafaţa terenului care face obiectul autorizarii de construire;

(îi) pe o raza de 50 metri faţă de locul descoperirii, în cazul în care descoperirea s-a facut ca urmare a lucrărilor agricole sau a altor lucrari care nu au nevoie de autorizatie de construire;

(iii)pe toata suprafaţa terenului afectat de actiunea factorilor naturali.

(2)Cercetarile arheologice preventive şi de salvare sunt parte componenta a strategiilor de dezvoltare durabila, economico-sociala, turistica, urbanistica şi de amenajare a teritoriului, la nivel naţional şi local.

Literele a), b), d), e), g), litera i) partea introductiva şi punctul (i) ale articolului 2, au fost modificate prin Articolul 1, punctul 1 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

literele c^1)-c^3) ale articolului 2, au fost introduse prin Articolul 1, punctul 1 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003.

Alineatul 2 al articolul 2 a fost introdus prin Articolul 1, punctul 2 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003.

Capitolul 2Protejarea patrimoniului arheologic

Articolul 3

(1)Statul garanteaza şi asigura protejarea patrimoniului arheologic în condiţiile stabilite prin prezenta ordonanţă.

(2)Ministerul Culturii este autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care raspunde de elaborarea strategiilor şi normelor specifice de cercetare în vederea protejarii patrimoniului arheologic şi care urmareste aplicarea acestora.

(3)Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, instituţiile de specialitate subordonate acestora şi autorităţile administraţiei publice locale colaboreaza şi raspund, conform legii, de activitatea de protejare a patrimoniului arheologic.

Articolul 4

(1)Bunurile de patrimoniu arheologic pot fi parte integrantă a patrimoniului cultural naţional şi pot fi clasate şi protejate ca bunuri de patrimoniu cultural naţional mobil sau ca monumente istorice, conform legii.

(2)Descoperirile de vestigii arheologice sau de bunuri mobile din categoria celor care fac obiectul clasarii în patrimoniul cultural naţional mobil, realizate ca urmare a cercetarilor arheologice, se anunta de către titularul autorizatiei de cercetare direcţiilor pentru cultura, culte şi patrimoniu cultural naţional judetene, respectiv a municipiului Bucureşti, în conformitate cu Regulamentul sapaturilor arheologice.

(3)Descoperirile arheologice intamplatoare se anunta, în termen de cel mult 72 de ore, primarului localităţii de către persoana descoperitoare, proprietarul ori titularul dreptului de administrare a terenului în cauza.

Alineatele (2) şi (3) ale articolului 4, au fost modificate prin Articolul 1, punctul 2 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Articolul 5

(1)Prin protejarea bunurilor şi terenurilor de patrimoniu arheologic din zonele definite la art. 2 lit. h) şi i) se înţelege adoptarea masurilor stiintifice, administrative şi tehnice care urmaresc pastrarea vestigiilor descoperite intamplator sau ca urmare a cercetării arheologice până la clasarea bunurilor respective sau până la finalizarea cercetării arheologice, prin instituirea de obligaţii în sarcina proprietarilor, administratorilor sau titularilor de alte drepturi reale asupra terenurilor care conţin sau au continut bunurile de patrimoniu arheologic respective, precum şi prin reglementarea sau interzicerea oricăror activităţi umane, inclusiv a celor autorizate anterior.

(1^1)Descarcarea de sarcina arheologica este procedura prin care se confirma ca un teren în care a fost evidentiat patrimoniul arheologic poate fi redat activităţilor umane curente.

(2)Certificatul de descarcare de sarcina arheologica reprezinta actul administrativ emis în condiţiile prezentei ordonante, prin care se anulează regimul de protecţie instituit anterior asupra terenului în care a fost evidentiat patrimoniul arheologic.

(3)Regimul de protecţie a zonelor cu potenţial arheologic cunoscut şi cercetat este reglementat de legislatia în vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice şi a bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul cultural naţional.

(3^1)Certificatul de descarcare de sarcina arheologica este emis de Ministerul Culturii şi Cultelor, în urma consultării Comisiei Naţionale de Arheologie.

(3^2)Prin derogare de la prevederile alin. (3^1), în cazul cercetarilor arheologice preventive necesitate de construcţia de locuinte private, Certificatul de descarcare de sarcina arheologica este emis de serviciile desconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, cu obligaţia acestora de a instiinta directia de specialitate din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor.

(4)Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, delimitate şi instituite conform legii, beneficiaza de protectia acordată zonelor protejate, precum şi de masurile specifice de protecţie prevăzute de prezenta ordonanţă.

(5)În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator şi delimitat conform prevederilor art. 2 lit. i) se instituie, din momentul descoperirii de bunuri arheologice, pentru o perioadă ce nu poate depăşi 12 luni, regimul de protecţie pentru bunurile arheologice şi zonele cu potenţial arheologic, în vederea cercetării şi stabilirii regimului de protejare.

(6)Cercetarile arheologice se efectueaza numai pe baza autorizatiei emise de Ministerul Culturii şi Cultelor şi în conformitate cu aceasta, în condiţiile prezentei ordonante.

(6^1)Persoanele fizice şi juridice care deţin şi/sau comercializeaza detectoare de metale sunt obligate să obţină în prealabil autorizatia inspectoratului de politie al judeţului respectiv, a Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucureşti, în a caror raza teritoriala îşi au domiciliul sau, după caz, sediul, şi să se inregistreze la aceste autorităţi.

(6^2)Prevederile alin. (6^1) nu se aplică unităţilor şi formatiunilor Ministerului Apararii Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Roman de Informaţii şi ale Serviciului de Protecţie şi Paza.

(6^3)În vederea detinerii detectoarelor de metale de către personalul de specialitate atestat şi inscris în Registrul arheologilor, acesta are obligaţia ca, înainte de a obtine autorizatia prevăzută la alin. (6^1), să obţină avizul prealabil emis de Ministerul Culturii şi Cultelor.

(7)Accesul cu detectoare de metal şi utilizarea lor în situri arheologice, în zonele de interes arheologic prioritar şi în zonele cu patrimoniu arheologic reperat sunt permise numai pe baza autorizarii prealabile emise de Ministerul Culturii şi Cultelor.

(8)Până la descarcarea de sarcina arheologica terenul care face obiectul cercetării este protejat ca sit arheologic, conform legii.

(9)Autorizarea lucrărilor de construire sau desfiinţare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat se aproba numai pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului Culturii.

(10)În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator, în condiţiile prevederilor alin. (5), până la descarcarea de sarcina arheologica autorizarea de construire se suspenda sau, după caz, primarul localităţii dispune intreruperea oricarei alte activităţi, în conformitate cu avizul direcţiilor pentru cultura, culte şi patrimoniu cultural naţional judetene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi se instituie regimul de supraveghere sau sapatura arheologica.

Alineatul (1) al articolului 5, a fost modificat prin Articolul 1, punctul 3 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Alineatul (1^1) al articolului 5, a fost introdus prin Articolul 1, punctul 4 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Alineatele (2), (3), (5)-(7) şi (10) ale articolului 5, au fost modificate prin Articolul 1, punctul 5 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Alineatele 3^1 şi 3^2 ale articolului 5 au fost introduse prin Articolul 1, punctul 6 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003.

Alineatul (6) al articolului 5, a fost modificat prin Articolul 1, punctul 4 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003.

Alineatele 6^1 - 6^3 ale Articolului 5 au fost introduse prin Articolul 1, punctul 5 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003.

Articolul 5^1

(1)Pentru efectuarea sapaturilor impuse de cercetarile arheologice se foloseşte şi personal necalificat, angajat prin convenţie incheiata între institutia angajatoare şi lucrători, în condiţiile prezentei ordonante.

(2)Conventiile prevăzute la alin. (1) se pot incheia pentru o durată de cel mult 180 de zile, pentru desfăşurarea unor activităţi sezoniere cu program de lucru prelungit; condiţiile şi metodologia incheierii acestor conventii se stabilesc prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, care va fi publicat în Monitorul Oficial al Romαniei, Partea I, în termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante.

(3)Instituţiile organizatoare pot folosi şi alti specialisti pentru efectuarea de cercetari, studii sau alte lucrari, care îşi vor desfăşura activitatea pe bază de contract incheiat în condiţiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe; contractul va contine clauze cu privire la termenul de predare a raportului de sapatura, precum şi la cesionarea dreptului de autor asupra rezultatelor stiintifice ale cercetării, studiului sau lucrării efectuate.

(4)Contravaloarea serviciilor şi activităţilor prestate potrivit alin. (1) ăi (3) se stabileste prin negociere directa între părţi; pentru aceasta se calculeaza impozitul şi contribuţia la asigurarile de sănătate, potrivit legii.

Articolul 5^1 a fost introdus prin Articolul 1, punctul 6 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Art. 6. - În cazul lucrărilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c^3), persoanele fizice sau juridice, de drept public ori privat, precum şi ordonatorii principali de credite ai autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia sa finanteze:

a)stabilirea, prin studiul de fezabilitate al investitiei şi prin proiectul tehnic, a masurilor ce urmeaza să fie detaliate şi a necesarului de fonduri pentru cercetarea preventiva sau de salvare, după caz, şi protejarea patrimoniului arheologic sau, după caz, descarcarea de sarcina arheologica a zonei afectate de lucrari şi aplicarea acestor măsuri;

b)activitatea de supraveghere arheologica, pe întreaga durata a lucrărilor, având drept scop protejarea patrimoniului arheologic şi a descoperirilor arheologice intamplatoare;

c)orice modificari ale proiectului, necesare pentru protejarea descoperirilor arheologice.

Articolul 6 a fost modificat prin Articolul 1, punctul 7 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Articolul 6 a fost modificat prin Articolul 1, punctul 6 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003.

Articolul 7

(1)Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, oficiile din subordinea sa şi, după caz, oficiile de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol au obligaţia sa includa zonele de patrimoniu arheologic reperat, pe baza Listei cuprinzand zonele cu patrimoniu arheologic reperat, în planurile cadastrale şi în hartile topografice; lista cuprinzand aceste zone se preia de la directiile pentru cultura, culte şi patrimoniu cultural naţional judetene, respectiv a municipiului Bucureşti.

(2)Zonele cu patrimoniu arheologic reperat se includ în cadastrul de specialitate al zonelor protejate naturale şi construite.

Alineatul (1) al articolului 7, a fost modificat prin Articolul 1, punctul 8 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Articolul 8

(1)Proprietarii şi titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra terenurilor în care se afla situri arheologice şi celor pe care au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat au obligaţia de a permite accesul personalului autorizat, în condiţiile prezentei ordonante, în vederea cercetării şi protejarii patrimoniului arheologic, precum şi asigurarii masurilor de protecţie şi paza a bunurilor de patrimoniu.

(2)Proprietarii sau arendasii de terenuri, persoane fizice sau juridice de drept privat, sunt indreptatiti la plata unor despăgubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul sapaturilor arheologice pentru perioada în care se desfăşoară acestea, în cuantumurile şi în condiţiile stabilite prin metodologia aprobata prin hotărâre a Guvernului.

(3)Despăgubirea pentru venitul agricol nerealizat se plateste persoanei indreptatite de către finantatorul sapaturii arheologice, în termen de 60 de zile de la data începerii cercetării.

(4)Aducerea terenului la condiţia sa initiala revine finanţatorului cercetării arheologice.

Alineatele (1)-(3) ale articolului 8, au fost modificate prin Articolul 1, punctul 9 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Articolul 8^1

Bunurile mobile rezultate în urma descoperirilor arheologice intamplatoare vor fi predate de către descoperitor în termen de maximum 72 de ore direcţiilor pentru cultura, culte şi patrimoniu cultural naţional judetene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Articolul 8^1 a fost introdus prin Articolul 1, punctul 10 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Articolul 9

Proprietarii terenurilor sunt scutiti de plată impozitului pe terenul agricol pentru suprafetele afectate de cercetarile arheologice, pe întreaga durata a efectuării acestora.

Articolul 9 a fost modificat prin Articolul 1, punctul 11 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Capitolul 3

(*)

Institutii şi organisme de specialitate cu atribuţii în domeniul protejarii patrimoniului arheologic

(*)Titlul Capitolului 3 a fost modificat prin Articolul 1, punctul 12 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Articolul 10

În domeniul protejarii patrimoniului arheologic Ministerul Culturii şi Cultelor indeplineste, direct sau prin instituţiile sale subordonate, urmatoarele atribuţii:

a)asigura aplicarea strategiei naţionale, elaborarea normelor şi metodologiilor specifice şi urmareste respectarea prevederilor legale din domeniu;

b)asigura indeplinirea angajamentelor referitoare la protectia patrimoniului arheologic la care România este parte, asumate prin conventiile internationale referitoare la protectia patrimoniului arheologic la care România este parte;

c)reprezinta statul în relaţia cu proprietarii imobilelor, terenurilor sau ai construcţiilor din zonele cu patrimoniu arheologic şi din zonele în care se evidentiaza descoperiri arheologice;

d)elibereaza autorizatia de sapatura arheologica, prin directia sa de specialitate, în urma consultării Comisiei Naţionale de Arheologie;

e)instituie şi urmareste respectarea Regulamentului sapaturilor arheologice;

f)instituie şi actualizeaza Lista cuprinzand zonele de patrimoniu arheologic reperat, elaboreaza şi urmareste metodologia de avizare a lucrărilor din aceste zone;

f^1)elaboreaza metodologia de planificare, executare şi control privind sapaturile preventive şi de salvare, care se aproba prin ordin al ministrului culturii şi cultelor;

g)administreaza baza de date care alcatuieste Repertoriul arheologic naţional;

h)instituie Registrul arheologilor şi asigura actualizarea acestuia;

i)finanţează sau cofinanteaza, împreună cu autorităţile şi instituţiile publice, cu persoanele fizice sau juridice de drept privat interesate, cercetarea patrimoniului arheologic;

j)asigura editarea şi publicarea anuală de către Comisia Naţionala de Arheologie a Cronicii cercetarilor arheologice, precum şi a altor publicatii de specialitate;

k)organizeaza şi finanţează anual sesiunea naţionala de rapoarte arheologice.

Partea introductiva şi literele b), d)-f) şi h) ale articolului 10, au fost modificate prin Articolul 1, punctul 13 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Literele d), j), k) articolului 10 au fost modificate prin Articolul 1, punctul 7 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003.

Litera f^1) a articolului 10 a fost introdusa prin Articolul 1, punctul 8 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003.

Articolul 11

Directiile pentru cultura, culte şi patrimoniu cultural naţional judetene, respectiv a municipiului Bucureşti, indeplinesc, în domeniul protejarii patrimoniului arheologic, urmatoarele atribuţii:

a)urmaresc respectarea autorizatiei de sapatura arheologica şi a Regulamentului sapaturilor arheologice în unitatea administrativ-teritoriala de competenţa;

b)avizeaza, pe baza referatelor de specialitate, lucrarile ce urmeaza să fie efectuate în zonele cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator;

c)asigura supravegherea de specialitate a lucrărilor la care au fost consemnate descoperiri arheologice intamplatoare, declansand, după caz, procedurile de clasare prevăzute de lege;

d)emit Certificatul de descarcare de sarcina arheologica, în cazul cercetarilor arheologice preventive necesitate de construcţia de locuinte private, conform prevederilor prezentei ordonante;

e)anunta politia şi jandarmeria cu privire la fiecare descoperire intamplatoare, asa cum este ea definita în prezenta ordonanţă, în vederea organizarii pazei şi/sau a supravegherii zonei respective.

Articolul 11 a fost modificat prin Articolul 1, punctul 14 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Litera d), a articolului 11, a fost modificata prin Articolul 1, punctul 9 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003.

Litera e) articolul 11 a fost introdusa prin Articolul 1, punctul 10 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003.

Articolul 12

(1)Se reorganizeaza Comisia Naţionala de Arheologie, ca organism ştiinţific de specialitate, fără personalitate juridica, cu rol consultativ în domeniul patrimoniului arheologic, pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor. Comisia Naţionala de Arheologie funcţionează sub autoritatea stiintifica a Academiei Române.

(2)Comisia Naţionala de Arheologie este formata din specialisti în domeniu, care îşi desfăşoară activitatea în institutele de profil arheologic, muzee, precum şi în alte institutii.

(3)Comisia Naţionala de Arheologie elaboreaza strategiile, avizeaza programele naţionale de cercetare, metodologiile, normativele şi reglementarile tehnico-stiintifice din domeniul cercetării arheologice.

(4)Comisia Naţionala de Arheologie are 21 de membri şi funcţionează în conformitate cu regulamentul sau de organizare şi functionare, aprobat prin ordin al ministrului culturii şi cultelor.

(5)Functionarea Comisiei Naţionale de Arheologie este asigurata de Ministerul Culturii.

(6)Directorul Directiei de arheologie din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor este de drept secretarul Comisiei Naţionale de Arheologie.

Alineatele (1), (2) şi (6) ale articolului 12, au fost modificate prin Articolul 1, punctul 15 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Alineatul (4) al articolului 12, a fost modificat prin Articolul 1, punctul 11 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003

Articolul 13

(1)Componenta nominala a Comisiei Naţionale de Arheologie este aprobata prin ordin al ministrului culturii şi cultelor dintre specialistii în domeniu, propusi în conformitate cu prevederile prezentului articol. Membrii Comisiei Naţionale de Arheologie au un mandat de 4 ani care poate fi reinnoit consecutiv o singură dată.

(2)Membrii Comisiei Naţionale de Arheologie sunt propusi, conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, de către:

a)Comisia Naţionala de Arheologie;

b)Academia Română, prin institutele sale de specialitate;

c)facultatile şi institutele de cercetare de specialitate din domeniul învăţământului;

d)Ministerul Culturii;

e)muzeele şi asociaţiile profesionale în domeniu, conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului culturii.

(3)Propunerile Comisiei Naţionale de Arheologie se vor face începând cu al doilea mandat de la data reorganizarii.

(4)Preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie este propus ministrului culturii şi cultelor de către membrii acesteia prin vot secret şi are, la data alegerii sale, un mandat de 4 ani.

(5)Ministrul culturii aproba prin ordin propunerea Comisiei Naţionale de Arheologie cu privire la preşedintele acesteia sau o poate respinge, motivat, o singură dată. Dacă prin votul a două treimi din numărul membrilor săi Comisia Naţionala de Arheologie îşi menţine propunerea initiala, ministrul culturii are obligaţia sa o aprobe prin ordin. Dacă nu sunt intrunite cele două treimi, ministrul culturii solicita Comisiei Naţionale de Arheologie o noua propunere.

Alineatul (1), partea introductiva şi litera c) ale alineatului (2) şi alineatul (4) ale articolului 13, au fost modificate prin Articolul 1, punctul 16 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Articolul 14

Comisia Naţionala de Arheologie are urmatoarele atribuţii:

a)elaboreaza strategia naţionala în domeniul cercetării arheologice;

b)avizeaza planul anual al cercetarilor arheologice din România;

c)avizeaza normele şi metodologiile din domeniul cercetării arheologice;

d)elaboreaza şi actualizeaza Regulamentul sapaturilor arheologice;

e)analizeaza solicitarile cu privire la eliberarea autorizaţiilor de sapaturi arheologice, indiferent de sursa lor de finanţare;

f)propune clasarea siturilor arheologice;

g)stabileste criteriile şi avizeaza atestarea specialistilor şi expertilor din domeniul cercetării arheologice, inscrisi în Registrul arheologilor;

h)avizeaza documentatiile de urbanism şi amenajare a teritoriului, care cuprind situri arheologice sau zone cu patrimoniu arheologic reperat;

i)avizeaza studiile de fundamentare pentru definirea, instituirea şi delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniul arheologic;

j)formuleaza prioritatile cercetării arheologice în vederea alocarii sumelor necesare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor;

k)propune Ministerului Culturii şi Cultelor sau autorităţilor administraţiei publice locale achizitionarea de terenuri cu bunuri de patrimoniu arheologic;

m)avizeaza programele de pregatire a specialistilor şi planurile de specializare în domeniul cercetării arheologice;

n)reprezinta România în cadrul organismelor internationale de specialitate similare;

o)avizeaza planul cercetarilor arheologice efectuate de misiunile arheologice române pe teritoriul altor state, precum şi protocoalele de colaborare cu parteneri straini privind cercetari arheologice din România;

o^1)propune actualizarea Listei cuprinzand siturile arheologice de interes prioritar;

p)indeplineste şi alte atribuţii din domeniu, în condiţiile legii.

Partea introductiva şi literele b), d), g), i)-k) şi o) ale articolului 14, au fost modificate prin Articolul 1, punctul 17 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Litera o^1) a articolului 14, a fost introdusa prin Articolul 1, punctul 18 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Literele b)şi e) ale articolului 14, au fost modificate prin Articolul 1, punctul 12 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003.

Articolul 15

1) Se instituie Repertoriul arheologic naţional, administrat de Ministerul Culturii şi Cultelor, potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, în termen de 60 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei ordonante.

(2)Repertoriul arheologic naţional cuprinde date stiintifice, cartografice, topografice, imagini, planuri, precum şi orice alte informaţii privitoare la:

a)zonele cu potenţial arheologic cunoscut şi cercetat, zonele cu potenţial arheologic cunoscut şi necercetat, precum şi zonele al caror potenţial arheologic devine cunoscut intamplator sau ca urmare a cercetarilor arheologice preventive sau de salvare;

b)monumentele, ansamblurile şi siturile istorice în care s-au efectuat sau sunt în curs de desfăşurare cercetari arheologice;

c)informaţii stiintifice privind bunurile mobile descoperite în zonele sau la monumentele istorice prevăzute la lit. a) şi b).

Alineatul (1), precum şi partea introductiva şi literele a) şi c) ale alineatului (2) ale articolului 15, au fost modificate prin Articolul 1, punctul 19 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Litera a) a alineatului (2) ale articolului 15, a fost modificata prin Articolul 1, punctul 13 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003.

Articolul 16

Înscrierea monumentelor, ansamblurilor şi siturilor arheologice în Repertoriul arheologic naţional se face în doua grupe, A şi B, corespunzător grupei în care acestea au fost clasate în Lista cuprinzand monumentele istorice.

Articolul 16 a fost modificat prin Articolul 1, punctul 20 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Articolul 16 a fost modificat prin Articolul 1, punctul 14 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003.

Capitolul 4

(*)

Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul patrimoniului arheologic

(*)Titlul Capitolului 4 a fost modificat prin Articolul 1, punctul 21 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Articolul 17

În vederea protejarii patrimoniului arheologic şi a respectarii prevederilor legale în acest domeniu autorităţile administraţiei publice locale au urmatoarele atribuţii:

a)coopereaza cu organismele şi instituţiile publice cu responsabilităţii în domeniul protejarii patrimoniului arheologic pentru punerea în aplicare şi respectarea masurilor şi deciziilor acestora;

b)asigura protejarea patrimoniului arheologic şi a descoperirilor arheologice intamplatoare aflate în domeniul public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale respective, alocand resurse financiare în acest scop;

c)pot colabora cu persoane fizice sau juridice de drept public ori privat pentru finantarea cercetării şi punerea în valoare a descoperirilor arheologice;

d)finanţează cercetarea arheologica în vederea descarcarii de sarcina arheologica a terenurilor pe care se efectueaza lucrari publice pentru care sunt ordonatori principali de credite, prevazand distinct sumele necesare în acest scop, potrivit prevederilor prezentei ordonante;

e)cuprind în programele de dezvoltare economico-sociala şi urbanistica, respectiv de amenajare a teritoriului, obiective specifice privind protejarea patrimoniului arheologic;

e^1)aproba documentatiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în conformitate cu avizele de specialitate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, şi elaboreaza sau modifica astfel de documentaţii în scopul stabilirii de măsuri de protejare a patrimoniului arheologic evidentiat intamplator sau ca urmare a cercetarilor arheologice preventive şi de salvare, potrivit legii;

f)colaboreaza cu directiile pentru cultura, culte şi patrimoniu cultural naţional judetene, respectiv a municipiului Bucureşti, transmitand acestora informaţii actualizate cu privire la cererile de autorizare de construire în zonele de patrimoniu arheologic reperat.

g)precizeaza în certificatul de urbanism regimul imobilelor aflate în zone cu patrimoniu arheologic reperat;

h)iau masurile administrative corespunzătoare şi notifica proprietarilor şi titularilor de drepturi reale asupra imobilelor oblibaţiile ce le revin pentru prevenirea degradării descoperirilor arheologice intamplatoare.

Partea introductiva şi literele a), e) şi f)) ale articolului 17, au fost modificate prin Articolul 1, punctul 22 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Literele d) şi e) ale articolului 17, au fost modificate prin Articolul 1, punctul 15 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003.

Litera e^1) a fost introdusa prin Articolul 1, punctul 16 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003.

Articolul 18

În domeniul protejarii patrimoniului arheologic aflat în teritoriul sau administrativ de competenţa, primarul are urmatoarele atribuţii specifice:

a)dispune suspendarea autorizatiei de construire şi oprirea oricăror lucrari de construire sau de desfiinţare de constructii în situaţia descoperirii de vestigii arheologice sau de alte bunuri pentru care s-a declansat procedura de clasare; anunta în cel mai scurt timp directia pentru cultura, culte şi patrimoniu cultural naţional şi organizeaza paza descoperirilor arheologice intamplatoare;

b)elibereaza autorizatia de construire sau de desfiinţare, numai pe baza şi în conformitate cu prevederile avizului Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru lucrarile din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, precum şi pentru lucrarile din zonele cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator;

c)asigura paza şi protectia descoperirilor arheologice aflate în proprietate publică, semnaland de urgenta directiei pentru cultura, culte şi patrimoniu cultural naţional orice nerespectare a legii.

Literele a)şi c) ale articolului 18, au fost modificate prin Articolul 1, punctul 23 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Litera b) a fost modificata prin Articolul 1, punctul 17 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003.

Capitolul 5Zone de interes arheologic prioritar

Articolul 19

(1)Dezvoltarea durabila a zonelor de interes arheologic prioritar este obiectiv de interes naţional; protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului arheologic din aceste zone sunt, în condiţiile legii, cauza de utilitate publică.

(2)Finantarea cercetării arheologice, a conservarii, restaurarii şi punerii în valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se face de la bugetul de stat prin bugetul alocat Ministerului Culturii şi Cultelor.

(3)Cheltuielile necesare în vederea cercetarilor arheologice, conservarii, restaurarii şi punerii în valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se pot asigura, prin cofinantare, în condiţiile legii, din bugetele autorităţilor administraţiei publice locale pe al caror teritoriu se afla aceste situri.

Alineatele (1) şi (2) ale articolului 19, au fost modificate prin Articolul 1, punctul 24 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Articolul 20

(1)Autorităţile administraţiei publice locale pe al caror teritoriu se gasesc zone de interes arheologic prioritar au obligaţia de a prevedea măsuri administrative şi tehnice pentru protejarea patrimoniului arheologic şi punerea sa în valoare prin integrarea acestuia în planurile de dezvoltare economica, sociala şi teritoriala a localitatilor.

(2)Autorităţile prevăzute la alin. (1) au obligaţia sa prevada în bugetele proprii fondurile necesare pentru:

a)elaborarea şi, după caz, modificarea documentatiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, în vederea protejarii şi punerii în valoare a patrimoniului arheologic;

b)elaborarea reglementarilor speciale de protecţie în zona;

c)marcarea limitelor zonei de interes arheologic prioritar şi informarea publicului cu privire la regimul special de protecţie a zonei; (3) pentru indeplinirea atribuţiilor ce le revin şi pentru elaborarea documentatiilor prevăzute la alin. (2) autorităţile administraţiei publice locale pot beneficia de transferuri cu destinatie speciala din bugetul de stat, în condiţiile legii, precum şi de cofinantare de la bugetul ministerelor implicate.

(4)Avizarea documentatiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului pentru zonele de interes arheologic prioritar se face de către Ministerul Culturii şi Cultelor şi de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Articolul 20 a fost modificat prin Articolul 1, punctul 25 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Articolul 21

La propunerea Ministerului de Interne, a Ministerului Culturii şi Cultelor şi a Ministerului Administraţiei Publice Guvernul va aproba metodologia de organizare şi asigurare a pazei speciale a siturilor de interes arheologic prioritar, precum şi modul de finanţare a acestor măsuri.

Articolul 21 a fost modificat prin Articolul 1, punctul 26 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Articolul 22

(1)Proprietarii şi titularii dreptului de administrare şi ai altor drepturi reale asupra imobilelor din siturile arheologice din zonele de interes arheologic prioritar au obligaţia de a permite accesul personalului autorizat de Ministerul Culturii şi Cultelor în vederea cercetării arheologice şi protejarii patrimoniului arheologic şi de a asigura masurile de protecţie şi paza a bunurilor de patrimoniu arheologic, conform legii.

(2)Ca urmare a protectiei speciale a siturilor arheologice inscrise în Repertoriul arheologic naţional, în condiţiile reglementarilor art. 20, proprietarii sau arendasii, persoane fizice sau juridice de drept privat, sunt indreptatiti la plata unor despăgubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul sapaturilor arheologice pentru perioada în care se desfăşoară acestea, în cuantumurile şi în condiţiile stabilite prin metodologia aprobata prin hotărâre a Guvernului.

(3)Despăgubirea pentru venitul agricol nerealizat se plateste persoanei indreptatite de către finantatorul sapaturii arheologice, în termen de 60 de zile de la data începerii cercetării arheologice.

Alineatele (1) şi (2) ale articolului 22, au fost modificate prin Articolul 1, punctul 27 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Capitolul 6Infractiuni şi contraventii(

(*)Titlul Capitolului 6 a fost modificat prin Articolul 1, punctul 18 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003.

Articolul 23

Incalcarea dispoziţiilor prezentei ordonante atrage, după caz, raspunderea civila, administrativa, materiala, disciplinara, contraventionala sau penala.

Articolul 23^1

Efectuarea oricăror lucrari care pot afecta siturile arheologice, inaintea obtinerii Certificatului de descarcare de sarcina arheologica, se considera distrugere a monumentelor istorice şi se pedepseste potrivit prevederilor legii penale.

Articolul 23^1 a fost introdus prin Articolul 1, punctul 19 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003.

Articolul 23^2

(1)Accesul cu detectoare de metale şi utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic reperat, fără autorizarea prealabila prevăzută la art. 5 alin. (7), constituie infractiune şi se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani şi confiscarea detectoarelor.

(2)Tentativa se pedepseste.

Articolul 23^2 a fost introdus prin Articolul 1, punctul 19 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003.

Art. 23^3

(1)Comercializarea detectoarelor de metale fără autorizatia prevăzută la art. 5 alin. (6^1) constituie infractiune şi se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani şi confiscarea detectoarelor.

(2)Tentativa se pedepseste.

Articolul 23^3 a fost introdus prin Articolul 1, punctul 19 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003.

Articolul 24

(1)Constituie contraventii urmatoarele fapte şi se sancţionează după cum urmeaza:

a)desfăşurarea, fără autorizatia emisa în condiţiile prezentei ordonante, de cercetari arheologice, precum şi a oricăror alte activităţi care afectează integritatea sau pun în pericol conservarea patrimoniului arheologic, cu amendă de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei;

b)neanuntarea descoperirilor arheologice prevăzute la art. 4 alin. (2) de către titularul autorizatiei de cercetare, cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei;

c)neanuntarea, în termenul stabilit de prezenta ordonanţă, a descoperirilor de către persoanele prevăzute la art. 4 alin. (3) pentru descoperiri arheologice intamplatoare, cu amendă de la 20.000.000 lei la 500.000.000 lei şi confiscarea bunurilor descoperite; neanuntarea descoperirilor arheologice prilejuite de lucrarile de construire sau de desfiinţare constituie circumstanta agravanta;

d)incalcarea prevederilor art. 6 lit. a) şi b), cu amendă de la 250.000.000 lei la 750.000.000 lei;

e)nerespectarea avizului Ministerului Culturii şi Cultelor sau emiterea autorizarii de construire în absenta acestui aviz pentru lucrarile de construire sau de desfiinţare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, cu amendă de la 50.000.000 lei la 250.000.000 lei;

f)neindeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 11 lit. a) şi c), cu amendă de la 20.000.000 lei la 100.000.000 lei;

g)detinerea de detectoare de metale fără autorizatia prevăzută la art. 5 alin. (6^1), cu amendă de la 150.000.000 lei la 500.000.000 lei şi confiscarea detectoarelor;

h)detinerea de detectoare de metale fără avizul prevăzut la art. 5 alin. (6^3), cu amendă de la 150.000.000 lei la 500.000.000 lei şi confiscarea detectoarelor;

i)incalcarea prevederilor art. 8 alin. (1) şi ale art. 22 alin. (1), cu amendă de la 50.000.000 lei la 250.000.000 lei.

(2)Cuantumul amenzilor prevăzute la alin. (1) se actualizeaza prin hotărâre a Guvernului

Articolul 24 a fost modificat prin Articolul 1, punctul 28 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Articolul 24 a fost modificat prin Articolul 1, punctul 20 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003.

Articolul 25

(1)Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac, după caz, de către:

a)specialistii direcţiilor pentru cultura, culte şi patrimoniu cultural naţional judetene, respectiv a municipiului Bucureşti;

b)imputernicitii Ministerului Culturii;

c)inspectorii teritoriali ai Inspecţiei de Stat în Constructii, Lucrari Publice, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului;

d)organele de politie, care au şi obligaţia de a da curs oricăror solicitări în exercitarea atribuţiilor personalului prevăzut la lit. a)-c).

(2)Contraventiile prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. a), b) şi i) se constata, iar sancţiunea se aplică de către specialistii direcţiilor judetene pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional, respectiv a municipiului Bucureşti, de către primar, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, sau de preşedintele consiliului judetean, precum şi de către imputernicitii acestora.

Partea introductiva şi literele a) şi d) ale alineatului (1),precum şi alineatul (2) ale articolului 25, au fost modificate prin Articolul 1, punctul 29 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

Alineatul (2) al articolului 25, a fost modificat prin Articolul 1, punctul 21 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003

Articolul 26

Contraventiilor prevăzute la art. 24 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, cu excepţia prevederilor art. 28 şi 29.

Articolul 26 a fost modificat prin Articolul 1, punctul 22 din LEGEA nr. 462 din 12 noiembrie 2003, pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 19 noiembrie 2003

Articolul 27

(1)Desfiintarea, distrugerea parţială sau degradarea siturilor arheologice care sunt monumente istorice se sancţionează conform legii penale.

(2)În cazul degradării acestora se aplică şi măsura corelativa a obligarii făptuitorului la refacerea părţilor de construcţie degradate, pe baza avizului organismelor de specialitate prevăzute în prezenta ordonanţă.

Articolul 27 a fost modificat prin Articolul 1, punctul 30 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISARESCU

Contrasemnează:

Ministrul culturii,

Ion Caramitru

p. Ministrul functiei publice,

Ioan Onisei

p. Ministrul lucrărilor publice

şi amenajarii teritoriului,

Laszlo Borbely,

secretar de stat

Ministrul finanţelor,

Decebal Traian Remes

Anexa 1(*)

(*)Anexa 1 a fost abrogata prin Articolul 1, punctul 31 din LEGEA nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 18 iulie 2001.