Decizie nr. 841 din 24 iunie 2010

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. 1 şi art. 273 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cătălin Ursu în Dosarul nr. 1.296/36/2008 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei şi se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, sens în care depune şi note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 21 octombrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 1.296/36/2008, Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 172 alin. 1 şi art. 273 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cătălin Ursu.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 172 alin. 1 din Codul de procedură penală încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21, art. 24 şi ale art. 23 alin. (11), deoarece nici autorul, nici apărătorul său nu au participat la vreun act de urmărire penală. În acest sens înţelege să invoce Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.086/2007, în temeiul căreia ar fi putut lesne demonstra că nu a avut înainte de data de 30 iunie 2003 autoturismul înmatriculat sub nr. VS 02343.

De asemenea, art. 273 din Codul de procedură penală contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 şi art. 24, precum şi dispoziţiilor art. 1, art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece textul nu prevede obligativitatea comunicării părţii interesate a redeschiderii urmăririi penale, comunicare care ar fi dat posibilitatea exercitării depline a dreptului la apărare în cadrul unui proces echitabil.

În sfârşit, autorul mai supune atenţiei Curţii o seamă de neregularităţi referitoare la desfăşurarea instrucţiei penale şi la şedinţele de judecată.

Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie nu şi-a exprimat opinia cu privire la fondul excepţiei de neconstituţionalitate, limitându-se la a arăta că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992. Totodată, a precizat ce a statuat Curtea prin Decizia nr. 486/1997.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 172 alin. 1 cu denumirea marginală Drepturile apărătorului şi art. 273 cu denumirea marginală Reluarea în caz de redeschidere a urmăririi, ambele din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut:

–Art. 172 alin. 1: "(1) În cursul urmăririi penale, apărătorul învinuitului sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală şi poate formula cereri şi depune memorii. Lipsa apărătorului nu împiedică efectuarea actului de urmărire penală, dacă există dovada că apărătorul a fost încunoştinţat de data şi ora efectuării actului. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, internet sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.";

–Art. 273: "(1) Redeschiderea urmăririi penale în cazul în care s-a dispus încetarea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire are loc dacă ulterior se constată că nu a existat în fapt cazul care a determinat luarea acestor măsuri sau că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia încetarea sau scoaterea de sub urmărire.

(1^1)Redeschiderea urmăririi penale are loc, de asemenea, când judecătorul, potrivit art. 278^1, a admis plângerea împotriva ordonanţei sau, după caz, a rezoluţiei procurorului de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale ori de clasare şi a trimis cauza procurorului în vederea redeschiderii urmăririi penale. În cazul în care instanţa, potrivit art. 278^1, a admis plângerea împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale şi a trimis cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale, acesta dispune începerea urmăririi în condiţiile prevăzute de lege. Dispoziţiile instanţei sunt obligatorii pentru organul de urmărire penală, sub aspectul faptelor şi împrejurărilor ce urmează a fi constatate şi a mijloacelor de probă indicate.

(1^2)În cazurile prevăzute în alin. 1 şi 1^1, dacă se consideră pe baza datelor din dosar că se justifică luarea unei măsuri preventive, procurorul procedează potrivit art. 233 sau 236, care se aplică în mod corespunzător. În ordonanţa prin care s-a dispus reluarea urmăririi penale, se face menţiune cu privire la luarea acestor măsuri.

(2)Redeschiderea urmăririi penale se dispune de procuror prin ordonanţă."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 172 alin. 1 din Codul de procedură penală referitoare la Drepturile apărătorului nu contravin prevederilor constituţionale pretins încălcate. Varianta textului contestat existentă anterior pronunţării Deciziei de admitere a Curţii Constituţionale nr. 132 din 21 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 24 martie 2008 nu poate fi supusă cenzurii sale, deoarece, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţă asupra prevederilor în vigoare. Or, ulterior admiterii excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură penală, acestea au fost puse de acord cu prevederile Constituţiei. Faptul că la data instrumentării dosarului penal autorul nu s-a putut prevala de noile drepturi nu intră sub incidenţa controlului Curţii Constituţionale, efectele deciziilor sale având, potrivit art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, putere numai pentru viitor.

În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 273 din Codul de procedură penală, Curtea constată că prin Decizia nr. 120 din 19 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 5 martie 2008, a respins ca neîntemeiată o excepţie similară, statuând că "nu aduc nicio atingere principiului constituţional al egalităţii în drepturi, deoarece sensul art. 16 alin. (1) din Constituţie este garantarea egalităţii în drepturi între cetăţeni în faţa legii şi a autorităţilor publice, iar nu între cetăţeni şi autorităţile publice. Or, procurorul care dispune reluarea urmăririi penale, în condiţiile art. 273 din Codul de procedură penală, acţionează în calitate de reprezentant al unei autorităţi publice, şi anume Ministerul Public.

În situaţia în care procurorul dispune asupra redeschiderii urmăririi penale, pentru motivele arătate în ordonanţă, urmează ca, după efectuarea actelor de urmărire dispuse, să se pronunţe o nouă soluţie de către organul de urmărire penală, împotriva căreia persoana ce se consideră vinovată are posibilitatea de a face plângere. Depăşirea, eventual, a unui termen rezonabil în cursul urmăririi penale nu poate fi considerată o îngrădire a accesului liber la justiţie, în sensul art. 21 din Constituţie, ci poate face obiectul unei alte plângeri".

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

În sfârşit, Curtea mai constată că celelalte critici nu îmbracă forma unor veritabile critici de neconstituţionalitate, ci vizează invocarea unor neregularităţi ce ţin de domeniul de interpretare şi de aplicare a legii, competenţă ce cade în sarcina instanţelor de drept comun.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. 1 şi art. 273 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cătălin Ursu în Dosarul nr. 1.296/36/2008 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 iunie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru