Decizie nr. 564 din 29 aprilie 2010

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (9), art. 14 alin. (7) şi art. 15 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în Dosarul nr. 7.807/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a comercială.

La apelul nominal răspund consilierul juridic Iulian Corolea, cu delegaţii la dosar, pentru Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi pentru Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, avocatul Simona Miloş, cu împuternicire avocaţială la dosar, pentru administratorul judiciar RVA Insolvency Specialists SPRL al Societăţii Comerciale "PSV Company" - S.A. din Bucureşti, precum şi avocatul Monica Scarlat, cu împuternicire avocaţială la dosar pentru Asociaţia Salariaţilor din SNP Petrom. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, consilierul juridic al autorului excepţiei de neconstituţionalitate şi al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că procedura insolvenţei este una concursuală, care garantează egalitatea creditorilor. Or, susţine că limitarea dreptului de vot prevăzută de textele de lege criticate constituie o restrângere a drepturilor procesuale. Totodată, apreciază că se încalcă dreptul la un proces echitabil, deoarece, din momentul publicării în Buletinul insolvenţei, actele sunt considerate publicate, deşi, din punct de vedere logistic, nu există capacitatea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a le lua la cunoştinţă. Depune în acest sens un tabel din care rezultă că, în cursul unei săptămâni, au fost publicate 264 de Buletine, referitoare la 4.749 de societăţi comerciale.

Avocatul administratorului judiciar RVA Insolvency Specialists SPRL al Societăţii Comerciale "PSV Company" - S.A. solicită, în principal, respingerea ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 85/2006 au fost declarate neconstituţionale. Referitor la publicarea în Buletinul insolvenţei, consideră că legiuitorul a reglementat soluţia cea mai eficace şi modernă pentru publicarea actelor respective, respectând principiul accesului liber la justiţie şi principiul celerităţii. Depune şi concluzii scrise.

Avocatul Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom solicită în principal respingerea ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, iar, în subsidiar, respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată. Arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocă probleme de interpretare a textelor de lege criticate, iar nu de constituţionalitate, şi depune concluzii scrise în acest sens.

Având cuvântul în replică, reprezentantul autorului excepţiei de neconstituţionalitate precizează că nu a criticat modalitatea de publicare a actelor în Buletinul insolvenţei, ci faptul că de la momentul publicării se consideră că este îndeplinită procedura de comunicare, fără a exista dovezi în acest sens. Pe de altă parte, consideră că dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 85/2006 sunt neconstituţionale, deoarece condiţionează validarea adunărilor generale de tabelul preliminar.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 ianuarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 7.807/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (9), art. 14 alin. (7) şi art. 15 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală într-o cauză comercială având ca obiect cererea întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale deoarece publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă a actelor de procedură şi a hotărârilor judecătoreşti nu asigură luarea la cunoştinţă de către persoanele interesate a actelor publicate. Pe de altă parte, condiţionarea atacării de către creditori a hotărârii adunării generale a creditorilor de votul acestora restrânge accesul liber la justiţie, iar condiţionarea validităţii adunărilor generale de tabelul preliminar, în care creditorii pot fi trecuţi cu sume mult mai mici decât cele solicitate, restrânge dreptul creditorilor de a-şi apăra interesele.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a comercială şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale şi că este de competenţa exclusivă a organului legislativ să instituie regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti şi modalităţile de exercitare a căilor de atac.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. (9), art. 14 alin. (7), art. 15 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, având, în prezent, următorul cuprins:

–Art. 7 alin. (9): "Publicarea actelor de procedură sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti în Buletinul procedurilor de insolvenţă înlocuieşte, de la data publicării acestora, citarea, convocarea şi notificarea actelor de procedură efectuate individual faţă de participanţii la proces, acestea fiind prezumate a fi îndeplinite la data publicării.";

–Art. 14 alin. (7): "Hotărârea adunării creditorilor poate fi desfiinţată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective şi au făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării, precum şi la cererea creditorilor îndreptăţiţi să participe la procedura insolvenţei, care au lipsit motivat de la şedinţa adunării creditorilor.";

–Art. 15 alin. (1) şi alin. (2) lit. a): "(1) Cu excepţia cazurilor în care legea cere o majoritate specială, şedinţele adunării creditorilor vor avea loc în prezenţa titularilor de creanţe însumând cel puţin 30% din valoarea totală a creanţelor asupra averii debitorului, iar deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul favorabil al titularilor majorităţii, prin valoare, a creanţelor prezente.

(2)Calculul valorii totale a creanţelor prevăzute la alin. (1) împotriva averii debitorului se va determina prin raportare la următoarele criterii:

a)ulterior afişării tabelului preliminar şi până la afişarea tabelului definitiv, valoarea creanţelor verificate şi acceptate de administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar;".

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că textele de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 129 privind folosirea căilor de atac.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

Referitor la dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 85/2006, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 1.436/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 16 decembrie 2009, respingând excepţia de neconstituţionalitate. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că prin Decizia nr. 1.137/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, a statuat că faptul că, ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, persoanele notificate vor fi citate şi li se vor comunică actele de procedură prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă nu poate fi privit ca aducând atingere dreptului la apărare. Prin aceeaşi decizie, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 7 sunt contrare prevederilor art. 24 şi art. 53 din Constituţie, în măsura în care se interpretează că prima comunicare a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acţiune în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 85/2006, ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, se realizează numai prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, iar nu şi potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă.

Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 1.436/2009, că citarea şi comunicarea actelor prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă îşi găsesc justificarea în însuşi specificul acestei proceduri şi au drept scop asigurarea desfăşurării cu celeritate a acesteia. Părţile au posibilitatea, pe de o parte, să participe la termenele fixate de judecătorul-sindic şi să consulte dosarul în vederea cunoaşterii tuturor actelor de procedură depuse la acesta, iar, pe de altă parte, au posibilitatea de a solicita în cadrul cheltuielilor de judecată toate sumele avansate în vederea realizării drepturilor lor pe calea acestei proceduri, invocând în acest sens dispoziţiile Codului de procedură civilă privind cheltuielile de judecată, aplicabile în temeiul art. 149 din Legea nr. 85/2006.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudenţa Curţii, atât soluţiile, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Curtea constată că susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit cărora Agenţia Naţională de Administrare Fiscală nu are posibilitatea practică de a lua cunoştinţă de actele de procedură publicate în Buletinul insolvenţei datorită numărului foarte mare de astfel de publicări şi a resurselor umane limitate, nu reprezintă motive de neconstituţionalitate a art. 7 din Legea nr. 85/2006.

Cu privire la dispoziţiile art. 14 alin. (7) din Legea nr. 85/2006, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 390/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2007, respingând excepţia de neconstituţionalitate. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că acest text de lege prevede posibilitatea judecătorului-sindic de a desfiinţa hotărârea nelegală a adunării creditorilor la cererea creditorilor care au votat împotriva adoptării hotărârii respective şi au cerut consemnarea acestui fapt în procesul-verbal al adunării, precum şi la cererea creditorilor care au lipsit justificat de la adunare. Hotărârile luate în adunarea creditorilor privesc realizarea intereselor legitime ale acestora, în mod colectiv, în vederea recuperării creanţelor lor.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudenţa Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Curtea constată că, din moment ce lipsa unor creditori de la şedinţa adunării generale a creditorilor nu a fost motivată, aceştia nu pot invoca încălcarea accesului liber la justiţie de către dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, dispoziţii care nu le permit atacarea hotărârilor adunării generale de la care au lipsit, deoarece drepturile procedurale trebuie exercitate cu bună-credinţă.

Referitor la dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 763/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 27 iulie 2009, reţinând că opţiunea legiuitorului pentru criteriul valorii, şi nu cel al numărului creditorilor în stabilirea majorităţii necesare adoptării hotărârilor adunării creditorilor, este justificată de principalul obiectiv al procedurii insolvenţei, respectiv recuperarea creanţelor asupra averii debitorului. Or, în măsura în care repartizarea sumelor ce rezultă din lichidarea bunurilor debitorului se face, în cadrul aceleiaşi clase de creditori, proporţional cu valoarea creanţelor, este firesc ca deciziile privitoare la aspectele importante ale procedurii să fie luate prin raportare la valoarea creanţelor, iar nu la numărul creditorilor. Aşa fiind, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 constituie tocmai expresia aplicării în plan legislativ a principiului constituţional al egalităţii în drepturi a cetăţenilor, prin raportare la noţiunea complementară de proporţionalitate, diversitatea situaţiilor concrete impunându-se a fi reflectată în norma juridică ce trebuie adaptată acestor circumstanţe.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudenţa Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Totodată, Curtea constată că împrejurarea că, în tabelul preliminar, creditorii pot fi trecuţi cu sume mult mai mici decât cele solicitate nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de aplicare a legii, fiind firească şi necesară soluţia legislativă prevăzută de dispoziţiile art. 15 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006, de a se vota, în cadrul adunării creditorilor, până la definitivarea tabelului creditorilor înscrişi la masa credală, doar pe baza tabelului preliminar.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (9), art. 14 alin. (7) şi art. 15 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în Dosarul nr. 7.807/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a comercială.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 aprilie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean