Hotărâre nr. 543 din 9 iunie 2005

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1

(1)Se aprobă Strategia de informatizare a sistemului judiciar pe perioada 2005-2009, denumită în continuare Strategia, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2)Fondurile necesare aplicării prevederilor prezentei hotărâri se vor aproba prin bugetele anuale ale instituţiilor cu responsabilităţi în aplicarea Strategiei.

Articolul 2

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri se constituie prin ordin al ministrului justiţiei Comisia de monitorizare şi implementare a Strategiei de informatizare a sistemului judiciar pe perioada 2005-2009, denumită în continuare Comisia, în următoarea componenţă:

a)un preşedinte şi 4 membri desemnaţi de ministrul justiţiei, din cadrul Ministerului Justiţiei şi instituţiilor subordonate acestuia sau al personalului informatic din cadrul instanţelor judecătoreşti. b) 2 membri desemnaţi de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, din cadrul acestei instituţii şi al structurilor subordonate; c) 1 membru desemnat de preşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; d) 3 membri desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; e) 1 membru desemnat de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie.

Articolul 3

Comisia are următoarele atribuţii:

a)elaborează trimestrial rapoarte privind progresul procesului de implementare a măsurilor prevăzute în Strategie;

b)avizează specificăţiile tehnice pentru proiectele de achiziţii de echipamente de tehnică de calcul sau servicii cu specific IT a căror valoare estimată este mai mare de 2.000 euro;

c)elaborează proiectele de buget în domeniul IT pentru instituţiile sistemului judiciar şi le comunică conducerii instituţiilor corespunzătoare;

d)stabileşte politicile comune în domeniul securităţii sistemelor informatice;

e)stabileşte politicile comune în domeniul comunicaţiilor;

f)orice alte atribuţii stabilite prin ordin al ministrului justiţiei.

Articolul 4

Lucrările Comisiei se ţin de regulă lunar sau ori de câte ori este necesar, în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor.

Articolul 5

Hotărârile Comisiei se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi şi se comunică sub semnătura preşedintelui acesteia. Acestea sunt obligatorii şi se transmit instituţiilor din sistemul judiciar prevăzute în Strategie.

Articolul 6

Secretariatul Comisiei este asigurat de Direcţia de exploatare a tehnologiei informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

────────────────

p. Ministrul justiţiei,

Maria Cristina Manda,

secretar de stat

Ministrul comunicaţiilor

şi tehnologiei informaţiilor,

Zsolt Nagy

Ministrul finanţelor publice,

Ionel Popescu

Bucureşti, 9 iunie 2005.

Nr. 543.

Anexa

STRATEGIA DE INFORMATIZARE

a sistemului judiciar pe perioada 2005-2009

I. INTRODUCERE

Reforma sistemului judiciar reprezintă o prioritate în cadrul procesului de reformă instituţională din România, ale cărei obiective au fost stabilite prin Strategia adoptată la sfârşitul lunii martie 2005*1).

*1) Hotărâre Guvernului nr. 232/2005 privind aprobarea Strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007 şi a Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007

Realizarea unui act de justiţie transparent, îmbunătăţirea accesului cetăţeanului la justiţie, diminuarea corupţiei reprezintă obiective principale şi prioritare în procesul de pregătire a aderării României la structurile UE.

Reforma justiţiei cuprinde obiective necesare modernizării şi informatizării sistemului judiciar, în contextul accelerării procesului de integrare europeană

Utilizarea tehnologiilor informatice moderne va accelera procesul de reformă prin asigurarea standardizării procedurilor la nivelul întregului sistem, unificarea acestora, precum şi prin introducerea unor indicatori de măsurare a eficienţei actului de justiţie.

Informatizarea sistemului judiciar vizează:

1.Eficientizarea procedurilor judiciare

1.1.creşterea calităţii actului de justiţie şi scurtarea timpului de rezolvare a cauzelor aflate pe rolul instanţelor

1.2.accelerarea derulării procedurilor judiciare

1.3.asigurarea accesului simultan al justiţiabililor la informaţiile de interes public privind actul de justiţie

1.4.standardizarea procedurilor, formularelor nomenclatoarelor la nivelul întregului sistem judiciar

1.5.eliminarea treptată a gestionării datelor în format de hârtie prin utilizarea formei electronice a dosarelor şi a celorlalte documente specifice

1.6.accesul rapid la legislaţie, jurisprudentă şi la informaţii privind cazurile aflate pe rol pentru personalul instanţelor şi parchetelor

1.7.comunicarea rapidă între unităţile sistemului judiciar, prin utilizarea mijloacelor electronice securizate

1.8.reorganizarea activităţii judiciare şi degrevarea magistraţilor de responsabilităţile administrative

1.9.creşterea gradului de pregătire în domeniul informatic al magistraţilor şi personalului auxiliar, în scopul utilizării eficiente a noilor tehnologii

1.10.Reducerea costurilor audierii martorilor sau inculpaţilor aflaţi în detenţie.

2.Creşterea gradului de transparenţă

2.1.deschidere către cetăţeni, mass-media şi ONG-uri prin prezentarea on-line a informaţiilor publice despre activitatea de judecată şi alte activităţi cu caracter public ale justiţiei

2.2.aprofundarea relaţiilor de colaborare între instituţiile din sistemul judiciar şi mass-media pentru a se asigura o informare corectă şi exactă a opiniei publice

2.3.servicii electronice pentru cetăţeni, avocaţi şi alţi specialişti implicaţi în actul de justiţie (exemplu depunerea de citaţii on-line, cu utilizarea semnăturii electronice)

2.4.deschiderea către alte sisteme informatice pentru a prelua şi a transmite informaţii către acestea într-o tehnologie standard

3.Securizarea informaţiilor cu caracter personal şi a celor cu caracter secret

3.1.creşterea gradului de securizare al reţelelor LAN şi WAN

3.2.implementarea unei politici de acces în sistem pentru fiecare utilizator, în funcţie de competenţele specifice

4.Eliminarea corupţiei

4.1.repartizarea aleatoare a cauzelor pe complete de judecată

4.2.repartizarea aleatorie a dosarelor penale în cadrul parchetelor

4.3.eliminarea posibilităţilor de intervenţie neautorizată asupra datelor din dosare

5.Gestionarea eficientă a resurselor umane, financiare, materiale prin:

5.1.managementul informatizat al documentelor inteme

5.2.optimizarea proceselor de alocare, lichidare, ordonanţare şi plată

5.3.planificarea multianuala a investiţiilor şi bugetului pe baza analizelor de execuţie şi a prognozelor

5.4.corelarea proceselor de achiziţii publice cu nevoile reale şi calendarul bugetar

5.5.remunerarea şi motivarea personalului în concordantă cu activitatea prestată şi performanţele înregistrate

5.6.gestionarea corespunzătoare a patrimoniului

II STADIUL ACTUAL AL INFORMATIZĂRII

II.

1.Modul de organizare şi structura personalului informatic din cadrul sistemului judiciar

Activitatea informatică a instanţelor este coordonată de către Direcţia de Exploatare a Tehnologiei Informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei. Compartimentul informatic al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie coordonează activitatea informatică a parchetelor. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul Naţional Anticorupţie îşi gestionează autonom propria activitate informatică şi dispun de personal de specialitate informatică propriu.

În cadrul instanţelor s-au alocat în total aproximativ 300 de posturi de informaticieni care sunt repartizate la nivelul curţilor de apel şi tribunalelor. Informaticienii din cadrul tribunalelor desfăşoară activitate inclusiv în judecătoriile din raza teritoriala a tribunalului. În prezent este în derulare procesul de organizare a birourilor de informatică în instanţe şi alegerea informaticienilor şefi.

În cadrul parchetelor, deoarece personalul acestora reprezintă aproximativ 1/3 faţă de cel al instanţelor, există câte un post de informaţician în cadrul fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel şi de pe lângă tribunal, cu excepţia PCA Bucureşti şi PT Bucureşti unde există câte două posturi. În prezent funcţionează efectiv un număr de 66 de informaticieni.

Potrivit dispoziţiilor legale, numărul de informaticieni din instanţe şi parchete se stabileşte de către preşedintele instanţei sau de către conducătorul parchetului. Selectarea acestora, promovarea, numirea informaticienilor şefi din instanţe şi parchete se face cu implicarea compartimentelor informatice de la nivelul Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public.

Biroul pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiei al Parchetului Naţional Anticorupţie funcţionează în cadrul Serviciului informaţiilor clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia şi este compus din 6 specialişti IT (3 administratori de reţea, 3 specialişti IT care au ca atribuţii administrarea şi programarea bazelor de date, actualizarea site-ului PNA şi realizarea de rapoarte de constatare în dosare penale), Structurile teritoriale ale Parchetului Naţional Anticorupţie nu dispun de personal IT. Activitatea de introducere/validare a datelor în baza de dosare a PNA este realizată atât în structura centrală cât şi în cea teritorială de către grefieri.

În subordinea Ministerului Justiţiei sunt organizate Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Deşi nu fac parte din instituţiile cărora le-au fost stabilite competenţe în materie de organizare şi funcţionare a sistemului judiciar, în fapt aceste instituţii prin activităţile specifice şi datele pe care le furnizează sunt foarte importante pentru buna funcţionare a întregului sistem în ansamblu.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor coordonează activitatea penitenciarelor. În cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este organizată Direcţia de Exploatare a Tehnologiei Informaţiei care coordonează activitatea informaticienilor din sistemul penitenciar. Fiecare unitate penitenciară are un informatician propriu şi un număr de 1-3 operatori calculator.

Oficiul Naţional al Registrului Comerţului dispune de o structură IT centrală formată din 30 de specialişti (din care 6 cu studii medii) precum şi personal IT în cadrul fiecărui registru teritorial, organizat la nivelul fiecărui judeţ (1-3 persoane în funcţie de mărimea judeţului). Pe fluxul de procesare a cererilor de înregistrare, operarea datelor în calculator se realizează în funcţie de organigrama fiecărui Oficiu al Registrului Comerţului, fie de operatori, fie de referenţi.

II.

2.Dotarea cu tehnică de calcul

În prezent, dotarea cu tehnică de calcul este eterogenă. Instanţele, parchetele şi penitenciarele care au fost incluse în programul Phare 2000 au un nivel de dotare mult superior celor care nu au beneficiat de acest program. Deşi programele PHARE au permis achiziţionarea unui număr mare de echipamente (peste 130 de servere, 2700 staţii de lucru, 630 împrimante, 330 switch-uri, cabluri şi elemente de conectică), acestea nu au fost suficiente decât pentru informatizarea parţială a unui număr de 120 din cele 520 de locaţii existente, constând din instanţe, penitenciare şi parchete. Anterior acestor programe PHARE, printr-o dotare proprie, au fost achiziţionate un număr de aproximativ 1500 de echipamente de tehnică de calcul care sunt însă, în bună măsură, depăşite din punct de vedere fizic şi moral Pentru implementarea aplicaţiei de repartizare aleatorie a dosarelor pe complete de judecată şi a aplicaţiei privind procedura falimentului, la sfârşitul anului 2004 s-au achiziţionat din resurse proprii un număr de 300 de calculatoare şi 275 imprimante.

La data de elaborării prezentei strategii (mai 2005) dotarea cu tehnică de calcul acoperă pentru instanţe şi parchete acoperă aproximativ 25% din necesar, dar multe dintre echipamentele existente (aproximativ 33%) sunt uzate din punct de vedere fizic şi moral fiind necesară casarea şi înlocuirea acestora.

Parchetul Naţional Anticorupţie a fost principalul beneficiar al Programul PHARE RO9910.05, de întărire a capacităţii instituţiilor româneşti de luptă împotriva corupţiei. Acest program a inclus şi o componentă investiţională ce prevedea realizarea de comunicaţii interinstituţionale de date prin furnizarea de echipamente informatice şi a unei aplicaţii software.

Parchetul Naţional Anticorupţie, a fost şi beneficiarul proiectului ACOS aferent programului PHARE RO9910.05, prin care s-au realizat dotarea cu 6 servere, 90 staţii de lucru, 16 imprimante, 2 computere portabile, echipamente de comunicaţii, software pentru comunicaţii,

Până la 1 mai 2005, Parchetul Naţional Anticorupţie a mai achiziţionat prin eforturi proprii un număr de 68 staţii de lucru, 9 laptop-uri, 138 imprimante şi licenţe de software de bază aferente.

Dintr-un total de 15 servicii teritoriale ale Parchetului Naţional Anticorupţie, 11 au fost dotate cu 2 calculatoare şi 2 imprimante, 3 servicii teritoriale deţin 3 calculatoare şi 3 imprimante, iar unul deţine un calculator şi o imprimantă. Celor 3 birouri teritoriale ale Parchetului Naţional Anticorupţie le-au fost repartizate câte un calculator şi o imprimantă.

Echipamentele IT existente acoperă aproximativ 35% din necesităţile şi personalul Parchetului Naţional Anticorupţie.

Pentru sistemul penitenciar, stadiul de dotare cu hardware acoperă aproximativ 45% din necesarul estimat la momentul actual.

În ceea ce priveşte Oficiul Naţional al Registrului Comerţului stadiul de dotare cu hardware acoperă aproximativ 95% din necesarul estimat la momentul actual iar activitatea instituţiei este complet informatizată.

Dotarea cu tehnică de calcul a ONRC constă din 95 servere, 1432 staţii de lucru, 672 imprimante, 44 routere, 114 switch-uri, 83 scannere, 47 staţii de scanare. La nivelul ONRC şi la nivelul fiecărui oficiu teritorial există reţele locale (LAN) de tip TCP/IP şi IPX/SPX.

Majoritatea oficiilor teritoriale beneficiază de cablare structurată voce/date.

II.3 Infrastructura de comunicaţii

Infrastructura de comunicaţii este eterogenă reflectând dotarea cu tehnică de calcul şi posibilităţile financiare. Începând cu trimestrul 1 al anului 2004, s'ada implementat un sistem modern de comunicaţii WANS format dintr'ado reţea privată, care operează la nivel naţional Acesta conectează entităţi din cadrul Ministerului Justiţiei, Ministerul Public, Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Sunt conectate la sistemul WAN curţile de apel şi 8 parchete de pe lângă acestea, tribunalele şi unele parchetele aferente precum şi unele judecătorii din reşedinţele de judeţ şi unele parchete de pe lângă aceste instanţe. În total, din structura informatică a Ministerului Justiţiei şi a instanţelor 103 locaţii sunt cuprinse în reţea iar din structura Ministerului Public 25 locaţii. De asemenea sunt conectate 46 de penitenciare. Nodurile centrale ale reţelei sunt la Ministerul Justiţiei pentru instanţele judecătoreşti, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru parchete şi la Administraţia Naţională a Penitenciarelor pentru penitenciare.

Concomitent în conformitate cu programul PHARE 2000, au fost realizate reţele locale LAN, în toate locaţiile care au beneficiat de dotări (45 unităţi penitenciare, 16 instanţe, Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 35 unităţi ale Ministerului Public), Realizarea acestor reţele locale a fost posibilă, în principal, ca urmarea a asigurării elementelor de dotare necesare prin programul PHARE 2000, manopera fiind finanţată din resurse proprii. Ulterior s-au realizat reţele locale şi în alte instanţe şi parchete, astfel încât în prezent sunt funcţionale reţele LAN în 31 de instanţe şi 40 de parchete.

La această reţea de arie extinsă este conectat şi Consiliul Superior al Magistraturii, Sediul acestei instituţii dispune de o reţea LAN proprie.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este conectată la reţeaua WAN a sistemului judiciar şi beneficiază de o conexiune internet proprie.

Sediul central al Parchetului Naţional Anticorupţie deţine o reţea locală de calculatoare având conexiune Internet (linie telefonică închiriată - 512 kbps), ce permite interogarea bazelor de date gestionate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. În acelaşi timp cu consolidarea clădirii Parchetului Naţional Anticorupţie, infrastructura reţelei de date a sediului central a fost extinsă prin executarea lucrărilor de cablare structurată voce/date.

Structura centrală a Parchetului Naţional Anticorupţie deţine în prezent conexiuni (linie telefonică închiriată - 2 Mbps) cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Autoritatea Naţională a Vămilor. Prin această reţea informaţiile aflate în bazele de date gestionate de aceste instituţii sunt disponibile personalului autorizat astfel:

1.date aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor:

–baza de date cu evidenţa posesorilor permiselor de conducere şi deţinătorii de certificate de înmatriculare

–registrul permanent de evidenţa populaţiei

–evidenţa deţinătorilor de paşapoarte simple (turistice)

2.datele aparţinând Autorităţii Naţionale a Vămilor

În prezent, nu există linii de comunicaţii de date între structura centrală a Parchetului Naţional Anticorupţie şi serviciile teritoriale, acestea neputând beneficia în timp real de aplicaţiile şi informaţiile existente la nivel central sau transmite date în format electronic.

Începând din anul 1996, toate comunicaţiile în sistemul registrului comerţului se bazează pe reţeaua Internet Comunicaţia se utilizează pentru transmisia zilnică a datelor de la oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale, atribuirea codului unic de înregistrare (CUI) pentru comercianţi, furnizare de informaţii din bazele de date ale registrului central computerizat al comerţului, difuzarea aplicaţiilor şi actualizărilor acestora, poştă electronică şi intranet.

Biroului Unic Bucureşti este conectat cu Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti printr-o conexiune radio de 8 Mbps (extra LAN) iar Oficiul Naţional al Registrului Comerţului împreună cu Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au o conexiune Internet pe fibră optică de 2,5 Mbps. Majoritatea oficiilor teritoriale au conexiuni permanente pe medii fizice diferite (fibră optică, linie telefonică închiriată, cablu TV5 radio) cu rate de transfer variabile (de la 64 kbps la 196 kbps). Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi oficiile registrului comerţului teritoriale au furnizori proprii diferiţi de servicii Internet, selectaţi prin licitaţie.

II.

4.Dotarea cu software

Dotarea software s-a făcut până în prezent, în general în mod independent pentru fiecare dintre componentele sistemului.

Principala aplicaţie software existentă în instanţe este aplicaţia ECRIS, inclusiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, realizată ca urmare a derulării programului Phare 1997. În prezent aplicaţia - forma pentru instanţele judecătoreşti - este funcţională în 31 de instanţe şi se testează în vederea instalării în alte 4 locaţii. Aplicaţia conţine 3 module principale: de management al dosarelor, de repartizare aleatorie a dosarelor pe complete de judecată şi de bibliotecă legislativă şi de jurisprudenţă.

Modulul de management al dosarelor este util pentru înregistrarea datelor esenţiale din dosare şi pentru tipărirea citaţiilor, a comunicărilor, listelor de şedinţă şi a altor documente specifice activităţii judecătoreşti.

Modulul de repartizare aleatorie a dosarelor pe complete de judecată asigură repartizarea dosarelor după criterii obiective, fără intervenţia factorului uman.

Modulul de bibliotecă legislativă şi jurisprudenţă permite accesul la legislaţie şi jurisprudenţă în formă electronică pentru magistraţi şi personalul auxiliar al instanţelor.

Modulul este poate fi actualizat zilnic şi conţine motoare de căutare performante.

Instanţele folosesc de asemenea aplicaţii diverse financiar-contabile, alte aplicaţii de legislaţie şi jurisprudenţă şi de repartizare aleatorie a dosarelor pe complete de judecată, precum şi aplicaţii realizate de minister în platformă Lotus Notes: aplicaţia de personal, aplicaţia pentru dovadă de disponibilitate de denumire pentru asociaţii, fundaţii şi federaţii, aplicaţia conţinând bazele de date privind experţii tehnici judiciari.

Ministerul Justiţiei centralizează datele introduse de instanţe. Ministerul dispune de asemenea de o serie de aplicaţii cum sunt:

–aplicaţia de registratură unică, care asigură înregistrarea şi circulaţia între compartimente a datelor principale privind documentele în lucru, emise de minister sau intrate din afara instituţiei; aplicaţia conţine şi un modul de rapoarte care poate fi utilizat pentru măsurarea unor indici de performanţă

–arhiva electronică de garanţii reale mobiliare, aplicaţie dezvoltată ca un portal interactiv web pentru înscrierea garanţiilor reale mobiliare

–aplicaţii pentru ţinerea la zi a bazelor de date privind notarii, experţii tehnici judiciari, executorii judecătoreşti, executorii bancari aplicaţia de personal

–aplicaţia pentru eliberarea dovezii disponibilităţii de denumire pentru asociaţii, fundaţii şi federaţii - persoane juridice fără scop patrimonial

–aplicaţii conţinând bazele de date privind experţii tehnici judiciari

–aplicaţia cuprinzând avizul formulat de Ministerul Justiţiei pentru graţierile individuale

–aplicaţia cuprinzând baza de date cu avizele formulate de Ministerul Justiţiei pentru actele normative ce se supun adoptării de către Guvern

–aplicaţia cuprinzând baza de date privind actele normative elaborate de Ministerul Justiţiei, conform competenţelor specifice, precum şi traseul parcurs de aceste acte din momentul elaborării şi până la adoptare sau respingere

–2 aplicaţii de legislaţie şi jurisprudenţă

–aplicaţia privind persoanele aflate în procedură de reintegrare socială şi supraveghere, care conţin activitatea centrelor de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor, de pe lângă fiecare tribunal

–aplicaţia privind emiterea de acte privind obţinerea sau renunţarea la cetăţenia română aplicaţii economice şi de contabilitate

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie utilizează aplicaţia ECRIS şi dispune totodată de o serie de aplicaţii specifice, cum sunt aplicaţia de registratură, aplicaţia privind evidenţa materialului documentar din biblioteca instituţiei, precum şi de aplicaţii de legislaţie şi jurisprudenţă, financiar - economice, de contabilitate etc.

Consiliul Superior al Magistraturii s-a creat ca şi instituţie distinctă de Ministerul Justiţiei, cu personal tehnic propriu, în cursul lunii februarie a anului curent Aplicaţiile utilizate în prezent sunt în general preluate din Ministerul Justiţiei şi adaptate necesităţilor proprii, Consiliul Superior al Magistraturii şi-a dezvoltat un site web propriu.

În cadrul parchetelor funcţionează în principal următoarele produse software:

–aplicaţia ECRIS, modulul pentru parchete, implementată în 37 de parchete

–evidenţă dosare penale

–evidenţă personal program pentru bibliotecă

–evidenţă apeluri şi recursuri

–tribuna 2000 - Program realizat în cooperarea româno-elveţiană (jud. Braşov -judeţ pilot);

–evidenţă achitări şi restituiri

–evidenţă amenzi administrative (18^1)

–program de contabilitate bugetară

–calculul salariilor

–evidenţă plângeri

–evidenţă lucrări cu caracter general

–evidenţa ordinelor cu termen;

–aplicaţia de legislaţie

În cadrul PNA funcţionează aplicaţii realizate şi dezvoltate de personal propriu şi aplicaţii de legislaţie şi jurisprudenţă (LEX EXPERT, EUROLEX).

La nivel central şi la nivelul serviciilor teritoriale se utilizează:

–aplicaţia de administrare a bazei de date privind dosarele Parchetului Naţional Anticorupţie. Funcţionează din decembrie 2002 şi, conţine cauzele PNA de la înfiinţare, fiind o sursă importantă de elaborare a situaţiilor solicitate prin intermediul compartimentului de cooperare de: minister Comisia Europeană, Institutul de Politici Publice, Asociaţia Română pentru Transparentă, instituţii cu atribuţii de control, Ministerul Administraţiei şi Internelor, etc.

–aplicaţia privind informaţiile clasificate

În plus, la nivel central se utilizează:

–aplicaţia pentru secţia judiciară care are ca obiect dosarele PNA aflate pe rolul instanţelor, prin care sunt evidenţiate până la hotărâre definitivă, stadiile prin care trece un dosar şi soluţiile aferente fiecărui stadiu

–aplicaţia de registratură pentru urmărirea datelor principale din documentele (sesizări, plângeri, memorii, rapoarte) intrate

–Intranet-ul unde sunt disponibile în vederea consultării, note şi studii realizate în cadrul Biroului de documentare (Note şi comentarii la Legea nr. 78 din 4 mai 2000, Metodologia cercetării infracţiunilor în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, jurisprudenţa infracţiunilor în legătură directă cu infracţiunile de corupţie) site-ul PNA, operaţional la adresa http://www.pna.ro, realizat prin Programul PHARE 1999

Principala aplicaţie software modernă existentă în sistemul penitenciar este aplicaţia EvDet - de evidenţă a deţinuţilor (PMS), realizată ca urmare a derulării programului Phare 2000. În prezent aplicaţia este funcţională în toate cele 46 de unităţi ale sistemului penitenciar şi la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi este intens exploatata Aplicaţia asigură managementul datelor personale şi juridice ale persoanelor private de libertate şi acoperă majoritatea activităţilor legate de deţinuţi. Aplicaţia poate oferi date şi celorlalte

componente ale sistemului judiciar şi nu numai, în prezent fiind în fază de testare conectarea tribunalului Teleorman la aplicaţie.

Concomitent cu modificarea legislaţiei în materia executării pedepselor privative de libertate, aplicaţia necesită modificări şi îmbunătăţiri.

Celelalte aplicaţii informatice utilizate în sistemul penitenciar sunt:

–Aplicaţia de management a resurselor umane ce asigură gestionarea întregii cariere a angajaţilor de penitenciar.

–Aplicaţia de secretariat ce asigură evidenţa şi traseul documentelor în A.N.P.

–Aplicaţia "Ferma" ce asigură evidenta producţiei vegetale şi animale în unităţile penitenciare

–Aplicaţia de achiziţii ce urmăreşte eliminarea discrepanţelor dintre preţurile de achiziţie pentru produsele de bază între penitenciare

–Aplicaţia financiară ce asigură calculul salariilor pentru toate categoriile de personal din cadrul sistemului penitenciar

Sistemul informatic al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului are în principal următoarele caracteristici:

–este suportul de bază al întregii activităţi desfăşurate la nivel local şi central;

–este unitar - se foloseşte aceeaşi metodologie, aceleaşi proceduri de lucru, nomenclatoare, structuri de baze de date şi programe la toate oficiile registrului comerţului teritoriale;

–furnizează direct, din datele înregistrate în registrul computerizat, actele eliberate solicitanţilor privind soluţionarea cererilor;

–asigură accesul partajat şi controlat la baza de date atât pentru introducerea datelor cât şi pentru furnizarea rapoartelor;

–este dotat cu sisteme de protecţie fiind permis accesul numai persoanelor autorizate din cadrul sistemului registrului comerţului;

–Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, prin direcţiile specializate, asigură dotarea tehnică unitară, realizarea aplicaţiilor informatice, adaptarea aplicaţiilor informatice existente la modificările de legislaţie, asistenţă de specialitate pentru cele 42 de oficii ale registrului comerţului de pe lângă fiecare tribunal;

Sistemul informatic funcţionează pe două nivele, nivelul teritorial, implementat în cele 42 de oficii teritoriale ale registrului comerţului, care gestionează întregul proces de înregistrare a comercianţilor şi nivelul central care asigură centralizarea, corelarea şi administrarea informaţiilor de la nivel teritorial în termen de 24 ore de la înregistrare inclusiv situaţii statistice.

În prezent se utilizează circa 40 aplicaţii informatice în activitatea de întreţinere şi gestionare a datelor din registrul comerţului computerizat.

1.La nivel teritorial:

–Rezervare nume firmă;

–Preluarea şi actualizarea datelor pentru înmatriculări (firme noi);

–Preluarea şi actualizarea datelor referitoare la modificările aduse actului constitutiv (menţiuni);

–Legătura prin Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu baza de date a Ministerului de Finanţe pentru obţinerea codului unic de înregistrare - CUI (codul fiscal);

–Realizarea încheierii de înmatriculare - completă şi în extras;

–Realizarea încheierii de menţiuni;

–Personalizare certificate de înregistrare;

–Elaborare de certificate de înscriere menţiuni;

–Elaborare dovadă privind disponibilitatea firmei;

–Realizare istoric firmă;

–Certificate constatatoare potrivit art. 4 din Legea nr. 26/1990 republicată;

–Informaţii punctuale despre firme;

–Selecţii din datele de registru pe diverse criterii;

–Alte aplicaţii:

● evidenţa activităţilor din cadrul birourilor unice, cereri de autorizare a funcţionării, activităţi autorizate, certificate constatatoare privind autorizarea funcţionării;

● lucrări de grefă şi secretariat ale judecătorului delegat;

● registratură intrări-ieşiri;

● evidenţă financiar-contabilă;

● evidenţă personal;

● gestiune arhivă de documente;

● evidenţa publicărilor în Monitorul Oficial a actelor prevăzute de lege; etc.

2 La nivel naţional:

–Rezervare firmă la nivel naţional;

–Actualizarea zilnică a datelor din registrul computerizat la nivel central;

–Verificarea coerenţei şi completitudinii informaţiilor din bazele de date din teritoriu;

–Furnizare de informaţii despre orice firmă înmatriculată în România;

–Certificat constatator despre orice firmă înmatriculată în România;

–Istoricul unei firme;

–Statistici periodice privind operaţiunile de înmatriculare şi menţiuni;

–Statistica investiţiei străine; fişă de ţară

–Evidenţe financiar - contabile

–Evidenţă personal

–Calcul salarii

3 Site'aderi şi aplicaţii Web

–Site-ul Web al ONRC: http://www.otirc.rg

–reţeaua ORC

–formulare ce sunt publicate şi pe site-ul www.e-guvernare.ro

–formalităţi privind înregistrarea în Registrul Comerţului

–statistici nomenclator CAEN

–publicitatea firmelor care intră sub incidenţa art. 30 din Legea nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare "Dizolvării cf. Art. 30 L359/2004"

–publicitate a firmelor care se află în unul sau mai multe din cazurile de dizolvare prevăzute de art. 237 din Legea nr. 31/1990, republicată - "Semnal art. 237"

–Serviciul RECOM on-line: http://recom.onrc.ro - utilizează aplicaţii de import a datelor din bazele de date FOXPRO în baze de date ORACLE, pentru interogarea prin Internet a bazelor de date pe diferite criterii, pentru evidentă clienţi, şi pentru statistici privind accesul pe diferite criterii (perioadă, clienţi);

–Intranet-ul ONRC - ORC: http://intranet.onrc.ro

–Asigură difuzarea şi acces ieftin şi rapid la informaţii/documente numai de către oficiile registrului comerţului.

–Site-ul web http://nnic.onrc.ro, la care au acces numai oficiile registrului comerţului şi permite:

–verificarea disponibilităţii firmei la nivel naţional;

–verificarea asociaţilor unici;

–distribuirea aplicaţiilor informatice elaborate de ONRC pentru oficiile teritoriale.

II.

5.Proiecte de dezvoltare în derulare

II.

5.1.Dezvoltarea sistemului ECRIS - proiect cu finanţare din fonduri de la bugetul de stat.

În vederea dezvoltării sistemului ECRIS, Ministerul Justiţiei şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au încheiat un acord de asociere, pentru derularea în comun a unei proceduri de achiziţie publică deschisă.

În cursul acestui an, prin acest proiect se urmăreşte dezvoltarea sistemului software prin adăugarea următoarelor funcţii:

1.transfer electronic al dosarelor între instanţe cu utilizarea numărului unic naţional al cazului

2.modul de executări penale şi civile

3.implementarea modulului de statistică judiciară pentru instanţe şi parchete

4.extinderea şi consolidarea setului de şabloane de documente la nivel naţional

5.modul de arhivare electronică a datelor

6.bază de date centralizată pentru parchete

7.instrumente pentru obţinerea de rapoarte complexe

8.transferul şi publicarea pe portalul Ministerului Justiţiei a datelor publice despre dosare, liste de şedinţă, decizii şi încheieri, complete de judecată, dezvoltarea bazei de legislaţie şi jurisprudenţă, inserarea capabilitătii de a furniza modificări la nivel de articol, forma on-line a actului, utilizarea jurisprudenţei rezultată din activitatea instanţelor.

De asemenea se va instrui o parte din personalului instanţelor pentru utilizarea sistemului ECRIS, în funcţie de fondurile disponibile şi de posibilităţile de extindere a sistemului.

II.

5.2.Dezvoltarea unui sistem de statistică judiciară electronică - proiect finanţat din fonduri de Ia Banca Mondială.

Proiectul urmăreşte obţinerea de date statistice exacte privind activitatea instanţelor.

Modulul statistic se va realiza în urma constituirii unui grup de lucru format din reprezentanţi ai CSM şi MJ care va stabili indicii statistici relevanţi precum şi modalităţile optime de implementare a acestora în programul ECRIS. Programul ECRIS dispune de un modul de statistică judiciară care nu este funcţional în special datorită necorelării indicilor statistici prevăzuţi iniţial, la data realizării programului, cu actuala legislaţie aplicabila.

II.

5.3.Dezvoltarea unei aplicaţii de management al dosarelor în materia falimentului, integrată în aplicaţia ECRIS - proiect finanţat din fonduri PHARE. Prin acest proiect se va informatiza activitatea instanţelor în această materie, documentele ce sunt emise de către instanţe urmând să fie redactate prin intermediul acestei aplicaţii software. Totodată, se are în vedere şi publicare pe pagini web a datelor de interes public extrase din dosarele de faliment.

II.

5.4.Derularea programului PHARE 2003/005-551.04.15 la nivelul Parchetului Naţional Anticorupţie, a cărui componentă de investiţii va avea drept obiectiv major dezvoltarea infrastructurii IT a sediului central şi crearea de linii de comunicaţii securizate de date cu serviciile teritoriale ale Parchetului Naţional Anticorupţie, Programul PHARE 2003 intenţionează să continue dotarea cu hardware, software şi echipamente de comunicaţii a Parchetului Naţional Anticoruptie, dotare iniţiată prin Proiectul PHARE RO 9910.05. Componenta de investiţii IT a proiectului PHARE RO 2003/005-551.04.15 are un buget de 1.270.000 euro (800.000 fonduri PHARE şi 470.000 cofinanţare naţională), iar contractul de achiziţii va fi atribuit începând cu luna septembrie 2005.

II.

5.5.Implementarea "Sistemului de arhivare electronică a documentelor" la nivelul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului - proiect cu finanţare din fonduri proprii.

Proiectul reprezintă un proiect pilot pentru un sistem de arhivare electronică a documentelor pentru întreg sistemul judiciar.

Sistemul va permite încărcarea dosarelor comercianţilor în fiecare din cele 42 de oficii teritoriale ale registrului comerţului şi transferul în format electronic al acestora către platforma centrală de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Sistemul va pune la dispoziţie, în viitor, prin Internet, instituţiilor statului şi persoanelor interesate, sub formă de imagini, documentele care au stat la baza înregistrărilor în registrul comerţului. Experienţa dobândită prin acest proiect va fi utilizată ulterior pentru arhivarea dosarelor din instanţe şi parchete.

III MĂSURI ŞI ACŢIUNI PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR STRATEGIEI DE REFORMA A JUSTIŢIEI PE PERIOADA 2005-2009

Strategia de dezvoltare a sistemului informatic al justiţiei în ansamblul său, vizează realizarea unei infrastructuri integrate, într-o tehnologie coerentă, care să permită personalului sistemului judiciar o activitate transparentă, eficientă şi performantă, astfel încât prin colaborare instituţiile administraţiei publice, agenţii, ONG-uri să furnizeze comunităţii servicii care să răspundă nevoilor acesteia.

Principalele componente ale acesteia sunt:

1.Dotarea cu tehnică de calcul şi produse software a tuturor instituţiilor sistemului judiciar (2005-2007)

2.Crearea unei reţele informatice securizate şi interconectarea tuturor instituţiilor sistemului judiciar prin această reţea (2005-2007)

3.Implementarea unei politici de securitate comună, la nivelul întregului sistem judiciar (2005-2007)

4.Dezvoltarea şi extinderea sistemului informatic ECRIS la nivel naţional pe măsură ce instanţele şi parchetele sunt dotate cu tehnica de calcul necesară. Publicarea în portalul ce se va realiza a informaţiilor de interes public din activitatea instanţelor şi parchetelor (2005-2007).

5.Dezvoltarea sistemului informatic "Registry" ca sistem integrat de gestiune a documentelor şi a fluxurilor de documente pentru toate activităţile administrative din Ministerul Justiţiei (2005-2006) şi extinderea/adaptarea acestuia la nivelul tuturor componentelor sistemului judiciar (2007-2008).

6.Crearea "Sistemului de arhivare electronică a documentelor" în mod unitar, la nivelul întregului sistem judiciar, cu particularizări în ceea ce priveşte dosarele aflate pe rolul instanţelor, dosarele de urmărire penală, dosarele de penitenciar şi dosarele aferente activităţii ONRC (2005-2009)

7.Crearea unui sistem electronic, unitar şi performant, de înregistrare a şedinţelor de judecată, audiere în faţa instanţei a martorilor cu identitate ascunsă şi audierea de la distanţă a deţinuţilor încarceraţi (2005-2009)

8.Crearea de info-chioşcuri la nivelul instanţelor de judecată pentru corecta informare a cetăţeanului (2006-2009)

9.Dezvoltare, extinderea/reproiectarea sistemelor informatice ale instituţiilor subordonate Ministerului Justiţiei (ANP şi ONRC)

10.Crearea sistemului unic al justiţiei prin integrarea tuturor sistemelor informatice într-o infrastructură de tip portal (2006'ad2009). Concomitent, în portal se vor implementa următoarele proiecte: managementul resurselor umane, managementul resurselor financiare şi materiale, managementul pregătirii şi execuţiei bugetare, managementul programelor şi proiectelor, managementul relaţiilor cu publicul şi managementul instruirii

11.Interconectarea sistemului informatic integrat judiciar cu celelalte sisteme informatice din administraţia publică, la nivel naţional şi european (2006-2009).

IV. DESCRIEREA COMPONENTELOR

1.Dotarea cu tehnică de calcul şi produse software a tuturor instituţiilor sistemului judiciar

Pentru dotarea corespunzătoare cu hard, la momentul actual sunt necesare:

1.pentru Ministerului Justiţiei şi instanţele judecătoreşti, inclusiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 700 servere, 12.000 staţii de lucru, 5000 imprimate, 2500 scanere, echipamente de reţea şi comunicaţii precum şi licenţe produse software

2.pentru Consiliul Superior al Magistraturii şi instituţiile subordonate - 10 servere, 200 staţii de lucru, 100 imprimante, 5 scanere, echipamente de reţea şi comunicaţii şi licenţe produse software

3.pentru Ministerul Public şi parchete aproximativ 280 servere, 2.200 staţii de lucru, 1000 imprimante, 400 scanere, echipamente de reţea şi comunicaţii şi licenţe produse software

4.pentru PNA 15 servere, 100 staţii de lucru, 100 imprimante 100 laptopuri, 10 scanere, echipamente de reţea şi comunicaţii şi licenţe produse software

5.pentru penitenciare 80 servere, 2000 staţii de lucru, 700 imprimante, 45 scanere, echipamente de reţea şi comunicaţii şi licenţe produse software

6.pentru sistemul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului:

–5 servere, aprox, 800 staţii de lucru, 400 imprimante, 90 UPS-uri - pentru completarea dotării şi, începând din 2007, înlocuirea treptată a echipamentelor uzate fizic şi moral, echipamente de reţea şi comunicaţii şi licenţe produse software;

–5 servere, 170 staţii de lucru, 45 imprimante, 30 switch-uri, licenţe produse software (MS Office Professional, ORACLE, antivirus) - pentru editarea Buletinului reorganizării judiciare şi a falimentului

Această etapă implică:

–achiziţionarea de echipamente şi tehnica de calcul pentru a completa dotarea tehnica a instituţiilor sistemului judiciar şi penitenciar

–achiziţionarea de pachete software, conform necesităţilor instituţiilor componente

–distribuirea echipamentelor şi a tehnicii de calcul

–instalarea şi configurarea echipamentelor şi a produselor software

–asigurarea de servicii de întreţinere a echipamentelor şi actualizare a produselor software

Rezultate aşteptate;

–dotarea cu tehnica de calcul şi produse software a unităţilor sistemului judiciar

–distribuirea echipamentelor şi produselor software conform necesităţilor utilizatorilor

Termen:

–2005 - 2007

Costuri estimative:

–12 milioane Euro cofinanţare program PHARE 2000 pentru Ministerul Justiţiei şi instanţele judecătoreşti

–10 milioane Euro cofinanţare program PHARE 2000 pentru parchete

–0,8 milioane Euro finanţare program PHARE 2003

–0,4 milioane Euro cofinanţare program PHARE 2003

–11,5 milioane Euro finanţare program PHARE 2004

–2 milioane Euro cofinanţare program PHARE 2004

–15 milioane Euro finanţare proiect program PHARE 2005

–2 milioane Euro cofinanţare proiect program PHARE 2005

–1,2 milioane USD finanţare proiect program Banca Mondială

–aprox. 1 milion Euro - în anul 2005, 2 milioane Euro - în anul 2006, 2,5 milioane Euro - în anul 2007 - finanţare venituri proprii ONRC şi 1,53 milioane pentru Buletinul reorganizării judiciare şi a falimentului.

2.Crearea unei reţele informatice securizate şi Interconectarea tuturor instituţiilor sistemului judiciar prim această reţea

Această etapă implică:

i. Auditarea instituţiilor sistemului judiciar şi implementarea soluţiei tehnice optime

–auditarea tuturor instituţiilor componente ale sistemului judiciar de către o firmă specializată şi identificarea soluţiei tehnice optime pentru constituirea unei reţele securizate unice, cu nivele diferite de acces la informaţii

–asigurarea de suport tehnic de către firma de audit, pentru a implementa soluţia tehnică rezultantă

îi. Crearea unei reţele WAN, de arie extinsă, la care să se conecteze toate unităţile sistemului judiciar

–organizarea unei proceduri de licitaţie publică deschisă cu participarea tuturor instituţiilor sistemului judiciar în calitate de asociaţie achizitoare şi achiziţionarea de servicii de comunicaţii de arie extinsă, cu respectarea parametrilor tehnici recomandaţi de către firma de audit

–implementarea noii reţele WAN în toate locaţiile

–implementarea politicii de securitate comună

iii. Crearea sau extinderea reţelelor locale (LAN) existente

–achiziţionarea de echipamente de comunicaţie active şi pasive pentru a completa dotarea tehnică a instituţiilor sistemului judiciar

–distribuirea echipamentelor de comunicaţie

–realizarea cablării structurate, instalarea şi configurarea echipamentelor

–configurarea reţelelor locale cu respectarea politicilor de securitate recomandate

Rezultate aşteptate:

–realizarea comunicaţiei de date între toate componentele sistemului judiciar

–asigurarea accesului la date într-un mod cât mai eficient şi echilibrat posibil

–celerizarea activităţilor

–îmbunătăţirea lucrului în echipă

–reducerea birocraţiei

–reducerea costurilor prin eliminarea tipăririi documentelor intermediare

–creşterea numărului de puncte de acces la înternet în cadrul instituţiilor sistemului judiciar

Termen:

2005-2007

Costuri estimative:

i. Audit

–0,5 milioane Euro - sursa urmează a fi identificată

îi. Reţele LAN

–0,6 milioane Euro co-finanţare PHARE 2000

–0,5 milioane Euro finanţare PHARE 2004

–0,2 milioane Euro co-finanţare PHARE 2004

–0,8 milioane Euro finanţare proiect PHARE 2005

–0,3 milioane Euro co-fmanţare proiect PHARE 2005

iii. Servicii WAN

–1 milion euro/an co-finanţare PHARE 2004

–0,15 milioane Euro/an - venituri proprii ONRC

3.Implementarea unei politici de securitate comune, la nivelul întregului sistem judiciar (2005-2007)

Această etapă implică:

–realizarea auditului prevăzut la punctul 2

–implementarea în mod unitar a soluţiilor de securitate propuse de către firma de audit

–emiterea de norme tehnice cu caracter obligatoriu care să stabilească procedurile ce trebuie urmate în această materie de către administratori şi utilizatori

–achiziţia şi implementarea unei soluţii antivirus comune tuturor instituţiilor sistemului judiciar

–implementarea unei soluţii de semnătură electronică

–specializarea unei părţi din personalul IT pentru preluarea şi gestionarea mecanismelor de securitate şi crearea unui call-center pe probleme de securitate

–instruirea utilizatorilor în vederea respectării acestor norme tehnice de securitate

–crearea unei modalităţi de control a respectării normelor de securitate

Rezultate aşteptate:

–creşterea gradului de securitate a informaţiilor pe suport electronic gestionate în cadrul sistemului judiciar

–creşterea nivelului de instruire al utilizatorilor

–reducerea timpilor de nefuncţionare a sistemului

–rezolvarea operativă a majorităţii problemelor ce ar putea afecta securitatea sistemului

–celerizarea activităţilor specifice sistemului judiciar

Termen:

–2005-2007

Costuri estimative:

–1 milion Euro cofinanţare PHARE 2004

–2 milion Euro cofinanţare proiect PHARE 2005

4.Dezvoltarea şi extinderea sistemului informatic ECRIS la nivel naţional în toate instanţele şi parchetele (2005-2009)

Această etapă implică:

–definirea cerinţelor

–organizarea unei licitaţii publice deschise pentru stabilirea companiei care va dezvolta sistemul informatic

–analiza cerinţelor şi definirea specificăţiilor funcţionale

–implementarea şi extinderea aplicaţiei prin particularizare conform necesităţilor instituţiei, în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, începând cu 2005; contractarea de servicii de dezvoltare în mod unitar

–dezvoltarea sistemului informatic atât în partea de instanţe, partea de parchete şi modulul central de colectare a datelor statistice, prin încheierea contractelor de dezvoltare cu acelaşi furnizor de servicii, selectat în urma derulării unei proceduri de licitaţie publică deschisă

–implementare şi integrare

–extinderea sistemului informatic la nivel naţional în toate instanţele şi parchetele, precum şi în cadrul Ministerului Justiţiei şi a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru analizarea datelor statistice

–instruirea grefierilor Judecătorilor, magistraţilor şi a personalului IT calificat

–organizarea unui centru de suport tehnic centralizat

–interconectarea între Instanţe şi Parchete pentru transfer de informaţie privind dosarele existente pe rolul instanţelor

–interconectare ECRIS - EvDET pentru schimbul de informaţie între Instanţe, Parchete şi Penitenciare

–interconectarea ECRIS - Buletinului reorganizării judiciare şi a falimentului

–interconectarea ECRIS - baza de date a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului privind comercianţii şi societăţile comerciale

–extinderea sistemului ECRIS la poliţia judiciară, aflată în directa coordonare a parchetelor şi crearea unui modul special pentru aceasta, interconectat cu modulul pentru parchete

Rezultate aşteptate:

–dezvoltarea funcţionalităţilor sistemului informatic ECRIS prin:

1.transfer electronic al dosarelor între instanţe cu utilizarea numărului unic naţional al cazului

2.modul de executări penale şi civile

3.implementarea modulului de statistică judiciară pentru instanţe şi parchete

4.extinderea şi consolidarea setului de şabloane de documente la nivel naţional

5.modul de arhivă electronică

6.bază de date centralizată la nivelul parchetelor

7.integrare editor de texte (parchete) care să permită managementul conţinutului documentelor ataşate cauzei

8.transferul şi publicarea pe portalul Ministerului Justiţiei a datelor publice despre dosare, liste de şedinţă, decizii şi încheieri, complete de judecată

9.dezvoltarea bazei de legislaţie şi jurisprudenţă, înserarea capabilităţii de a furniza modificări la nivel de articol, forma on-line a actului, utilizarea jurisprudenţei rezultată din activitatea instanţelor

10.proceduri de analiză statistică a datelor înregistrate (tehnologii OLAP) pentru crearea de prognoze şi predictii despre evoluţia cazurilor, rezolvarea acestora, circuit etc.

11.semnătură electronică pentru autentificarea documentelor create în sistemul informatic

12.publicarea pe portalul Ministerului Justiţiei de proceduri, şabloane şi

nomenclatoare utilizate în activitatea instanţelor şi de statistici referitoare la cazuri

13.constituirea centrului de suport tehnic şi mentenanţă ce are ca rol rezolvarea problemelor tehnice apărute în teritoriu, monitorizare a activităţii, configurare de la distanţă

14.instalarea şi configurarea sistemului informatic în instanţe şi parchete

15.instruirea tuturor utilizatorilor sistemului informatic (grefieri, judecători, procurori, informaticieni etc)

16.interconectarea între instanţe şi parchete pentru schimburi de informaţii despre cazurile supuse judecăţii

17.trasarea cursului cazurilor (evoluţia cazului)

18.publicarea în portalul Ministerului Justiţiei a datelor statistice despre cazurile instrumentate de parchete şi instanţe

Termene

–stabilirea cerinţelor: martie 2005

–licitaţie publică şi stabilirea companiei care va dezvolta ECRIS: mai-iunie 2005

–dezvoltare software: 2005-2007

–implementarea la nivel naţional: decembrie 2007

–instruirea completă a utilizatorilor: decembrie 2007

–interconectare Instanţe - Parchete: decembrie 2007

–interconectare ECRIS - EvDET: decembrie 2007

Costuri estimative:

–0,25 milioane Euro finanţare şi cofinanţare Phare 2004

–0,2 milioane/an Euro finanţare de la bugetul de stat

–1 milion Euro cofinanţare proiect Phare 2005

5.Dezvoltarea sistemului Informatic "Registry" ca sistem integrat de gestiune a documentelor şi a fluxurilor de documente pentru toate activităţile administrative din Ministerul Justiţiei (2005-2006) şi extinderea/adaptarea acestuia la nivelul tuturor componentelor sistemului judiciar (2005-2008).

Această etapă implică:

–analiza cerinţelor şi definirea unor fluxuri interne de lucru care să permită îmbunătăţirea organizării interne

–dezvoltarea sistemului informatic Registry

–implementare la nivelul tuturor instituţiilor sistemului judiciar, ţinând seama de particularităţile acestora

–instruirea utilizatorilor

–constituirea centrului de suport tehnic pentru activitatea informatica desfăşurata în Ministerul Justiţiei (configurare şi întreţinere tehnica de calcul, întreţinere şi administrare sisteme informatice, portal web)

Rezultate aşteptate:

–dezvoltarea Registry:

1.îmbunătăţirea organizării înterne prin stabilirea şi respectarea unor fluxuri interne de lucru

2.controlul proceselor interne prin identificarea blocajelor în ciclul de prelucrare internă a documentelor şi examinarea stadiului în care se află documentele

3.îmbunătăţirea accesului la informaţia internă prin regăsirea uşoară a documentelor în formă electronică, cu facilităţi de menţinere a multiple versiuni (versioning), de arhivare, de integrare a semnăturii electronice

4.integrarea tuturor aplicaţiilor software existente şi necesare cu sistemul informatic Registry

5.instruirea utilizatorilor prin cursuri

Termene

–dezvoltarea sistemului informatic pentru a putea stoca forma electronică a documentelor: decembrie 2005

–extinderea sistemului informatic pentru a acoperi toate necesităţile existente şi pentru a înlocui aplicaţiile vechi existente: august 2006

Costuri estimative:

–0,5 milioane Euro finanţare Phare 2004

–0,2 milioane Euro finanţare bugetară 2005

6.Crearea "Sistemului de arhivare electronică a documentelor" în mod unitar, la nivelul întregului sistem judiciar, cu particularizări în ceea ce priveşte dosarele aflate pe rolul instanţelor, dosarele de urmărire penală, dosarele de penitenciar ca extindere a proiectului pilot ONRC de arhivare electronică a dosarelor (2005-2009)

Această etapă implică:

–Finalizarea proiectului pilot al ONRC

–Analiză pentru stabilirea cerinţelor funcţionale specifice

–Realizarea specificăţiilor funcţionale bazate pe cerinţele funcţionale specifice şi pe experienţa obţinută în cadrul proiectului pilot al ONRC

–Dezvoltarea aplicaţiei pe baza documentului de specificăţii.

–Testarea aplicaţiei şi corectarea erorilor

–Crearea documentaţiei atât pentru utilizatorii finali cât şi pentru administratorii sistemului

–Instalarea şi configurarea infrastructurii software de bază

–Instalarea şi configurarea aplicaţiei dezvoltate

–Parcurgerea testelor de acceptanţă în vederea verificării sistemului din punct de vedere calitativ

–Organizarea sesiunii de training pentru 10 instructori desemnaţi să-i pregătească pe utilizatorii finali ai aplicaţiei (train the trainers)

–Organizarea sesiunii de training pentru administratorii sistemului (5 persoane)

Rezultate aşteptate:

–Celerizarea actului de justiţie prin reducerea timpului de regăsire a documentelor

–Crearea unei infrastructuri informatice care să asigure desfăşurarea optimă a activităţilor în sistemul judiciar român:

–Controlul accesului la documente şi asigurarea confidenţialităţii (citire, editare, ştergere), cu păstrarea istoricului şi a modificărilor făcute de fiecare utilizator accesul făcându-se pe baza drepturilor stabilite pentru fiecare utilizator;

–Asigurarea contra distrugerii fizice a documentelor în cazul calamităţilor sau altor circumstanţe neprevăzute

–Control în timp real al documentelor şi securitate maximă bazată pe drepturi de acces care să permită stabilirea şi urmărirea termenelor limită pentru fiecare document în parte.

–Reducerea costurilor legate de multiplicarea documentelor, acestea putând fi accesate simultan de toţi utilizatorii în drept

–Reducerea în viitor a cheltuielilor prin reducerea costurilor legate de producerea şi transmiterea documentelor în format fizic (hârtie, toner, imprimante, fax, cheltuieli poştale şi de personal).

–Reducerea costurilor legate de stocarea documentelor fizice (arhivă) prin stocarea acestora în arhiva electronică.

Termen: 2005 - 2008

Costuri estimative:

–3,2 milioane Euro finanţare împrumut Banca Mondială 2008

7.Crearea unui sistem electronic, unitar şi performant, de înregistrare a şedinţelor de judecată, audiere în faţa Instanţei a martorilor cu identitate ascunsă şi audierea de la distanţă a deţinuţilor încarceraţi (2005-2009)

7.1.Crearea unul sistem unitar şi performant de înregistrare a şedinţelor de judecată şi a audierilor penale (2005-2009)

Aceasta etapă implică;

–definirea cerinţelor;

–stabilirea locaţiilor în care se va implementa sistemul (Curţi de Apel, Tribunale, Judecătorii, Parchete) în ordinea priorităţilor;

–stabilirea bazei juridice care să ofere cadrul legal şi parametrii de performantă ai sistemului;

–instruirea grefierilor, judecătorilor, magistraţilor şi a personalului IT calificat, în utilizarea sistemului;

Rezultate aşteptate;

–efectuarea de înregistrări digitale la nivel profesional;

–mărirea duratei de înregistrare până la 66.000 ore;

–efectuarea de înregistrări ce nu pot fi modificate sau şterse, ceea ce duce la imposibilitatea alterării fişierelor;

–disponibilizarea calculatoarelor din sălile de judecată şi dirijarea acestora către alţi utilizatori;

–uşurarea transcrierii audierilor prin folosirea tastaturilor "de picior" şi, ulterior, prin implementarea softului de conversie "voce-text";

–posibilitatea stocării înregistrărilor pentru perioade mari de timp (10-20 de ani);

–accesul prin LAN securizat la o înregistrare specifică din orice punct al ţării;

–posibilitatea reascultării audierilor pe fiecare canal sau "per integrum";

Termene:

–stabilirea cerinţelor: mai 2005;

–selectarea companiei care va implementa locaţiile pilot: iulie 2005;

–implementarea locaţiilor pilot şi instruirea specialiştilor M.J.: decembrie 2005;

–implementarea la nivel naţional: ianuarie 2006 - septembrie 2009, pe măsura existenţei fondurilor necesare;

Costuri estimative:

–4.000 Euro/sală de şedinţe

–170.000 Euro finanţare PHARE 2004 "Lupta împotriva criminalităţii organizate"

–55.000 Euro cofinanţare PHARE 2004 "Lupta împotriva criminalităţii organizate"

–2,5 milioane Euro - urmează a fi determinată sursa de finanţare

7.2.Crearea unul sistem unitar şi performant de audiere în faţa instanţei a martorilor cu identitate ascunsă (2005-2009)

Această etapă implică:

–definirea cerinţelor;

–stabilirea locaţiilor în care se va implementa sistemul (Curţi de Apel, Tribunale, Judecătorii, Parchete, Penitenciare) în ordinea priorităţilor;

–implementarea

–stabilirea bazei juridice care să ofere cadrul legal şi parametrii de performanţă ai sistemului;

–instruirea grefierilor, judecătorilor, magistraţilor şi a personalului IT calificat, în utilizarea sistemului;

Rezultate aşteptate:

–înregistrarea, în paralel, a audierilor "în clar" ca şi a celor cu voce şi imagine alterate;

–posibilitatea ca şi martorul aflat sub acoperire să vadă sala de judecată pentru eventuala recunoaştere vizuală a inculpaţilor;

–uşurarea transcrierii audierilor prin folosirea tastaturilor "de picior" şi, ulterior, prin implementarea softului de conversie "voce-text";

–posibilitatea stocării înregistrărilor pentru perioade mari de timp (10-20 de ani);

–accesul prin LAN securizat la o înregistrare specifică din orice punct al ţării;

–posibilitatea reascultării audierilor pe fiecare canal sau "per integrum";

–posibilitatea audierii martorului aflat sub protecţie în orice sală de judecată, din orice loc de detenţie;

–imposibilitatea recunoaşterii vocale sau vizuale a martorului aflat sub protecţie;

Termene;

–stabilirea cerinţelor: iulie 2005;

–selectarea companiei care va implementa locaţiile pilot: august 2005;

–implementarea locaţiilor pilot şi instruirea specialiştilor M.J.: decembrie 2005;

–implementarea la nivel naţional: ianuarie 2006 - decembrie 2009, pe măsura existenţei fondurilor necesare;

Costuri estimative:

–1.200 Euro/sală de şedinţe echipată conform sistemului unitar şi performant de înregistrare a şedinţelor de judecată şi a audierilor penale

–24.000 Euro cofinanţare PHARE 2004 "Lupta împotriva criminalităţii organizate"

–600.000 Euro - sursa urmează a fi determinată

7.3.Crearea unui sistem electronic de audiere la distanţă a deţinuţilor încarceraţi (2005-2009)

Această etapă implică:

–executarea pilotului

–analiza cerinţelor şi definirea sistemului

–instruirea utilizatorilor din sistemele conectate (Curţi de Apel, Tribunale, Judecătorii şi Parchete, respectiv penitenciare;

–organizarea unei licitaţii publice pentru stabilirea companiei care va furniza sistemul de audiere şi transmisie duplex;

–integrarea acestui sistem cu alte aplicaţii (înregistrarea audierii, transcrierea electronică a audierii);

Rezultate aşteptate:

–simplificarea procedurilor de audiere a deţinuţilor încarceraţi;

–eliminarea completă a cheltuielilor necesare transportului deţinuţilor;

–eliminarea completă a cheltuielilor necesare asigurării pazei acestora pe timpul deplasării şi al audierilor;

–posibilitatea efectuării audierilor din orice penitenciar către orice instanţă (Curte Apel, Tribunal, Judecătorie, Parchet) aflată în orice punct al ţării, prin VPN securizat;

Termene:

–analiza necesităţilor pe o locaţie pilot 2005-2006

–stabilirea cerinţelor: iunie 2007

–selectarea companiei care va implementa pilotul: iulie 2007;

–implementarea pilotului şi instruirea specialiştilor M.J.: iulie 2007;

–selectarea companiei care va face implementarea la nivel naţional: august 2007;

–implementare la nivel naţional: septembrie 2007 - septembrie 2009;

Costuri estimative:

–5.000 Euro pentru locaţia pilot, finanţare bugetară 2006

–0,2 milioane Euro pentru extindere la nivel naţional, finanţare bugetară 2007

8.Crearea de info-chioşcuri la nivelul instanţelor de judecată pentru corecta informare a cetăţeanului (2006-2009)

Această etapă implică:

–definirea cerinţelor

–organizarea unei licitaţii publice pentru stabilirea companiei care va dezvolta sistemul informatic

–analiza cerinţelor şi definirea specificăţiilor funcţionale

–acceptarea specificăţiilor funcţionale

–dezvoltare şi implementare

–extinderea sistemului informatic la nivel naţional

–instruirea utilizatorilor şi a personalului IT calificat

Rezultate aşteptate:

–mărirea gradului de transparenţă asupra actului de justiţie prin oferirea de informaţii publice către cetăţeni direct din cadrul instanţelor judecătoreşti accesul la informaţii la orice oră şi în orice moment

–livrarea de informaţii către justiţiabili direct, fără intervenţia funcţionarilor publici

–informaţiile on-line pot fi accesate în mod repetat fără ca acest lucru să însemne un efort suplimentar sau costuri adiţionale din partea instanţelor judecătoreşti

–reducerea costurilor administrative şi a timpul pe care funcţionarii publici îl utilizează în interacţiunea cu justiţiabili.

Termen: 2006-2009

Costuri estimative:

–1 milion Euro finanţare proiect PHARE 2006

9.Dezvoltarea, extinderea/reproiectarea sistemelor informatice ale instituţiilor subordonate Ministerului Justiţiei (ANP şi ONRC)

9.1.Dezvoltarea sistemului Informatic EvDet (2005-2008)

Această etapă implică:

–definirea cerinţelor

–analiza cerinţelor şi definirea specificăţiilor funcţionale

–organizarea unei licitaţii publice pentru stabilirea companiei care va dezvolta sistemul informatic

–dezvoltarea sistemului informatic

–implementare şi integrare

–extinderea sistemului informatic în toate locaţiile sistemului penitenciar

–instruirea utilizatorilor şi a personalului IT calificat

Rezultate aşteptate:

–dezvoltarea sistemului informatic EvDet:

1.acoperirea transformărilor necesare ale aplicaţiei, efect al modificărilor legislative

2.crearea unui modul de organizare a muncii deţinuţilor

3.extinderea şi modificarea setului de rapoarte ale aplicaţiei

Termene

–stabilirea cerinţelor: martie 2006

–stabilirea companiei care va dezvolta EvDet: 2006

–dezvoltare software: permanent, în măsura modificărilor legislative

–implementarea la nivel naţional: 2006

–instruirea utilizatorilor: 2006

Costuri estimative:

–urmează a fi determinate

9.2.Dezvoltarea unui sistem informatic de management al resurselor umane (MRU) la nivelul penitenciarelor, ca extindere a sistemului ce se va dezvolta la nivelul întregului sistem judiciar (2006-2008)

Această etapă implică:

–definirea cerinţelor suplimentare faţă de sistemul dezvoltat la nivelul ministerului justiţiei

–organizarea unei licitaţii publice pentru stabilirea companiei care va extinde sistemul informatic

–analiza cerinţelor şi definirea specificăţiilor funcţionale acceptarea specificăţiilor funcţionale

–extindere şi implementare pilot

–implementarea sistemului informatic la nivel naţional în toate unităţile penitenciare

–instruirea utilizatorilor şi a personalului IT calificat

–organizarea unui centru de suport tehnic centralizat

Rezultate aşteptate:

–crearea sistemului informatic MRU:

1.descentralizarea activităţii informatice de resurse umane la nivelul fiecărei unităţi penitenciare

2.urmărirea eficientă şi transparentă a carierei lucrătorilor de penitenciar

3.creşterea eficienţei gestionării resurselor umane prin posibilitatea determinării în orice moment a structurii personalului după diferite criterii şi prin stabilirea de strategii eficiente

4.proceduri de analiză statistică a datelor (tehnologii OLAP) pentru crearea de prognoze şi predicţii despre evoluţia resurselor umane, necesităţile viitoare, etc.

5.antrenarea utilizatorilor în folosirea unui portal

6.antrenarea specialiştilor IT în gestionarea unui astfel de portal

7.achiziţionarea licenţelor pentru sistemul portal în vederea dezvoltării unor aplicaţii ulterioare cu costuri minime

8.asigurarea unei infrastructuri mai ieftine pentru semnătura electronică

–constituirea centrului de suport tehnic şi mentenanţă ce are ca rol rezolvarea problemelor tehnice apărute în teritoriu, monitorizare a activităţii, configurare de la distanta

–instalarea şi configurarea sistemului informatic în întregul sistem penitenciar instruirea utilizatorilor sistemului informatic şi ai specialiştilor IT.

Termene

–stabilirea cerinţelor: decembrie 2005

–licitaţie publică şi stabilirea companiei care va dezvolta MRU: 2006

–dezvoltare software: 2006-2007

–implementarea la nivel naţional: 2007-2008

–instruirea utilizatorilor: 2008

Costuri estimative:

–1 milion Euro - sursa urmează a fi determinată

9.3.Reproiectarea sistemului informatic şi a bazei de date a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului pe o platformă de gestiune a bazelor de date modernă (2005-2007)

Aceasta etapa implica:

–proiectarea şi realizarea de către ONRC a bazei de date a ONRC folosind SGBD şi instrumente ORACLE.

–implementarea sistemului atât la nivel central cât şi la nivel local, în toate oficiile registrului comerţului.

Rezultate aşteptate:

–managementul mai eficient al sistemului informatic;

–transferul date în timp real în baza de date centrală a ONRC;

–deschiderea sistemului informatic către mediul informaţional al societăţii româneşti şi internaţionale şi integrarea facilă în viitorul sistem informatic la nivel naţional;

–schimb eficient de informaţii cu instituţii guvernamentale, agenţii, autorităţi de control;

–oferirea unor noi posibilităţi de înregistrare a comercianţilor în registrul comerţului (în sistem electronic);

–creşterea numărului şi calităţii serviciilor oferite clienţilor şi instituţiilor în privinţa furnizării de informaţii.

Termen: 2005 - 2008

Costuri estimative;

–0,6 milioane Euro finanţare venituri proprii ONRC

9.4.Dezvoltarea unei aplicaţii necesare editării Buletinului Procedurilor de Reorganizare Judiciară şi Faliment

Această etapă implică:

–Editarea buletinului în vederea publicării citaţiilor, convocărilor şi notificărilor actelor de procedură efectuate de instanţele judecătoreşti în temeiul Art. II din Legea nr. 149/2004 pentru modificarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului.

Rezultate aşteptate:

–derularea cu celeritate a procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului prin eliminarea situaţiilor de neîndeplinire a procedurii de citare, comunicare, convocare, notificare;

–corelarea şi aplicarea uniformă a procedurii prin asigurarea colaborării între toate instituţiile implicate de către Ministerul Justiţiei ca autoritate coordonatoare;

–degrevarea instanţelor de activităţile conexe actului de justiţie şi reducerea costurilor aferente acestora;

–reducerea activităţii de lucru cu publicul şi a aglomeraţiei la consultarea dosarelor din arhivă;

–uniformizarea şi standardizarea actelor de procedură care va conduce la accelerarea soluţionării cauzelor de către instanţelor judecătoreşti;

–asigurarea accesului persoanelor interesate la toate informaţiile privind comercianţii supuşi procedurii de reorganizare judiciară şi faliment, pentru prevenirea eventualelor prejudicii provocate de neluarea la cunoştinţă de către părţile interesate;

–înregistrarea cu celeritate în registrul comerţului a menţiunilor dispuse de către instanţele judecătoreşti prin transferul direct al informaţiilor din buletin în baza de date a registrului comerţului.

Termen: 2005 - 2006

Costuri estimative:

–0,2 milioane Euro venituri proprii ONRC

10.Crearea sistemului unic integrat al justiţiei prin integrarea tuturor sistemelor informatice existente în Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile subordonate acestora într-un sistem informatic integrat cu infrastructură de tip portal (2006-2009). Implementarea concomitentă, în portal, a unor proiecte de managementul resurselor umane, managementul resurselor financiare şi materiale, managementul pregătirii şi execuţiei bugetare, managementul programelor şi proiectelor, managementul relaţiilor cu publicul managementul cunoştinţelor şi managementul instruirii

10.1 Crearea sistemului unic integrat al justiţiei prin integrarea tuturor sistemelor informatice existente în Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi unităţile subordonate acestora într-un sistem informatic integrat cu infrastructură de tip portal (2006-2009)

Această etapă implică:

–analiza sistemelor informatice şi a aplicaţiilor existente precum şi definirea relaţiilor de interoperabilitate

–definirea cerinţelor minime obligatorii ale reţelei din punct de vedere al securităţii

–definirea cerinţelor minime obligatorii ale portalului (Sistemului Integrator) ce va realiza integrarea

–organizarea unei licitaţii publice pentru stabilirea companiei care va furniza sistemul de portal şi a companiilor/consorţiului ce va realiza celelalte proiecte în interiorul şi prin utilizarea instrumentelor portalului

–analiza cerinţelor şi definirea specificăţiilor funcţionale

–acceptarea specificăţiilor funcţionale şi a modificărilor organizaţionale propuse

–integrarea tuturor sistemelor informatice/aplicaţii existente în portal extinderea pilotului de managementul resurselor umane la nivelul întregului sistem judiciar

–dezvoltarea următoarelor proiecte: managementul resurselor financiare şi materiale, managementul pregătirii şi execuţiei bugetare, managementul programelor şi proiectelor, managementul relaţiilor cu publicul, managementul cunoştinţelor şi managementul instruirii

–instruirea utilizatorilor pe domeniile specifice

–instruirea specialiştilor de IT

Rezultate aşteptate:

–conectarea aplicaţiilor din ONRC ce ECRIS şi EvDET

–schimbul de informaţie între sistemele informatice (ex: informaţii despre societăţile comerciale preluate de la ONRC, informaţii despre dosarele pe rol ale unei societăţi comerciale preluate din ECRIS, cazierul judiciar etc.)

–creşterea transparenţei actului de justiţie

–creşterea eficientei activităţii întregului personal

–îmbunătăţirea colaborării cu celelalte structuri guvernamentale, cu ONG-urile şi cu cetăţenii

–crearea premizelor integrării sistemului în sistemul unic naţional

–crearea premizelor unei adaptări rapide şi cu costuri reduse la cerinţele procedurilor Uniunii Europene

–asigurarea unei infrastructuri mai ieftine pentru semnătura electronică

–constituirea centrului de suport tehnic şi mentenanţă ce are ca rol rezolvarea problemelor tehnice apărute în teritoriu, monitorizare a activităţi, configurare de la distanţă

–instruirea utilizatorilor sistemului informatic şi ai specialiştilor IT.

Termene

–interconectarea tuturor sistemelor informatice/aplicaţii existente în sistemul judiciar: iunie 2008

–crearea celorlalte aplicaţii: iunie 2009

–implementarea întregului sistem: decembrie 2009

10.2 Managementul resurselor financiare şi materiale, managementul pregătirii şi execuţiei bugetare

Această etapă implică:

–definirea cerinţelor

–organizarea unei licitaţii publice pentru stabilirea companiei care va dezvolta sistemul informatic

–analiza cerinţelor şi definirea specificăţiilor funcţionale

–dezvoltarea sistemului informatic

–acceptarea specificăţiilor funcţionale

–dezvoltare şi implementare

–extinderea sistemului informatic la nivel naţional în toate unităţile penitenciare

–instruirea utilizatorilor şi a personalului IT calificat

–organizarea unui centru de suport tehnic centralizat

Rezultate aşteptate:

–Creşterea eficientei gestionării şi planificării resurselor financiar contabile

–Automatizarea funcţiilor financiar contabile

–Optimizarea şi automatizarea planificării financiar contabile la nivelul ordonatorilor de credite

–Planificarea financiară, previziuni bugetare

–Managementului costurilor şi serviciilor

–Raportări şi analize comparative

–Indicatori de performantă privind activitatea de mentenanţă şi analiza costurilor

–Indicatori de performantă pentru analiza costurilor

–Achiziţionarea licenţelor pentru sistemul portal în vederea dezvoltării unor aplicaţii ulterioare cu costuri minime

–Instruirea utilizatorilor în folosirea unui portal

–Instruirea specialiştilor IT în gestionarea unui astfel de portal

Termene

–Definirea cerinţelor - 2006

–Stabilirea companiei ce va realiza proiectul - 2006

–implementarea sistem informatic -2006- 2007

–instruirea utilizatorilor şi deplina utilizare 2007-2008

Costuri estimative:

–11 milioane $ finanţare proiect împrumut Banca Mondială 2006

–3,2 milioane $ finanţare proiect împrumut Banca Mondială 2007

–3,2 milioane $ finanţare proiect împrumut Banca Mondială 2008

10.3 Crearea unui sistem informatic de management al resurselor umane (MRU) pentru Ministerul de Justiţie, instanţele de judecată şi Consiliul superior al magistraturii care să poată fi uşor adaptabil oricărei componente a sistemului judiciar (200-2008)

Această etapă implică:

–definirea cerinţelor

–organizarea unei licitaţii publice pentru stabilirea companiei care va dezvolta sistemul informatic

–analiza cerinţelor şi definirea specificăţiilor funcţionale

–acceptarea specificăţiilor funcţionale

–dezvoltare şi implementare

–extinderea sistemului informatic la nivel naţional în ordinea priorităţilor

–instruirea utilizatorilor şi a personalului IT calificat

–organizarea unui centru de suport tehnic centralizat

Rezultate aşteptate:

–crearea sistemului informatic MRU:

1.realizarea unor baze de date necesare eficientizării şi transparentizării activităţii de resurse umane la nivelul fiecărei instanţe

2.realizarea unei baze de date consolidate necesare eficientizării şi transparentizării activităţii de resurse umane la nivelul Ministerului Justiţiei şi al Consiliului Superior al Magistraturii

3.urmărirea eficientă şi transparentă a carierei magistraţilor şi personalului auxiliar

4.creşterea eficienţei gestionării resurselor umane prin posibilitatea determinării în orice moment a structurii personalului după diferite criterii şi prin posibilitatea elaborării unor strategii eficiente de contracarare a deficienţelor

5.proceduri de analiza statistica a datelor (tehnologii OLAP) pentru crearea de prognoze şi predicţii despre evoluţia resurselor umane, necesităţile viitoare, etc.

Termene

–stabilirea cerinţelor: 2006

–licitaţie publică şi stabilirea companiei care va dezvolta MRU: 2006

–dezvoltare software: 2006-2007

–implementarea la nivel naţional: 2007-2008

–instruirea utilizatorilor: 2008

Costuri estimative:

1,4 milioane $ propunere finanţare împrumut Banca Mondială 2006

11.Interconectarea sistemului informatic integrat judiciar cu alte sisteme informatice din administraţia publică, la nivel naţional şi european (2006-2009).

Aceasta etapa implică:

–analiza sistemelor informatice existente

–definirea structurilor de informaţii schimbate între diferitele sisteme existente la nivelul autorităţilor publice

–schimbul de date dintre sistemul informatic judiciar şi alte sisteme informatice

Rezultate aşteptate:

–Interconectarea sistemului informatic integrat judiciar cu alte sisteme informatice din administraţia publică, la nivel naţional şi european

Termene

–Interconectarea sistemului informatic integrat judiciar cu alte sisteme informatice din administraţia publică, la nivel naţional şi european: decembrie 2009

Costuri estimative:

–urmează a fi determinate