privind regimul străinilor în România (actualizată până la data de 1 februarie 2014
**)Republicată în temeiul art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2007 privind înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorităţii pentru străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 26 iunie 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 347/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 12 decembrie 2007, dându-se textelor o nouă numerotare.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004 şi a mai fost modificată şi completată prin:
–Legea nr. 309/2004 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 1 iulie 2004, abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 21 iulie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 260/2005;
–Legea nr. 482/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004;
–Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 25 iulie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 306/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 962 din 31 octombrie 2005;
–Legea nr. 56/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 26 martie 2007.
Prezenta ordonanţă de urgenţă constituie cadrul prin care sunt reglementate intrarea, şederea şi ieşirea străinilor pe teritoriul României sau de pe teritoriul României, drepturile şi obligaţiile acestora, precum şi măsuri specifice de control al imigraţiei, în conformitate cu obligaţiile asumate de România prin documentele internaţionale la care este parte.
Pentru scopurile prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:
a)străin - persoana care nu are cetăţenia română, cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori cetăţenia Confederaţiei Elveţiene;
Lit. a) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
b)apatrid - străinul care nu are cetăţenia niciunui stat;
c)rezident - străinul titular al unui permis de şedere temporară acordat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;
Lit. c) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
d)rezident pe termen lung - străinul titular al unui permis de şedere pe termen lung acordat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;
Lit. d) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
e)sponsor - străinul, posesor al unui permis de şedere sau al unei Cărţi albastre a Uniunii Europene eliberate de Oficiul Român pentru Imigrări, care solicită reîntregirea familiei sau ai cărui membri de familie solicită reîntregirea familiei cu acesta, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;
Lit. e) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
e^1)reîntregirea familiei - intrarea şi şederea pe teritoriul României a membrilor de familie ai unui străin cu şedere legală pe teritoriul României sau ai unui cetăţean român, în scopul păstrării unităţii familiei, indiferent de data stabilirii acestei relaţii de familie;
Lit. e^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
f)Centrul Naţional de Vize - structură specializată în cadrul Direcţiei generale afaceri consulare din Ministerul Afacerilor Externe, care contribuie la stabilirea şi realizarea politicii naţionale de vize a României, împreună cu celelalte instituţii din administraţia publică centrală, potrivit competenţelor stabilite prin lege;
f^1)fila separată pentru aplicarea vizei - are înţelesul stabilit la art. 2 pct. 8 din Regulamentul CE nr. 810/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 243 din 15 septembrie 2009, denumit în continuare Codul de vize;
Lit. f^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
g)viza - autorizaţia, materializată prin aplicarea unui colant pe un document de trecere a frontierei de stat valabil sau, după caz, pe fila separată pentru aplicarea vizei, care conferă titularului dreptul să solicite tranzitul aeroportuar, tranzitul ori şederea temporară pentru o perioadă determinată cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă;
Lit. g) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
g^1)viza de lungă şedere - viza care dă dreptul titularului să solicite prelungirea dreptului de şedere temporară pentru o perioadă mai mare de 90 de zile, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;
Lit. g^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
h)viza de tranzit aeroportuar - are înţelesul stabilit la art. 2 pct. 5 din Codul de vize;
i)drept de şedere temporară - dreptul străinului de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă determinată, în condiţiile legii;
Lit. i) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
i^1)drept de şedere pe termen lung - dreptul acordat străinului de către autorităţile competente de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă nedeterminată, în condiţiile legii;
Lit. i^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
i^2)protecţie internaţională - statutul de refugiat sau statutul conferit prin protecţie subsidiară;
Lit. i^2) a art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
j)permis de şedere - documentul de identitate care se eliberează de către Oficiul Român pentru Imigrări, în condiţiile legii, străinului căruia i se prelungeşte dreptul de şedere în România sau celui căruia i se acordă dreptul de şedere pe termen lung, după caz;
Lit. j) a art. 2 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
k)permis de şedere în scop de muncă - documentul de identitate care se eliberează străinului de către Oficiul Român pentru Imigrări, în condiţiile legii, şi atestă dreptul de şedere şi de muncă pe teritoriul României;
k^1)permis de şedere în scop de detaşare - documentul de identitate care se eliberează străinului de către Oficiul Român pentru Imigrări, în condiţiile legii, şi atestă dreptul de şedere şi de muncă în baza detaşării pe teritoriul României;
Lit. k^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
l)căsătorie de convenienţă - căsătoria încheiată cu singurul scop de a eluda condiţiile de intrare şi şedere a străinilor şi de a obţine dreptul de şedere pe teritoriul României;
m)interviu - discuţia purtată de un reprezentant al autorităţilor române cu persoana care solicită acordarea vizei române sau prelungirea dreptului de şedere în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, în scopul obţinerii de informaţii suplimentare cu privire la datele înscrise în cererile formulate, motivele deplasării şi şederii în România şi veridicitatea documentelor prezentate;
n)ofiţer de interviu - lucrătorul din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări, cu atribuţii în constatarea existenţei elementelor căsătoriei de convenienţă;
o)cercetător - străinul, titular al unei diplome de absolvire a unor studii superioare de natură să îi permită accesul la programe de doctorat şi care este acceptat de o unitate de cercetare-dezvoltare să desfăşoare activităţi de cercetare ştiinţifică în cadrul unui proiect;
p)titlu de călătorie pentru străini - document eliberat în condiţiile legii, valabil pentru o singură călătorie, pentru străinii care nu mai sunt în posesia unui document de călătorie valabil;
Lit. p) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
q)certificat de repatriere - document eliberat de către Oficiul Român pentru Imigrări ce permite ieşirea din ţară a străinilor incluşi în programul de repatriere voluntară asistată;
Lit. q) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
r)stat Schengen - stat care aplică în totalitate acquis-ul Schengen în domeniul vizelor şi imigraţiei;
Lit. r) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
s)Cartea albastră a UE - permisul de şedere în scop de muncă ce poartă denumirea «Cartea albastră a UE» şi care conferă posesorului acestuia dreptul de şedere şi de muncă pe teritoriul României în calitate de angajat pe un loc de muncă înalt calificat;
Lit. s) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
t)primul stat membru - statul membru care acordă primul «Cartea albastră a UE»;
Lit. t) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
u)şedere ilegală - prezenţa pe teritoriul României a unui străin care se află în una dintre următoarele situaţii:
(i)a trecut sau a încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României;
(îi) a intrat în România în perioada de interdicţie dispusă anterior;
(iii)nu mai îndeplineşte condiţiile de intrare şi/sau de şedere, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă;
Lit. u) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
v)îndepărtarea de pe teritoriul României - procesul de întoarcere voluntară sau sub escortă a unui străin în ţara de origine, într-o ţară de tranzit stabilită potrivit acordurilor la care România sau Uniunea Europeană sunt părţi ori într-o altă ţară terţă în care străinul decide să se întoarcă şi în care acesta va fi acceptat;
Lit. v) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
x)interdicţia de intrare - decizia sau orice alt act de natură administrativă sau judiciară prin care se interzice intrarea şi şederea pe teritoriul României pentru o perioadă determinată;
Lit. x) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
y)riscul sustragerii - existenţa unor motive care justifică într-un caz particular presupunerea că un străin care face obiectul unei proceduri de îndepărtare se poate sustrage acesteia, motivele putând fi următoarele:
(i)străinul a trecut sau a încercat să treacă ilegal frontiera de stat;
(îi) străinul nu a respectat obligaţia de a se prezenta periodic la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări care a impus măsura respectivă sau a părăsit raza de competenţă teritorială a acesteia, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;
(iii)străinul nu face dovada unui spaţiu de locuit pe teritoriul României;
(iv)străinul nu poate face dovada identităţii sale;
(v)alte motive obiective determinate de conduita străinului;
Lit. y) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
z)persoane vulnerabile - minori, minori neînsoţiţi, persoane cu handicap, persoane în vârstă, femei gravide, părinţi singuri cu copii minori şi persoane care au fost supuse torturii, violului şi altor forme grave de violenţă psihică, fizică sau sexuală.
Lit. z) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Străinii care locuiesc legal în România se bucură de protecţia generală a persoanelor şi a averilor, garantată de Constituţie şi de alte legi, precum şi de drepturile prevăzute în tratatele internaţionale la care România este parte.
(2)Străinii aflaţi legal în România se pot deplasa liber şi îşi pot stabili reşedinţa sau, după caz, domiciliul oriunde pe teritoriul României.
(3)Străinii care locuiesc legal în România şi părăsesc temporar teritoriul statului român au dreptul de a reintra pe toată durata valabilităţii permisului de şedere.
(4)Pot beneficia de măsuri de protecţie socială din partea statului, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, numai străinii cu reşedinţa sau domiciliul în România.
(5)Străinii cărora li s-a eliberat un document de către Oficiul Român pentru Imigrări au dreptul de a verifica datele personale înscrise în acesta şi, când este cazul, să solicite corectarea sau eliminarea unor date care nu corespund realităţii.
(6)Străinii cuprinşi în învăţământul de toate gradele au acces, fără restricţii, la activităţile şcolare şi de instruire în societate.
(1)Pe timpul şederii în România străinii sunt obligaţi să respecte legislaţia română.
(2)Străinii nu pot organiza pe teritoriul României partide politice ori alte organizaţii sau grupări similare acestora şi nici nu pot face parte din acestea, nu pot ocupa funcţii şi demnităţi publice şi nu pot iniţia, organiza sau participa la manifestaţii ori întruniri care aduc atingere ordinii publice sau siguranţei naţionale.
(3)Străinii nu pot finanţa partide, organizaţii, grupări sau manifestaţii ori întruniri dintre cele prevăzute la alin. (2).
(4)Străinii aflaţi pe teritoriul României sunt obligaţi să respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra şi, după caz, de a rămâne pe teritoriul României, să nu rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care li s-a aprobat şederea, precum şi să depună toate diligenţele necesare pentru a ieşi din România până la expirarea acestei perioade.
(5)Străinii care intră pe teritoriul statului român sau care ies de pe acesta au obligaţia de a se supune controlului pentru trecerea frontierei de stat, potrivit legii.
(6)Străinii aflaţi pe teritoriul României au obligaţia de a se supune, în condiţiile legii, controlului organelor de poliţie şi al celorlalte autorităţi publice competente în acest sens.
(1)Anual, prin hotărâre a Guvernului, se stabilesc:
a)numărul autorizaţiilor de muncă ce pot fi eliberate străinilor, conform prevederilor legislaţiei speciale privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României;
b)cuantumul alocaţiilor necesare pentru hrănirea, întreţinerea şi cazarea în centre, precum şi al celor pentru asistenţă medicală şi spitalizare;
c)cuantumul sumelor reprezentând mijloacele corespunzătoare atât pentru întreţinerea pe perioada şederii, cât şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau pentru tranzitul către alt stat, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c).
(2)Guvernul poate stabili, prin hotărâre, ori de câte ori este cazul, introducerea ori suspendarea unor facilităţi pe termen scurt, la acordarea dreptului de a intra sau, după caz, la prelungirea dreptului de şedere pe teritoriul României, pentru anumite categorii de străini, precum şi perioadele pentru care se acordă, respectiv se suspendă aceste facilităţi. Pe termen lung, Guvernul stabileşte strategia naţională în domeniul imigraţiei.
(3)Guvernul României, prin instituţiile abilitate, transmite Comisiei Europene şi guvernelor celorlalte state membre în timp util şi nu mai târziu de momentul în care sunt făcute publice, informaţii privind:
a)proiectele de acte normative care propun măsuri cu privire la lucrătorii din state terţe şi membrii lor de familie, în ceea ce priveşte intrarea, şederea şi angajarea în muncă, precum şi realizarea egalităţii de tratament în condiţiile de viaţă şi de muncă, drepturile salariale şi alte drepturi economice, promovarea integrării în forţa de muncă autohtonă şi în societate şi returnarea voluntară în ţara de origine a unor astfel de persoane;
b)proiecte de acorduri cu privire la subiectele prevăzute la lit. a), precum şi proiectele de acorduri de cooperare pe care intenţionează să le negocieze sau să le renegocieze cu state terţe, când aceste acorduri conţin prevederi referitoare la subiectele menţionate la lit. a);
c)proiecte de acorduri privind condiţiile de şedere şi angajare în muncă a propriilor cetăţeni care lucrează în state terţe şi a membrilor de familie ai acestora, pe care intenţionează să le negocieze sau să le renegocieze cu statele respective.
(4)Guvernul României transmite Comisiei Europene şi guvernelor celorlalte state membre textele actelor normative în vigoare, precum şi textele acordurilor încheiate cu state terţe, care reglementează subiectele menţionate la alin. (3) lit. a).
(1)Intrarea pe teritoriul României poate fi permisă străinilor care îndeplinesc următoarele condiţii:
a)posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român;
b)posedă viză sau permis de şedere acordate în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă sau, după caz, posedă orice autorizaţie care conferă titularului drept de tranzit ori de şedere pe teritoriul României în baza actelor normative ale Uniunii Europene, obligatorii şi aplicabile pentru România, dacă prin înţelegeri internaţionale nu s-a stabilit altfel;
Lit. b) a alin. (1) al art. 6 a fost modificată de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
c)prezintă, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, documente care justifică scopul şi condiţiile şederii lor şi care fac dovada existenţei unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreţinere pe perioada şederii, cât şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea;
d)prezintă garanţii că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflaţi în tranzit;
e)nu sunt incluşi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declaraţi indezirabili;
Lit. f) a alin. (1) al art. 6 a fost abrogată de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
g)pe numele lor nu au fost introduse semnalări în Sistemul de Informaţii Schengen în scopul nepermiterii intrării;
Lit. g) a alin. (1) al art. 6 a fost modificată de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
h)nu prezintă un pericol pentru apărarea şi siguranţa naţională, ordinea, sănătatea ori morala publică.
(2)Cetăţenilor străini - membri de familie ai cetăţenilor români, precum şi străinilor titulari ai unui drept de şedere pe termen lung pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene li se permite intrarea pe teritoriul României fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d).
Alin. (2) al art. 6 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
(2^1)Cetăţenilor străini titulari ai unui permis de mic trafic de frontieră li se permite intrarea pe teritoriul României fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c).
Alin. (2^1) al art. 6 a fost introdus de pct. 1 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 23 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 martie 2010.
(3)Străinilor care staţionează în zonele de tranzit internaţional ale aeroporturilor, în zonele de tranzit la frontiera de stat sau în centrele de cazare care au regimul zonei de tranzit, precum şi străinilor îmbarcaţi pe navele ori ambarcaţiunile ancorate în porturi maritime şi fluviale sau care se află în tranzit pe Dunăre ori în apele de frontieră nu li se aplică prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la condiţiile de intrare şi de şedere a străinilor pe teritoriul României.
Alin. (3) al art. 6 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(4)Intrarea străinilor pe teritoriul României se poate face prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis traficului internaţional de persoane.
(5)Trecerea frontierei de stat de către străini se poate face şi prin alte locuri, în condiţiile stabilite în acorduri şi înţelegeri bilaterale, sau prin alte puncte de trecere a frontierei, numai cu aprobarea autorităţii competente.
Alin. (5) al art. 6 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Este interzisă aducerea în România de către companiile de transport aeriene, navale sau terestre a străinilor fără documente de trecere a frontierei, cu documente sau vize false ori falsificate sau ascunşi în mijloacele de transport ori care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b).
Alin. (1) al art. 7 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(2)În cazul nerespectării dispoziţiilor alin. (1), compania de transport respectivă este obligată să asigure transportul imediat al străinilor în cauză la locul de îmbarcare sau într-un alt loc pe care străinii îl acceptă şi unde sunt acceptaţi. Dacă acest lucru nu este posibil, transportatorul este obligat să asigure cheltuielile privind cazarea şi întreţinerea, precum şi toate celelalte cheltuieli determinate de îndepărtarea de pe teritoriul României, denumită în continuare îndepărtare.
(3)Obligaţiile prevăzute la alin. (2) sunt aplicabile şi companiilor de transport cu care sosesc în România străinii aflaţi în tranzit, dacă:
a)transportatorul care urmează să-i preia pentru a-i duce în ţara de destinaţie refuză să-i îmbarce;
b)autorităţile statului de destinaţie nu permit intrarea străinilor şi îi returnează în România.
(1)Străinilor nu li se permite intrarea pe teritoriul statului român dacă:
Partea introductivă a alin. (1) al art. 8 a fost modificată de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
a)nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1);
b)sunt semnalaţi de organizaţii internaţionale la care România este parte, precum şi de instituţii specializate în combaterea terorismului că finanţează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism;
c)există indicii că fac parte din grupuri infracţionale organizate cu caracter transnaţional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;
d)există motive serioase să se considere că au săvârşit sau au participat la săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanităţii, prevăzute în convenţiile internaţionale la care România este parte.
(2)Organele poliţiei de frontieră pot să nu permită intrarea străinilor pe teritoriul statului român şi în următoarele situaţii:
Partea introductivă a alin. (2) al art. 8 a fost modificată de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
a)au săvârşit infracţiuni pe perioada altor şederi în România ori în străinătate împotriva statului sau a unui cetăţean român;
b)au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alţi străini;
b^1)au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României, au încălcat regimul vamal ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României;
Lit. b^1) a alin. (2) al art. 8 a fost introdusă de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
c)suferă de maladii care pot pune în pericol grav sănătatea publică, stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii.
(3)Organele şi instituţiile care deţin date şi informaţii cu privire la existenţa unor situaţii de natura celor prevăzute la alin. (1) şi (2) pot solicita Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră sau Oficiului Român pentru Imigrări dispunerea măsurii de nepermitere a intrării în România, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
Alin. (3) al art. 8 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(4)Măsura nepermiterii intrării în România se motivează de organele poliţiei de frontieră şi se comunică imediat persoanei în cauză, utilizând formularul prevăzut în partea B din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L105 din 13 aprilie 2006, denumit în continuare Codul frontierelor Schengen, precum şi a Departamentului Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Alin. (4) al art. 8 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Străinul căruia nu i se permite intrarea în România este obligat să părăsească imediat punctul de trecere a frontierei de stat către ţara de origine sau orice altă destinaţie pe care o doreşte, cu excepţia teritoriului României.
(2)În cazul în care părăsirea imediată a punctului de trecere a frontierei de stat de către străinul prevăzut la alin. (1) nu este posibilă, organele poliţiei de frontieră pot lua măsura cazării acestuia într-un spaţiu sau loc amenajat în acest scop în zona de tranzit, pus la dispoziţie de administratorul punctului de trecere a frontierei ori, în cazul în care acest lucru nu este posibil, într-o altă locaţie stabilită în afara punctului de trecere a frontierei, cu regim de zonă de tranzit, până la încetarea motivelor care fac imposibilă plecarea acestuia, dar nu mai mult de 24 de ore de la data cazării.
Art. 9 a fost modificat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Trecerea frontierei de stat prin punctele de trecere a frontierei sau alte locuri stabilite pentru trecerea frontierei se face numai pe baza documentelor acceptate de statul român, potrivit acordurilor internaţionale la care România este parte sau normelor europene în materie, pentru trecerea frontierei.
(2)Străinii incluşi ca însoţitori într-un document de trecere a frontierei de stat aparţinând altei persoane pot intra sau ieşi în/din România numai împreună cu titularul acestuia.
(3)Ministerul Afacerilor Externe, cu avizul Ministerului Afacerilor Interne, actualizează anual lista cuprinzând documentele de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român pentru intrarea în ţară, emise de statele sau entităţile internaţionale, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(4)Din considerente umanitare sau în aplicarea unor acorduri ori înţelegeri internaţionale la care România este parte, Guvernul României poate aproba, prin hotărâre, exceptarea de la obligativitatea deţinerii documentelor de trecere a frontierei.
Art. 10 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Străinii aflaţi temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de şedere.
(2)În cazul în care prin convenţiile internaţionale sau actele normative prin care se desfiinţează unilateral regimul de vize nu este prevăzută perioada de şedere, străinilor care nu au obligaţia obţinerii vizei pentru a intră în România li se permite accesul pe teritoriul statului român şi pot să rămână maximum 3 luni în decurs de 6 luni, începând cu data primei intrări în ţară.
Alin. (2) al art. 11 a fost modificat de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Străinul intrat legal pe teritoriul României, precum şi persoana care îl găzduieşte au obligaţia să anunţe despre aceasta organul de poliţie competent teritorial, în termen de 3 zile de la data intrării şi, respectiv, a găzduirii.
Alin. (1) al art. 12 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(2)În situaţia cazării în hoteluri sau în alte amenajări turistice, străinul va îndeplini formalităţile de luare în evidenţă la administraţia locului respectiv care, în termen de 24 de ore, va comunică datele necesare organului de poliţie competent teritorial.
(1)Pe durata şederii în România străinii sunt obligaţi să declare la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări, care le-a acordat dreptul de şedere, următoarele:
a)orice modificare intervenită în situaţia personală, în special schimbarea cetăţeniei, încheierea, desfacerea sau anularea căsătoriei, naşterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României;
b)orice modificare intervenită în legătură cu angajarea sa în muncă;
c)prelungirea valabilităţii sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat.
Lit. c) a alin. (1) al art. 13 a fost modificată de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(2)Străinul care îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa este obligat ca, în termen de 15 zile de la data mutării la noua adresă, să se prezinte la formaţiunea Oficiului Român pentru Imigrări competentă teritorial, pentru luarea în evidenţă şi efectuarea menţiunilor corespunzătoare în documentul de identitate.
(3)Furtul sau pierderea documentelor de trecere a frontierei de stat va fi declarată organului de poliţie competent teritorial.
(4)Declaraţiile prevăzute la alin. (1) se fac în termen de 30 de zile, iar cele prevăzute la alin. (3), în termen de 48 de ore.Secţiunea a 3-a Ieşirea străinilor de pe teritoriul României
(1)În cazul în care străinul nu mai este în posesia documentului de trecere a frontierei de stat în baza căruia a intrat în ţară, acesta trebuie să prezinte la ieşirea din România un nou document valabil de trecere a frontierei de stat.
(2)Ieşirea din ţară a străinilor care au cetăţenia mai multor state se face pe baza documentului de trecere a frontierei de stat cu care au intrat. În cazuri deosebite, organele poliţiei de frontieră pot permite ieşirea din ţară şi în baza documentului care atestă o altă cetăţenie.
(1)Străinului nu i se permite ieşirea din ţară în următoarele situaţii:
a)este învinuit sau inculpat într-o cauză penală şi magistratul dispune instituirea măsurii interdicţiei de părăsire a localităţii sau a ţării;
b)a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi are de executat o pedeapsă privativă de libertate.
(2)În situaţiile prevăzute la alin. (1) organele competente din cadrul Ministerului Afacerilor Interne vor pune în aplicare măsura de a nu permite ieşirea de pe teritoriul României, numai în baza documentelor încheiate de procuror, de instanţele de judecată sau de organele prevăzute de lege care au atribuţii de punere în executare a pedepsei închisorii, care conţin o asemenea măsură şi sunt transmise pentru punere în aplicare.
Alin. (2) al art. 15 a fost modificat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(3)Abrogat.
Alin. (3) al art. 15 a fost abrogat de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(4)Punerea în aplicare a măsurii se realizează, în toate cazurile, prin instituirea consemnului nominal la frontieră de către organele poliţiei de frontieră.
Alin. (4) al art. 15 a fost modificat de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
Încetarea măsurii de nepermitere a ieşirii se face prin anularea consemnului nominal, la solicitarea scrisă a autorităţii publice căreia îi revine o astfel de competenţă potrivit legii, pentru situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1).
Art. 16 a fost modificat de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
Cap. II^1 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 23 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 martie 2010.
Micul trafic de frontieră se desfăşoară potrivit acordurilor bilaterale încheiate de România cu state terţe vecine în temeiul prevederilor art. 1 alin. (2) şi art. 13 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.931/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor referitoare la micul trafic de frontieră la frontierele terestre externe ale statelor membre şi de modificare a dispoziţiilor Convenţiei Schengen, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L405 din 30 decembrie 2006.
Art. 16^1 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 23 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 martie 2010.
(1)Permisele de mic trafic de frontieră se eliberează de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în ţările terţe vecine cu care România a încheiat acordurile prevăzute la art. 16^1, în condiţiile stabilite prin aceste acorduri.
(2)Documentele prevăzute la alin. (1) se eliberează într-un termen de până la 60 de zile de la data depunerii cererii.
(3)În vederea aprobării cererilor pentru acordarea permiselor de mic trafic de frontieră, misiunile diplomatice şi oficiile consulare solicită avizul Oficiului Român pentru Imigrări numai în cazurile stabilite prin protocol aprobat prin ordin comun al ministrului afacerilor externe şi al ministrului afacerilor interne.
(4)Prin avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (3) se constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. e), g) şi h).
(5)Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul în termen de până la 30 de zile de la data primirii solicitării de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare.
Art. 16^2 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 23 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 martie 2010.
(1)Permisul de mic trafic de frontieră, eliberat străinului în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, reprezintă documentul care dă dreptul rezidenţilor din zona de frontieră să treacă frontiera de stat comună, în regim de mic trafic de frontieră, conform Regulamentului (CE) nr. 1.931/2006 şi în baza acordurilor prevăzute la art. 16^1. (2) Titularul permisului de mic trafic de frontieră are obligaţia de a avea în permanenţă asupra sa documentul, de a nu-l înstrăina şi de a-l prezenta organelor autorităţilor competente ori de câte ori i se solicită aceasta.
(3)Titularul permisului de mic trafic de frontieră este obligat să anunţe organele poliţiei de frontieră competente despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea permisului de mic trafic, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situaţii.
(4)Străinului i se eliberează de către organele emitente prevăzute la art. 16^2 alin. (1) un nou permis de mic trafic de frontieră în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus, după reluarea integrală a procedurii de eliberare.
(5)Forma şi conţinutul permiselor de mic trafic de frontieră se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Ministerul Afacerilor Externe comunică Comisiei Europene şi celorlalte state membre ale Uniunii Europene modelul de permis de trecere locală a frontierei.
(6)În temeiul art. 12 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1.931/2006, evidenţa permiselor de mic trafic de frontieră solicitate, eliberate, anulate sau revocate se ţine la nivel naţional într-un registru central, în format electronic, de către Oficiul Român pentru Imigrări, care este desemnat şi punct de contact naţional, responsabil cu gestionarea şi furnizarea datelor cuprinse în acest registru. Registrul central se alimentează şi se actualizează de către toate autorităţile cu atribuţii în domeniul micului trafic la frontieră.
Art. 16^3 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 23 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 martie 2010.
(1)Permisul de mic trafic de frontieră poate fi anulat sau revocat în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în ţară de către organele poliţiei de frontieră, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat, sau de către Oficiul Român pentru Imigrări atunci când străinii se află pe teritoriul statului român.
(2)Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării permisului de mic trafic de frontieră se face de către organele poliţiei de frontieră ori, după caz, ale Oficiului Român pentru Imigrări.
(3)Autorităţile prevăzute la alin. (1) pot lua măsura anulării permisului de mic trafic de frontieră în următoarele situaţii:
a)se constată ulterior că, la data solicitării permisului de mic trafic de frontieră, străinii nu îndeplineau condiţiile prevăzute de acordurile care reglementează regimul juridic privind micul trafic la frontiera comună;
b)străinii au obţinut permisul de mic trafic de frontieră pe baza unor documente sau informaţii false;
c)străinii au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alţi străini ori au înlesnit transportul sau cazarea acestora;
d)străinii au încălcat reglementările vamale sau au trecut ori au încercat să treacă ilegal frontiera de stat;
Lit. d) a alin. (3) al art. 16^4 a fost modificată de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
e)străinii au intrat în România în perioada de interdicţie dispusă anterior.
(4)Măsura revocării permisului de mic trafic de frontieră poate fi dispusă de către autorităţile prevăzute la alin. (1) în următoarele situaţii:
a)străinii nu mai îndeplinesc condiţiile cerute la acordarea permisului de mic trafic de frontieră;
b)după acordarea permisului de mic trafic de frontieră străinii au fost declaraţi indezirabili sau împotriva lor a fost dispusă măsura interzicerii intrării în România;
c)străinii recidivează în depăşirea zonei de frontieră prevăzută pentru micul trafic.
(5)Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a permisului de mic trafic de frontieră, luată de autoritatea competentă conform alin. (1), se comunică străinului, în scris, împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, de către:
a)misiunea diplomatică sau oficiul consular care a eliberat permisul de mic trafic de frontieră, atunci când solicitantul se află în străinătate;
b)de către organele poliţiei de frontieră, atunci când acesta se află în punctul de trecere a frontierei de stat;
c)de către Oficiul Român pentru Imigrări, atunci când cel în cauză se află în România, prin decizia de returnare prevăzută la art. 82 alin. (3) lit. a) pct. (îi), cu excepţia cazurilor în care permisul de mic trafic de frontieră a fost anulat potrivit alin. (3) lit. e) ori a fost revocat potrivit alin. (4) lit. b) sau c), situaţii în care se va emite decizia de returnare sub escortă prevăzută la art. 82 alin. (5).
(6)De la data comunicării, anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor.
Art. 16^4 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 23 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 martie 2010.
(1)În situaţia în care titularul permisului de mic trafic de frontieră depăşeşte perioada de şedere stabilită prin acordul care reglementează regimul juridic privind micul trafic la frontiera comună, împotriva acestuia se dispune măsura sancţionării contravenţionale cu amendă de la 600 lei la 1.200 lei şi se emite decizia de returnare prevăzută la art. 82 alin. (3) lit. a) pct. (i).
(2)În situaţia în care titularul permisului de mic trafic de frontieră depăşeşte zona de frontieră stabilită prin acordul care reglementează regimul juridic privind micul trafic la frontiera comună, împotriva acestuia se dispune măsura sancţionării contravenţionale cu amendă de la 600 lei la 1.200 lei şi se emite decizia de returnare prevăzută la art. 82 alin. (3) lit. a) pct. (i).
(3)În situaţia în care titularul permisului de mic trafic de frontieră nu respectă obligaţiile prevăzute la art. 16^3 alin. (2), împotriva acestuia se dispune măsura sancţionării contravenţionale cu amendă de la 100 lei la 500 lei.
(4)În situaţia în care titularul permisului de mic trafic de frontieră nu respectă termenul de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii permisului de mic trafic de frontieră, prevăzut la art. 16^3 alin. (3), împotriva acestuia se dispune măsura sancţionării contravenţionale cu amendă de la 100 lei la 500 lei.
(5)Împotriva titularului permisului de mic trafic de frontieră va fi dispusă măsura interzicerii intrării în România, după cum urmează:
a)pentru străinii prevăzuţi la alin. (1):
(i)un an în cazul unei şederi ilegale de la 30 de zile la un an sau în cazul în care străinul nu a respectat decizia de returnare;
(îi) 2 ani în cazul unei şederi ilegale de peste un an;
b)3 ani pentru străinii prevăzuţi la art. 16^4 alin. (4) lit. c).
(6)Pentru străinii prevăzuţi la art. 16^4 alin. (3) lit. e) şi alin. (4) lit. b), interdicţia va fi egală cu perioada de interdicţie dispusă anterior, dar nu mai mică de 5 ani.
(7)Interzicerea intrării se dispune în condiţiile prevăzute la art. 105. (8) În cazurile prevăzute la alin. (5) lit. a), instituirea interdicţiei se face cu aplicarea prevederilor art. 106 alin. (2).
(9)În temeiul art. 17 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.931/2006, evidenţa tuturor cazurilor de utilizare abuzivă a regimului specific micului trafic de frontieră şi a sancţiunilor aplicate se ţine la nivel naţional într-un registru special, în format electronic, de către Oficiul Român pentru Imigrări, care este responsabil cu gestionarea şi furnizarea datelor cuprinse în acest registru. Registrul special se alimentează şi se actualizează de către toate autorităţile cu atribuţii în domeniul micului trafic la frontieră.
Art. 16^5 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 23 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 martie 2010.
Forma, conţinutul şi elementele de securizare ale vizei se aprobă prin hotărâre a Guvernului României, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe cu consultarea Ministerului Afacerilor Interne şi în conformitate cu standardele Uniunii Europene în domeniu.
(1)Viza dă dreptul titularului de a intra pe teritoriul României numai în situaţia în care, în momentul prezentării acestuia în punctul de trecere a frontierei de stat, se constată de către organele Poliţiei de Frontieră Române că nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării în România, prevăzute la art. 8 alin. (1) şi (2).
(2)Dreptul de şedere acordat prin viză se poate exercita numai în perioada de valabilitate a vizei.
(1)Sunt exceptaţi de la obligativitatea vizelor cetăţenii statelor cu care România a încheiat acorduri în acest sens, în condiţiile şi pentru perioadele de şedere stabilite prin aceste acorduri.
(2)Străinii piloţi de aeronave şi ceilalţi membri ai echipajului, titulari ai unei licenţe de zbor sau ai unui certificat de echipaj, prevăzute la anexa nr. 9 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, sunt scutiţi de obligativitatea de a avea paşaport şi de a avea viză numai în situaţiile în care se află în exerciţiul funcţiunii şi:
a)nu părăsesc aeroportul de escală;
b)nu părăsesc aeroportul de destinaţie;
c)nu părăsesc teritoriul oraşului situat în apropierea aeroportului;
d)nu părăsesc aeroportul decât pentru a merge la un alt aeroport românesc.
(3)Guvernul poate stabili, prin hotărâre, exceptarea unilaterală a unor categorii de străini de la obligativitatea vizelor.Secţiunea a 2-a Tipuri de vize
În funcţie de scopurile pentru care se acordă, vizele pot fi*):
4.La articolul 20, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:
Autorităţile române acordă următoarele tipuri de vize:
a)viza de tranzit aeroportuar, identificată prin simbolul A;
b)viza de tranzit, identificată prin simbolul B*);
c)viza de scurtă şedere, identificată prin simbolul C;
d)viza de lungă şedere, identificată prin unul dintre următoarele simboluri, în funcţie de activitatea pe care urmează să o desfăşoare în România străinul căruia i-a fost acordată:
(i)desfăşurarea de activităţi economice, identificată prin simbolul D/AE;
(îi) desfăşurarea de activităţi profesionale, identificată prin simbolul D/AP;
(iii)desfăşurarea de activităţi comerciale, identificată prin simbolul D/AC;
(iv)angajare în muncă, identificată prin simbolul D/AM;
(iv^1) detaşare, identificată prin simbolul D/DT;
Pct. (iv^1) al literei d) a art. 20 a fost introdus de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(v)studii, identificată prin simbolul D/SD;
(vi)reîntregirea familiei, identificată prin simbolul D/VF;
(vii)activităţi religioase, identificată prin simbolul D/AR;
Pct. (vii) al literei d) a art. 20 a fost modificat de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(viii)activităţi de cercetare ştiinţifică, identificată prin simbolul D/CS;
(ix)viza diplomatică şi viza de serviciu, identificată prin simbolul DS;
(x)alte scopuri, identificată prin simbolul D/AS.
(1)Viza de tranzit aeroportuar se acordă în situaţiile prevăzute la art. 3 din Codul de vize.
(2)Incidenţa situaţiilor prevăzute la art. 3 alin. (2) din Codul de vize se stabileşte prin ordin comun al ministrului afacerilor externe şi al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Ministerul Afacerilor Externe informează Comisia Europeană cu privire la emiterea, respectiv abrogarea ordinului comun prevăzut la alin. (2).
Art. 21 a fost modificat de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
Articolul 22*)
Viza de tranzit
Viza de tranzit este viza care permite unui străin să tranziteze teritoriul României. Viza de tranzit poate fi eliberată pentru unul, două sau mai multe tranzituri, fără ca durata fiecărui tranzit să depăşească 5 zile.
Articolul 23*)
Viza de scurtă şedere
(1)Viza de scurtă şedere este viza care permite străinilor să solicite intrarea pe teritoriul României, pentru alte motive decât imigrarea, în vederea unei şederi neîntrerupte sau a mai multor şederi a căror durată să nu depăşească 90 de zile, în decurs de 6 luni de la data primei intrări. Acest tip de viză poate fi eliberat cu una sau mai multe intrări.
Alin. (2) al art. 23 a fost abrogat de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(3)În cazul străinilor care călătoresc în mod frecvent în România, pentru relaţii de afaceri-cooperare, la solicitarea autorităţilor administrative centrale sau a societăţilor comerciale cu mare capacitate economico-financiară, viza de scurtă şedere cu intrări multiple poate fi acordată şi pe o perioadă de un an şi, în mod excepţional, pe o perioadă de până la 5 ani. Şi în aceste situaţii durata şederii nu poate depăşi 90 de zile în decurs de 6 luni.
(4)Viza de scurtă şedere se acordă pentru următoarele scopuri:
a)misiune - străinilor care, pentru raţiuni ce ţin de funcţia lor politică, administrativă sau de utilitate publică, trebuie să se deplaseze în România. Acest tip de viză se eliberează străinilor care îndeplinesc funcţii în cadrul guvernelor, administraţiilor publice sau organizaţiilor internaţionale, precum şi pentru cei care, prin scopul şederii lor în România, prezintă interes pentru relaţiile dintre statul român şi statul de apartenenţă. Acest tip de viză se poate elibera şi membrilor de familie care îi însoţesc pe aceştia;
b)turism - pentru străinul care urmează să călătorească în România pentru motive turistice;
c)vizită - pentru străinul care intenţionează să se deplaseze în România în vizită la cetăţeni români sau străini posesori ai unui permis de şedere valabil;
d)afaceri - pentru străinul care intenţionează să călătorească în România în scopuri economice sau comerciale, pentru contracte ori tratative, pentru amplasarea, punerea în funcţiune sau verificarea folosirii şi funcţionării bunurilor achiziţionate ori vândute în cadrul contractelor comerciale şi de cooperare industrială, pentru instruirea personalului în acest sens, precum şi pentru străinul care este sau urmează să devină asociat ori acţionar al unei societăţi comerciale din România;
Lit. d) a alin. (4) al art. 23 a fost modificată de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
e)transport - pentru străinul care urmează să călătorească pentru perioade scurte, în scopul desfăşurării unor activităţi profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane;
f)activităţi sportive - pentru străinul care urmează să între în România pe o durată de timp limitată, în vederea participării la activităţi sportive ocazionale;
Lit. f) a alin. (4) al art. 23 a fost modificată de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
g)activităţi culturale, ştiinţifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activităţi care nu contravin legilor române - în condiţiile justificării prezenţei în România.
(5)Dreptul de şedere pe teritoriul României, conferit străinului prin viza de scurtă şedere, nu poate fi prelungit.
(1)Viza de lungă şedere se acordă străinilor, la cerere, pe o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii, pentru următoarele scopuri:
a)desfăşurarea de activităţi economice - străinilor care urmează să desfăşoare activităţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale, în condiţiile legii privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice;
b)desfăşurarea de activităţi profesionale - străinilor care au dreptul de a exercita în mod individual profesii pe teritoriul României în baza unor legi speciale;
c)desfăşurarea de activităţi comerciale - străinilor care sunt sau urmează să devină acţionari sau asociaţi cu atribuţii de conducere şi administrare a unor societăţi comerciale din România;
d)angajare în muncă - străinilor care urmează să între în România în vederea încadrării în muncă. Viza acordată în acest scop se va elibera şi sportivilor care urmează să evolueze în cadrul unor cluburi sau echipe din România, în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenţii civile în condiţiile legii;
d^1)detaşare - străinilor calificaţi, angajaţi ai unei persoane juridice străine, care pot să desfăşoare activităţi pe teritoriul României, în următoarele situaţii: sunt detaşaţi pe teritoriul României în numele întreprinderii şi sub coordonarea acesteia, în cadrul unui contract încheiat între întreprinderea care face detaşarea şi beneficiarul prestării de servicii care îşi desfăşoară activitatea în România, sunt detaşaţi la o unitate situată pe teritoriul României sau la o întreprindere care aparţine unui grup de întreprinderi situate pe teritoriul României;
Lit. d^1) a alin. (1) al art. 24 a fost introdusă de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
e)studii - străinilor care urmează să între în România pentru a urma cursuri în învăţământul preuniversitar, universitar sau postuniversitar, după caz, ori pentru obţinerea unor titluri ştiinţifice în cadrul instituţiilor de stat sau particulare acreditate, potrivit legii;
f)reîntregirea familiei - străinilor care urmează să între în România în scopul redobândirii unităţii familiale;
g)activităţi religioase - străinilor care urmează să între în România pentru a desfăşura activităţi în domeniul cultelor recunoscute, la cererea acestora;
Lit. g) a alin. (1) al art. 24 a fost modificată de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
h)activităţi de cercetare ştiinţifică - străinilor care urmează să între în România pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică.
i)alte scopuri.
(2)Viza de lungă şedere permite străinilor intraţi pe teritoriul României să solicite prelungirea dreptului de şedere temporară şi să obţină un permis de şedere.
(1)Viza diplomatică şi viza de serviciu permit intrarea în România, pentru o şedere, de regulă, de lungă durată, străinilor titulari ai unui paşaport diplomatic, respectiv de serviciu, care urmează să îndeplinească o funcţie oficială ca membri ai unei reprezentanţe diplomatice sau ai unui oficiu consular al statului de apartenenţă în România.
(2)Aceste tipuri de vize se eliberează titularilor de paşapoarte diplomatice, respectiv de serviciu sau asimilate acestora, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe al statului trimiţător sau a unei reprezentanţe diplomatice ori consulare a acestuia, precum şi membrilor de familie, împreună cu care titularul locuieşte, şi sunt valabile pe perioada misiunii sau în conformitate cu înţelegerile bilaterale la care România este parte.
Abrogat.
Art. 26 a fost abrogat de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
Articolul 27*)
Acordarea vizei române
(1)Viza română poate fi acordată străinilor, la cerere, în condiţiile şi pentru scopurile prevăzute în prezentul capitol.
(2)Viza română se acordă numai dacă:
a)sunt îndeplinite condiţiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c)-h);
b)nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d);
c)pe numele străinului nu a fost introdusă alertă privind refuzul eliberării vizei în Sistemul informatic integrat pe probleme de migraţie, azil şi vize;
d)pe numele străinului nu au fost primite semnalări privind nepermiterea intrării din partea reprezentanţilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European, precum şi ai statelor părţi la Acordul privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen la 14 iunie 1985, denumit în continuare Acordul Schengen, în cadrul cooperării consulare;
e)nu există motive să se considere că viza este solicitată în scopul migrării ilegale;
f)străinul nu a fost condamnat definitiv pentru infracţiuni săvârşite în străinătate, incompatibile cu scopul pentru care solicită acordarea vizei;
g)sunt îndeplinite condiţiile generale prevăzute în prezenta secţiune, precum şi condiţiile speciale de acordare a vizei în funcţie de scopul pentru care este solicitată.
Articolul 28*)
Condiţii cu privire la valabilitatea documentelor de călătorie
(1)Valabilitatea documentului de călătorie în care urmează să fie aplicată viza trebuie să depăşească valabilitatea vizei solicitate cu cel puţin 3 luni.
(2)Pe cale de excepţie, pentru motive de urgenţă, cu caracter umanitar sau de interes naţional ori în virtutea unor obligaţii internaţionale asumate de România, pot fi acordate vize şi străinilor care se află în posesia unor documente de trecere a frontierei de stat, a căror valabilitate este mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), cu condiţia ca durata de valabilitate a vizei să nu o depăşească pe cea a documentului.
Condiţiile cu privire la depunerea cererilor pentru acordarea vizei de tranzit aeroportuar sau a vizei de scurtă şedere, precum şi cele referitoare la admisibilitatea acestor cereri sunt cele prevăzute la art. 9 şi 10, respectiv la art. 19 din Codul de vize.
Articolul 29*)
Condiţii cu privire la solicitarea vizei
(1)Cererea de acordare a vizei trebuie să fie însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, valabil potrivit art. 28, în care să poată fi aplicată viza, de documente care să justifice scopul şi condiţiile călătoriei, precum şi de dovada că posedă mijloace de întreţinere pe timpul şederii în România şi pentru a părăsi teritoriul României.
(2)Pot fi acceptate ca dovadă a mijloacelor de întreţinere sumele de bani în valută convertibilă, cecuri de călătorie, carnete de cec asupra unui cont în devize, cărţi de credit cu extrasul de cont pentru acestea, emis cu cel mult două zile înaintea solicitării vizei, sau orice alte mijloace care dovedesc existenţa resurselor financiare corespunzătoare.
(3)La depunerea cererii de acordare a vizei române, solicitantul este, de regulă, chemat la interviu.
(4)Cererea de acordare a vizei de intrare în România nu se preia în următoarele cazuri:
a)nu este însoţită de documentele prevăzute la alin. (1);
b)în urma interviului nu s-a demonstrat buna-credinţă a solicitantului sau a rezultat că străinul nu îndeplineşte condiţiile generale şi speciale pentru acordarea vizei române prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
(5)La solicitarea vizei de intrare în România străinii trebuie să se prezinte personal la autorităţile competente să acorde viza.
(6)Pot face excepţie de la prevederile alin. (3) şi (5) personalităţile marcante ale vieţii sociale, culturale, politice sau economice ori cazurile în care străinii trebuie să parcurgă o distanţă foarte mare pentru a se prezenta la misiunea diplomatică sau la oficiul consular şi numai dacă nu există niciun dubiu cu privire la buna-credinţă a solicitantului, precum şi în cazul unor grupuri organizate, când un organism recunoscut şi demn de încredere răspunde de buna-credinţă a solicitanţilor.
Articolul 30*)
Organele competente să acorde viza română
(1)Viza română se acordă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.
(2)Lista statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul României este cea prevăzută în anexa nr. I la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de această obligaţie, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene seria L nr. 81 din 21 martie 2001. (3) Viza de scurtă şedere se acordă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, astfel:
a)fără aprobarea prealabilă a Centrului Naţional de Vize, pentru străinii care provin din statele prevăzute în lista menţionată la alin. (2), pentru care nu este necesară procedura invitaţiei;
b)cu aprobarea prealabilă a Centrului Naţional de Vize, pentru străinii care provin din statele menţionate în lista prevăzută la art. 37 alin. (2).
(4)În vederea aprobării cererilor pentru acordarea vizelor de scurtă şedere, Centrul Naţional de Vize solicită avizul Oficiului Român pentru Imigrări numai în cazurile stabilite prin protocol aprobat prin ordin comun al ministrului afacerilor externe şi al ministrului afacerilor interne.
(5)Avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (4) constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) şi h), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), precum şi la art. 27 alin. (2) lit. c) şi e).
Alin. (5) al art. 30 a fost modificat de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(6)Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul în termen de până la 7 zile lucrătoare de la data primirii solicitării Centrului Naţional de Vize. În situaţii temeinic justificate, termenul poate fi prelungit cu până la 7 zile lucrătoare.
(7)Viza de lungă şedere se acordă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, cu aprobarea Centrului Naţional de Vize, numai după obţinerea avizului Oficiului Român pentru Imigrări.
(8)Avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (7) constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) şi h), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), art. 27 alin. (2) lit. c) şi e), precum şi a condiţiilor speciale pentru fiecare tip de viză.
Alin. (8) al art. 30 a fost modificat de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(9)Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul prevăzut la alin. (7) în termen de până la 30 de zile de la data primirii solicitării Ministerului Afacerilor Externe. În cazuri temeinic justificate, când este necesară o examinare mai aprofundată a cererii, termenul poate fi prelungit cu 15 zile.
Alin. (9) al art. 30 a fost modificat de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(10)Viza de lungă şedere pentru străinii care sunt membri de familie ai cetăţenilor români se acordă de misiunile diplomatice şi de oficiile consulare ale României, fără plata taxelor consulare.
(11)În cazul în care misiunea diplomatică sau oficiul consular emitent identifică o eroare după ce autocolantul de viză a fost aplicat în documentul de călătorie, autocolantul de viză se anulează barându-l cu o cruce cu cerneală neradiabilă şi se aplică un alt autocolant de viză pe o pagină diferită.
Alin. (11) al art. 30 a fost introdus de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(12)În scopul primirii cererilor de vize şi al eliberării vizelor, România poate încheia acorduri bilaterale de reprezentare, cu oricare dintre statele Schengen. Aceste acorduri se încheie de Ministerul Afacerilor Externe în formă simplificată şi vor menţiona durata şi aria de aplicabilitate, competenţele în materie de acceptare sau respingere a cererilor de vize, precum şi modalităţile de încetare. România, în situaţia în care este stat reprezentat, va notifica Comisia Europeană cu privire la acordurile încheiate, la momentul intrării în vigoare şi încetării acestora.
Alin. (12) al art. 30 a fost introdus de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
Articolul 31*)
Eliberarea vizei române
Viza se eliberează de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României numai dacă la data eliberării vizei mai sunt îndeplinite condiţiile ce au stat la baza aprobării acesteia.
Articolul 32*)
Acordarea vizei de către organele poliţiei de frontieră
Organele poliţiei de frontieră aplică prevederile art. 35 şi 36 din Codul de vize pentru acordarea, cu titlu de excepţie, în punctele de trecere a frontierei de stat, a vizelor de scurtă şedere şi a vizelor de tranzit.
Art. 32 a fost modificat de pct. 37 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Viza poate fi anulată sau revocată în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în ţară de către organele poliţiei de frontieră, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat sau cu ocazia depistării persoanelor care au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat, ori de către Oficiul Român pentru Imigrări, atunci când străinii se află pe teritoriul statului român. Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării vizei în ţară se face de către organele poliţiei de frontieră ori, după caz, ale Oficiului Român pentru Imigrări.
Alin. (1) al art. 33 a fost modificat de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(2)Autorităţile prevăzute la alin. (1) pot lua măsura anulării vizei în următoarele situaţii*):
a)se constată că la data solicitării vizei străinii nu îndeplineau condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă;
b)străinii au obţinut viza de intrare pe baza unor documente sau informaţii false;
c)străinii au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alţi străini ori au înlesnit transportul sau cazarea acestora;
d)străinii au încălcat reglementările vamale ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat;
Lit. d) a alin. (2) al art. 33 a fost modificată de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
e)străinii au intrat în România în perioada de interdicţie, dispusă anterior.
Lit. e) a alin. (2) al art. 33 a fost introdusă de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(3)Măsura revocării vizei poate fi dispusă de către autorităţile prevăzute la alin. (1) în următoarele situaţii:
a)străinii nu mai îndeplinesc condiţiile cerute la acordarea vizei;
b)nu se respectă scopul pentru care a fost acordată viza de intrare;
c)după acordarea vizei, împotriva străinilor a fost dispusă măsura interzicerii intrării în România sau au fost declaraţi indezirabili.
Lit. c) a alin. (3) al art. 33 a fost modificată de pct. 41 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(4)Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a vizei se comunică străinului, în scris, împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, de către misiunea diplomatică sau de oficiul consular care a acordat viza, atunci când solicitantul se află în străinătate, de către organele poliţiei de frontieră, atunci când acesta se află în punctul de trecere a frontierei de stat, şi de către Oficiul Român pentru Imigrări, prin decizia de returnare prevăzută la art. 82, atunci când cel în cauză se află în România. De la data comunicării, anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor.
(4^1)Decizia de anulare sau, după caz, de revocare dispusă de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, după caz, de organele poliţiei de frontieră poate fi contestată în condiţiile legii contenciosului administrativ. Decizia de anulare sau de revocare dispusă de către Oficiul Român pentru Imigrări poate fi contestată în condiţiile art. 84.
Alin. (4^1) al art. 33 a fost introdus de pct. 42 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(5)Dacă o viză este anulată sau revocată se aplică o ştampilă cu menţiunea «ANULAT» sau «REVOCAT», iar elementul optic variabil al autocolantului de viză, elementul de securitate «efect de imagine latentă», precum şi termenul «viză» se anulează prin haşurare.
Alin. (5) al art. 33 a fost modificat de pct. 43 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(6)La controlul pentru trecerea frontierei de stat organele poliţiei de frontieră limitează perioada de valabilitate a vizei în situaţia în care constată că străinul nu posedă mijloacele de întreţinere pentru întreaga perioadă de valabilitate a acesteia. Limitarea vizei se materializează prin înscrierea pe viză a perioadei pentru care străinul are mijloace de întreţinere, potrivit legii*).
(1)Durata valabilităţii şi/sau a dreptului de şedere stabilit prin viza de scurtă şedere eliberată de autorităţile române sau de către un alt stat Schengen poate fi prelungită în condiţiile art. 33 din Codul de vize.
(2)Autoritatea naţională competentă să prelungească viza prevăzută la alin. (1), aplicată pe paşapoartele simple, este Oficiul Român pentru Imigrări şi formaţiunile teritoriale ale acestuia, iar pentru cele aplicate pe paşapoartele de serviciu sau diplomatice este Ministerul Afacerilor Externe.Secţiunea a 4-a*) Condiţii speciale de acordare a vizelor de tranzit aeroportuar, de tranzit şi de scurtă şedere
(1)Viza de tranzit aeroportuar se acordă, în situaţiile prevăzute la art. 3 din Codul de vize, de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu aprobarea prealabilă a Departamentului consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în condiţiile existenţei vizei unui stat terţ care permite străinilor continuarea călătoriei. Această viză se poate acorda în condiţiile prezentării biletului de avion valabil până la destinaţie şi permite străinilor rămânerea în zona aeroportuară cel mult 5 zile*).
(2)Acest tip de viză nu este necesar în cazurile prevăzute la art. 3 alin. (5) din Codul de vize.
Art. 34 a fost modificat de pct. 44 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
Articolul 35*)
Condiţii de acordare a vizei de tranzit
(1)Viza de tranzit se acordă solicitanţilor în următoarele condiţii:
a)sunt în posesia vizei unui stat terţ şi, dacă este cazul, a unui stat limitrof României, care permite străinilor continuarea călătoriei;
b)posedă bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau prezintă permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto.
(2)Sunt exceptaţi de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. b) însoţitorii conducătorilor auto, care călătoresc împreună cu aceştia.
Articolul 36*)
Condiţii de acordare a vizelor de scurtă şedere
(1)În funcţie de scopul pentru care a fost solicitată viza de scurtă şedere, este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii:
a)misiune - viza se acordă străinilor care fac dovada că au una dintre calităţile prevăzute la art. 23 alin. (4) lit. a) şi se deplasează în România în virtutea acestor calităţi;
b)turism - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:
(i)voucher sau rezervare fermă la o unitate de cazare turistică şi itinerarul călătoriei;
(îi) bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;
(iii)asigurare medicală;
(iv)dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;
c)vizită - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:
(i)bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;
(îi) asigurare medicală;
(iii)invitaţie autentificată din partea persoanei vizitate, din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăseşte România până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză, precum şi, atunci când persoana vizitată se obligă, mijloacele de întreţinere şi cazarea străinului;
(iv)dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă, dacă persoana vizitată nu asigură mijloacele de întreţinere;
(v)dovada asigurării condiţiilor de cazare, sub forma unei rezervări ferme la o unitate de cazare, a unui act de proprietate sau de închiriere a unei locuinţe în România pe numele solicitantului, dacă persoana vizitată nu asigură cazarea;
d)afaceri - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:
(i)bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;
(îi) asigurare medicală;
(iii)invitaţie din partea unei societăţi comerciale sau autorităţi publice de a participa la întâlniri, conferinţe, târguri ori congrese având legătură cu comerţul sau cu industria, din care să rezulte faptul că societatea comercială ori autoritatea publică respectivă va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăseşte România până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau prin alte documente care dovedesc scopul călătoriei;
(iv)dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;
(v)dovada asigurării condiţiilor de cazare;
e)transport - viza se acordă străinilor dacă prezintă:
(i)documente care să ateste profesia solicitantului, precum şi activitatea ce urmează a fi desfăşurată pe durata şederii;
(îi) asigurare medicală;
(iii)permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport;
(iv)licenţă de transport şi licenţă de execuţie;
f)activităţi sportive - viza se acordă străinilor dacă prezintă:
(i)invitaţia organizatorilor, care să ateste asigurarea medicală şi a cazării;
(îi) lista oficială a delegaţiei sportive străine, cu specificarea calităţii fiecărui membru;
(iii)abrogat;
Pct. (iii) al literei f) a alin. (1) al art. 36 a fost abrogat de pct. 45 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
g)activităţi culturale, ştiinţifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activităţi care nu contravin legilor române - viza se acordă străinilor dacă prezintă:
(i)documente emise de instituţiile la care urmează să se deplaseze pentru a justifica prezenţa în România;
(îi) bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;
(iii)dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă.
Pct. (iii) al literei g) a alin. (1) al art. 36 a fost modificat de pct. 46 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(iv)asigurare medicală;
(v)dovada asigurării condiţiilor de cazare.
(2)Sunt exceptaţi de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. (îi), lit. c) pct. (i), lit. d) pct. (i) şi lit. g) pct. (îi) însoţitorii conducătorilor auto care călătoresc împreună cu aceştia.
(3)Refuzul acordării vizei de scurtă şedere nu poate fi contestat.
(1)Acordarea vizelor de scurtă şedere străinilor proveniţi din statele menţionate în lista prevăzută la art. 30 alin. (2) pentru care este stabilită procedura invitaţiei se face potrivit prevederilor art. 27-29, cu respectarea condiţiilor speciale din prezenta secţiune*).
(2)Lista statelor pentru ai căror cetăţeni sunt aplicabile aceste prevederi se stabileşte de către Ministerul Afacerilor Externe, cu avizul Ministerului Afacerilor Interne.
(1)Străinilor din categoria prevăzută la art. 37 alin. (1), posesori de paşapoarte simple, li se poate acorda viza de scurtă şedere cu una sau mai multe călătorii, dacă prezintă misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare invitaţie scrisă din partea unei persoane fizice sau juridice, din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăseşte România până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză, în următoarele scopuri:
a)vizită - pot face invitaţii cetăţenii români, cetăţenii unui alt stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European, cetăţenii Confederaţiei Elveţiene sau străinii posesori ai unui document care atestă rezidenţa sau şederea pe teritoriul României, cu prezentarea, după caz, a următoarelor documente:
Partea introductivă a lit. a) a alin. (1) al art. 38 a fost modificată de pct. 47 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(i)cartea de identitate sau paşaportul pentru cetăţenii români, cartea de identitate sau paşaportul şi certificatul de înregistrare, cartea de rezidenţă sau cartea de rezidenţă permanentă pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European şi pentru cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, precum şi pentru membrii de familie ai acestora şi paşaportul şi permisul de şedere pentru străini, în original şi în copie;
Pct. (i) al lit. a) a alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(îi) dovada asigurării condiţiilor de cazare;
(iii)dovada posibilităţilor de asigurare a întreţinerii străinului în cuantum de cel puţin 30 euro/zi pentru întreaga perioadă pentru care este invitat;
(iv)copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat, aparţinând străinului invitat;
(v)două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;
b)turism - pot face invitaţii, nominal pentru fiecare străin invitat, societăţile comerciale cu profil turistic, cu prezentarea următoarelor documente:
(i)actele de înfiinţare ale persoanei juridice care face invitaţia;
Pct. (i) al literei b) a alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 49 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(îi) certificat constatator eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi, după caz, împuternicirea din partea societăţii comerciale pentru persoana desemnată să invite în numele acesteia;
Pct. (îi) al lit. b) a alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 49 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(iii)cartea de identitate sau permisul de şedere, după caz, al persoanei împuternicite;
(iv)copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparţinând străinului invitat;
(v)două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;
c)afaceri - pot face invitaţii, de regulă, pentru 3 persoane simultan, societăţile comerciale cu sediul în România. În numele societăţilor comerciale pot invita numai persoanele care sunt desemnate, conform legii, să reprezinte societatea comercială ori sunt deţinătoare ale majorităţii capitalului social. În acest caz este necesară prezentarea următoarelor documente:
(i)actele de înfiinţare ale persoanei juridice care face invitaţia;
Pct. (i) al lit. c) a alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 50 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(îi) certificat constatator eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi, după caz, împuternicirea din partea societăţii comerciale pentru persoana desemnată să invite în numele acesteia;
Pct. (îi) al lit. c) a alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 50 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(iii)cartea de identitate sau permisul de şedere, după caz, al persoanei împuternicite;
(iv)copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparţinând străinului invitat;
(v)două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;
(vi)dovada asigurării condiţiilor de cazare a străinului invitat pe perioada şederii în România.
(2)Invitaţiile se completează în două exemplare şi se depun la sediul formaţiunilor teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea aprobării.
(3)Aprobarea este condiţionată de verificarea documentelor prezentate şi a evidenţelor Oficiului Român pentru Imigrări, în scopul constatării îndeplinirii condiţiilor legale privind intrarea în România a străinilor în cauză şi, implicit, al prevenirii intrării în România a unor străini care nu prezintă suficiente garanţii că vor părăsi teritoriul la expirarea vizei.
(4)Soluţionarea cererilor de aprobare a invitaţiilor se face în termen de 60 de zile de la data depunerii.
(5)În cazul aprobării, un exemplar al invitaţiei va fi înmânat persoanei care invită, în scopul transmiterii către străinul invitat în vederea prezentării în original la misiunea diplomatică sau la oficiul consular unde solicită acordarea vizei române.
(6)Străinul poate solicita acordarea vizei în termen de 30 de zile de la aprobarea invitaţiei.
(7)Nu se aprobă o nouă invitaţie depusă de un solicitant, indiferent de scopul acesteia, dacă una dintre persoanele invitate anterior de acesta nu a părăsit teritoriul ţării în termenul de valabilitate al vizei.
(8)Vizele se acordă cu un drept de şedere de până la 90 de zile, în funcţie de perioada pentru care străinul este invitat.
(1)Forma, conţinutul şi elementele de siguranţă ale invitaţiei prevăzute de prezenta secţiune se stabilesc de către Ministerul Afacerilor Interne, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe. Ministerul Afacerilor Interne va asigura, prin Oficiul Român pentru Imigrări, confecţionarea formularelor*).
(2)Costul formularelor se suportă de către persoanele fizice sau juridice care invită.
(1)Centrul Naţional de Vize poate aproba acordarea vizelor, cu avizul prealabil al Oficiului Român pentru Imigrări, fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute în prezenta secţiune, pentru următoarele categorii de străini:
a)străinul minor al cărui părinte este beneficiar al statutului de refugiat sau are protecţie subsidiară ori se află în posesia unui permis de şedere în România, cu condiţia ca acesta să fie valabil cel puţin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;
Lit. a) a alin. (1) al art. 40 a fost modificată de pct. 51 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
b)soţul/soţia şi părinţii străinului beneficiar al statutului de refugiat sau care are protecţie subsidiară ori care se află în posesia unui permis de şedere în România, cu condiţia ca acesta să fie valabil cel puţin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;
Lit. b) a alin. (1) al art. 40 a fost modificată de pct. 51 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
c)străinul major al cărui părinte este cetăţean român;
d)străinul, părinte al unui cetăţean român.
(2)Centrul Naţional de Vize poate aproba acordarea vizei, fără avizul Oficiului Român pentru Imigrări şi fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute în prezenta secţiune, pentru următoarele categorii de străini:
a)străinii căsătoriţi cu cetăţeni români;
b)străinii copii minori ai cetăţenilor români;
c)străinii posesori ai unui permis de şedere valabil în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau în statele părţi la Acordul Schengen, fără ca valabilitatea vizei să depăşească valabilitatea permisului de şedere*);
d)străinii posesori ai unui permis de şedere valabil în state pentru ai căror cetăţeni nu există obligativitatea vizei de intrare în statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau în statele părţi la Acordul Schengen;
e)străinii care au aplicate în documentul de trecere a frontierei de stat vize ale statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European, ale statelor părţi la Acordul Schengen sau ale statelor pentru ai căror cetăţeni nu există obligativitatea vizei de intrare în aceste state. Viza română nu poate depăşi valabilitatea acestei vize*);
f)străinii care urmează să vină în România în scop de afaceri, la solicitarea autorităţilor administrative, precum şi a societăţilor comerciale, care sunt înscrise pe listele contribuabililor la bugetul de stat, stabilite de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi care îşi asumă, printr-o scrisoare de garanţie adresată în original Centrului Naţional de Vize, obligaţia suportării cheltuielilor privind asistenţa materială, medicală şi a celor de îndepărtare;
Lit. f) a alin. (2) al art. 40 a fost modificată de pct. 52 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
g)străinii care urmează să vină în România în scop de vizită, la solicitarea misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare străine acreditate în România;
h)străinii pentru care s-a solicitat acordarea vizei, în scris, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare, din partea autorităţilor publice centrale ori a camerelor de comerţ străine;
i)persoanele pentru care s-a solicitat acordarea vizei la Centrul Naţional de Vize din partea următoarelor instituţii din România: Administraţia Prezidenţială, Parlament, Guvern şi alte autorităţi publice centrale şi locale, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti, precum şi cele teritoriale şi a prefecturilor, care îşi asuma obligaţia suportării cheltuielilor privind asistenţa materială, medicală şi a celor de îndepărtare, printr-o scrisoare de garanţie transmisă în original;
j)şoferii de TIR;
k)personalităţile din diaspora românească şi descendenţii acestora;
l)părinţii elevilor sau studenţilor străini, acceptaţi la studii în România, care sosesc în vederea primei instalări a acestora, sub rezerva prezentării unui document apostilat sau, după caz, supralegalizat, eliberat de autorităţile din statul de origine care să ateste legătura de rudenie.
Lit. l) a alin. (2) al art. 40 a fost introdusă de pct. 53 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi economice se acordă străinilor care urmează să desfăşoare activităţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale, în conformitate cu legea privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice şi care prezintă următoarele documente:
a)dovada îndeplinirii condiţiilor referitoare la atestarea pregătirii profesionale, prevăzute de legea privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice;
b)asigurare medicală pe perioada valabilităţii vizei;
c)certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică.
(1)Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi profesionale în mod individual se acordă străinilor care urmează să desfăşoare aceste activităţi în conformitate cu legile speciale care reglementează condiţiile de exercitare a profesiilor respective.
(2)Acest tip de viză poate fi acordat străinilor care îndeplinesc următoarele condiţii:
a)fac dovada îndeplinirii condiţiilor legale de exercitare a profesiilor respective;
b)fac dovada faptului că în ţara de origine practică o profesie similară cu cea pe care intenţionează să o desfăşoare în România;
c)prezintă dovada asigurării medicale pe perioada valabilităţii vizei;
d)prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică.
(1)Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine, străinilor care sunt acţionari ori asociaţi, cu atribuţii de conducere sau de administrare, ai unor societăţi comerciale, persoane juridice române, care urmează să realizeze o investiţie, în condiţiile prezentului articol.
(2)Avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine se acordă străinilor prevăzuţi la alin. (1) care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)prezintă un plan de afaceri care va cuprinde date referitoare la: identificarea firmei, obiectul de activitate al acesteia, obiectul şi valoarea investiţiei, numărul estimat de locuri noi de muncă şi etapele de creare a acestora, etapele derulării procesului de investiţie şi sumele aferente acestora, locaţia investiţiei, durata investiţiei şi amortizării acesteia, proiecţia activităţii financiare pe o perioadă de minimum 3 ani;
b)fac dovada, printr-un singur extras de cont eliberat de o bancă din România pe numele persoanei fizice cetăţean străin, solicitant al avizului, că dispun de fondurile necesare desfăşurării activităţii, în valoare de cel puţin 100.000 euro, pentru străinii asociaţi într-o societate cu răspundere limitată şi cel puţin 150.000 euro, pentru străinii acţionari într-o societate pe acţiuni;
c)vor realiza, în maximum 12 luni de la data obţinerii permisului de şedere, o investiţie potrivit planului de afaceri prevăzut la lit. a), aducând un aport de capital sau tehnologie în valoare de minimum 100.000 euro pentru o societate cu răspundere limitată şi de cel puţin 150.000 euro pentru o societate pe acţiuni;
d)prin activitatea pe care o presupune investiţia propusă, aceasta va crea, în maximum 12 luni de la data obţinerii permisului de şedere, cel puţin 10 noi locuri de muncă pentru o societate cu răspundere limitată şi cel puţin 15 noi locuri de muncă pentru o societate pe acţiuni.
(3)În cazul societăţilor cu 2 sau mai mulţi asociaţi ori acţionari, care solicită acordarea avizului, condiţiile prevăzute la alin. (2) vor trebui analizate pentru fiecare solicitant în mod separat, valoarea investiţiei ce urmează a fi realizată şi numărul locurilor de muncă ce urmează a fi create majorându-se în mod corespunzător, în funcţie de numărul solicitanţilor de aviz.
(4)Străinii care au mai obţinut anterior un aviz din partea Agenţiei Române pentru Investiţii Străine sau a Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine pot solicita eliberarea unui alt aviz, în condiţiile prezentului articol, în următoarele situaţii:
a)dovedesc imposibilitatea obiectivă de realizare a planului de afaceri anterior;
b)dovedesc că au realizat planul de afaceri anterior.
(5)Solicitarea de viză va fi însoţită de următoarele documente:
a)avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine;
b)certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică;
c)asigurare medicală pe perioada valabilităţii vizei;
d)dovada asigurării condiţiilor de cazare.
(6)Cererea însoţită de documentele prevăzute la alin. (5) se depune la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României şi se transmite, prin intermediul Departamentului consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Oficiului Român pentru Imigrări, pentru avizare conform competenţelor.
(7)Avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine este valabil 6 luni de la data emiterii şi are drept scop constatarea îndeplinirii condiţiilor tehnice, de utilitate şi fezabilitate economică a investiţiei ce urmează a fi implementată de către cetăţeanul străin.
Art. 43 a fost modificat de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Viza de lungă şedere pentru angajare în muncă se acordă străinilor pe baza autorizaţiei de muncă eliberate de Oficiul Român pentru Imigrări în condiţiile legii, cu excepţia autorizaţiei de muncă pentru lucrători detaşaţi.
(2)Solicitarea de viză trebuie să fie însoţită de următoarele documente:
a)copia autorizaţiei de muncă eliberate de Oficiul Român pentru Imigrări sau, după caz, documente prin care să se facă dovada că solicitantul se încadrează în categoriile prevăzute la alin. (3);
b)dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim brut garantat în plată pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
c)certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din statul de domiciliu sau de reşedinţă;
d)asigurarea medicală pe perioada valabilităţii vizei.
(3)Viza de lungă şedere pentru angajare în muncă se acordă şi următoarelor categorii de străini care pot fi încadraţi în muncă sau pot presta muncă la persoane fizice sau juridice din România fără autorizaţie de muncă:
a)străinilor al căror acces fără autorizaţie de muncă pe piaţa muncii din România este stabilit în textul acordurilor, convenţiilor sau înţelegerilor la care România este parte;
b)străinilor care desfăşoară activităţi didactice, ştiinţifice sau alte categorii de activităţi specifice cu caracter temporar în instituţii de profil acreditate din România, în baza unor acorduri bilaterale sau în baza ordinului ministrului de resort;
c)străinilor care urmează să desfăşoare pe teritoriul României activităţi temporare solicitate de ministere ori de alte organe ale administraţiei publice centrale sau locale ori de autorităţi administrative autonome;
d)străinilor care sunt numiţi şefi de filială, reprezentanţă sau de sucursală ai unei companii de pe teritoriul României care are sediul în străinătate, iar la data solicitării nu sunt asociaţi, acţionari sau administratori la o persoană juridică română.
(4)Străinul poate solicita viza de lungă şedere pentru angajare în muncă în termen de 60 de zile de la data eliberării autorizaţiei de muncă. Viza se aprobă de Centrul Naţional de Vize, în termen de 10 zile de la data depunerii cererii de eliberare a vizei, fără a mai fi necesară obţinerea avizului prevăzut la art. 30 alin. (7).
(5)Pentru străinii prevăzuţi la alin. (3) este necesară obţinerea avizului Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la art. 30 alin. (7).
Art. 44 a fost modificat de pct. 55 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Viza de lungă şedere pentru detaşare se acordă străinilor pe baza autorizaţiei de muncă pentru lucrători detaşaţi, eliberată de Oficiul Român pentru Imigrări, în condiţiile legii.
(2)Viza de lungă şedere pentru detaşare se acordă şi străinilor angajaţi ai persoanelor juridice cu sediul în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană, detaşaţi în România, posesori ai unui permis de şedere din acel stat, care pot fi încadraţi în muncă sau pot presta muncă la persoane fizice sau juridice din România fără autorizaţie de muncă.
(3)Prevederile art. 44 alin. (2) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
(4)Pentru străinii prevăzuţi la alin. (2) este necesară obţinerea avizului Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la art. 30 alin. (7).
Art. 44^1 a fost introdus de pct. 56 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Viza de lungă şedere pentru studii poate fi acordată, la cerere, străinilor care solicită intrarea pe teritoriul României în calitate de student sau care participă la un program de schimb de elevi.
(2)Calitatea de student o au străinii acceptaţi la studii de către o instituţie de învăţământ de stat sau particulară, acreditată ori autorizată provizoriu potrivit legii, inclusiv pentru participarea la cursuri de doctorat.
Alin. (2) al art. 45 a fost modificat de pct. 57 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(3)Solicitarea trebuie să fie însoţită de următoarele documente:
a)în cazul studenţilor:
(i)dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educaţiei Naţionale, din care să rezulte că va urma o formă de învăţământ de zi;
(îi) dovada achitării taxei de studii pentru cel puţin un an de studii;
(iii)dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de cel puţin salariul minim net pe ţară lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
(iv)certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică;
(v)asigurarea medicală pe perioada valabilităţii vizei;
(vi)încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor;
b)în cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi:
(i)dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educaţiei Naţionale, din care să rezulte că va urma o formă de învăţământ de zi;
(îi) dovada de participare într-un program de schimb de elevi, realizat de o organizaţie constituită în condiţiile legii şi recunoscută pentru acest scop;
(iii)dovada din partea organizaţiei care realizează schimbul de elevi, din care să rezulte că aceasta va asigura mijloacele de întreţinere şi eventualele costuri privind îndepărtarea;
(iv)asigurarea medicală pe perioada valabilităţii vizei;
(v)dovada privind asigurarea cazării la o familie selectată de către organizaţia care realizează schimbul de elevi şi care deţine un spaţiu de locuit considerat normal pentru o familie din România;
(vi)încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor.
(4)Străinii care participă la un program de schimb de elevi trebuie să aibă vârsta cuprinsă, de regulă, între 7 şi 19 ani.
(5)Străinii bursieri ai statului român nu sunt obligaţi să prezinte documentele prevăzute la alin. (3) lit. a) pct. (îi) şi (iii), iar cei de origine română nu sunt obligaţi să prezinte documentele prevăzute la alin. (3) lit. a) pct. (iii).
Alin. (5) al art. 45 a fost modificat de pct. 57 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(6)Viza prevăzută la alin. (1) se acordă şi străinilor acceptaţi la studii în baza documentelor internaţionale la care România este parte.
(1)Sponsorul posesor al unui permis de şedere temporară valabil un an, al unei Cărţi albastre a UE, al unui permis de şedere pe termen lung sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protecţiei subsidiare poate solicita reîntregirea familiei pentru:
a)soţ/soţie;
b)copiii minori necăsătoriţi ai sponsorului şi ai soţului/soţiei, inclusiv cei adoptaţi;
c)copiii minori necăsătoriţi ai sponsorului, inclusiv cei adoptaţi, aflaţi în întreţinerea sa şi asupra cărora sponsorul exercită drepturile părinteşti. Dacă drepturile părinteşti sunt exercitate în comun, este necesar şi consimţământul celuilalt titular al drepturilor părinteşti cu privire la reîntregirea familiei solicitată de sponsor;
d)copiii minori necăsătoriţi ai soţului/soţiei, inclusiv cei adoptaţi aflaţi în întreţinerea sa şi asupra cărora soţul/soţia exercită drepturile părinteşti. Dacă drepturile părinteşti sunt exercitate în comun, este necesar şi consimţământul celuilalt titular al drepturilor părinteşti cu privire la reîntregirea familiei solicitată de sponsor.
Alin. (1) al art. 46 a fost modificat de pct. 58 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(2)Oficiul Român pentru Imigrări poate aproba, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, reîntregirea familiei şi pentru următoarele categorii:
a)rudele de gradul I în linie ascendentă ale sponsorului sau ale soţului/soţiei, în cazul în care nu se pot întreţine singure şi nu se bucură de un sprijin familial adecvat în ţara de origine;
b)copiii adulţi necăsătoriţi ai sponsorului sau ai soţului/soţiei, în cazul în care aceştia nu se pot întreţine singuri din motive medicale.
(3)Minorii neînsoţiţi, beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare, pot solicita reîntregirea familiei pentru:
a)rudele de gradul I în linie ascendentă sau tutorele legal; ori b) atunci când aceştia nu există sau nu pot fi identificaţi, orice altă rudă a acestuia.
(4)Abrogat.
Alin. (4) al art. 46 a fost abrogat de pct. 59 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(5)Abrogat.
Alin. (5) al art. 46 a fost abrogat de pct. 59 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(6)Străinii prevăzuţi la alin. (1), titulari ai unui drept de şedere pentru desfăşurarea unei activităţi de cercetare ştiinţifică şi străinii posesori ai Cărţii albastre a UE pot solicita reîntregirea familiei chiar dacă valabilitatea permisului de şedere este mai mică de un an.
Alin. (6) al art. 46 a fost modificat de pct. 60 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(7)Cererea-tip se depune la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări pe a cărei rază solicitantul locuieşte în mod legal şi va fi însoţită de următoarele documente:
a)certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada legăturii de rudenie;
b)declaraţia solicitantului, în formă autentică, din care să reiasă că membrii de familie vor locui împreună cu acesta;
c)copia documentului care atestă dreptul de şedere pe teritoriul României;
d)dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit pentru o locuinţă considerată normală pentru o familie similară în România;
Lit. d) a alin. (7) al art. 46 a fost modificată de pct. 61 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
e)dovada mijloacelor de întreţinere;
f)dovada asigurării în sistemul de asigurări sociale de sănătate a solicitantului;
Lit. f) a alin. (7) al art. 46 a fost modificată de pct. 61 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
g)declaraţia scrisă a persoanei care deţine împreună cu sponsorul custodia comună a copilului minor pentru care se solicită reîntregirea familiei, din care să rezulte consimţământul ca acesta să locuiască împreună cu sponsorul pe teritoriul României;
Lit. g) a alin. (7) al art. 46 a fost introdusă de pct. 62 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
h)copia documentului de călătorie al membrului de familie pentru care se solicită reîntregirea familiei.
Lit. h) a alin. (7) al art. 46 a fost introdusă de pct. 62 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(8)În cazul în care există dubii cu privire la încheierea căsătoriei ori legătura de rudenie, Oficiul Român pentru Imigrări poate solicita şi alte dovezi pentru stabilirea acestora.
Alin. (8) al art. 46 a fost modificat de pct. 63 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(9)Cererea se aprobă în cazul îndeplinirii următoarelor condiţii:
a)să nu existe o stare de bigamie sau de poligamie;
b)solicitantul să deţină un spaţiu de locuit considerat normal pentru o familie similară din România;
c)solicitantul să posede mijloace de întreţinere, pe lângă cele necesare pentru propria întreţinere potrivit legii, în cuantum corespunzător salariului minim net pe economie pentru fiecare membru de familie;
d)persoana pentru care se solicită reîntregirea familiei îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e) şi h).
Lit. d) a alin. (9) al art. 46 a fost introdusă de pct. 64 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(10)Pentru beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare, care solicită reîntregirea familiei, nu este obligatorie prezentarea documentelor prevăzute la alin. (7) lit. d)-f) şi nici îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (9) lit. b) şi c).
(11)Cererea va fi soluţionată în termen de maximum 3 luni de la data depunerii.
(12)Aprobarea cererii se comunică în scris solicitantului, în vederea transmiterii acesteia membrilor de familie interesaţi, care o prezintă la misiunea diplomatică sau la oficiul consular în termen de 60 de zile de la data emiterii, odată cu cererea de acordare a vizei de lungă şedere pentru reîntregirea familiei.
Alin. (12) al art. 46 a fost modificat de pct. 65 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(13)În cazul respingerii cererii, motivele vor fi comunicate străinului în scris.
(14)Viza se eliberează de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din ţara în care membrii de familie îşi au reşedinţa sau domiciliul.
(15)Solicitarea de viză trebuie să fie însoţită de următoarele documente:
a)comunicarea Oficiului Român pentru Imigrări, prevăzută la alin. (12);
b)dovada asigurării medicale pe perioada valabilităţii vizei;
c)certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de domiciliu sau de reşedinţă a străinului.
(16)Pot solicita viză pentru reîntregirea familiei şi următoarele categorii de persoane:
a)străinii căsătoriţi cu cetăţeni români;
b)străinii necăsătoriţi care convieţuiesc cu cetăţeni români necăsătoriţi, dacă au cel puţin un copil împreună, denumiţi în continuare parteneri;
c)copiii cetăţeanului român, ai soţului/soţiei sau ai partenerului, inclusiv cei adoptaţi, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în întreţinerea cetăţeanului român, a soţului/soţiei sau a partenerului;
d)rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetăţeanului român sau ale soţului/soţiei acestuia;
e)străinul părinte al cetăţeanului român minor, dacă face dovada faptului că minorul se află în întreţinerea sa sau că există obligaţia plăţii pensiei de întreţinere, obligaţie pe care străinul şi-o îndeplineşte cu regularitate;
Lit. e) a alin. (16) al art. 46 a fost introdusă de pct. 66 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
f)străinii, membrii de familie ai cetăţenilor români, care fac dovada că sunt înregistraţi cu drept de rezidenţă în alt stat membru în această calitate.
Lit. f) a alin. (16) al art. 46 a fost introdusă de pct. 66 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(17)Solicitarea de viză depusă de persoanele prevăzute la alin. (16) lit. a)-e) va fi însoţită de certificatul de căsătorie eliberat de autorităţile române sau transcris în condiţiile legii ori, după caz, de dovada existenţei legăturii de rudenie sau a calităţii de partener.
Alin. (17) al art. 46 a fost modificat de pct. 67 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(17^1)Solicitarea de viză depusă de persoanele prevăzute la alin. (16) lit. f) va fi însoţită de documente care să ateste că sunt înregistraţi cu drept de rezidenţă în alt stat membru, în calitate de membru de familie al cetăţeanului român.
Alin. (17^1) al art. 46 a fost introdus de pct. 68 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(18)Adopţia trebuie să fie dispusă printr-o decizie a unei autorităţi române competente, în condiţiile legii, sau printr-o decizie a unei autorităţi a altui stat, care produce efecte juridice pe teritoriul României.
(19)Acordarea vizei de lungă şedere pentru reîntregirea familiei poate fi refuzată atunci când solicitarea se întemeiază pe o căsătorie de convenienţă constatată anterior, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, sau când se constată existenţa unei stări de bigamie sau poligamie.
Alin. (19) al art. 46 a fost modificat de pct. 69 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
Viza de lungă şedere pentru activităţi religioase se acordă străinilor, la cerere, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia îşi au reşedinţa sau domiciliul, în următoarele condiţii:
a)existenţa avizului Secretariatului de Stat pentru Culte. Avizul se acordă străinilor care desfăşoară activităţi similare în ţara de origine sau de reşedinţă;
b)dovada calităţii de reprezentant al unei organizaţii religioase legal înfiinţate în România;
c)dovada spaţiului de locuit şi a mijloacelor de întreţinere, la nivelul a 3 salarii medii pe economia naţională;
d)dovada asigurării medicale şi că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică;
e)prezentarea certificatului de cazier judiciar sau a altui document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine a străinului.
Art. 47 a fost modificat de pct. 70 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică se acordă străinilor în baza avizului Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi al Oficiului Român pentru Imigrări.
(2)Avizul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică se eliberează la solicitarea unităţilor şi instituţiilor de cercetaredezvoltare, cu îndeplinirea următoarelor condiţii:
a)unităţile de cercetare-dezvoltare să fie atestate în condiţiile legii;
b)să existe un acord de primire între unităţile prevăzute la lit. a) şi cercetătorul care a fost acceptat să desfăşoare activităţi în cadrul unui proiect de cercetare ştiinţifică. Forma şi condiţiile în care se încheie acordul de primire vor fi stabilite prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(3)Solicitarea de viză trebuie să fie însoţită de următoarele documente:
a)acordul de primire avizat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică;
b)certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de domiciliu sau de reşedinţă;
c)asigurarea medicală valabilă pe perioada valabilităţii vizei.
(1)Viza de lungă şedere pentru alte scopuri se acordă, la cerere, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia îşi au reşedinţa sau domiciliul, următoarelor categorii de străini:
a)abrogată;
Lit. a) a alin. (1) al art. 49 a fost abrogată de pct. 71 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
b)abrogată;
Lit. b) a alin. (1) al art. 49 a fost abrogată de pct. 71 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
c)celor desemnaţi ca administratori ai unei societăţi comerciale, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
(i)au calitatea de administrator;
(îi) la data solicitării nu sunt asociaţi sau acţionari la societatea comercială în cauză sau la altă persoană juridică română şi nu au avut aceste calităţi în ultimii 2 ani;
(iii)la societatea comercială în cauză nu mai există un alt străin care a obţinut un drept de şedere în acest scop;
(iv)societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital sau transfer de tehnologie de cel puţin 50.000 euro;
d)celor care solicită intrarea pe teritoriul României în scopul formării profesionale neremunerate în cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat ori în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat autorizate în condiţiile legii să desfăşoare astfel de activităţi, dacă fac dovada că îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
(i)au încheiat un contract de formare pentru participarea neremunerată la o formă de pregătire în cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat ori în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat autorizate în condiţiile legii să desfăşoare astfel de activităţi;
(îi) dispun de mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin salariul mediu brut pe economie lunar pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
(iii)au încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea pe teritoriul României în acest scop, dacă străinul este minor.
Lit. d) a alin. (1) al art. 49 a fost modificată de pct. 72 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
e)celor care desfăşoară activităţi în cadrul unor programe de voluntariat, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
(i)au încheiat un contract de voluntariat cu o persoană juridică de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ, denumită în continuare organizaţie-gazdă, în cuprinsul căruia se face menţiune cu privire la activitatea pe care urmează să o desfăşoare, condiţiile în care sunt supravegheaţi în îndeplinirea sarcinilor, precum şi la orele de lucru;
(îi) organizaţia-gazdă asigură cazarea, mijloacele de întreţinere şi asigurarea medicală pentru întreaga perioadă de valabilitate a vizei, precum şi eventualele costuri privind îndepărtarea;
(iii)au vârsta de peste 14 ani inclusiv;
(iv)au încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea pe teritoriul României în acest scop, dacă străinul este minor;
f)celor care urmează tratament medical de lungă durată, în cadrul instituţiilor medicale publice sau private, dacă prezintă scrisoare de acceptare din partea instituţiilor respective, în care să fie precizate diagnosticul şi durata tratamentului. Această viză poate fi acordată şi pentru un eventual însoţitor, care asistă străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menţionat expres în scrisoarea de acceptare;
g)celor care desfăşoară alte activităţi ce nu contravin legilor române, dacă îşi justifică prezenţa pe teritoriul României.
(2)Străinilor din categoriile prevăzute la alin. (1) li se acordă viză dacă:
a)prezintă dovada asigurării medicale pe perioada de valabilitate a vizei;
b)prezintă dovada asigurării condiţiilor de cazare;
c)prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine.
Acordarea dreptului de şedere pe termen lung
Titlul Cap. IV a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
(1)Străinilor care au intrat în România în baza unei vize de lungă şedere, precum şi celor care sunt exceptaţi de la obligativitatea obţinerii vizei de lungă şedere li se poate prelungi dreptul de şedere temporară de către Oficiul Român pentru Imigrări sau de formaţiunile sale teritoriale, în condiţiile prevăzute în prezenta secţiune.
(2)Dreptul de şedere temporară în România se poate prelungi succesiv pentru perioade de până la un an, numai dacă:
a)sunt îndeplinite în continuare condiţiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c), e), g) şi h);
Lit. a) a alin. (2) al art. 50 a fost modificată de pct. 73 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
b)nu a intervenit, pe perioada şederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) şi alin. (2);
c)posedă document de călătorie valabil, cu excepţia cazurilor în care documentul de călătorie a expirat după intrarea în România şi, din motive independente de voinţa străinului, acesta nu a putut fi prelungit;
d)solicită acordarea sau prelungirea dreptului de şedere pentru acelaşi scop pentru care i s-a acordat viza sau i s-a prelungit dreptul de şedere în baza căruia se află pe teritoriul României, cu excepţia membrilor de familie ai cetăţeanului român sau ai cetăţeanului străin beneficiar al unui drept de şedere pe termen lung, dacă solicită prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei, precum şi a solicitanţilor unei Cărţi albastre a UE;
Lit. d) a alin. (2) al art. 50 a fost modificată de pct. 73 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
e)a respectat anterior scopul pentru care i s-a aprobat şederea în România;
f)face dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit şi locuieşte efectiv la adresa la care declară că are reşedinţa pe teritoriul României. În cazul străinilor care beneficiază de un drept de şedere pentru reîntregirea familiei, dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit se poate face de către sponsorul sau cetăţeanul român ai cărui membri de familie sunt şi cu care aceştia locuiesc efectiv.
Lit. f) a alin. (2) al art. 50 a fost modificată de pct. 73 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
g)prezintă dovada asigurării sociale de sănătate;
h)prezintă dovada achitării taxelor aferente prelungirii dreptului de şedere şi a costului documentului ce se emite în acest scop;
i)sunt îndeplinite condiţiile generale prevăzute în prezenta secţiune, precum şi condiţiile speciale de prelungire a dreptului de şedere în funcţie de scopul pentru care este solicitată aceasta.
(3)Străinii sunt obligaţi ca, la expirarea valabilităţii documentelor prevăzute la alin. (2) lit. c), f) şi g), să întreprindă demersurile necesare prelungirii valabilităţii sau reînnoirii acestora.
(4)Prelungirea dreptului de şedere temporară se poate acorda şi pentru perioade mai mari de un an în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă sau pe bază de reciprocitate.
Alin. (4) al art. 50 a fost modificat de pct. 74 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Cererile de prelungire a dreptului de şedere temporară se depun personal de către solicitanţi, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat şederea, la formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări de la locul de reşedinţă.
(2)Cererea va fi însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie, de un certificat medical eliberat de o instituţie sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică, de dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit la adresa la care declară că are reşedinţa pe teritoriul României, de dovada asigurării sociale de sănătate, a mijloacelor de întreţinere şi a taxelor aferente prelungirii dreptului de şedere şi costului documentului ce se emite în acest scop, precum şi de celelalte acte prevăzute în prezentul capitol, în funcţie de scopul pentru care solicită aprobarea şederii în România.
(3)Dovada mijloacelor de întreţinere poate fi făcută cu adeverinţă de salariu, talon de pensie, declaraţie privind impozitul pe venitul global, extras de cont bancar ori alte documente echivalente.
(4)Cererea va fi soluţionată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. În cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condiţiilor de prelungire a dreptului de şedere, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluţionare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.
(5)Când prelungirea dreptului de şedere este solicitată în baza căsătoriei şi sunt necesare verificări suplimentare conform art. 63, termenul de soluţionare a cererii poate fi prelungit până la maximum 90 de zile, caz în care dreptul de şedere se prelungeşte de drept până la soluţionarea cererii.
(6)Dacă este necesar, solicitantul poate fi chemat la interviu. Neprezentarea la interviu poate constitui motiv de refuz al prelungirii dreptului de şedere, cu excepţia cazurilor în care solicitantul face dovada că neprezentarea se datorează unor motive independente de voinţa acestuia.
Alin. (6) al art. 51 a fost modificat de pct. 75 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(7)În situaţia solicitării prelungirii dreptului de şedere în scopul reîntregirii familiei, interviul prevăzut la alin. (6) va fi susţinut de către ambii soţi.
Alin. (7) al art. 51 a fost introdus de pct. 76 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(8)Cererea de prelungire a dreptului de şedere formulată de posesorul Cărţii albastre a UE obţinute într-un alt stat membru se soluţionează în termen de 15 zile de la data primirii cererii.
Alin. (8) al art. 51 a fost introdus de pct. 76 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Dacă la data depunerii cererii nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile generale şi condiţiile speciale în funcţie de scopul şederii, prevăzute în prezenta secţiune, sau străinul se găseşte în una dintre situaţiile de revocare a dreptului de şedere temporară prevăzute la art. 77 alin. (3), prelungirea dreptului de şedere temporară se refuză.
Alin. (1) al art. 52 a fost modificat de pct. 77 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(2)Decizia de refuz al prelungirii dreptului de şedere, precum şi motivele care au stat la baza acesteia se comunică solicitantului prin decizia de returnare prevăzută la art. 82.
1.Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru desfăşurarea de activităţi economice, profesionale şi comerciale
(1)Străinului intrat în România în scopul desfăşurării de activităţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale i se prelungeşte dreptul de şedere temporară în acest scop, dacă:
a)prezintă autorizaţia de desfăşurare a activităţii, în original şi în copie, eliberată potrivit legii;
b)prezintă dovada deţinerii legale a spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea;
c)face dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de cel puţin 250 euro lunar;
d)activitatea desfăşurată corespunde condiţiilor pentru care a fost acordat dreptul de şedere iniţial;
e)obiectul activităţii desfăşurate este cel iniţial ori o continuare sau un rezultat al acesteia.
(2)Cererea de prelungire a dreptului de şedere temporară trebuie însoţită de următoarele documente:
a)autorizaţia de desfăşurare a activităţii, în original şi în copie, eliberată potrivit legii;
b)dovada deţinerii legale a spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea;
c)documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel puţin 250 euro lunar, obţinute din activitatea desfăşurată.
Străinului intrat în România în scopul exercitării în mod individual a unei activităţi profesionale i se poate prelungi dreptul de şedere temporară, dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
a)face dovada faptului că exercită în mod efectiv activitatea profesională în condiţiile prevăzute de legea specială;
b)prezintă documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel puţin 250 euro lunar.
(1)Străinului intrat în România în scopul desfăşurării de activităţi comerciale i se poate prelungi dreptul de şedere temporară, în următoarele condiţii:
a)are avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine;
b)deţine legal spaţiul pentru sediul social;
c)este acţionar sau asociat al societăţii comerciale, cu atribuţii de conducere sau de administrare;
d)deţine mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin 700 euro lunar, dacă este acţionar, şi 500 euro lunar, dacă este asociat.
(2)Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineşte următoarele condiţii:
a)activitatea societăţii comerciale se desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri;
b)obiectul activităţii desfăşurate este cel iniţial ori o continuare sau un rezultat al acestuia;
c)deţine legal spaţiul pentru sediul social;
d)este acţionar sau asociat al societăţii comerciale, cu atribuţii de conducere sau de administrare;
e)investiţia este concretizată în aport de capital sau tehnologie în valoare de 70.000 euro, în cazul acţionarului, sau 50.000 euro, în cazul asociatului, şi în crearea a cel puţin 15 locuri de muncă, în cazul acţionarului, respectiv 10 locuri de muncă, în cazul asociatului. În cazul creării de locuri de muncă, acestea trebuie să fie încadrate cu persoane angajate cu normă întreagă de muncă, în condiţiile legii;
Lit. e) a alin. (2) al art. 55 a fost modificată de pct. 78 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
f)deţine mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin 700 euro lunar, dacă este acţionar, şi 500 euro lunar, dacă este asociat, obţinute din activitatea desfăşurată pe teritoriul României.
(3)Dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute în prezentul articol se face cu următoarele documente:
a)planul de afaceri avizat de Agenţia Română pentru Investiţii Străine;
b)document eliberat de Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine, care să ateste că activitatea se desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri;
Lit. b) a alin. (3) al art. 55 a fost modificată de pct. 79 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
c)certificatul constatator, din care să rezulte calitatea solicitantului, denumirea, sediul social şi obiectul principal de activitate al societăţii comerciale, menţiunile efectuate la comunicarea instanţelor de judecată, durata de funcţionare a societăţii comerciale, principalii indicatori economico-financiari, respectiv total active imobilizate, cifra de afaceri, profit net sau pierderi, număr mediu de salariaţi.
Lit. c) a alin. (3) al art. 55 a fost modificată de pct. 79 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
d)înscrierile de menţiuni prevăzute de lege, corespunzătoare modificărilor intervenite cu privire la actul constitutiv al societăţii comerciale;
e)abrogată;
Lit. e) a alin. (3) al art. 55 a fost abrogată de pct. 80 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
f)adeverinţă eliberată de inspectoratul teritorial de muncă, din care să rezulte numărul persoanelor angajate.
Lit. f) a alin. (3) al art. 55 a fost modificată de pct. 81 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(4)În cazul investiţiilor de cel puţin 150.000 euro sau dacă au fost create cel puţin 25 de locuri de muncă, dovada mijloacelor de întreţinere se poate face şi cu alte documente legale. Pentru investiţiile de cel puţin 200.000 euro sau dacă au fost create cel puţin 50 de locuri de muncă, nu este necesară dovada mijloacelor de întreţinere.
Alin. (4) al art. 55 a fost modificat de pct. 82 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(5)Dreptul de şedere temporară în acest scop se prelungeşte succesiv pentru perioade de până la un an, iar în cazul străinilor care fac dovada că au efectuat investiţii de minimum 500.000 euro sau că au creat peste 50 de locuri de muncă cu normă întreagă dreptul de şedere se prelungeşte pe perioade de 3 ani.
Alin. (5) al art. 55 a fost modificat de pct. 82 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(6)Cuantumul investiţiei şi numărul locurilor de muncă se calculează în funcţie de cota de participare a asociatului sau acţionarului la societatea comercială.
2.Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru străinii angajaţi în muncă
(1)Străinilor intraţi în România în scopul angajării în muncă, posesori ai unei autorizaţii valabile de muncă pentru lucrători permanenţi, lucrători sezonieri, lucrători stagiari, sportivi, nominale, pentru lucrători transfrontalieri sau pentru lucrători înalt calificaţi li se prelungeşte dreptul de şedere temporară dacă prezintă următoarele documente:
a)contractul individual de muncă cu normă întreagă, vizat de inspectoratul teritorial de muncă, din care să rezulte faptul că salariul înscris este cel puţin la nivelul salariului mediu brut pe economie. În cazul lucrătorilor înalt calificaţi, acesta va fi la nivelul de cel puţin 4 ori salariul mediu brut pe economie;
b)actul medical de atestare a stării de sănătate, din care să rezulte că străinul este apt pentru a fi încadrat în muncă.
(2)În cazul în care informaţiile sau documentele furnizate, pe care se întemeiază cererea străinului posesor al unei autorizaţii valabile de muncă pentru lucrători înalt calificaţi, sunt necorespunzătoare, Oficiul Român pentru Imigrări îi comunică solicitantului informaţiile suplimentare cerute şi stabileşte un termen de 30 de zile pentru trimiterea acestora. Termenul prevăzut la art. 51 alin. (4) se suspendă până la primirea de către Oficiul Român pentru Imigrări a informaţiilor sau a documentelor suplimentare necesare. Dacă nu au fost furnizate informaţiile sau documentele suplimentare până la termenul prevăzut, solicitarea poate fi respinsă.
(3)Străinilor intraţi în România în scopul detaşării, posesori ai unei autorizaţii valabile de muncă pentru lucrători detaşaţi, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară dacă prezintă următoarele documente:
a)decizia de detaşare, tradusă şi legalizată;
b)dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul salariului mediu brut pe economie.
(4)Străinilor angajaţi ai persoanelor juridice cu sediul pe teritoriul unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, detaşaţi în România, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară dacă prezintă următoarele documente:
a)decizia de detaşare, tradusă şi legalizată;
b)permisul de şedere eliberat de statul în care îşi are sediul angajatorul, în original şi în copie;
c)dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul salariului mediu brut pe economie.
(5)Dreptul de şedere al străinilor detaşaţi poate fi prelungit pentru perioada prevăzută în decizia de detaşare, dar nu mai mult de un an într-un interval de 5 ani.
(6)Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară în scop de muncă se acordă dacă străinul prezintă documentele prevăzute la alin. (1), precum şi certificatul de atestare fiscală emis de administraţia finanţelor publice în a cărei rază teritorială îşi are sediul angajatorul din care să rezulte că nu are datorii la bugetul de stat la sfârşitul trimestrului încheiat anterior depunerii cererii.
(7)Dreptul de şedere temporară se prelungeşte pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă, dar nu mai mult de un an.
(8)Străinilor posesori ai unei autorizaţii valabile de muncă pentru lucrători înalt calificaţi li se prelungeşte dreptul de şedere temporară pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă plus 3 luni, dar nu mai mult de 2 ani.
(9)Prelungirea dreptului de şedere pentru străinii prevăzuţi la art. 44 alin. (3) se acordă numai dacă aceştia prezintă documentele prevăzute la alin. (1) şi, după caz, pe cele prevăzute la alin. (3).
(10)Străinii posesori ai unui permis de şedere în scop de studii pot solicita prelungirea dreptului de şedere în scop de muncă, după finalizarea studiilor, fără obligativitatea obţinerii unei vize de lungă şedere în acest scop, cu condiţia încheierii unui contract de muncă cu normă întreagă, în specialitatea studiilor absolvite.
(11)Aprobarea sau respingerea cererii de eliberare a Cărţii albastre a UE va fi comunicată de către Oficiul Român pentru Imigrări, în scris, primului stat membru, în termen de 30 de zile de la data deciziei, atunci când România este al doilea stat membru.
Art. 56 a fost modificat de pct. 83 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
Prelungirea dreptului de şedere pentru străinii al căror acces pe piaţa muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state
(1)Condiţiile referitoare la intrarea şi şederea străinilor al căror acces pe piaţa muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate cu alte state sunt prevăzute în aceste acorduri.
(2)Angajatorul are obligaţia ca, în termen de 5 zile de la intrarea în România a străinilor prevăzuţi la alin. (1), să comunice, în scris, formaţiunii Oficiului Român pentru Imigrări, competentă teritorial, situaţia nominală a acestora.
3.Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru străinii veniţi în scop de studii
(1)Străinii intraţi în România pentru studii pot solicita prelungirea dreptului de şedere, astfel:
a)în cazul studenţilor sau elevilor, pentru perioade succesive de până la un an, dacă:
(i)sunt înscrişi la studii la o instituţie de învăţământ de stat ori particulară, acreditată sau autorizată provizoriu potrivit legii, forma învăţământ de zi, inclusiv pentru participarea la cursuri de doctorat;
Pct. (i) al lit. a) a alin. (1) al art. 58 a fost modificat de pct. 84 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(îi) dovedesc că şi-au achitat taxele de studii;
(iii)fac dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de cel puţin salariul minim net pe economie, pe perioada valabilităţii permisului de şedere;
b)în cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi, pe o perioadă care să nu depăşească un an, dacă:
(i)sunt înscrişi la o unitate de învăţământ de stat sau particulară acreditată potrivit legii, forma învăţământ de zi;
(îi) participă într-un program de schimb de elevi, realizat de o organizaţie constituită în condiţiile legii şi recunoscută pentru acest scop;
(iii)dacă organizaţia care realizează schimbul de elevi îşi asumă responsabilitatea pentru asigurarea cazării, a mijloacelor de întreţinere şi a eventualelor costuri privind îndepărtarea.
(1^1)Străinilor care nu au absolvit studiile în perioada acordată iniţial li se poate aproba prelungirea ulterioară a dreptului de şedere, în scopul finalizării studiilor, pentru o perioadă de maximum un an.
Alin. (1^1) al art. 58 a fost introdus de pct. 85 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(2)Străinilor de origine română li se poate prelungi dreptul de şedere temporară pentru studii, fără îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (iii).
(3)Dreptul de şedere temporară pentru studii se poate prelungi cu cel mult 90 de zile după absolvirea studiilor, în vederea definitivării situaţiei şcolare sau universitare şi a avizării documentelor de studii.
(1)Străinul căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de şedere în scop de studii în România poate schimba profilul de studiu sau al specializării profesionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu condiţia ca durata totală a şederii prevăzută pentru studiile iniţiale să nu fie depăşită.
(2)În situaţia în care, prin schimbarea profilului de studiu sau a specializării profesionale, se depăşeşte durata totală a şederii prevăzută pentru studiile iniţiale, este necesară obţinerea unei noi vize de lungă şedere în scop de studii.
(1)Străinii cărora li s-a acordat dreptul de şedere în scop de studii pot lucra pentru a-şi completa mijloacele de întreţinere numai cu program redus.
(2)Angajarea în muncă se face numai în baza unei autorizaţii de muncă eliberate în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 562007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 134/2008.
Alin. (2) al art. 60 a fost modificat de pct. 86 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Străinilor intraţi în România în scop de studii, bursieri ai statului român, li se prelungeşte dreptul de şedere, în condiţiile prevăzute la art. 58 şi 59, fără a fi necesară prezentarea dovezii mijloacelor de întreţinere şi a taxelor de studii.
(2)Permisele de şedere pentru această categorie de străini se acordă pe o perioadă egală cu durata totală a studiilor şi cu scutire de la plata taxelor consulare.
4.Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei
(1)Străinilor intraţi în România în conformitate cu prevederile art. 46, cu excepţia persoanelor prevăzute la art. 46 alin. (16), li se poate prelungi dreptul de şedere, astfel:
a)pentru soţul/soţia sponsorului, dacă:
(i)prezintă documente din care să rezulte existenţa căsătoriei;
(îi) nu există o stare de bigamie sau de poligamie;
(iii)soţii locuiesc împreună;
(iv)fac dovada mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul salariului minim net pe economie;
b)pentru ceilalţi membri de familie ai sponsorului, dacă:
(i)prezintă documente din care să rezulte existenţa legăturii de rudenie;
(îi) locuiesc împreună cu sponsorul, în cazul minorilor;
(iii)fac dovada mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul salariului minim net pe economie.
(2)Pentru membrii de familie ai beneficiarilor statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei nu este obligatorie îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (iv), respectiv la alin. (1) lit. b) pct. (iii).
(3)Străinilor membri de familie ai unui cetăţean român li se poate prelungi dreptul de şedere, dacă cetăţeanul român, potrivit legii, are domiciliul sau reşedinţa în România, astfel:
a)pentru străinii căsătoriţi cu cetăţeni români, dacă:
(i)prezintă certificatul de căsătorie, în condiţiile prevăzute de lege;
(îi) nu există o stare de bigamie sau de poligamie;
b)pentru parteneri, dacă:
(i)prezintă certificatul de naştere al copilului;
(îi) atât străinul, cât şi cetăţeanul român fac dovada că sunt necăsătoriţi;
(iii)fac dovada convieţuirii cu cetăţeanul român;
c)pentru copiii cetăţeanului român, ai soţului/soţiei sau ai partenerului, inclusiv cei adoptaţi, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în întreţinerea cetăţeanului român, a soţului/soţiei sau a partenerului, dacă:
(i)prezintă documente din care să rezulte existenţa legăturii de rudenie;
(îi) locuiesc împreună cu cetăţeanul român;
d)pentru rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetăţeanului român sau ale soţului/soţiei acestuia, dacă prezintă documente din care să rezulte existenţa legăturii de rudenie. În situaţia în care străinul este părinte al unui minor cetăţean român, acesta trebuie să facă dovada faptului că minorul se află în întreţinerea sa sau că există obligaţia plăţii pensiei de întreţinere, obligaţie pe care străinul şi-o îndeplineşte cu regularitate.
Lit. d) a alin. (3) al art. 62 a fost modificată de pct. 87 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(3^1)Dacă după 18 luni de şedere legală în primul stat membru ca posesor de Carte albastră a UE străinul se mută în România în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat, membrilor de familie ai acestuia care solicită reîntregirea li se poate prelungi dreptul de şedere conform prevederilor alin. (1), cu obligaţia de a prezenta şi permisul de şedere eliberat de primul stat membru.
Alin. (3^1) al art. 62 a fost introdus de pct. 88 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(3^2)Străinilor membri de familie ai cetăţenilor români care au fost înregistraţi cu drept de rezidenţă în alt stat membru în această calitate li se poate prelungi dreptul de şedere dacă:
a)fac dovada că au fost înregistraţi cu drept de rezidenţă în alt stat membru în calitate de membru de familie al cetăţeanului român cu domiciliul sau reşedinţa în România;
b)la depunerea cererii, prezintă următoarele documente:
(i)paşaport valabil;
(îi) certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada existenţei legăturii de rudenie, a parteneriatului înregistrat ori a relaţiei de convieţuire;
(iii)documente care să ateste că au fost înregistraţi cu drept de rezidenţă în alt stat membru, în calitate de membru de familie al cetăţeanului român;
(iv)cartea de identitate a cetăţeanului român al cărui membru de familie este străinul.
Alin. (3^2) al art. 62 a fost introdus de pct. 88 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(4)Nu se acordă prelungirea dreptului de şedere atunci când se constată:
a)existenţa unei stări de bigamie sau de poligamie;
b)că cei 2 soţi nu mai au împreună o relaţie conjugală sau o relaţie de familie efectivă, pe teritoriul României.
Alin. (4) al art. 62 a fost modificat de pct. 89 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(5)Dreptul de şedere temporară se prelungeşte individual, pentru fiecare membru de familie pe aceeaşi perioadă pentru care i s-a acordat dreptul de şedere sponsorului. Soţului/soţiei şi membrilor de familie ai unui cetăţean român sau ai sponsorului titular al unui drept de şedere pe termen lung li se poate prelungi dreptul de şedere temporară pentru perioade de până la 5 ani.
Alin. (5) al art. 62 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
(5^1)Membrului de familie al cetăţeanului român cu domiciliul în străinătate i se prelungeşte dreptul de şedere temporară pe o perioadă care nu depăşeşte perioada de valabilitate a cărţii provizorii de identitate a cetăţeanului român.
Alin. (5^1) al art. 62 a fost introdus de pct. 90 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(6)Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru străinii prevăzuţi la alin. (3) şi (3^2) se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare.
Alin. (6) al art. 62 a fost modificat de pct. 91 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Oficiul Român pentru Imigrări refuză prelungirea dreptului de şedere obţinut în baza căsătoriei dacă, în urma verificărilor efectuate, rezultă că acea căsătorie este de convenienţă.
(2)Elementele pe baza cărora se poate constata faptul că o căsătorie este de convenienţă pot fi următoarele:
a)coabitarea matrimonială nu există;
b)soţii nu s-au cunoscut înaintea căsătoriei;
c)lipsa unei contribuţii efective la îndeplinirea obligaţiilor născute din căsătorie;
d)soţii nu vorbesc o limbă înţeleasă de amândoi;
e)există date că anterior unul dintre soţi a încheiat o căsătorie de convenienţă;
f)soţii sunt inconsecvenţi ori există neconcordanţe în declararea datelor cu caracter personal, a circumstanţelor în care s-au cunoscut ori a altor informaţii relevante despre aceştia;
Lit. f) a alin. (2) al art. 63 a fost modificată de pct. 92 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
g)încheierea căsătoriei a fost condiţionată de plată unei sume de bani între soţi, cu excepţia sumelor primite cu titlu de dotă.
(3)Constatarea elementelor prevăzute la alin. (2) se realizează de către ofiţerul de interviu. Aceste elemente pot rezultă din:
a)datele obţinute în urma interviului;
b)înscrisuri;
c)declaraţiile celor în cauză sau ale unor terţe persoane;
d)controale la domiciliul conjugal ori alte verificări suplimentare.
(1)Dreptul de şedere temporară se acordă în mod independent, la cerere, străinului care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)este posesorul unui permis de şedere temporară acordat în scopul reîntregirii familiei;
b)a avut drept de şedere temporară în scopul reîntregirii familiei în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii. În cazul membrilor de familie ai posesorilor de Cărţi albastre ale UE, perioada de 5 ani poate fi calculată prin cumulul perioadelor de şedere ale acestora în diferite state membre.
(2)Străinul este exceptat, la cerere, de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. b) în următoarele situaţii:
a)a fost pronunţată desfacerea căsătoriei;
b)a încetat relaţia de parteneriat;
c)sponsorul/cetăţeanul român a decedat;
d)a devenit major sau a împlinit vârsta de 21 de ani, în situaţia în care este membru de familie al unui cetăţean român.
(3)În vederea acordării dreptului de şedere, solicitantul va prezenta suplimentar, după caz, hotărârea judecătorească de desfacere a căsătoriei, declaraţia notarială pe propria răspundere de încetare a parteneriatului, certificatul de deces sau certificatul de naştere.
(4)Dreptul de şedere prevăzut la alin. (1) se prelungeşte pentru o perioadă de până la 6 luni, termen ce curge de la data depunerii cererii. Pentru străinii aflaţi în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (2), termenul curge de la data la care a intervenit aceasta.
(5)Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere se acordă în condiţiile şi pentru scopurile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, fără a mai fi necesară părăsirea teritoriului României.
Art. 64 a fost modificat de pct. 93 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Străinii, titulari ai unui drept de şedere pentru reîntregirea familiei, pot fi angajaţi sau pot desfăşura activităţi economice, în condiţiile legii.
(2)Autorizaţia de muncă sau, după caz, autorizaţia de desfăşurare a activităţii se eliberează în condiţiile legii, pe baza dreptului de şedere.
5.Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru activităţi umanitare sau religioase. Alte situaţii de prelungire a dreptului de şedere
(1)Străinii intraţi în România în baza unei vize de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi religioase pot solicita prelungirea dreptului de şedere temporară în acest scop, dacă prezintă avizul Secretariatului de Stat pentru Culte.
(2)Străinul care solicită prelungirea dreptului de şedere pentru activităţi religioase nu trebuie să facă dovada mijloacelor de întreţinere.
(3)Dreptul de şedere în acest scop se prelungeşte pentru o perioadă egală cu durata avizului.
Art. 66 a fost modificat de pct. 94 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Străinilor intraţi în România în scopul desfăşurării de activităţi de cercetare ştiinţifică li se prelungeşte dreptul de şedere temporară dacă prezintă acordul de primire avizat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică.
(2)Dreptul de şedere în acest scop se prelungeşte pentru o perioadă egală cu durata prevăzută în acordul de primire, dar nu mai mult de 5 ani consecutiv.
(3)Cercetătorul, posesor al unui permis de şedere în acest scop eliberat de un alt stat membru, aflat pe teritoriul României, poate depune cerere pentru prelungirea dreptului de şedere temporară în scopul desfăşurării de activităţi de cercetare ştiinţifică fără a mai fi necesară obţinerea în prealabil a unei vize de lungă şedere în acest scop. Permisul de şedere se acordă în baza avizului Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, prevăzut la art. 48 alin. (2), în condiţiile alin. (2).
Străinii titulari ai unui drept de şedere pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică pot desfăşura activităţi didactice în condiţiile legii.
(1)Străinii intraţi în România în baza unei vize de lungă şedere, pentru alte scopuri, pot solicita prelungirea dreptului de şedere temporară, după cum urmează:
a)abrogată;
Lit. a) a alin. (1) al art. 69 a fost abrogată de pct. 95 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
b)abrogată;
Lit. b) a alin. (1) al art. 69 a fost abrogată de pct. 95 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
c)străinii care urmează o formă de tratament medical de lungă durată - cu prezentarea scrisorii de acceptare a unei instituţii medicale publice sau private, în care să fie precizate diagnosticul şi durata tratamentului. Acest permis de şedere poate fi acordat şi pentru un eventual însoţitor care asistă străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menţionat expres în scrisoarea de acceptare;
d)străinii desemnaţi ca administratori ai unei societăţi comerciale, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
(i)fac dovada calităţii de administrator;
(îi) fac dovada că, la data solicitării, nu sunt asociaţi sau acţionari la societatea comercială în cauză ori la altă persoană juridică română şi că nu au avut aceste calităţi în ultimii 2 ani;
(iii)la societatea comercială în cauză să nu mai existe un alt străin care a obţinut un drept de şedere în acest scop;
(iv)societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital sau transfer de tehnologie de cel puţin 50.000 euro. La prelungirile ulterioare trebuie să facă dovada că aportul de capital s-a concretizat în realizarea sau achiziţionarea de construcţii destinate desfăşurării activităţilor prevăzute de Nomenclatorul Clasificării Activităţilor din Economia Naţională sau în transfer de tehnologie;
e)străinii care au intrat pe teritoriul României în scopul formării profesionale neremunerate în cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat ori în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat autorizate în condiţiile legii să desfăşoare astfel de activităţi - cu prezentarea contractului de formare pentru participarea neremunerată la o formă de pregătire profesională;
Lit. e) a alin. (1) al art. 69 a fost modificată de pct. 96 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
f)străinii care desfăşoară activităţi în cadrul unor programe de voluntariat - cu prezentarea contractului de voluntariat încheiat cu organizaţia-gazdă, în cuprinsul căruia se face menţiune cu privire la activitatea pe care urmează să o desfăşoare, condiţiile în care sunt supravegheaţi în îndeplinirea sarcinilor, precum şi la orele de lucru;
g)străinii care desfăşoară alte activităţi care nu contravin legilor române - cu avizul autorităţilor competente, atunci când este necesar, sau dacă prezintă documente prin care să justifice necesitatea şederii în România;
h)apatrizilor de origine română, care sunt repatriaţi în baza unor înţelegeri internaţionale la care România este parte - fără îndeplinirea condiţiilor generale de acordare a dreptului de şedere temporară.
(2)Străinilor a căror şedere este în interesul statului român li se poate prelungi dreptul de şedere temporară, la solicitarea expresă a Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate.
(3)La acordarea sau prelungirea dreptului de şedere temporară, străinii prevăzuţi la alin. (1) lit. c), e), f) şi g) trebuie să facă dovada mijloacelor de întreţinere, cel puţin la nivelul salariului mediu net pe economie, iar cei prevăzuţi la alin. (1) lit. d), în cuantum de cel puţin 500 euro lunar proveniţi din activitatea desfăşurată în calitate de administrator.
Alin. (3) al art. 69 a fost modificat de pct. 96 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(4)Străinii prevăzuţi la alin. (1) lit. h) sunt exceptaţi de la obligaţia prezentării dovezii mijloacelor de întreţinere şi sunt scutiţi de la plata taxelor consulare. Dreptul de şedere pentru această categorie se prelungeşte pe perioade de 4 ani.
(5)Dreptul de şedere pentru străinii prevăzuţi la alin. (1) lit. e) şi f) se acordă pentru o perioadă de maximum un an, fără posibilitatea prelungirii. În cazuri excepţionale, pentru străinii prevăzuţi la alin. (1) lit. e) dreptul de şedere poate fi prelungit o singură dată pentru o perioadă de până la 6 luni, în vederea dobândirii unei calificări în profesia în care s-au pregătit.Secţiunea a 2-a Acordarea dreptului de şedere permanentă
Acordarea dreptului de şedere pe termen lung
Titlul Secţiunii a 2-a din Cap. IV a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
Titlul art. 70 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
(1)Dreptul de şedere pe termen lung se acordă, la cerere, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, pe perioadă nedeterminată, străinilor care, la data soluţionării cererii, sunt titulari ai unui drept de şedere temporară sau beneficiari ai protecţiei internaţionale în România.
Alin. (1) al art. 70 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
(2)Dreptul de şedere pe termen lung nu se acordă următoarelor categorii de străini:
a)titulari ai dreptului de şedere temporară pentru studii;
b)solicitanţi sau beneficiari de protecţie temporară;
c)solicitanţi sau beneficiari de protecţie în România, alta decât protecţia internaţională;
d)solicitanţi de protecţie internaţională;
e)titulari ai dreptului de şedere temporară conferit de viza de scurtă şedere, viza diplomatică sau de serviciu.
Alin. (2) al art. 70 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
(3)Dreptul de şedere pe termen lung încetează în următoarele situaţii:
Partea introductivă a alin. (3) al art. 70 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
a)în cazul anulării sau revocării;
b)în cazul obţinerii unui drept de şedere pe termen lung pe teritoriul altui stat;
Lit. b) a alin. (3) al art. 70 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
c)în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pentru o perioadă mai mare de 12 luni consecutive, cu excepţia situaţiei în care, în această perioadă, străinul a beneficiat de un drept de şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene;
d)în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 6 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă a beneficiat de un drept de şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene;
e)la cerere sau la dobândirea cetăţeniei române;
Lit. e) a alin. (3) al art. 70 a fost introdusă de pct. 99 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
f)în cazul absenţei de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, pe o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi, a rezidentului pe termen lung, posesor al unui permis de şedere pe termen lung cu menţiunea «Fost posesor de Carte albastră a UE», sau a membrilor săi de familie cărora le-a fost acordat statutul de rezident pe termen lung.
Lit. f) a alin. (3) al art. 70 a fost introdusă de pct. 99 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
g)în cazul anulării protecţiei internaţionale în condiţiile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, atunci când dreptul de şedere pe termen lung a fost obţinut în calitate de beneficiar al protecţiei internaţionale în România.
Lit. g) a alin. (3) al art. 70 a fost introdusă de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
(4)În situaţia în care, la încetarea dreptului de şedere pe termen lung în cazurile prevăzute la alin. (3) lit. b)-d), străinul se găseşte pe teritoriul României, în termen de 30 de zile de la data comunicării, acesta poate solicita eliberarea unui permis de şedere temporară pentru scopurile şi în condiţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.
Alin. (4) al art. 70 a fost modificat de pct. 100 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(5)Străinului al cărui drept de şedere pe termen lung a încetat în condiţiile alin. (3) lit. b) sau c) i se poate acorda un nou drept de şedere pe termen lung, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, după o şedere legală şi continuă pe teritoriul României de 12 luni.
Alin. (5) al art. 70 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
(6)Dreptul de şedere pe termen lung al unui fost posesor de Carte albastră a UE nu încetează în cazul în care străinul poate face dovada că a lipsit de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, pentru a exercita o activitate economică în calitate de angajat remunerat sau de lucrător independent, pentru a exercita o activitate pe bază de voluntariat sau pentru a studia în ţara de origine.
Alin. (6) al art. 70 a fost introdus de pct. 101 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
Titlul art. 71 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
(1)Dreptul de şedere pe termen lung se acordă străinilor prevăzuţi la art. 70 alin. (1), dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
Partea introductivă a alin. (1) al art. 71 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
a)au avut drept de şedere temporară sau au beneficiat de protecţie internaţională pe teritoriul României, în mod continuu în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, astfel:
Partea introductivă a lit. a) a alin. (1) al art. 71 a fost modificată de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
(i)în această perioadă nu au absentat de pe teritoriul României mai mult de 6 luni consecutive şi nu depăşesc 10 luni de absenţă în total;
(îi) în această perioadă împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul naţional;
(iii)la stabilirea acestei perioade se iau în calcul jumătate din perioada de şedere în scop de studii;
(iv)la stabilirea acestei perioade nu se iau în calcul dreptul de şedere conferit de viza de scurtă şedere, viza diplomatică sau de serviciu şi nici dreptul de şedere obţinut pentru desfăşurarea de activităţi ca lucrător sezonier;
(v)această perioadă se reduce la 4 ani, în cazul beneficiarilor protecţiei internaţionale în România care participă activ la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii româneşti, inclusiv ca urmare a parcurgerii programelor de integrare prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
Pct. (v) al lit. a) a alin. (1) al art. 71 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
(vi)această perioadă se reduce la jumătate, în cazul beneficiarilor protecţiei internaţionale în România căsătoriţi de cel puţin 5 ani cu un cetăţean român;
Pct. (vi) al lit. a) a alin. (1) al art. 71 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
(vii)această perioadă se calculează începând cu data depunerii cererii în baza căreia s-a acordat protecţie internaţională în România, în cazul beneficiarilor protecţiei internaţionale.
Pct. (vii) al lit. a) a alin. (1) al art. 71 a fost introdus de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
Lit. a) a alin. (1) al art. 71 a fost modificată de pct. 102 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
b)fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim net pe economie, cu excepţia străinilor membri de familie ai cetăţenilor români;
c)fac dovada asigurării sociale de sănătate;
d)fac dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit, în condiţiile legii;
e)cunosc limba română cel puţin la un nivel satisfăcător;
f)nu prezintă pericol pentru ordinea publică şi siguranţa naţională.
(2)Străinilor de origine română sau născuţi în România, precum şi celor a căror şedere este în interesul statului român li se poate acorda dreptul de şedere pe termen lung fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-e).
Alin. (2) al art. 71 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
(3)Minorilor ai căror părinţi sunt titulari ai unui drept de şedere pe termen lung li se poate acorda acelaşi statut fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1). În cazul în care numai unul dintre părinţi este titular al unui drept de şedere pe termen lung, este necesar consimţământul celuilalt părinte, în formă autentică.
Alin. (3) al art. 71 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
(4)Străinilor care fac dovada că au efectuat investiţii de minimum 1.000.000 de euro sau au creat peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă li se poate acorda dreptul de şedere pe termen lung fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b).
Alin. (4) al art. 71 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
(5)Dreptul de şedere pe termen lung se acordă posesorilor de Carte albastră a UE care au avut un drept de şedere continuă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, în calitate de posesor al Cărţii albastre a UE, din care drept de şedere continuă în ultimii 2 ani dinaintea datei de depunere a cererii în cauză, ca posesor al Cărţii albastre a UE, pe teritoriul României, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)în această perioadă nu au absentat de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene mai mult de 12 luni consecutive şi nu depăşesc 18 luni de absenţă în total;
b)în această perioadă, împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene;
c)fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim brut garantat în plată, cu excepţia străinilor membri de familie ai cetăţenilor români;
d)fac dovada asigurării în sistemul de asigurări sociale de sănătate;
e)fac dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit, în condiţiile legii;
f)cunosc limba română cel puţin la un nivel satisfăcător;
g)nu prezintă pericol pentru ordinea publică şi siguranţa naţională.
Alin. (5) al art. 71 a fost introdus de pct. 103 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
Titlul art. 72 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
(1)Străinii prevăzuţi la art. 70 alin. (1) trebuie să depună personal la formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări o cerere-tip însoţită de următoarele documente:
a)documentul de trecere a frontierei de stat;
b)acte doveditoare privind deţinerea legală a spaţiului de locuit;
c)acte doveditoare privind mijloacele de întreţinere;
d)dovada asigurării sociale de sănătate;
e)certificat de cazier judiciar, eliberat de autorităţile române.
(2)Cu prilejul depunerii cererii, solicitanţii vor susţine un interviu în vederea stabilirii nivelului de cunoaştere a limbii române.
Titlul art. 73 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
(1)Dreptul de şedere pe termen lung se aprobă de către şeful Oficiului Român pentru Imigrări.
Alin. (1) al art. 73 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
(2)Cererile se analizează de către o comisie special constituită, prin dispoziţie a şefului Oficiului Român pentru Imigrări, comisie care formulează propuneri motivate pentru fiecare caz în parte.
(3)Termenul de soluţionare a cererilor este de maximum 6 luni de la data înregistrării. Pentru motive obiective, şeful Oficiului Român pentru Imigrări poate prelungi acest termen cu încă 3 luni, cu înştiinţarea solicitantului.
(4)Aprobarea se comunică în scris solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la soluţionarea cererii.
(5)În termen de 30 de zile de la primirea comunicării, străinul căruia i s-a aprobat dreptul de şedere pe termen lung în România este obligat să se prezinte la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări unde a fost înregistrată cererea, în vederea eliberării permisului de şedere pe termen lung.
Alin. (5) al art. 73 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung" şi a sintagmei "permis de şedere permanentă" cu sintagma "permis de şedere pe termen lung".
(6)Acordarea dreptului de şedere pe termen lung pentru străinii membri de familie ai cetăţenilor români se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare.
Alin. (6) al art. 73 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
Titlul art. 74 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
(1)Dacă se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în prezenta secţiune, comisia constituită potrivit art. 73 alin. (2) propune şefului Oficiului Român pentru Imigrări refuzul acordării dreptului de şedere pe termen lung.
Alin. (1) al art. 74 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
(2)Refuzul, precum şi motivele care au stat la baza acestuia se comunică, în scris, solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la soluţionarea cererii.
(3)Refuzul acordării dreptului de şedere pe termen lung poate fi atacat în termen de 30 de zile de la data comunicării, la Curtea de Apel Bucureşti.
Alin. (3) al art. 74 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
(4)Refuzul acordării dreptului de şedere pe termen lung nu produce efecte juridice asupra dreptului de şedere al titularului cererii.
Alin. (4) al art. 74 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
(1)Titularii unui drept de şedere pe termen lung beneficiază, în condiţiile legii, de tratament egal cu cetăţenii români în ceea ce priveşte:
Partea introductivă a art. 75 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
a)accesul la piaţa muncii, inclusiv în privinţa condiţiilor de angajare şi de muncă, la activităţi economice în mod independent şi la activităţi profesionale, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor Legii nr. 300/2004*) privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent, cu modificările şi completările ulterioare, cu condiţia ca activitatea desfăşurată să nu presupună, chiar şi ocazional, exercitarea unor prerogative ale autorităţii publice;
*)Legea nr. 300/2004 a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008.
b)accesul la toate formele şi nivelurile de învăţământ şi de pregătire profesională, inclusiv la acordarea burselor de studiu;
c)echivalarea studiilor şi recunoaşterea diplomelor, a certificatelor, a atestatelor de competenţă şi a calificărilor profesionale, în conformitate cu reglementările în vigoare;
d)securitatea socială, asistenţa şi protecţia socială;
e)asistenţa de sănătate publică;
f)deduceri de impozit pe venitul global şi scutiri de taxe;
g)accesul la bunuri şi servicii publice, inclusiv obţinerea de locuinţe;
h)libertatea de asociere, afiliere şi apartenenţă la o organizaţie sindicală sau profesională.
(2)Drepturile beneficiarilor protecţiei internaţionale în România, prevăzute de Legea nr. 122/2006, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot fi limitate ca urmare a obţinerii dreptului de şedere pe termen lung de către aceştia.
Alin. (2) al art. 75 a fost introdus de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
Străinii titulari ai unui drept de şedere pe termen lung au dreptul să îşi stabilească sau să îşi schimbe domiciliul pe teritoriul României în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
Art. 76 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
(1)Oficiul Român pentru Imigrări anulează, prin decizie motivată, dreptul de şedere pe termen lung sau temporară în România, dacă se constată ulterior că:
Partea introductivă a alin. (1) al art. 77 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
a)la data acordării dreptului de şedere pe termen lung sau a prelungirii dreptului de şedere temporară străinul nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege în acest sens;
Lit. a) a alin. (1) al art. 77 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
b)dreptul de şedere pe termen lung sau prelungirea dreptului de şedere temporară a fost obţinut/obţinută prin folosirea de informaţii false, documente false sau falsificate ori de alte mijloace ilegale;
Lit. b) a alin. (1) al art. 77 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
c)dreptul de şedere a fost obţinut în baza unei căsătorii de convenienţă, constatată în condiţiile art. 63;
d)străinul a fost îndepărtat anterior de pe teritoriul României şi a reintrat, sub o altă identitate, în perioada de interdicţie.
(2)Oficiul Român pentru Imigrări revocă, prin decizie motivată, dreptul de şedere pe termen lung atunci când se constată că rezidentul permanent constituie o ameninţare la adresa ordinii publice, ca urmare a infracţiunilor săvârşite pe teritoriul României.
Alin. (2) al art. 77 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
(3)Oficiul Român pentru Imigrări revocă, prin decizie motivată, dreptul de şedere temporară atunci când:
a)în urma verificărilor efectuate de Oficiul Român pentru Imigrări sau a sesizărilor primite de la alte autorităţi competente, potrivit legii, se constată că străinul nu mai îndeplineşte condiţiile pe baza cărora i-a fost prelungit dreptul de şedere ori nu mai respectă scopul pentru care i-a fost acordat acest drept;
a^1)se constată că, după acordarea dreptului de şedere temporară, străinul căsătorit cu un cetăţean român a avut o absenţă de pe teritoriul României pentru mai mult de 6 luni în decurs de un an, cu următoarele excepţii:
(i)absenţa de pe teritoriul României pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu, indiferent de perioadă;
(îi) absenţa de pe teritoriul României motivată de starea de graviditate şi de naştere;
(iii)absenţa de pe teritoriul României din cauza unei boli grave;
(iv)absenţa de pe teritoriul României ca o consecinţă a unei împrejurări excepţionale care a făcut imposibilă întoarcerea voluntară.
Lit. a^1) a alin. (3) al art. 77 a fost introdusă de pct. 104 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
b)se constată că străinul a trecut sau a încercat să treacă ilegal frontiera de stat ori a încălcat reglementările referitoare la angajarea în muncă a străinilor;
Lit. b) a alin. (3) al art. 77 a fost modificată de pct. 105 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
c)se constată că străinul suferă de o boală ce pune în pericol sănătatea publică şi nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autorităţile competente. În situaţia în care boala a survenit ulterior obţinerii permisului de şedere temporară, revocarea va fi dispusă dacă străinul nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autorităţile competente, iar boala este de natură a împiedica străinul să îşi îndeplinească obligaţiile instituite în sarcina sa prin dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;
Lit. c) a alin. (3) al art. 77 a fost modificată de pct. 105 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
d)posesorul unei Cărţi albastre a UE solicită asistenţă socială, cu condiţia ca străinul să fie informat în prealabil, în scris, cu privire la acest aspect;
Lit. d) a alin. (3) al art. 77 a fost introdusă de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
e)se constată că posesorul unei Cărţii albastre a UE nu are resurse suficiente pentru întreţinerea sa şi a familiei sale la nivelul salariului minim brut garantat în plată.
Lit. e) a alin. (3) al art. 77 a fost introdusă de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(4)Şomajul nu constituie un motiv de revocare a unei Cărţi albastre a UE, în afara cazului în care perioada de şomaj depăşeşte 3 luni consecutive sau a cazului în care şomajul survine de mai multe ori în perioada de valabilitate a Cărţii albastre a UE.
Alin. (4) al art. 77 a fost introdus de pct. 107 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
Decizia de anulare sau revocare a dreptului de şedere se comunică:
a)de către Oficiul Român pentru Imigrări, străinului care se află pe teritoriul României, prin decizia de returnare prevăzută la art. 82;
b)de către Poliţia de Frontieră Română, străinului care se prezintă la frontieră cu scopul de a intră în România, prin înmânarea deciziei de anulare sau revocare emise de Oficiul Român pentru Imigrări.
Lit. b) a art. 78 a fost modificată de pct. 108 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Statul român asigură condiţiile pentru integrarea străinilor cărora li s-a acordat un drept de şedere în România, în viaţa economică, socială şi culturală a ţării, precum şi accesul acestora la sistemul de educaţie.
Alin. (1) al art. 79 a fost modificat de pct. 109 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(2)În scopul integrării străinilor pot fi organizate şi desfăşurate următoarele activităţi:
a)cursuri de limba română;
b)cursuri şi alte forme de perfecţionare şi pregătire profesională;
c)asigurarea informării cu privire la drepturile şi obligaţiile străinilor, precum şi asupra oportunităţilor de integrare în societatea românească;
d)cursuri de cunoaştere a istoriei, culturii, civilizaţiei şi a sistemului de drept din România;
e)întâlniri prilejuite de diferite evenimente, la care să participe şi cetăţeni români, în scopul promovării cunoaşterii şi înţelegerii reciproce.
(1)Instituţiile publice vor coopera, potrivit competenţelor, cu organizaţii neguvernamentale şi organizaţii internaţionale, în scopul promovării şi derulării de programe pentru integrarea străinilor în societate, precum şi pentru identificarea resurselor financiare necesare în acest sens.
(2)În toate activităţile pe care le desfăşoară, instituţiile publice şi organizaţiile neguvernamentale vor asigura protecţia străinilor împotriva oricărei forme de discriminare.
(1)Împotriva străinilor cu şedere ilegală şi a foştilor solicitanţi de azil, Oficiul Român pentru Imigrări poate dispune măsura returnării de pe teritoriul României.
Alin. (1) al art. 81 a fost modificat de pct. 110 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(2)În cazul străinilor declaraţi indezirabili, precum şi împotriva celor pentru care instanţa a dispus măsura de siguranţă a expulzării, îndepărtarea de pe teritoriul României se face prin punerea în aplicare a prevederilor hotărârii instanţei prin care s-a dispus măsura respectivă.
(3)Străinul a cărui şedere pe teritoriul României este ilegală, dar care beneficiază de un drept de şedere pe teritoriul unui alt stat Schengen, cu excepţia străinilor care au fost declaraţi indezirabili sau împotriva cărora a fost dispusă măsura expulzării, va fi informat, în scris, să părăsească în termen de 3 zile teritoriul României. În cazul în care acesta nu părăseşte teritoriul României, împotriva sa vor fi dispuse măsuri conform alin. (1).
Alin. (3) al art. 81 a fost introdus de pct. 111 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(4)În cazul străinilor a căror şedere este ilegală pe teritoriul României, dar care se află într-o procedură de prelungire a dreptului de şedere temporară sau de acordare a dreptului de şedere pe termen lung, Oficiul Român pentru Imigrări poate decide, în funcţie de circumstanţele specifice fiecărui caz, amânarea emiterii deciziei de returnare până la finalizarea procedurii.
Alin. (4) al art. 81 a fost introdus de pct. 111 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(5)În situaţia în care data intrării pe teritoriul României nu poate fi stabilită pe baza menţiunilor din documentul de călătorie al străinului, Oficiul Român pentru Imigrări sau Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră procedează potrivit prevederilor art. 11 din Codul frontierelor Schengen.
Alin. (5) al art. 81 a fost introdus de pct. 111 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Decizia de returnare constituie actul administrativ al Oficiului Român pentru Imigrări sau al formaţiunilor sale teritoriale, prin care străinii prevăzuţi la art. 81 alin. (1) sunt obligaţi să părăsească teritoriul României.
(2)Decizia de returnare se redactează în două exemplare, fiecare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională, şi conţine motivele de fapt şi de drept, precum şi informaţii privind căile de atac posibile.
Alin. (2) al art. 82 a fost modificat de pct. 112 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(2^1)Oficiul Român pentru Imigrări furnizează, la cererea străinului, o traducere scrisă sau orală a principalelor elemente ale deciziei de returnare, inclusiv informaţii cu privire la căile de atac posibile, în limba pe care acesta o înţelege sau despre care se presupune în mod rezonabil că o înţelege.
Alin. (2^1) al art. 82 a fost introdus de pct. 113 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(2^2)Prevederile alin. (2^1) nu sunt aplicabile străinilor care au trecut ilegal frontiera de stat a României sau a altui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau a Confederaţiei Elveţiene. În acest caz, odată cu decizia de returnare sub escortă se comunică şi o fişă, redactată în 5 limbi dintre cele mai des utilizate sau înţelese de către străinii aflaţi pe teritoriul României, conţinând informaţii care să explice principalele elemente din formularul standard al deciziei de returnare.
Alin. (2^2) al art. 82 a fost introdus de pct. 113 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(3)Decizia de returnare dă posibilitatea străinului să părăsească ţara neînsoţit, astfel:
a)în termen de 15 zile, pentru:
(i)străinul care a fost depistat fără drept de şedere;
Pct. (i) al lit. a) a alin. (3) al art. 82 a fost modificat de pct. 114 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(îi) străinul a cărui viză a fost anulată sau revocată;
(iii)foştii solicitanţi de azil, pentru care s-a finalizat procedura de azil sau care au renunţat la aceasta;
Pct. (iii) al lit. a) a alin. (3) al art. 82 a fost modificat de pct. 114 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
b)în termen de 30 de zile, pentru:
(i)străinul care solicită emiterea unei decizii de returnare înainte de a fi depistat fără drept de şedere;
(îi) străinul căruia i-a fost anulat sau revocat dreptul de şedere temporară ori i-a fost refuzată prelungirea acestui drept;
(iii)străinul căruia i-a fost anulat sau revocat dreptul de şedere temporară pentru desfăşurarea de activităţi comerciale ori i-a fost refuzată prelungirea acestui drept, precum şi membrii de familie ai acestuia care au beneficiat de un drept de şedere pentru reîntregirea familiei;
(iv)străinul căruia i-a încetat dreptul de şedere pe termen lung şi care nu a solicitat prelungirea dreptului de şedere conform art. 70 alin. (4).
Lit. b) a alin. (3) al art. 82 a fost modificată de pct. 115 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
c)abrogată;
Lit. c) a alin. (3) al art. 82 a fost abrogată de pct. 116 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(3^1)În situaţii temeinic justificate, ţinând seama de circumstanţele specifice ale fiecărui caz în parte, cum ar fi durata şederii legale, existenţa copiilor care frecventează şcoala şi existenţa altor legături familiale, termenul acordat potrivit alin. (3) poate fi prelungit, la cerere, cu până la 30 de zile. Prelungirea se comunică, în scris, străinului.
Alin. (3^1) al art. 82 a fost introdus de pct. 117 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(4)Termenele prevăzute la alin. (3) curg de la data la care decizia de returnare i-a fost comunicată străinului, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
Alin. (4) al art. 82 a fost modificat de pct. 118 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(5)Străinilor care au trecut sau care au încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României, care au intrat în ţară în perioada de interdicţie dispusă anterior, precum şi celor cu şedere ilegală a căror identitate nu a putut fi stabilită li se emite decizie de returnare sub escortă, care va fi însoţită de luarea în custodie publică, în condiţiile prevăzute la art. 97.
Alin. (5) al art. 82 a fost modificat de pct. 118 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Comunicarea deciziei de returnare se realizează de către Oficiul Român pentru Imigrări ori de formaţiunile sale teritoriale prin remiterea unui exemplar al acesteia.
(2)Remiterea se poate face prin înmânarea exemplarului, sub semnătură, atunci când străinul este prezent, sau prin trimiterea prin poştă, cu confirmare de primire, la adresa la care străinul a declarat că locuieşte, atunci când străinul nu este prezent.
(3)În cazul în care remiterea nu este posibilă, comunicarea deciziei de returnare se face prin afişarea unui exemplar al acesteia la sediul Oficiului Român pentru Imigrări sau al formaţiunilor sale teritoriale.
(4)Se prezumă că remiterea nu este posibilă în următoarele situaţii:
a)străinul refuză să primească exemplarul înmânat sau trimis prin poştă;
b)străinul nu mai locuieşte la adresa declarată;
c)străinul nu a făcut cunoscută adresa la care locuieşte.
(1)Decizia de returnare poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la Curtea de Apel Bucureşti, în cazul în care aceasta a fost emisă de Oficiul Român pentru Imigrări, sau la curtea de apel în a cărei rază de competenţă se află formaţiunea teritorială care a emis decizia de returnare. Instanţa soluţionează cererea în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instanţei este irevocabilă.
(2)În cazul străinilor prevăzuţi la art. 82 alin. (5), decizia de returnare sub escortă poate fi contestată la curtea de apel competentă teritorial pe raza căreia se află centrul de cazare, în termen de 3 zile de la data comunicării. Instanţa se pronunţă în termen de 5 zile, hotărârea fiind definitivă şi irevocabilă.
(3)Contestaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) suspendă executarea măsurii de îndepărtare, mai puţin în cazurile prevăzute la art. 82 alin. (3) lit. b) pct. (i), în care contestaţia nu suspendă executarea măsurii de îndepărtare.
Alin. (3) al art. 84 a fost modificat de pct. 119 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(4)Contestarea deciziei de returnare formulată de către străinii luaţi în custodie publică nu suspendă măsura luării în custodie publică.Secţiunea a 2-a Străini indezirabili
(1)Declararea ca indezirabil este o măsură care se dispune împotriva unui străin care a desfăşurat, desfăşoară ori există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică.
(2)Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de Curtea de Apel Bucureşti, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Procurorul sesizează instanţa de judecată, la propunerea instituţiilor cu competenţe în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale care deţin date sau indicii temeinice, în sensul celor prevăzute la alin. (1).
(3)Datele şi informaţiile în baza cărora se propune declararea ca indezirabil pentru raţiuni de securitate naţională se pun la dispoziţia instanţei de judecată, în condiţiile stabilite de actele normative care reglementează regimul activităţilor referitoare la siguranţa naţională şi protejarea informaţiilor clasificate.
(4)Sesizarea prevăzută la alin. (2) se judecă în camera de consiliu, cu citarea părţilor. Instanţa de judecată aduce la cunoştinţă străinului faptele care stau la baza sesizării, cu respectarea prevederilor actelor normative care reglementează regimul activităţilor referitoare la siguranţa naţională şi protejarea informaţiilor clasificate.
(5)Curtea de Apel Bucureşti se pronunţă, prin hotărâre motivată, în termen de 10 zile de la sesizarea formulată în condiţiile alin. (2). Hotărârea instanţei este definitivă. Atunci când declararea străinului ca indezirabil se întemeiază pe raţiuni de securitate naţională, în conţinutul hotărârii nu se menţionează datele şi informaţiile care au stat la baza motivării acesteia.
(6)Hotărârea se comunică străinului, precum şi, dacă instanţa dispune declararea ca indezirabil, Oficiului Român pentru Imigrări, pentru a fi pusă în executare.
(7)Dreptul de şedere a străinului încetează de la data pronunţării hotărârii prin care acesta a fost declarat indezirabil.
(8)Punerea în executare a hotărârii prin care străinul a fost declarat indezirabil se realizează prin escortarea străinului până la frontieră sau până în ţara de origine, de către personalul specializat al Oficiului Român pentru Imigrări.
(9)Perioada pentru care un străin poate fi declarat indezirabil este de la 5 la 15 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o nouă perioadă cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri. Prelungirea termenului se face în condiţiile prevăzute la alin. (2).
(10)Persoanele declarate indezirabile vor fi comunicate de Oficiul Român pentru Imigrări Direcţiei generale afaceri consulare.
(1)Hotărârea prevăzută la art. 85 alin. (5) poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la data comunicării, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa se pronunţă în termen de 5 zile de la data primirii cererii.
(2)Exercitarea căîi de atac prevăzute la alin. (1) nu are efect suspensiv de executare a hotărârii prin care străinul a fost declarat indezirabil. În cazuri temeinic justificate şi pentru a se preveni producerea de pagube iminente, străinul poate cere instanţei să dispună suspendarea executării hotărârii prin care a fost declarat indezirabil, până la soluţionarea căîi de atac. Instanţa va soluţiona cererea de suspendare de urgenţă, hotărârea pronunţată în acest caz fiind executorie de drept.Secţiunea a 3-a Îndepărtarea sub escortă a străinilor
(1)Îndepărtarea sub escortă se realizează, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, de către personalul specializat al Oficiului Român pentru Imigrări, pentru următoarele categorii de străini:
a)care nu au părăsit voluntar teritoriul României la expirarea termenului deciziei de returnare prevăzute la art. 82 alin. (3);
b)care au trecut sau care au încercat să treacă ilegal frontiera de stat;
Lit. b) a alin. (1) al art. 87 a fost modificată de pct. 120 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
c)care au fost declaraţi indezirabili;
d)împotriva cărora a fost dispusă expulzarea;
e)care au intrat în România în perioada de interdicţie dispusă anterior;
Lit. e) a alin. (1) al art. 87 a fost introdusă de pct. 121 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
f)care prezintă un risc de sustragere de la procedura de îndepărtare, astfel cum este definit de prezenta ordonanţă de urgenţă.
Lit. f) a alin. (1) al art. 87 a fost introdusă de pct. 121 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(2)Îndepărtarea sub escortă se poate efectua şi în cazul străinilor care prezintă dizabilităţi fizice sau mentale ori constituie un pericol pentru sănătatea publică.
(2^1)Străinii, în ale căror permise de şedere pe termen lung era înscrisă menţiunea privind acordarea protecţiei internaţionale de către un alt stat membru, sunt îndepărtaţi sub escortă potrivit prevederilor alin. (1) către statul membru indicat în respectiva menţiune dacă, în urma verificărilor realizate de Inspectoratul General pentru Imigrări în statul membru în cauză, rezultă că aceştia beneficiază în continuare de protecţie internaţională. Prin excepţie, pentru respectarea obligaţiilor asumate de România prin tratate, în cazul străinilor declaraţi indezirabili sau împotriva cărora s-a dispus măsura expulzării ca urmare a condamnării pentru oricare dintre infracţiunile prevăzute la cap. IV din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare, sau pentru o infracţiune contra siguranţei statului prevăzută de Codul penal, este posibilă îndepărtarea sub escortă către un alt stat decât cel în care beneficiază de protecţie internaţională.
Alin. (2^1) al art. 87 a fost introdus de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
(2^2)Străinii care au avut un drept de şedere temporară potrivit art. 128, în ale căror permise de şedere pe termen lung, eliberate de un alt stat membru, este înscrisă menţiunea privind acordarea protecţiei internaţionale, pot fi îndepărtaţi sub escortă, potrivit prevederilor alin. (1), către un stat din afara Uniunii Europene dacă, în urma verificărilor realizate de Inspectoratul General pentru Imigrări în statul membru în cauză, rezultă că protecţia internaţională a fost retrasă sau dacă au fost declaraţi indezirabili sau împotriva lor s-a dispus măsura expulzării ca urmare a condamnării pentru oricare dintre infracţiunile prevăzute la cap. IV din Legea nr. 535/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sau pentru o infracţiune contra siguranţei statului, prevăzută de Codul penal.
Alin. (2^2) al art. 87 a fost introdus de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
(3)În cadrul procedurii de îndepărtare sub escortă autorităţile române analizează situaţia străinului pentru a se asigura că acesta nu se află în unul dintre cazurile prevăzute la art. 92 alin. (1) sau la art. 92^1 alin. (1), dar şi că acesta nu este o persoană vulnerabilă. Îndepărtarea sub escortă a persoanelor vulnerabile se realizează cu luarea în considerare a nevoilor speciale ale acestora.
Alin. (3) al art. 87 a fost introdus de pct. 122 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Îndepărtarea sub escortă presupune însoţirea străinului de către personalul specializat al Oficiului Român pentru Imigrări până la frontieră ori până în ţara de origine, de tranzit sau de destinaţie.
(1^1)Pe timpul îndepărtării sub escortă se poate utiliza forţa numai în cazurile în care aceasta este necesară pentru protejarea vieţii sau integrităţii fizice a personalului din escortă, a străinului ori a altor persoane, pentru împiedicarea producerii de pagube materiale sau pentru îndeplinirea obiectivului îndepărtării sub escortă. Măsurile se aplică cu respectarea demnităţii străinului, gradual şi proporţional cu starea de pericol ce trebuie înlăturată.
Alin. (1^1) al art. 88 a fost introdus de pct. 123 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(2)Dacă străinii posedă document de trecere a frontierei de stat valabil, mijloace financiare şi nu este necesară efectuarea altor formalităţi, îndepărtarea sub escortă se va efectua în termen de 24 de ore.
(3)Străinii care nu posedă documente de trecere a frontierei de stat vor fi prezentaţi misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acreditate în România ale statelor ai căror cetăţeni sunt, pentru eliberarea documentelor.
(4)Procedurile aplicabile în cazul necooperării unor reprezentanţe diplomatice în legătură cu eliberarea de documente de călătorie pentru îndepărtarea străinilor de pe teritoriul statului român se stabilesc prin ordin comun al ministrului afacerilor externe şi al ministrului afacerilor interne.
(5)Pentru străinii proveniţi din state care nu au misiuni diplomatice sau oficii consulare în România vor fi solicitate documente de trecere a frontierei de stat din ţara de origine, prin Direcţia generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
(6)În situaţia în care documentul de trecere a frontierei de stat nu poate fi obţinut în condiţiile prevăzute la alin. (5), Oficiul Român pentru Imigrări poate elibera un titlu de călătorie pentru străini, conform legii.
Alin. (6) al art. 88 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "titlu de călătorie" cu sintagma "titlu de călătorie pentru străini".
(7)Când există indicii temeinice că îndepărtarea sub escortă nu poate fi efectuată în termen de 24 de ore, în urma analizării fiecărui caz în parte, străinul poate fi luat în custodie publică sau i se poate acorda tolerarea rămânerii pe teritoriul României.
Alin. (7) al art. 88 a fost modificat de pct. 124 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Străinii prevăzuţi la art. 87 pot fi îndepărtaţi sub escortă şi în baza acordurilor de readmisie încheiate de Uniunea Europeană sau de România cu state terţe, doar în măsura în care dispoziţiile acestora le sunt mai favorabile decât dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
Alin. (1) al art. 89 a fost modificat de pct. 125 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(2)La cererea unuia dintre statele care au încheiate acorduri de readmisie cu România, se poate permite tranzitarea teritoriului României de către străinul care face obiectul unei proceduri de readmisie către un stat terţ, cu condiţia escortării şi a prezentării garanţiilor că acesta îşi poate continua călătoria şi poate intră în statul de destinaţie.
(1)În situaţia în care îndepărtarea nu este posibilă prin folosirea zborurilor directe până în ţara de destinaţie, Oficiul Român pentru Imigrări poate solicita altor state tranzitul aeroportuar.
(2)Pentru realizarea îndepărtării străinului pe calea aerului, Oficiul Român pentru Imigrări dispune escortarea străinilor până în ţara de tranzit sau de destinaţie în următoarele cazuri:
a)ţara de tranzit sau de destinaţie solicită ca străinul să fie escortat;
b)este necesară acordarea de asistenţă medicală străinului în timpul realizării măsurilor de îndepărtare;
c)străinul trebuie supravegheat pentru a se preveni săvârşirea de fapte de natură penală în timpul realizării măsurilor de îndepărtare;
d)există indicii temeinice că străinul nu va respecta măsura de îndepărtare ori că intenţionează să rămână în ţara de tranzit;
e)autorităţile române cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale solicită ca străinul să fie escortat.
(3)Pe durata realizării măsurilor de îndepărtare, membrii escortei nu sunt înarmaţi şi poartă ţinută civilă. Aceştia sunt obligaţi să respecte legislaţia statului de tranzit, să folosească forţa, cu respectarea prevederilor art. 88 alin. (1^1), numai atunci când reprezentanţii statului de tranzit nu sunt prezenţi sau este necesară acordarea de sprijin acestora.
Alin. (3) al art. 90 a fost modificat de pct. 126 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(4)Oficiul Român pentru Imigrări întreprinde demersurile necesare pentru întoarcerea în ţară a străinilor dacă, în timpul îndepărtării pe calea aerului, a intervenit una dintre următoarele situaţii:
a)autorizaţia de tranzit aeroportuar a fost refuzată sau revocată;
b)străinul a intrat pe teritoriul statului solicitat în timpul tranzitului;
c)îndepărtarea străinului către o altă ţară de tranzit ori către ţara de destinaţie sau îmbarcarea în zborul de legătură nu a fost realizată;
d)tranzitul aeroportuar nu mai este posibil.
(5)Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră poate aproba solicitările de tranzit pentru străinii care fac obiectul unor măsuri de îndepărtare, adresate de autorităţile competente din statele membre ale Uniunii Europene.
(6)Solicitarea de tranzit prevăzută la alin. (5) poate fi refuzată dacă:
a)străinul este învinuit sau inculpat într-o cauză penală ori are de executat o pedeapsă privativă de libertate, ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pe teritoriul României;
b)tranzitul către alte state sau intrarea în ţara de destinaţie nu este permisă;
c)în timpul tranzitului este necesar transportul către un alt aeroport aflat pe teritoriul României;
d)străinul reprezintă o ameninţare pentru siguranţa naţională, ordinea şi sănătatea publică sau relaţiile internaţionale ale statului român;
e)asistenţa solicitată este imposibilă în acel moment din motive obiective; în acest caz, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră informează, în cel mai scurt timp posibil, autorităţile solicitante asupra unei date cât mai apropiate de cea solicitată iniţial, în care poate fi acordată asistenţa tranzitului.
(7)În situaţia în care, ulterior aprobării tranzitului, survin situaţiile prevăzute la alin. (6), autorizaţiile deja eliberate pot fi revocate, cu informarea autorităţilor solicitante asupra motivelor care au determinat revocarea.
(8)Solicitarea de tranzit trebuie transmisă în scris cu cel târziu două zile înainte de tranzit. Acest termen poate fi scurtat în cazuri urgente şi justificate.
(9)Forma şi conţinutul solicitării de tranzit se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (10) Decizia va fi comunicată statului membru solicitant în termen de două zile. Termenul poate fi prelungit, în cazuri justificate, cu maximum 48 de ore.
(11)Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră stabileşte puncte de contact în toate zonele de tranzit importante.
(12)Operaţiunea de tranzit nu trebuie să depăşească 24 de ore. În cazul în care, din motive obiective, sunt necesare măsuri de asistenţă suplimentare pentru continuarea operaţiunii de tranzit, acest termen poate fi prelungit cu maximum 48 de ore.
(13)În limita mijloacelor disponibile şi în conformitate cu standardele internaţionale relevante, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră va asigura măsurile de asistenţă necesare de la aterizare şi până la părăsirea aeroportului către ţara de destinaţie a străinului, în ceea ce priveşte:
a)întâmpinarea străinului la aeronavă şi escortarea acestuia în perimetrul aeroportului, în special către zborul de legătură;
b)asigurarea tratamentului medical de urgenţă străinului şi, dacă este cazul, persoanelor din escorta acestuia;
c)asigurarea hranei pentru străin şi, dacă este cazul, pentru persoanele din escorta acestuia;
d)primirea, păstrarea şi predarea documentelor de călătorie, în special în cazul străinilor neescortaţi;
e)în cazul străinilor neescortaţi, informarea statului solicitant despre locul şi ora plecării străinului de pe teritoriul statului român;
f)informarea statului solicitant în privinţa oricăror incidente serioase care survin în timpul tranzitului;
g)pe timpul staţionării în aeroportul de tranzit, şeful punctului de trecere a frontierei poate dispune cazarea străinului în spaţii special amenajate şi folosirea mijloacelor legale pentru prevenirea sau împiedicarea oricărei încercări a străinului de a se împotrivi tranzitului.
(14)Costurile serviciilor asigurate potrivit alin. (13) se suportă de statul solicitant.
(1)Oficiul Român pentru Imigrări poate organiza sau participa la acţiuni comune cu autorităţile competente din unul ori mai multe state membre ale Uniunii Europene, pentru îndepărtarea străinilor care fac obiectul unor măsuri de îndepărtare.
(2)Atunci când Oficiul Român pentru Imigrări decide organizarea unui zbor pentru îndepărtarea străinilor, la care ar putea să participe şi alte state membre ale Uniunii Europene, informează autorităţile competente din aceste state.
(3)În vederea unei bune desfăşurări a zborului, Oficiul Român pentru Imigrări întreprinde măsuri pentru selecţionarea transportatorului, potrivit dispoziţiilor legale, obţinerea autorizaţiilor necesare de la statele de tranzit şi de destinaţie, stabilirea în comun cu autorităţile competente ale celorlalte state participante a numărului personalului de escortă necesar, încheierea înţelegerilor financiare necesare, precum şi alte măsuri ce se impun.
(4)În cazul în care Oficiul Român pentru Imigrări decide să participe la un zbor pentru îndepărtarea străinilor organizat de un stat membru al Uniunii Europene, informează autorităţile competente din statul organizator despre intenţia de a participa, specificând numărul de persoane care fac obiectul îndepărtării, şi asigură un număr suficient de persoane pentru escortă. În cazul în care escorta este realizată numai de către statul organizator, Oficiul Român pentru Imigrări asigură prezenţa a cel puţin 2 reprezentanţi la bordul aeronavei, care sunt responsabili de predarea străinilor de care răspund autorităţile din statele de destinaţie.
(5)Oficiul Român pentru Imigrări asigură atât străinilor care fac obiectul măsurilor de îndepărtare, cât şi personalului de escortă propriu documente de călătorie valabile, vize şi alte documente necesare şi, prin intermediul Direcţiei generale afaceri consulare, solicită asistenţă necesară din partea reprezentanţelor diplomatice ale României.
(6)La solicitarea organizaţiilor şi organismelor naţionale, internaţionale şi neguvernamentale cu atribuţii în domeniul migraţiei, Oficiul Român pentru Imigrări furnizează informaţii privind organizarea unor zboruri comune cu statele membre ale Uniunii Europene, în vederea îndepărtării străinilor, asigurând posibilitatea reprezentanţilor acestora de a supraveghea modul în care se desfăşoară aceste zboruri.
Alin. (6) al art. 91 a fost introdus de pct. 127 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Îndepărtarea străinului este interzisă în următoarele cazuri:
a)străinul este minor, iar părinţii acestuia au drept de şedere în România;
b)străinul este părinte al unui minor care are cetăţenia română, dacă minorul se află în întreţinerea acestuia sau dacă există obligaţia plăţii pensiei alimentare, obligaţie pe care străinul şi-o îndeplineşte cu regularitate;
c)străinul este căsătorit cu un cetăţean român, excepţie făcând următoarele situaţii:
(i)când se constată existenţa unei căsătorii de convenienţă;
(îi) când se constată că soţii nu mai au o relaţie conjugală sau o relaţie de familie efectivă pe teritoriul României;
d)străinul este căsătorit cu un alt cetăţean străin care are un drept de şedere pe termen lung pe teritoriul României, iar căsătoria nu este de convenienţă;
e)străinul a depăşit vârsta de 80 de ani;
f)există temeri justificate că viaţa îi este pusă în pericol ori că va fi supus la tortură, tratamente inumane sau degradante în statul în care urmează să fie trimis.
(2)Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate acorda sau, după caz, prelungi dreptul de şedere în România de către Oficiul Român pentru Imigrări, pentru unul dintre scopurile şi în condiţiile prevăzute la cap. IV, fără a mai fi necesară obţinerea în prealabil a unei vize de lungă şedere.
(3)Străinilor care constituie un pericol pentru ordinea publică, securitatea naţională ori care suferă de o boală care ameninţă sănătatea publică şi refuză să se supună măsurilor stabilite de către autorităţile medicale, cu excepţia celor aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. f), nu li se aplică prevederile alin. (1) şi (2).
Art. 92 a fost modificat de pct. 128 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Punerea în executare a măsurilor de îndepărtare se suspendă în cazul în care străinul:
a)este părintele unui minor care urmează cursurile unei instituţii de învăţământ de stat ori particulare, acreditate sau autorizate provizoriu potrivit legii, până la finalizarea anului şcolar;
b)este căsătorit cu un cetăţean străin care are permisiunea de a rămâne pe teritoriul României, acordată în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă sau de către instanţele judecătoreşti, iar căsătoria nu este de convenienţă, până la data la care încetează permisiunea de a rămâne pe teritoriul României;
c)se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1), până la data la care încetează motivele de nepermitere a ieşirii din România;
d)are o stare de sănătate care face imposibilă punerea în executare a măsurii de îndepărtare, până la ameliorarea acesteia.
(2)Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate acorda tolerarea rămânerii pe teritoriul României.
(3)Străinul va fi informat în scris despre suspendarea îndepărtării şi acordarea tolerării pe teritoriul României.
(4)Fac excepţie de la prevederile alin. (1) străinii care constituie un pericol pentru ordinea publică, securitatea naţională ori care suferă de o boală care ameninţă sănătatea publică şi refuză să se supună măsurilor stabilite de către autorităţile medicale.
Art. 92^1 a fost introdus de pct. 129 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Străinii aflaţi pe teritoriul României pot solicita sprijinul Oficiului Român pentru Imigrări, precum şi al organizaţiilor internaţionale sau neguvernamentale cu atribuţii în domeniu pentru repatrierea voluntară umanitară asistată, dacă nu dispun de mijloace financiare.
(2)Oficiul Român pentru Imigrări, în comun cu organizaţii internaţionale cu atribuţii în domeniu, precum şi cu organizaţii neguvernamentale de profil vor desfăşura programe comune pentru identificarea modalităţilor concrete de sprijinire a străinilor prevăzuţi la alin. (1), în vederea repatrierii voluntare umanitare asistate a acestora, precum şi a resurselor financiare necesare în acest sens.
(3)Străinilor incluşi în programele de repatriere voluntară umanitară asistată li se eliberează de către Oficiul Român pentru Imigrări certificate de repatriere.
(4)Străinii prevăzuţi la alin. (1) pot beneficia, în mod individual, o singură dată de sprijinul acordat de Oficiul Român pentru Imigrări, prin intermediul programelor prevăzute la alin. (2), pentru repatrierea voluntară umanitară asistată.Secţiunea a 4-a Expulzarea străinilor
(1)Împotriva străinului care a săvârşit o infracţiune pe teritoriul României poate fi dispusă măsura expulzării în condiţiile prevăzute de Codul penal şi de Codul de procedură penală.
(2)Dreptul de şedere al străinului încetează de drept la data la care a fost dispusă măsura expulzării.
(3)Abrogat.
Alin. (3) al art. 94 a fost abrogat de pct. 130 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(4)Dacă străinul nu posedă document de trecere a frontierei de stat sau mijloace financiare suficiente, Oficiul Român pentru Imigrări procedează potrivit prevederilor art. 88 alin. (3), (5) şi (6).
(5)Abrogat.
Alin. (5) al art. 94 a fost abrogat de pct. 130 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Un străin nu poate fi expulzat într-un stat în care există temeri justificate că viaţa îi este pusă în pericol ori că va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante.
(2)Măsura expulzării nu se dispune, iar în cazul în care a fost dispusă, nu poate fi executată, dacă străinul se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1).
(3)Interdicţia de expulzare durează până la dispariţia motivelor pe care a fost întemeiată.
(4)Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) este de competenţa instanţei de judecată, în urma comunicării efectuate de către Oficiul Român pentru Imigrări.
(1)Deciziile de îndepărtare a străinilor, cetăţeni ai unor state terţe, de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene sunt recunoscute de statul român şi sunt puse în aplicare de Oficiul Român pentru Imigrări în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, în următoarele cazuri:
a)decizia de îndepărtare este luată pentru motive de ordine publică şi siguranţă naţională, astfel:
(i)când străinul a fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an;
(îi) ca urmare a desfăşurării de către străini ori a existenţei unor indicii temeinice că străinul urmează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol ordinea publică sau siguranţa naţională;
b)decizia de îndepărtare este luată ca urmare a neîndeplinirii de către străin a condiţiilor referitoare la intrarea şi şederea străinilor pe teritoriul statului membru în cauză.
(2)Criteriile şi aranjamentele practice de compensare a dezechilibrelor financiare rezultate ca urmare a recunoaşterii deciziilor de îndepărtare prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(3)Pentru a fi puse în aplicare, este necesar ca deciziile de îndepărtare prevăzute la alin. (1) să nu fi fost revocate sau suspendate de către autorităţile emitente.
(4)Sunt exceptaţi de la prevederile alin. (1) străinii membri de familie ai cetăţenilor români, precum şi membrii de familie ai cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene.
(5)În vederea aplicării prezentului articol, Oficiul Român pentru Imigrări cooperează şi face schimb de informaţii cu autorităţile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene.
(6)Cheltuielile angajate de către Oficiul Român pentru Imigrări în scopul îndepărtării străinilor, în baza deciziilor prevăzute la alin. (1), se suportă din bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat Ministerului Afacerilor Interne pentru Oficiul Român pentru Imigrări cu această destinaţie.
(7)Sumele reprezentând cheltuielile prevăzute la alin. (6), recuperate de la statul membru al Uniunii Europene care a emis decizia de îndepărtare, reprezintă reconstituiri de credite bugetare, dacă cheltuielile au fost efectuate pentru anul în curs, sau se fac venit la bugetul de stat, dacă cheltuielile au fost efectuate în anii precedenţi.
(8)Oficiul Român pentru Imigrări decontează cheltuielile efectuate de alte state membre ale Uniunii Europene care pun în aplicare deciziile de îndepărtare până la împlinirea unei perioade de 4 ani de la data emiterii acestora de către autorităţile române, în limita bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat Ministerului Afacerilor Interne pentru Oficiul Român pentru Imigrări cu această destinaţie.
(9)Solicitările de rambursare a cheltuielilor efectuate de statul membru al Uniunii Europene pot fi respinse de către Oficiul Român pentru Imigrări atunci când sunt efectuate după o perioadă mai mare de un an de la punerea în aplicare a măsurii de îndepărtare.
(10)În cazul deciziilor de îndepărtare care fac obiectul alin. (1), străinul poate contesta măsura ce ţine de executarea îndepărtării în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.
Alin. (10) al art. 96 a fost introdus de pct. 131 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Luarea în custodie publică este o măsură de restrângere temporară a libertăţii de mişcare pe teritoriul României, dispusă de magistrat împotriva străinului care nu a putut fi îndepărtat sub escortă în termenul prevăzut de lege, în una dintre următoarele situaţii:
a)există un risc de sustragere de la procedura de îndepărtare;
b)străinul nu a respectat termenul de întoarcere voluntară acordat prin decizia de returnare;
c)străinul a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul României;
d)străinul evită sau împiedică pregătirea returnării ori procesul de îndepărtare;
e)străinul face obiectul măsurii de siguranţă a expulzării dispuse de instanţa de judecată.
(2)Măsura luării în custodie publică se dispune de către procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pe o perioadă de 30 de zile, la solicitarea Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea îndeplinirii tuturor demersurilor necesare îndepărtării sub escortă.
(3)Măsura poate fi dispusă şi de către instanţa de judecată odată cu pronunţarea hotărârii prin care străinul este declarat indezirabil ori este dispusă expulzarea acestuia. În acest caz, luarea în custodie publică se dispune până la îndepărtarea de pe teritoriul României, dar nu mai mult de 18 luni.
(4)Prelungirea duratei de luare în custodie publică prevăzute la alin. (2) pentru străinii care nu au putut fi îndepărtaţi de pe teritoriul României în termen de 30 de zile se dispune de către curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află locul de cazare, la solicitarea motivată a Oficiului Român pentru Imigrări. Instanţa trebuie să se pronunţe înainte de expirarea termenului luării în custodie publică dispuse anterior, iar hotărârea instanţei este irevocabilă.
(5)Perioada de luare în custodie publică a străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura returnării nu poate depăşi 6 luni.
(6)Perioada prevăzută la alin. (5) poate fi extinsă în mod excepţional, în condiţiile prevăzute la alin. (4), pe o perioadă suplimentară ce nu poate depăşi 12 luni, în cazurile în care Oficiul Român pentru Imigrări a fost în imposibilitate de a efectua îndepărtarea străinului datorită:
a)acţiunilor acestuia care împiedică procesul de îndepărtare;
b)întârzierilor în obţinerea documentaţiei necesare îndepărtării din partea ţărilor terţe.
(7)În situaţia în care, ulterior luării în custodie publică a unui străin, se constată existenţa unuia dintre cazurile prevăzute la art. 92 alin. (1) sau la art. 92^1 alin. (1) ori acesta formulează pentru prima dată o cerere pentru acordarea unei forme de protecţie, măsura luării în custodie publică încetează de drept. La formularea unei cereri de acces la o nouă procedură de azil, măsura luării în custodie publică încetează la data acordării accesului la noua procedură.
(8)Fac excepţie de la prevederile alin. (7) situaţiile în care, pentru raţiuni de siguranţă naţională sau ordine publică, se impune îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României sau menţinerea străinului în custodie publică până la finalizarea procedurii pentru acordarea unei forme de protecţie.
(9)Străinii împotriva cărora s-a dispus luarea în custodie publică, în condiţiile prevăzute la alin. (2), pot depune, în termen de 5 zile, plângere la curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află locul de cazare, care este obligată să o soluţioneze în termen de 3 zile de la data primirii. Plângerea formulată nu suspendă procedura îndepărtării.
(10)Străinii luaţi în custodie publică, precum şi cei îndepărtaţi sub escortă în termen de 24 de ore sunt amprentaţi şi fotografiaţi.
(11)În cazul în care Oficiul Român pentru Imigrări, din oficiu sau la solicitarea străinului, constată faptul că nu mai există posibilitatea îndepărtării străinului în perioada pentru care a fost instituită măsura custodiei publice, dispune încetarea măsurii luării în custodie publică şi acordarea tolerării. Decizia de respingere a cererii străinului poate fi contestată în termen de 5 zile la curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află locul de cazare, care este obligată să o soluţioneze în termen de 3 zile de la data primirii. Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă.
(12)Oficiul Român pentru Imigrări analizează oportunitatea menţinerii măsurii luării în custodie publică, la intervale de maximum 3 luni. În cazul familiilor cu minori luate în custodie publică, analiza se efectuează la intervale de maximum o lună.
Art. 97 a fost modificat de pct. 132 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)În situaţiile în care trebuie returnat un număr excepţional de mare de străini, caz care reprezintă o sarcină neprevăzută şi dificilă pentru capacitatea de primire a centrelor de cazare sau pentru propriul personal, Oficiul Român pentru Imigrări poate dispune şi aplica măsuri derogatorii de la prevederile art. 98 alin. (1) şi (2) şi ale art. 101 alin. (3), atât timp cât situaţia excepţională durează.
(2)Pe durata aplicării măsurilor derogatorii prevăzute la alin. (1), termenele stabilite la art. 97 alin. (9) pot fi depăşite cu maximum 30 de zile.
(3)Oficiul Român pentru Imigrări informează Comisia Europeană cu privire la măsurile dispuse potrivit alin. (1), precum şi la încetarea aplicării acestora.
Art. 97^1 a fost introdus de pct. 133 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Străinii luaţi în custodie publică vor fi introduşi în centre de cazare, denumite în continuare centre.
(2)Centrele sunt locuri închise, special amenajate, administrate de Oficiul Român pentru Imigrări, şi sunt destinate cazării temporare a străinilor declaraţi indezirabili sau împotriva cărora s-a dispus măsura returnării ori expulzării şi au fost luaţi în custodie publică.
(3)Abrogat.
Alin. (3) al art. 98 a fost abrogat de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 158 din 15 mai 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 280 din 17 mai 2013.
(4)Centrele sunt înfiinţate, organizate, autorizate sanitar, amenajate şi dotate astfel încât să ofere condiţii adecvate de cazare, hrană, asistenţă medicală şi igienă personală.
(5)Organizaţiilor şi organismelor naţionale, internaţionale şi neguvernamentale cu atribuţii în domeniul migraţiei, autorizate şi acreditate în condiţiile legii, li se asigură posibilitatea de a vizita centrele, pe baza protocoalelor încheiate cu Oficiul Român pentru Imigrări sau a unei autorizări prealabile. În situaţii excepţionale şi temeinic motivate se poate asigura posibilitatea de a vizita centrele într-un termen de 48 de ore.
Alin. (5) al art. 98 a fost introdus de pct. 135 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Străinii cazaţi în centre beneficiază de drepturile prevăzute de lege, precum şi de cele prevăzute în tratatele şi acordurile internaţionale în materie la care România este parte.
(2)Străinii cazaţi în centre au dreptul la asistenţă juridică, medicală şi socială şi la respectarea opiniei şi specificului propriu, în materie religioasă, filozofică şi culturală.
(3)Străinii cazaţi în centre au dreptul de a fi informaţi imediat după aducerea lor în aceste locuri, în limba în care vorbesc sau într-o limbă înţeleasă, despre motivele principale care au condus la luarea măsurii, drepturile şi obligaţiile pe care le au în timpul şederii în aceste centre. Motivul luării în custodie publică, precum şi drepturile şi obligaţiile străinilor cazaţi în centre le vor fi comunicate în scris de către persoanele desemnate să conducă aceste centre.
(4)Pe întreaga perioadă a şederii în centre, străinilor li se asigură posibilitatea comunicării cu reprezentanţii diplomatici şi consulari ai statului de provenienţă, cu membrii lor de familie, precum şi cu reprezentantul legal.
Alin. (4) al art. 99 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 158 din 15 mai 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 280 din 17 mai 2013.
(5)Personalul centrelor va trata străinii cazaţi în mod nediscriminatoriu pe motiv de rasă, sex, vârstă, cultură, naţionalitate, religie sau apartenenţă la un anumit grup social.
(6)Abrogat.
Alin. (6) al art. 99 a fost abrogat de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 158 din 15 mai 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 280 din 17 mai 2013.
(7)Minorii introduşi în centre care însoţesc cel puţin unul dintre părinţi sau reprezentantul legal, luat în custodie publică, au acces gratuit la sistemul de învăţământ obligatoriu.
Alin. (7) al art. 99 a fost modificat de pct. 136 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(8)Persoanele vulnerabile cazate în centre au dreptul la îngrijire medicală şi tratament adecvat situaţiilor speciale în care se află.
Alin. (8) al art. 99 a fost introdus de pct. 137 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(9)La introducerea în centre, străinii sunt obligaţi să se supună controlului corporal, medical, amprentării şi fotografierii, precum şi să predea obiectele periculoase sau interzise de lege, cele de valoare, sumele de bani deţinute şi mijloacele de comunicare mobile.
Alin. (9) al art. 99 a fost introdus de pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 158 din 15 mai 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 280 din 17 mai 2013.
(10)Pe durata cazării în centre, străinii sunt obligaţi să respecte programul zilnic, regulile de igienă individuală şi colectivă, să nu distrugă bunurile din dotarea centrelor, să se conformeze dispoziţiilor personalului centrelor, date în exerciţiul atribuţiilor profesionale, şi să se supună investigaţiilor şi tratamentelor medicale în cazul constatării unor afecţiuni medicale de natură să pună în pericol sănătatea celorlalte persoane aflate în centru.
Alin. (10) al art. 99 a fost introdus de pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 158 din 15 mai 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 280 din 17 mai 2013.
(11)Pe durata cazării în centre, străinilor le este interzis să desfăşoare acţiuni care pot aduce prejudicii securităţii şi ordinii interioare a centrului sau să incite la săvârşirea de astfel de acţiuni, să consume băuturi alcoolice sau substanţe interzise prin lege, să comercializeze alimente, echipamente sau alte bunuri în incinta centrelor.
Alin. (11) al art. 99 a fost introdus de pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 158 din 15 mai 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 280 din 17 mai 2013.
(12)În cazul nerespectării de către străini a obligaţiilor stabilite în sarcina acestora se pot lua măsurile necesare, inclusiv utilizarea forţei, pentru protejarea vieţii sau integrităţii fizice a personalului centrelor, a străinilor ori a altor persoane, împiedicarea producerii de pagube materiale, a părăsirii neautorizate a centrului sau pentru restabilirea ordinii interioare. Măsurile se aplică gradual şi proporţional cu starea de pericol ce trebuie înlăturată.
Alin. (12) al art. 99 a fost introdus de pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 158 din 15 mai 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 280 din 17 mai 2013.
(13)Regulile de ordine interioară pe care străinii cazaţi în centre sunt obligaţi să le respecte, precum şi modul de organizare a accesului, pazei, supravegherii şi însoţirii străinilor în şi din centre sunt prevăzute în regulament, aprobat prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Alin. (13) al art. 99 a fost introdus de pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 158 din 15 mai 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 280 din 17 mai 2013.
(1)Străinii luaţi în custodie publică au dreptul la asistenţă medicală, medicamente şi materiale sanitare gratuite.
(2)Serviciile medicale prevăzute la alin. (1) se asigură, după caz, prin serviciul medical al centrelor de cazare sau prin unităţile sanitare ale Ministerului Afacerilor Interne ori ale Ministerului Sănătăţii. Decontarea cheltuielilor se asigură de către Ministerul Afacerilor Interne, prin bugetul alocat Oficiului Român pentru Imigrări, special prevăzut în acest scop.
(1)Străinii luaţi în custodie publică, condamnaţi prin hotărâri judecătoreşti definitive, vor fi cazaţi separat de celelalte categorii de străini.
(2)Pe toată perioada cât străinii se află în custodie publică, deplasarea în afara centrelor se va efectua sub escortă.
Alin. (2) al art. 101 a fost modificat de pct. 138 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(3)Familiile luate în custodie publică vor fi cazate separat, asigurându-le un nivel corespunzător de intimitate.
Alin. (3) al art. 101 a fost introdus de pct. 139 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Tolerarea rămânerii pe teritoriul României, denumită în continuare tolerare, reprezintă permisiunea de a rămâne pe teritoriul ţării acordată de Oficiul Român pentru Imigrări străinilor care nu au dreptul de şedere şi, din motive obiective, nu părăsesc teritoriul României, materializată prin eliberarea unui document de tolerat.
Alin. (1) al art. 102 a fost modificat de pct. 140 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(2)Prin motive obiective, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, se înţelege acele împrejurări independente de voinţa străinului, imprevizibile şi care nu pot fi înlăturate, datorită cărora străinul nu poate părăsi teritoriul României.
(3)Neacordarea tolerării de către Oficiul Român pentru Imigrări poate fi contestată în termen de 5 zile de la comunicare la curtea de apel competentă teritorial. Instanţa se pronunţă în termen de 30 de zile, hotărârea instanţei fiind irevocabilă.
(1)Străinii prevăzuţi la art. 102 alin. (1) pot fi toleraţi în următoarele situaţii:
a)atunci când se află în situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) şi nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea unui permis de şedere;
b)atunci când a încetat măsura custodiei publice dispusă împotriva lor;
c)atunci când prezenţa temporară pe teritoriul României a acestora este cerută de interese publice importante. În acest caz, tolerarea se acordă la solicitarea autorităţilor sau a instituţiilor publice;
d)atunci când aceştia se află într-o situaţie de interzicere a îndepărtării şi nu li se poate acorda sau prelungi dreptul de şedere;
e)atunci când există motive serioase să se considere că aceştia sunt victime ale traficului de fiinţe umane. În acest caz, tolerarea se acordă la solicitarea procurorului sau a instanţei de judecată;
f)atunci când a fost dispusă suspendarea executării măsurii îndepărtării de pe teritoriul României;
g)când îndepărtarea sub escortă nu poate fi executată în termen de 24 de ore, însă există indicii temeinice că nu se impune ca aceştia să fie luaţi în custodie publică;
h)atunci când Oficiul Român pentru Imigrări constată că aceştia se află în imposibilitatea temporară de a părăsi România din alte motive obiective.
(2)În situaţia în care străinii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul de informaţii Schengen de către alt stat Schengen în scopul refuzării intrării, tolerarea poate fi acordată numai pentru motive justificate, în special din motive umanitare sau datorită obligaţiilor internaţionale şi numai în urma consultării statului Schengen care a introdus semnalarea, în conformitate cu procedura prevăzută în Manualul Sirene.
Art. 103 a fost modificat de pct. 141 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Tolerarea se acordă pentru o perioadă de până la 6 luni, care poate fi prelungită pentru noi perioade de până la 6 luni, până la dispariţia cauzelor.
(1^1)Tolerarea încetează în următoarele situaţii:
a)prin acordarea ori prelungirea unui drept de şedere în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;
b)în cazul acordării permisiunii de a rămâne pe teritoriul României, conform Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare;
c)în momentul părăsirii teritoriului României de către străin.
Alin. (1^1) al art. 104 a fost introdus de pct. 142 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(2)Tolerarea nu anulează obligaţia străinilor de a părăsi teritoriul statului român la încetarea motivelor pentru care a fost acordată, cu excepţia celor aflaţi în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1^1) lit. a) şi b).
Alin. (2) al art. 104 a fost modificat de pct. 143 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(3)Abrogat.
Alin. (3) al art. 104 a fost abrogat de pct. 144 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(4)La încetarea motivelor care au stat la baza acordării tolerării, străinul care nu se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1^1) lit. a) şi b) va fi îndepărtat imediat de pe teritoriul României, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
Alin. (4) al art. 104 a fost modificat de pct. 145 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(5)În cazul persoanelor prevăzute la art. 103 alin. (1) lit. e), procurorul, prin ordonanţă, sau, după caz, instanţa, prin încheiere, poate dispune prelungirea tolerării dacă prezenţa acestora este necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal. În acest caz tolerarea se prelungeşte succesiv, în condiţiile prevăzute la alin. (1), până la încetarea procesului penal.
Alin. (5) al art. 104 a fost modificat de pct. 145 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(5^1)Pe perioada cât li s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul României, străinii au acces la piaţa forţei de muncă, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români.
Alin. (5^1) al art. 104 a fost introdus de pct. 146 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(5^2)Dreptul la muncă acordat străinilor cărora li s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul României încetează de drept în toate situaţiile în care încetează tolerarea.
Alin. (5^2) al art. 104 a fost introdus de pct. 146 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(6)Străinul este obligat să se prezinte periodic, la un interval de 60 de zile sau ori de câte ori este chemat, la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări care i-a acordat tolerarea şi să anunţe orice schimbare a reşedinţei.
Alin. (6) al art. 104 a fost modificat de pct. 147 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(7)Tolerarea are valabilitate teritorială limitată la raza de competenţă a formaţiunii Oficiului Român pentru Imigrări care a acordat-o, iar orice deplasare în afara acesteia este permisă numai cu aprobare prealabilă.
(8)În situaţia nerespectării obligaţiilor prevăzute la alin. (6) sau (7) poate fi dispusă măsura luării în custodie publică a străinului.
(9)În cazul străinilor prevăzuţi la art. 103 alin. (1) lit. b), dacă au dispărut motivele pentru care nu au putut fi îndepărtaţi de pe teritoriul României în perioada de custodie publică anterioară, aceştia pot fi luaţi din nou în custodie publică, în condiţiile art. 97 alin. (2), în vederea îndepărtării de pe teritoriul României.
Alin. (9) al art. 104 a fost modificat de pct. 147 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Concomitent cu emiterea deciziei de returnare sau cu punerea în aplicare a măsurii de expulzare, Oficiul Român pentru Imigrări poate dispune, în condiţiile legii, şi interzicerea intrării în România pentru o perioadă determinată.
(2)Măsura prevăzută la alin. (1) poate fi dispusă de Oficiul Român pentru Imigrări sau de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, în condiţiile legii, şi în situaţia în care străinul nu a făcut obiectul unei măsuri de îndepărtare sau împotriva străinilor prevăzuţi la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) şi art. 8 alin. (2) lit. a)-b^1).
Alin. (2) al art. 105 a fost modificat de pct. 148 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(3)Aplicarea măsurii de interzicere a intrării se realizează în toate cazurile prin instituirea consemnului nominal la punctele de trecere a frontierei de stat şi, atunci când este posibil, prin aplicarea în documentele de trecere a frontierei de stat a ştampilei în care se precizează durata acesteia.
(4)Instituirea măsurii interzicerii intrării în România se comunică străinilor, în scris, de către organul care a luat măsura şi conţine motivarea în fapt şi în drept, precum şi informaţiile privind căile de atac posibile.
Alin. (4) al art. 105 a fost modificat de pct. 148 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(5)Interzicerea intrării în România poate fi contestată de către străin în termen de 10 zile de la comunicare la curtea de apel în a cărei rază de competenţă se află formaţiunea care a dispus această măsură. Contestaţia nu suspendă executarea măsurilor de îndepărtare. Hotărârea instanţei este irevocabilă.
(6)Toate cazurile în care a fost dispusă interzicerea intrării în România vor fi introduse în Sistemul naţional de evidenţă a străinilor de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Oficiul Român pentru Imigrări.
Alin. (6) al art. 105 a fost modificat de pct. 148 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Împotriva străinilor care au intrat legal în România, dar a căror şedere a devenit ilegală, durata interdicţiei de intrare în România va fi după cum urmează:
a)un an, în cazul:
(i)unei şederi ilegale de la 30 de zile la un an, pentru străinii care nu au părăsit teritoriul României la expirarea dreptului de şedere conferit prin viză sau în temeiul unor convenţii internaţionale ori acte normative prin care se desfiinţează unilateral regimul de vize;
(îi) unei şederi ilegale de la 3 luni la un an, pentru străinii care au fost titulari ai unui permis de şedere temporară;
(iii)străinilor care nu au respectat decizia de returnare şi care au fost îndepărtaţi sub escortă;
b)2 ani - în cazul unei şederi ilegale de la 1 an la 2 ani; c) 3 ani - în cazul unei şederi ilegale de la 2 ani la 3 ani; d) 5 ani - în cazul unei şederi ilegale de peste 3 ani.
(2)Limitele interdicţiilor prevăzute la alin. (1) se reduc la jumătate pentru străinii care:
a)solicită repatrierea voluntară umanitară asistată, în condiţiile prevăzute la art. 93;
b)suportă cheltuielile necesare îndepărtării de pe teritoriul României;
c)rambursează ulterior Oficiului Român pentru Imigrări cheltuielile suportate pentru îndepărtarea de pe teritoriul României;
d)nu necesită cheltuieli cu transportul internaţional pentru îndepărtarea de pe teritoriul României;
(2^1)În cazul străinilor cărora le-a fost revocată sau anulată viza ori dreptul de şedere pentru nerespectarea scopului declarat în faţa autorităţilor, durata interdicţiei va fi de 6 luni.
Alin. (2^1) al art. 106 a fost introdus de pct. 149 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(2^2)În cazul străinilor care au solicitat sau au obţinut viza ori un drept de şedere temporară sau un drept de şedere pe termen lung prin folosirea de informaţii false, documente false sau falsificate ori prin alte mijloace ilegale, durata interdicţiei va fi de 2 ani.
Alin. (2^2) al art. 106 a fost introdus de pct. 149 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(3)Abrogat.
Alin. (3) al art. 106 a fost abrogat de pct. 1 al art. 120, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
(3^1)Împotriva străinilor care au intrat în România în perioada de interdicţie durata interdicţiei va fi cea dispusă anterior, dar nu mai mică de 5 ani.
Alin. (3^1) al art. 106 a fost introdus de pct. 150 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(4)Împotriva străinilor care au trecut ilegal ori au încercat să treacă fraudulos frontiera de stat, durata interdicţiei va fi de 5 ani.
(5)Împotriva străinilor prevăzuţi la art. 105 alin. (2) durata interdicţiei va fi după cum urmează: a) 15 ani - pentru străinii prevăzuţi la art. 8 alin. (1) lit. b)-d); b) 5 ani - pentru străinii prevăzuţi la art. 8 alin. (2) lit. a)-b^1).
Lit. b) a alin. (5) al art. 106 a fost modificată de pct. 151 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(6)În cazuri temeinic justificate, la solicitarea străinilor care dovedesc că au părăsit teritoriul României cu respectarea deplină a deciziei de returnare, Oficiul Român pentru Imigrări poate retrage sau suspenda interdicţia de intrare în România.
Alin. (6) al art. 106 a fost introdus de pct. 152 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Străinului căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de şedere în România i se eliberează de către Oficiul Român pentru Imigrări, prin formaţiunile sale teritoriale, un permis de şedere, după cum urmează:
a)permis de şedere temporară străinului căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de şedere temporară;
b)permisul de şedere în scop de muncă străinului căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de şedere temporară şi dreptul de muncă;
b^1)Cartea albastră a UE străinului, posesor al unei autorizaţii valabile de muncă pentru lucrători înalt calificaţi, căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de şedere temporară şi dreptul de muncă;
Lit. b^1) a alin. (1) al art. 107 a fost introdusă de pct. 153 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
c)permis de şedere pe termen lung străinului căruia i s-a acordat dreptul de şedere pe termen lung.
Lit. c) a alin. (1) al art. 107 a fost modificată de pct. 154 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(2)Prevederile referitoare la permisul de şedere temporară se aplică în mod corespunzător şi permisului de şedere în scop de muncă şi Cărţii albastre a UE.
Alin. (2) al art. 107 a fost modificat de pct. 155 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Permisul de şedere eliberat străinului în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă face dovada identităţii, a adresei de reşedinţă sau de domiciliu pe teritoriul României şi atestă existenţa dreptului de şedere în România, precum şi durata şi scopul pentru care i-a fost acordat acest drept.
(2)Titularul permisului de şedere are obligaţia de a avea în permanenţă asupra sa documentul, de a nu-l înstrăina şi de a-l prezenta organelor autorităţilor competente ori de câte ori i se solicită aceasta.
(1)Permisul de şedere temporară se eliberează străinilor la acordarea sau prelungirea dreptului de şedere temporară. În permisul de şedere temporară se înscrie adresa la care străinul declară că are reşedinţa pe teritoriul României.
(2)Permisul de şedere temporară are o valabilitate limitată la perioada pentru care s-a acordat sau, după caz, s-a prelungit dreptul de şedere temporară. Permisul de şedere temporară se reînnoieşte de fiecare dată cu ocazia prelungirii dreptului de şedere temporară.
Titlul art. 110 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "permis de şedere permanentă" cu sintagma "permis de şedere pe termen lung".
(1)Permisul de şedere pe termen lung se eliberează în baza obţinerii dreptului de şedere pe termen lung:
a)străinilor membri de familie ai cetăţenilor români, pentru o perioadă de 10 ani, şi se reînnoieşte succesiv pentru aceeaşi perioadă;
b)celorlalte categorii de străini, pentru o perioadă de 5 ani, şi se reînnoieşte succesiv pentru aceeaşi perioadă.
Alin. (1) al art. 110 a fost modificat de pct. 156 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(2)În permisul de şedere pe termen lung se înscrie adresa la care străinul declară că are domiciliul pe teritoriul României.
Alin. (2) al art. 110 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "permis de şedere permanentă" cu sintagma "permis de şedere pe termen lung".
(2^1)În permisele de şedere pe termen lung eliberate titularilor unui drept de şedere pe termen lung, obţinut ca urmare a deţinerii unei Cărţi albastre a UE, se înscrie menţiunea «Fost posesor de Carte albastră a UE».
Alin. (2^1) al art. 110 a fost introdus de pct. 157 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(2^2)În permisele de şedere pe termen lung eliberate beneficiarilor protecţiei internaţionale în România se înscrie menţiunea «Protecţie internaţională acordată de RO la [data]». Inspectoratul General pentru Imigrări transmite, în termen de cel mult o lună de la primirea cererii statului membru interesat, informaţii referitoare la situaţia protecţiei internaţionale acordate de România, menţionată în permisul de şedere pe termen lung.
Alin. (2^2) al art. 110 a fost introdus de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
(2^3)În cazul străinului care are deja un permis de şedere pe termen lung eliberat de un alt stat membru în cuprinsul căruia există menţiunea referitoare la acordarea protecţiei internaţionale, aceeaşi menţiune se înscrie şi în permisul de şedere pe termen lung eliberat potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, cu excepţia situaţiei în care, în urma verificărilor efectuate de Inspectoratul General pentru Imigrări în statul membru indicat în menţiunea respectivă, rezultă că protecţia internaţională a fost retrasă printr-o decizie definitivă.
Alin. (2^3) al art. 110 a fost introdus de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
(2^4)În cazul în care, după eliberarea permisului de şedere pe termen lung, cu aplicarea prevederilor alin. (2^3), responsabilitatea pentru protecţia internaţională a rezidentului pe termen lung a fost transferată statului român, Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează, în termen de cel mult 3 luni de la data transferului, un nou permis de şedere pe termen lung, cu aplicarea prevederilor alin. (2^2).
Alin. (2^4) al art. 110 a fost introdus de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
(2^5)În cazul în care, după eliberarea permisului de şedere pe termen lung, cu aplicarea prevederilor alin. (2^2), responsabilitatea pentru protecţia internaţională a rezidentului pe termen lung a fost transferată altui stat membru, Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează, în termen de cel mult 3 luni de la data primirii solicitării statului membru care a preluat responsabilitatea, un nou permis de şedere pe termen lung, în care se înscrie menţiunea «Protecţie internaţională acordată de [numele statului membru] la [data]».
Alin. (2^5) al art. 110 a fost introdus de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
(2^6)În cazul în care, după eliberarea permisului de şedere pe termen lung, un alt stat membru îi acordă străinului protecţie internaţională, Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează, în termen de cel mult 3 luni de la data primirii solicitării statului membru care a acordat protecţie internaţională, un nou permis de şedere pe termen lung, în care se înscrie menţiunea «Protecţie internaţională acordată de [numele statului membru] la [data]».
Alin. (2^6) al art. 110 a fost introdus de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
(3)Cererea pentru acordarea permisului de şedere pe termen lung se depune de către titularul dreptului de şedere pe termen lung la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări în a cărei rază de competenţă locuieşte în mod legal solicitantul şi trebuie să fie însoţită de următoarele documente:
Partea introductivă a alin. (3) al art. 110 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "permis de şedere permanentă" cu sintagma "permis de şedere pe termen lung" şi a sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
a)documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie;
b)documentele care dovedesc deţinerea în mod legal a spaţiului de locuit la adresa la care străinul declară că are domiciliul pe teritoriul României, în original şi în copie.
(3^1)Pentru eliberarea noului permis de şedere pe termen lung, în situaţiile prevăzute la alin. (2^4)-(2^6), străinul trebuie să depună, la formaţiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări în a cărei rază de competenţă locuieşte, o cerere însoţită de documentele care dovedesc deţinerea în mod legal a spaţiului de locuit la adresa la care declară că are domiciliul pe teritoriul României, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a luat cunoştinţă despre transferul responsabilităţii sau despre acordarea protecţiei internaţionale.
Alin. (3^1) al art. 110 a fost introdus de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
(4)Pentru reînnoirea permisului de şedere pe termen lung, solicitantul trebuie să depună, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea valabilităţii documentului, o cerere însoţită de documentele care dovedesc deţinerea în mod legal a spaţiului de locuit la adresa la care străinul declară că are domiciliul pe teritoriul României.
Alin. (4) al art. 110 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "permis de şedere permanentă" cu sintagma "permis de şedere pe termen lung".
În cazul în care titularului permisului de şedere i se revocă sau i se anulează dreptul de şedere, documentul se anulează la data luării deciziei şi se retrage cel mai târziu la data la care această decizie este adusă la cunoştinţă străinului.
(1)Titularul permisului de şedere este obligat să anunţe formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări care a eliberat documentul despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situaţii.
(2)Străinului i se eliberează de către formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări competentă un nou permis de şedere în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus.
(3)Permisele de şedere a căror valabilitate a expirat, precum şi cele deteriorate se anulează de formaţiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări.
Forma şi conţinutul permiselor de şedere se stabilesc prin hotărâre a Guvernului României.
Secţiunea a 2-a Abrogată.
Secţiunea a 2-a din Cap. VI a fost abrogată de pct. 158 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
Abrogat.
Art. 114 a fost abrogat de pct. 158 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
Abrogat.
Art. 115 a fost abrogat de pct. 158 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
Abrogat.
Art. 116 a fost abrogat de pct. 158 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
Abrogat.
Art. 117 a fost abrogat de pct. 158 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
Secţiunea a 2^1-a din Cap. VI a fost introdusă de pct. 159 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Străinului căruia i s-a acordat tolerarea i se eliberează un document care atestă existenţa permisiunii de a rămâne pe teritoriul României, perioada pentru care beneficiază de aceasta şi care face dovada adresei sale de reşedinţă pe teritoriul României.
(2)Pe perioada valabilităţii documentului, titularul său are acces la piaţa forţei de muncă în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
(3)Documentul de tolerat are valabilitate limitată la perioada pentru care i s-a acordat permisiunea de a rămâne pe teritoriul României şi se reînnoieşte de fiecare dată cu ocazia prelungirii acestei permisiuni.
(4)Titularul documentului de tolerat are obligaţia de a avea în permanenţă asupra sa documentul, de a nu-l înstrăina şi de a-l prezenta organelor autorităţilor competente ori de câte ori i se solicită aceasta.
(5)Titularul documentului de tolerat este obligat să anunţe Oficiul Român pentru Imigrări despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situaţii.
(6)Străinului i se eliberează de către formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări competentă un nou document de tolerat în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus.
(7)Forma şi conţinutul documentului de tolerat se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 117^1 a fost introdus de pct. 159 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Oficiul Român pentru Imigrări, prin formaţiunile sale teritoriale, sau, după caz, Ministerul Afacerilor Externe, prin reprezentanţele diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, poate elibera, la cerere, următoarele tipuri de documente de călătorie:
a)titlu de călătorie pentru străini - următoarelor categorii de străini:
Partea introductivă a literei a) a alin. (1) al art. 118 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "titlu de călătorie" cu sintagma "titlu de călătorie pentru străini".
(i)apatrizilor domiciliaţi în străinătate, aflaţi temporar pe teritoriul României, care nu mai sunt în posesia unui document de trecere a frontierei de stat şi, din motive obiective, nu pot obţine un asemenea document de la reprezentanţa diplomatică a ţării de domiciliu;
(îi) cetăţenilor străini aflaţi pe teritoriul României, care nu mai sunt în posesia unui paşaport naţional şi, din motive obiective, nu pot obţine un document de călătorie de la reprezentanţa diplomatică a statului lor;
(iii)apatrizilor cu şedere permanentă în România aflaţi temporar în străinătate, care nu mai sunt în posesia documentelor româneşti de trecere a frontierei de stat;
b)paşaport pentru persoana fără cetăţenie - apatrizilor cu şedere permanentă în România, precum şi apatrizilor de origine română, care sunt repatriaţi în baza unor înţelegeri internaţionale la care România este parte.
(2)În situaţia elevilor care sunt rezidenţi pe teritoriul României, care doresc să călătorească sau să tranziteze teritoriul unui stat membru în cadrul unei excursii şcolare, în conformitate cu Decizia Consiliului nr. 94/795/JHA cu privire la o acţiune comună adoptată de Consiliu în baza articolului K.3.2.b al Tratatului asupra Uniunii Europene, referitoare la facilităţile de călătorie pentru elevii din ţările terţe care au rezidenţă într-un stat membru, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. 327 din 19 decembrie 1994, Oficiul Român pentru Imigrări confirmă statutul de rezident al străinilor incluşi pe lista de participanţi şi autenticitatea datelor prezentate în acest document.
(3)Notificarea statelor membre cu privire la folosirea listei de participanţi ca document de călătorie de către elevii care sunt rezidenţi pe teritoriul României se realizează de către Ministerul Afacerilor Externe.
Titlul art. 119 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "titlu de călătorie" cu sintagma "titlu de călătorie pentru străini".
(1)Pentru persoanele prevăzute la art. 118 alin. (1) lit. a) pct. (i) şi (îi) titlul de călătorie pentru străini se eliberează de către Oficiul Român pentru Imigrări prin formaţiunile sale teritoriale şi este valabil pentru o singură călătorie, pentru o perioadă de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii valabilităţii cu încă 30 de zile.
Alin. (1) al art. 119 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "titlu de călătorie" cu sintagma "titlu de călătorie pentru străini".
(2)Pentru persoanele prevăzute la art. 118 alin. (1) lit. a) pct. (iii) titlul de călătorie pentru străini se eliberează de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, cu avizul Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea reîntoarcerii acestor persoane în România. La revenirea în ţară, titlul de călătorie pentru străini se predă de către titular formaţiunii teritoriale a Oficiului Român pentru Imigrări pe a cărei rază teritorială îşi are domiciliul apatridul.
Alin. (2) al art. 119 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "titlu de călătorie" cu sintagma "titlu de călătorie pentru străini".
(1)Paşaportul pentru persoana fără cetăţenie face dovada identităţii şi a calităţii de apatrid cu drept de şedere în România şi îi dă dreptul titularului de a ieşi şi de a intră în ţară prin oricare dintre punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internaţional de persoane.
(2)În străinătate paşaportul pentru persoană fără cetăţenie dă dreptul titularului la asistenţă şi protecţie din partea misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale României.
(3)Paşaportul pentru persoană fără cetăţenie este proprietatea statului român.
Paşaportul pentru persoană fără cetăţenie se eliberează de Oficiul Român pentru Imigrări prin formaţiunile sale teritoriale, la cerere, pentru o perioadă de 5 ani, care poate fi prelungită o singură dată, fără a se putea depăşi 10 ani de la data emiterii.
(1)Cererea de eliberare a paşaportului pentru persoană fără cetăţenie se depune de către persoanele prevăzute la art. 118 alin. (1) lit. b) la formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări şi va fi însoţită de următoarele documente:
a)permisul de şedere pe termen lung valabil, în cazul apatrizilor cu drept de şedere pe termen lung în România;
Lit. a) a alin. (1) al art. 122 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "permis de şedere permanentă" cu sintagma "permis de şedere pe termen lung" şi a sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
b)permisul de şedere temporară valabil, în cazul apatrizilor de origine română, care sunt repatriaţi în baza unor înţelegeri internaţionale la care România este parte.
(2)Paşapoartele se eliberează în termen de până la 30 de zile de la data depunerii cererii.
În cazul în care titularul paşaportului pentru persoană fără cetăţenie îşi pierde calitatea de apatrid cu şedere permanentă în România sau obţine cetăţenia unui stat, are obligaţia de a depune documentul la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări competentă, care îl retrage şi îl anulează.
(1)Titularul paşaportului pentru persoană fără cetăţenie este obligat să anunţe formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări care a eliberat documentul despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situaţii.
(2)Străinului i se eliberează, la cerere, în condiţiile prevăzute la art. 120, un nou document în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus, în termen de cel mult 30 de zile.
(3)Paşapoartele pentru persoane fără cetăţenie, deteriorate, se retrag şi se anulează de către formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări.
Forma şi conţinutul documentelor de călătorie prevăzute în această secţiune se stabilesc prin hotărâre a Guvernului României.
Cap. VII a fost abrogat de pct. 160 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
Abrogat.
Art. 126 a fost abrogat de pct. 160 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
Abrogat.
Art. 127 a fost abrogat de pct. 160 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
Titlul art. 128 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
(1)Străinii, cetăţeni ai unor state terţe sau apatrizi, cu drept de şedere pe termen lung în statele membre ale Uniunii Europene, pot intra şi rămâne pe teritoriul statului român, pentru o perioadă de 90 de zile în decurs de 6 luni, fără obligativitatea obţinerii unei vize de intrare.
Alin. (1) al art. 128 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
(2)Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate prelungi dreptul de şedere temporară, fără îndeplinirea condiţiei prealabile de obţinere a unei vize de lungă şedere, în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
(3)Persoanele prevăzute la alin. (1) se bucură de tratament egal în domeniile şi în condiţiile prevăzute la art. 75. (4) Prin derogare de la prevederile alin. (3), accesul pe piaţa muncii pentru străinii cu drept de şedere pe termen lung într-un stat membru al Uniunii Europene se va realiza în raport cu legislaţia muncii în domeniu şi cu necesitatea ocupării locurilor de muncă ce se încadrează în registrul ocupaţional deficitar pe teritoriul României, stabilit de structura specializată din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
Alin. (4) al art. 128 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
Posesorul Cărţii albastre a UE căruia i s-a respins cererea de mutare în al doilea stat membru va fi readmis imediat, fără formalităţi, pe teritoriul României. Readmisia va fi acceptată imediat, fără formalităţi, şi pentru membrii de familie ai acestuia.
Art. 128^1 a fost introdus de pct. 161 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Străinii titulari ai unor vize uniforme, valabile pentru două sau multiple intrări, ai unor vize de lungă şedere sau ai unor permise de şedere, altele decât cele prevăzute la art. 128 alin. (1), eliberate de state Schengen, pot intra pe teritoriul României în vederea unei şederi neîntrerupte sau a mai multor şederi a căror durată să nu depăşească 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de şedere pe teritoriul României, fără viză de scurtă şedere, dacă documentele prezentate sunt în perioada de valabilitate, iar numărul de intrări şi durata şederii autorizate nu au fost epuizate.
(2)Durata şederii pe teritoriul României nu poate depăşi dreptul de şedere stabilit prin vizele uniforme, vizele de lungă şedere sau permisele de şedere prevăzute la alin. (1).
Art. 128^2 a fost introdus de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 11 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 796 din 17 decembrie 2013.
Titlul art. 129 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
(1)Membrii de familie ai străinilor prevăzuţi la art. 128, care au un drept de şedere temporară în scopul reîntregirii familiei într-un stat membru al Uniunii Europene, pot intră în România în baza unei vize de lungă şedere acordate în acelaşi scop de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu îndeplinirea condiţiilor generale de acordare a vizelor, precum şi cu prezentarea dovezilor privind dreptul de şedere pe teritoriul statului membru al Uniunii Europene în această calitate.
(2)Membrilor de familie ai străinilor prevăzuţi la art. 128, care nu au un drept de şedere temporară în scopul reîntregirii familiei într-un stat membru al Uniunii Europene, le sunt aplicabile prevederile art. 46. (3) Străinilor prevăzuţi la alin. (1) li se poate prelungi dreptul de şedere cu îndeplinirea condiţiilor generale prevăzute de lege, dacă:
a)prezintă permisul de şedere într-un stat membru al Uniunii Europene;
b)fac dovada că au locuit ca membri de familie ai străinului cu drept de şedere pe termen lung într-un stat membru al Uniunii Europene;
Lit. b) a alin. (3) al art. 129 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".
c)fac dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de cel puţin salariul minim net pe economie.
(4)Străinilor prevăzuţi la alin. (2) li se poate prelungi dreptul de şedere, potrivit prevederilor art. 62.
(1)Membrii de familie ai beneficiarilor protecţiei internaţionale readmişi pe teritoriul României, potrivit art. 20^1 alin. (1) din Legea nr. 122/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sunt străinii care aveau un drept de şedere temporară în scopul reîntregirii familiei beneficiarilor protecţiei internaţionale în statul membru care a dispus îndepărtarea.
(2)Membrii de familie prevăzuţi la alin. (1) pot intra pe teritoriul României fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. b) şi c), beneficiază de un drept de şedere temporară pentru 90 de zile, începând cu data intrării în România, şi pot solicita prelungirea acestui drept pentru oricare dintre scopurile şi în condiţiile prevăzute la cap. IV, fără a mai fi necesară obţinerea în prealabil a unei vize de lungă şedere.
(3)Prevederile alin. (2) nu aduc atingere situaţiei mai favorabile dobândite de străinii în cauză pe teritoriul României în temeiul altor dispoziţii legale.
Art. 129^1 a fost introdus de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
Acordarea dreptului de şedere temporară pentru străinii victime ale traficului de persoane, ale traficului de migranţi, ale infracţiunii prevăzute la art. 141, ale infracţiunilor prevăzute la art. 264 alin. (3) sau la art. 265 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
Titlul art. 130 a fost modificat de pct. 162 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)Străinilor victime ale traficului de persoane, ale traficului de migranţi, ale infracţiunii prevăzute la art. 141, ale infracţiunilor prevăzute la art. 264 alin. (3) sau la art. 265 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, li se poate acorda un permis de şedere temporară chiar dacă au intrat ilegal în România, la solicitarea procurorului sau a instanţei de judecată, în următoarele condiţii:
Partea introductivă a alin. (1) al art. 130 a fost modificată de pct. 163 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
a)manifestă o intenţie clară de a coopera cu autorităţile române pentru a facilita identificarea şi tragerea la răspundere penală a participanţilor la săvârşirea infracţiunilor ale căror victime sunt;
b)au încetat relaţiile cu persoanele suspectate de comiterea infracţiunilor ale căror victime sunt;
c)acordarea dreptului de şedere este oportună pentru derularea investigaţiilor judiciare;
d)şederea acestora în România nu prezintă pericol pentru ordinea publică şi securitatea naţională.
(2)Dreptul de şedere poate fi acordat, pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii pe noi perioade în aceleaşi condiţii.
(3)Dreptul de şedere poate fi revocat în următoarele situaţii:
a)nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1);
b)titularul dreptului de şedere, în mod intenţionat, a reînnoit contactele cu persoanele suspectate de comiterea infracţiunilor prevăzute la alin. (1);
c)dacă se constată că străinul a indus în eroare autorităţile competente cu privire la calitatea de victimă sau cu privire la datele şi informaţiile furnizate;
d)când victima încetează să coopereze;
e)când autorităţile competente constată existenţa vreunuia dintre cazurile prevăzute la art. 10 din Codul de procedură penală.
(4)Permisul de şedere pentru persoanele prevăzute la alin. (1) se eliberează în regim gratuit.
(5)În cazul în care persoanelor prevăzute la alin. (1) nu le-a fost acordat un drept de şedere pe teritoriul României, acestea nu pot face obiectul unei interdicţii de intrare pe teritoriul României decât dacă reprezintă o ameninţare pentru ordinea publică ori securitatea naţională sau nu au respectat decizia de returnare.
Alin. (5) al art. 130 a fost introdus de pct. 164 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(1)În situaţia străinilor minori care intră neînsoţiţi sau care rămân neînsoţiţi după intrarea pe teritoriul României, Oficiul Român pentru Imigrări şi formaţiunile sale teritoriale procedează după cum urmează:
a)se stabilesc identitatea acestora şi modul de intrare în ţară;
b)indiferent de modul de intrare în România, li se asigură reprezentarea printr-o instituţie competentă potrivit legii, care le va asigura şi protecţia şi îngrijirea necesare, inclusiv cazarea în centre speciale de ocrotire a minorilor în aceleaşi condiţii ca şi pentru minorii români;
c)se iau măsuri de identificare a părinţilor, indiferent de locul de reşedinţă al acestora, în scopul reunificării familiale;
d)până la identificarea părinţilor, minorii de vârstă şcolară au acces la sistemul de învăţământ;
e)îndepărtarea unui minor neînsoţit se poate face, în urma unei evaluări prealabile de către autorităţile competente, doar dacă minorul este trimis părinţilor, atunci când aceştia au fost identificaţi şi nu au reşedinţa pe teritoriul României, membrilor familiei, cu acordul acestora, tutorelui desemnat sau unor centre de primire corespunzătoare în statul de returnare;
Lit. e) a alin. (1) al art. 131 a fost modificată de pct. 165 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
f)în cazul neidentificării părinţilor ori a altor membri de familie sau dacă minorul nu este acceptat în statul de origine, i se acordă dreptul de şedere temporară pe teritoriul României.
(2)În scopul găsirii soluţiilor adecvate, Oficiul Român pentru Imigrări cooperează cu alte instituţii, precum şi cu organizaţii naţionale şi internaţionale specializate în domeniul ocrotirii minorilor.
(1)Străinii minori care locuiesc în România au acces la învăţământul şcolar obligatoriu în aceleaşi condiţii ca şi minorii cetăţeni români.
(2)Ministerul Educaţiei Naţionale stabileşte, potrivit legii, limitele şi condiţiile recunoaşterii şi echivalării studiilor efectuate în ţara de origine, pentru înscrierea elevilor străini în sistemul naţional de învăţământ.
Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage, după caz, răspunderea penală, civilă, contravenţională sau administrativă a persoanei vinovate.
Sunt considerate contravenţii următoarele fapte:
1.nerespectarea de către transportator a interdicţiilor prevăzute la art. 7 alin. (1);
2.neîndeplinirea de către străin a obligaţiei de a părăsi teritoriul României după data la care încetează dreptul de şedere în România prevăzut la art. 11;
3.neîndeplinirea de către străin a obligaţiei de anunţare a şederii sale la organul de poliţie competent teritorial, până cel târziu după 3 zile de la împlinirea termenului prevăzut la art. 12 alin. (1);
4.nerespectarea de către străin a obligaţiei prevăzute la art. 13 alin. (2);
5.nedeclararea informaţiilor prevăzute la art. 13 alin. (1) şi (3), în termenele prevăzute la art. 13 alin. (4);
6.permiterea ieşirii din ţară a străinilor care se află în una dintre situaţiile de nepermitere a ieşirii prevăzute la art. 15 alin. (1);
7.nerespectarea termenului de depunere a cererii de prelungire a dreptului de şedere temporară, prevăzut la art. 51 alin. (1);
8.neîndeplinirea de către străini a obligaţiilor prevăzute la art. 50 alin. (3);
9.nerespectarea de către angajator a obligaţiei de comunicare a situaţiei nominale, prevăzută la art. 57 alin. (2);
10.neîndeplinirea de către străin a obligaţiei de a se prezenta la formaţiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări, în termenul de 30 de zile prevăzut la art. 73 alin. (5) sau la art. 110 alin. (3^1);
Pct. 10 al art. 134 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
11.nerespectarea obligaţiei ce revine străinului cu privire la permisul de şedere, prevăzută la art. 108 alin. (2), cu privire la documentul de tolerat, prevăzută la art. 117^1 alin. (4), sau neprezentarea documentelor de călătorie, în cazul străinilor aflaţi în România în baza unei vize ori în temeiul unor convenţii internaţionale sau acte normative prin care se desfiinţează unilateral regimul de vize;
Pct. 11 al art. 134 a fost modificat de pct. 166 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
12.nerespectarea termenului pentru depunerea cererii de reînnoire a permisului de şedere, prevăzut la art. 110 alin. (4);
13.nerespectarea termenului de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii permisului de şedere, prevăzut la art. 112 alin. (1), respectiv a documentului de tolerat, prevăzut la art. 117^1 alin. (5);
Pct. 13 al art. 134 a fost modificat de pct. 167 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
14.nerespectarea termenului de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii paşaportului pentru persoana fără cetăţenie, prevăzut la art. 124 alin. (1);
15.reţinerea documentului de trecere a frontierei de stat al unui străin sau a permisului de şedere de către persoane neautorizate;
16.facilitarea, sub orice formă, a şederii ilegale a străinilor pe teritoriul României.
Contravenţiile prevăzute la art. 134 se sancţionează după cum urmează:
a)cu amendă de la 100 lei la 500 lei, cele prevăzute la pct. 3, 4, 5, 7, 8, 10, 11, 12, 13 şi 14;
b)cu amendă de la 500 lei la 1000 lei cea prevăzută la pct. 6;
c)cu amendă de la 2000 lei la 3000 lei cele prevăzute la pct. 9, 15 şi 16;
d)cu amendă de la 8.000 lei la 15.000 lei, cea prevăzută la pct. 1, calculată pentru fiecare străin transportat;
Lit. d) a art. 135 a fost modificată de pct. 168 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
e)în cazul contravenţiei prevăzute la pct. 2, amenda se aplică după cum urmează:
(i)de la 400 lei la 700 lei, în cazul unei şederi de până la 30 de zile după încetarea dreptului de şedere;
(îi) de la 600 lei la 1000 lei, în cazul unei şederi de până la 60 de zile după încetarea dreptului de şedere;
(iii)de la 800 lei la 1200 lei, în cazul unei şederi de peste 60 de zile după încetarea dreptului de şedere.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către lucrători anume desemnaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ori, după caz, de către agenţi constatatori anume desemnaţi ai altor instituţii, potrivit competenţelor.
(1)Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 134 pct. 5, 11 şi 16, contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 135, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
Abrogat.
Art. 138 a fost abrogat de pct. 1 al art. 120, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
Abrogat.
Art. 139 a fost abrogat de pct. 1 al art. 120, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
Organizarea de către străini, pe teritoriul României, a unui partid politic sau a altei organizaţii ori grupări dintre cele prevăzute la art. 4 alin. (2), aderarea unui străin la acestea, precum şi iniţierea, organizarea şi participarea la manifestaţii sau întruniri care aduc atingere ordinii publice şi siguranţei naţionale constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Art. 140 a fost modificat de pct. 2 al art. 120, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
Abrogat.
Art. 141 a fost abrogat de pct. 3 al art. 120, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
Abrogat.
Art. 142 a fost abrogat de pct. 3 al art. 120, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
(1)În aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, poliţiştii din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări sunt abilitaţi:
a)să efectueze acte de constatare în vederea informării organelor de urmărire penală, atunci când constată săvârşirea unor infracţiuni în legătură cu regimul străinilor;
b)să îi legitimeze, să îi depisteze, să îi preia de la sediile altor autorităţi şi să îi conducă la sediul formaţiunilor teritoriale pe străinii care încalcă dispoziţiile legale privind regimul străinilor în România sau pe cei a căror identitate nu poate fi stabilită, să verifice şi să ia măsurile legale, în cel mult 24 de ore de la depistare;
Lit. b) a art. 143 a fost modificată de pct. 169 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
c)să organizeze şi să efectueze, în condiţiile legii, controale în mediile şi locurile frecventate de străini, în instituţiile publice sau particulare, precum şi în incinta operatorilor economici, indiferent de proprietar sau deţinător, atunci când există date sau indicii cu privire la existenţa în aceste locuri sau medii a unor străini care nu respectă prevederile legale privind regimul străinilor în România;
d)să folosească gratuit mijloacele de transport în comun şi mijloacele de transport feroviare, în timpul serviciului, pentru executarea unor misiuni care nu pot fi îndeplinite altfel.
(2)Inspectoratul General pentru Imigrări este punctul naţional de contact în relaţia cu instituţiile Uniunii Europene şi cu autorităţile celorlalte state membre pentru schimbul de informaţii şi documente în aplicarea dispoziţiilor legale ce intră în competenţa sa.
Alin. (2) al art. 143 a fost introdus de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
În cuprinsul prezentei ordonanţe de urgenţă, referirea la măsura de siguranţă a expulzării se consideră a fi făcută la pedeapsa accesorie, respectiv complementară, aplicată potrivit prevederilor art. 65 alin. (2) lit. c) sau ale art. 66 alin. (1) lit. c) din Codul penal.
Art. 143^1 a fost introdus de pct. 4 al art. 120, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
(1)Cheltuielile ocazionate de îndepărtarea de pe teritoriul României a străinilor care dispun de mijloace financiare se suportă de către aceştia, cu condiţia ca, după achitarea acestor cheltuieli, să le rămână o sumă echivalentă cu minimum 50 euro, necesară acoperirii cheltuielilor proprii pe timpul îndepărtării.
Alin. (1) al art. 144 a fost modificat de pct. 170 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
(2)Dacă străinul nu dispune de mijloace financiare şi a intrat în România în baza unei invitaţii, cheltuielile de îndepărtare se suportă de către persoana fizică sau juridică care a făcut invitaţia. Invitaţia constituie titlu executoriu în situaţia în care străinul invitat nu părăseşte România până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză. Sumele de plată se determină de către Oficiul Român pentru Imigrări prin întocmirea unei note de constatare a cheltuielilor privind îndepărtarea străinului invitat.
(3)Angajatorul, persoană fizică sau juridică, este obligat să suporte cheltuielile de îndepărtare a străinului pe care l-a angajat ilegal sau al cărui permis de şedere nu mai este valabil.
(4)Unitatea de cercetare-dezvoltare este obligată să suporte cheltuielile de îndepărtare a străinului care a fost acceptat de către aceasta să desfăşoare activităţi de cercetare ştiinţifică în cadrul unui proiect, în cazul în care acesta rămâne pe teritoriul României după încetarea dreptului de şedere. Răspunderea unităţii de cercetare-dezvoltare privind suportarea cheltuielilor încetează după 6 luni de la încetarea valabilităţii acordului de acceptare.
(5)Cheltuielile ocazionate de îndepărtarea străinilor care nu dispun de fonduri necesare în acest sens, cele pentru transportul, hrănirea, întreţinerea, cazarea în centre şi cele determinate prin distrugerea de către străini a bunurilor aflate în dotarea centrelor, precum şi cele pentru asistenţă medicală, spitalizare şi asigurarea comunicării cu reprezentanţii diplomatici şi consulari ai statului de provenienţă, cu membrii lor de familie şi cu reprezentantul legal se suportă din bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în limita fondurilor alocate pentru aceste destinaţii.
Alin. (5) al art. 144 a fost modificat de pct. 5 al art. unic din LEGEA nr. 158 din 15 mai 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 280 din 17 mai 2013.
(6)Costurile aferente construirii, amenajării, întreţinerii şi funcţionării centrelor se suportă din bugetul Ministerului Afacerilor Interne.
(7)Fondurile necesare pentru cheltuielile prevăzute la alin. (5) şi (6) vor fi prevăzute în bugetul de stat pentru Ministerul Afacerilor Interne.
(8)Normele de dotare pentru centre, normele referitoare la materialele de întreţinere şi igienă personală, precum şi normele de hrană pentru străinii luaţi în custodie publică se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(1)Fiecărui străin căruia i s-a prelungit dreptul de şedere temporară sau i s-a acordat dreptul de şedere pe termen lung i se atribuie de către Oficiul Român pentru Imigrări un cod numeric personal, care se înscrie în permisul de şedere.
(2)La solicitarea justificată a instituţiilor publice interesate, Oficiul Român pentru Imigrări poate atribui un cod numeric personal şi străinilor care nu beneficiază de un drept de şedere pe teritoriul României, obţinut în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru exercitarea anumitor drepturi şi obligaţii legale şi numai cu acordul expres al acestora.
(3)În cazuri justificate, Oficiul Român pentru Imigrări poate atribui un cod numeric personal şi străinilor cărora li s-a acordat tolerarea, la solicitarea acestora, care se înscrie pe documentul de tolerat.
Art. 144^1 a fost introdus de pct. 171 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
În situaţii deosebite şi pentru motive umanitare, organul competent teritorial al Ministerului Afacerilor Interne poate solicita autorităţilor competente acordarea asistenţei medicale pentru străini în condiţiile prevăzute la art. 100.
Guvernul poate stabili, prin hotărâre, exceptarea străinilor, cetăţeni ai unor state pentru care nu există obligativitatea obţinerii vizei de intrare în România, de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c), precum şi a unor condiţii de prelungire a dreptului de şedere prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
Prevederile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România se aplică cu prioritate faţă de prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, cu excepţia situaţiilor în care raţiuni de securitate naţională sau de ordine publică impun îndepărtarea acestora de pe teritoriul României.
În toate plângerile şi cererile adresate instanţelor în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, în care Oficiul Român pentru Imigrări este parte, participarea procurorului este obligatorie.
De la data aderării României la Uniunea Europeană, prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă vor înceta să fie aplicabile cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi ale spaţiului economic european.
Prevederile art. 5 alin. (3) şi (4), art. 90, 91, 96, 128 şi ale art. 129 intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.
(1)În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă străinii cu şedere ilegală pot solicita Oficiului Român pentru Imigrări eliberarea unei dispoziţii de părăsire a teritoriului.
(2)Eliberarea dispoziţiei de părăsire a teritoriului, în condiţiile prevăzute la alin. (1), nu va fi însoţită de măsura interzicerii intrării în România.
(3)Toate situaţiile aflate în curs de rezolvare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă vor fi soluţionate în conformitate cu prevederile acesteia.
(1)Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.
(2)Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă Legea nr. 123/2001 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 3 aprilie 2001, şi Hotărârea Guvernului nr. 476/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 123/2001 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 29 mai 2001, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Art. II - (1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, străinii fără drept de şedere în România pot solicita Autorităţii pentru străini emiterea unei decizii de returnare, fără instituirea măsurii de interzicere a intrării în România.
(2)Toate situaţiile aflate în curs de rezolvare la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluţionate potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta lege.
(3)Ordonanţele de declarare ca indezirabil, emise de procurorul anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care nu au fost puse în executare, îşi încetează efectele la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi.
*
–Prezenta lege transpune Directiva Consiliului nr. 86/2003 privind dreptul la reunificare familială, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L251 din 3 octombrie 2003, Directiva Consiliului nr. 109/2003 privind statutul cetăţenilor statelor terţe care sunt rezidenţi pe termen lung, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L16 din 23 ianuarie 2004, Directiva Consiliului nr. 110/2003 privind asistenţa în cazul tranzitului pentru scopul îndepărtării pe calea aerului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L321 din 6 decembrie 2003, şi Directiva Consiliului nr. 114/2004 privind condiţiile admisiei cetăţenilor statelor terţe în scop de studii, schimb de elevi, pregătire neremunerată sau servicii de voluntariat, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L375 din 23 decembrie 2004.
–Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2007:
Art. 8 - În cuprinsul actelor normative în vigoare, sintagmele «Autoritatea pentru Străini» şi «Oficiul Naţional pentru Refugiaţi» se înlocuiesc, în mod corespunzător, cu sintagma «Oficiul Român pentru Imigrări».
*
–Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune Directiva Consiliului 2005/71/CE privind o procedură specială de admisie a resortisanţilor ţărilor terţe în scopul desfăşurării unei activităţi de cercetare ştiinţifică, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 289 din 3 noiembrie 2005.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
Citiți o versiune anterioară, valabilă între 1 feb. 2014 și 28 nov. 2014.
Deschide forma actuală