Lege nr. 535 din 25 noiembrie 2004

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul IDispoziţii generale

Articolul 1

Terorismul reprezintă ansamblul de acţiuni şi/sau ameninţări care prezintă pericol public şi afectează securitatea naţională, având următoarele caracteristici:

a)sunt săvârşite premeditat de entităţi teroriste, motivate de concepţii şi atitudini extremiste, ostile faţă de alte entităţi, împotriva cărora acţionează prin modalităţi violente şi/sau distructive;

b)au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natură politică;

c)vizează factori umani şi/sau factori materiali din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, populaţiei civile sau al oricărui alt segment aparţinând acestora;

d)produc stări cu un puternic impact psihologic asupra populaţiei, menit să atragă atenţia asupra scopurilor urmărite.

Articolul 2

Faptele săvârşite de entităţile teroriste sunt sancţionate potrivit prevederilor prezentei legi, dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:

a)sunt săvârşite, de regulă, cu violenţă şi produc stări de nelinişte, nesiguranţă, teamă, panică sau teroare în rândul populaţiei;

b)atentează grav asupra factorilor umani specifici şi nespecifici, precum şi asupra factorilor materiali;

c)urmăresc realizarea unor obiective specifice, de natură politică, prin determinarea autorităţilor statului sau a unei organizaţii internaţionale să dispună, să renunţe sau să influenţeze luarea unor decizii în favoarea entităţii teroriste.

Articolul 3

Actele de terorism sunt de natură transnaţională, dacă:

a)sunt săvârşite pe teritoriul a cel puţin două state;

b)sunt săvârşite pe teritoriul unui stat, dar o parte a planificării, pregătirii, conducerii sau a controlului acestora are loc pe teritoriul altui stat;

c)sunt săvârşite pe teritoriul unui stat, dar implică o entitate teroristă care desfăşoară activităţi pe teritoriul altui stat;

d)sunt săvârşite pe teritoriul unui stat, dar au efecte substanţiale pe teritoriul altui stat.

Articolul 4

În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele înţelesuri:

1.entitate teroristă - persoană, grupare, grup structurat sau organizaţie care:

a)comite sau participă la acte teroriste;

b)se pregăteşte să comită acte teroriste;

c)promovează sau încurajează terorismul;

d)sprijină, sub orice formă, terorismul;

2.terorist - persoana care a săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege ori intenţionează să pregătească, să comită, să faciliteze sau să instige la acte de terorism;

3.grup structurat - un grup care nu este format aleatoriu pentru săvârşirea imediată a unui act terorist, nu presupune un număr constant de membri şi nu necesită stabilirea, în prealabil, a rolului acestora sau a unei structuri ierarhice;

4.grupare teroristă - grup structurat mai mare de două persoane, înfiinţat de o anumită perioadă de timp şi care acţionează concertat pentru comiterea de acte teroriste;

5.organizaţie teroristă - structură constituită ierarhic, cu ideologie proprie de organizare şi acţiune, având reprezentare atât la nivel naţional, cât şi internaţional şi care, pentru realizarea scopurilor specifice, foloseşte modalităţi violente şi/sau distructive;

6.conducerea unei entităţi teroriste - îndrumarea, supravegherea, controlul sau coordonarea activităţilor unui grup structurat, ale unei grupări sau organizaţii teroriste;

7.acţiuni teroriste - pregătirea, planificarea, favorizarea, comiterea, conducerea, coordonarea şi controlul asupra actului terorist, precum şi orice alte activităţi desfăşurate ulterior comiterii acestuia, dacă au legătură cu actul terorist;

8.resurse financiare - fondurile colectate sau realizate, direct ori indirect, precum şi conturile aparţinând persoanelor fizice sau juridice ori depozitele bancare ale acestora;

9.resurse logistice - bunuri mobile sau imobile, deţinute cu orice titlu, mijloace de telecomunicaţii, mijloace de comunicare în masă standard sau speciale, societăţi comerciale, mijloace de îndoctrinare, instruire şi antrenament, documente de identitate contrafăcute sau eliberate în baza unor declaraţii false, elemente de deghizare şi mascare, precum şi orice alte bunuri;

10.factori umani specifici - persoanele incluse direct în mecanismele funcţionale politogene ale entităţii-ţintă, respectiv demnitari, militari, funcţionari, precum şi reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale;

11.factori umani nespecifici - persoanele incluse indirect în mecanismele politogene ale entităţii-ţintă, în general populaţia civilă;

12.factori materiali - factorii de mediu, culturile agricole şi şeptelul, alimentele şi alte produse de consum curent, obiectivele de importanţă strategică, militare sau cu utilitate militară, facilităţile de infrastructură ale vieţii sociale, facilităţile de stat şi guvernamentale, sistemele de transport, telecomunicaţii şi informaţionale, simbolurile şi valorile naţionale, precum şi bunurile mobile sau imobile ale organizaţiilor internaţionale;

13.facilităţi de stat şi guvernamentale - mijloacele de transport permanente sau temporare, folosite de reprezentanţii unui stat, membrii guvernului, ai autorităţii legislative sau judecătoreşti, funcţionarii, angajaţii unui stat sau ai oricărei alte autorităţi publice ori ai unei organizaţii interguvernamentale, în legătură cu actele lor oficiale;

14.obiective de importanţă strategică - obiectivele forţelor armate sau cele de importanţă deosebită pentru apărarea ţării, activitatea statului, economie, cultură şi artă, localurile misiunilor diplomatice sau ale unor organizaţii internaţionale, precum şi facilităţile de infrastructură sau locurile de utilitate publică;

15.loc de utilitate publică - acea parte a unei clădiri, teren, stradă, cale navigabilă, loc comercial, de afaceri, cultural-sportiv, istoric, educaţional, religios, de recreere, precum şi orice alt loc care este accesibil publicului;

16.facilităţi de infrastructură - utilitatea publică sau privată care asigură sau distribuie servicii în beneficiul populaţiei, precum: apă şi canalizare, energie, combustibil, comunicaţii, servicii bancare şi servicii medicale, reţele de telecomunicaţii şi informaţionale;

17.sistem de transport - toate facilităţile, mijloacele de transport şi instrumentele publice sau private, folosite în sau pentru serviciile publice, pentru transportul de persoane sau de mărfuri;

18.criza teroristă - situaţia de fapt creată anterior sau în urma săvârşirii unui atac terorist, prin care:

a)sunt întrerupte sau afectate grav o serie de activităţi economice, sociale, politice sau de altă natură;

b)sunt puşi în pericol factori umani, specifici şi nespecifici, sau factori materiali importanţi;

c)siguranţa populaţiei sau a unei colectivităţi este expusă la riscuri majore;

d)este necesar a se acţiona prin măsuri defensive ori ofensive pentru înlăturarea ameninţărilor generate de situaţia de fapt creată;

19.profit al entităţii teroriste - orice bun care reprezintă, parţial sau total, direct ori indirect, un beneficiu obţinut în urma săvârşirii actelor teroriste sau a desfăşurării unor activităţi conexe terorismului;

20.intervenţie antiteroristă - ansamblul măsurilor defensive realizate anterior producerii unor atacuri teroriste iminente, folosite pentru reducerea vulnerabilităţii factorilor umani, specifici şi nespecifici, şi a factorilor materiali;

21.intervenţie contrateroristă - ansamblul măsurilor ofensive realizate în scopul capturării sau anihilării teroriştilor, eliberării ostaticilor şi restabilirii ordinii legale, în cazul desfăşurării ori producerii unui atac terorist.

Capitolul IIRealizarea activităţii de prevenire şi combatere a terorismului

Secţiunea 1Sistemul naţional de prevenire şi combatere a terorismului

Articolul 5

Prevenirea şi combaterea terorismului se realizează în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale privind reprimarea terorismului, la care România este parte, precum şi cu respectarea reglementărilor internaţionale şi a legislaţiei interne referitoare la drepturile omului.

Articolul 6

(1)La nivel naţional activitatea de prevenire şi combatere a terorismului se organizează şi se desfăşoară în mod unitar, potrivit prezentei legi.

(2)În acest scop cooperarea în domeniu se realizează ca Sistem naţional de prevenire şi combatere a terorismului, denumit în continuare SNPCT, la care participă următoarele autorităţi şi instituţii publice:

a)Serviciul Român de Informaţii, cu rol de coordonare tehnică;

b)Ministerul Administraţiei şi Internelor;

c)Ministerul Apărării Naţionale;

d)Ministerul Afacerilor Externe;

e)Ministerul Economiei şi Comerţului;

f)Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;

g)Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor;

h)Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;

i)Ministerul Sănătăţii;

j)Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei;

k)Ministerul Finanţelor Publice;

l)Ministerul Integrării Europene;

m)Ministerul Justiţiei;

n)Serviciul de Informaţii Externe;

o)Serviciul de Protecţie şi Pază;

p)Serviciul de Telecomunicaţii Speciale;

q)Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

r)Banca Naţională a României;

s)Agenţia Naţională de Control al Exporturilor;

t)Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor;

u)Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare.

(3)În structura Serviciului Român de Informaţii - ca autoritate naţională în domeniu - se înfiinţează Centrul de coordonare operativă antiteroristă, denumit în continuare CCOA, prin intermediul căruia Serviciul Român de Informaţii asigură coordonarea tehnică a SNPCT.

Articolul 7

În scopul prevenirii şi combaterii actelor de terorism şi a faptelor asimilate acestora, autorităţile şi instituţiile publice componente ale SNPCT desfăşoară activităţi specifice, individual sau în cooperare, în conformitate cu atribuţiile şi competenţele lor legale şi cu prevederile Protocolului general de organizare şi funcţionare a Sistemului naţional de prevenire şi combatere a terorismului, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Articolul 8

Ministerele şi celelalte autorităţi şi instituţii publice cu atribuţii în aplicarea prevederilor prezentei legi au obligaţia de a sesiza Serviciul Român de Informaţii cu privire la persoanele fizice şi juridice suspecte de săvârşirea sau de favorizarea în orice mod a actelor de terorism.

Articolul 9

Instituţiile şi persoanele juridice, altele decât cele din componenţa SNPCT, precum şi persoanele fizice, care au cunoştinţă despre date şi indicii privind comiterea, favorizarea ori finanţarea actelor de terorism, au următoarele obligaţii:

a)să sesizeze de îndată autorităţile competente în domeniu;

b)să permită accesul reprezentanţilor autorităţilor competente în imobile, precum şi la datele şi informaţiile care au legătură cu actele de terorism;

c)să acorde sprijinul necesar îndeplinirii atribuţiilor pe linia prevenirii şi combaterii terorismului, la solicitarea autorităţilor competente.

Articolul 10

Atribuţiile specifice, potrivit art. 7, pe linia prevenirii terorismului constau în:

a)activităţi informativ-operative;

b)activităţi împotriva fluxurilor de alimentare cu resurse umane a entităţilor teroriste, desfăşurate în interiorul şi/sau în exteriorul teritoriului naţional;

c)activităţi împotriva fluxurilor de alimentare cu mijloace specifice de acţiune, precum şi cu resurse financiare, logistice sau informaţionale a entităţilor teroriste, desfăşurate în interiorul şi/sau în exteriorul teritoriului naţional;

d)activităţi de pază, protecţie şi alte forme speciale de descurajare realizate de forţele unor autorităţi şi instituţii publice din componenţa SNPCT, pentru asigurarea securităţii principalelor categorii de factori umani şi de obiective autohtone ori străine de pe teritoriul naţional, precum şi a principalelor obiective româneşti din străinătate, potenţial vizate de entităţi teroriste;

e)activităţi de pregătire a intervenţiei în urgenţe civile, generate de acţiuni teroriste, în vederea limitării şi combaterii efectelor acestora;

f)activităţi de informare şi relaţii publice;

g)activităţi de cooperare internaţională;

h)activităţi de instruire şi perfecţionare profesională;

i)activităţi destinate optimizării continue a cadrului legislativ aplicabil categoriilor de misiuni ce revin SNPCT, inclusiv sub aspect penal şi procesual-penal.

Articolul 11

Atribuţiile specifice, potrivit art. 7, pe linia combaterii terorismului constau în:

a)activităţi de identificare şi alte activităţi desfăşurate, potrivit atribuţiilor autorităţilor şi instituţiilor publice componente ale SNPCT, în vederea tragerii la răspundere, potrivit legii, a persoanelor care iniţiază, pregătesc, comit ori favorizează actele de terorism;

b)intervenţia antiteroristă, în situaţia iminenţei producerii unui atac terorist, şi, respectiv, intervenţia contrateroristă, când se desfăşoară ori s-au produs atacuri teroriste;

c)participarea la operaţiuni de combatere a terorismului prin cooperare internaţională.

Articolul 12

(1)În cazul unui atac terorist, Serviciul Român de Informaţii, prin unitatea specializată, execută intervenţia contrateroristă, independent sau în cooperare cu alte forţe abilitate, pe întregul teritoriu al ţării, asupra obiectivelor atacate sau ocupate de terorişti, în scopul capturării ori anihilării acestora, eliberării ostaticilor şi al restabilirii ordinii legale.

(2)Intervenţia contrateroristă se execută cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi se realizează potrivit metodologiei elaborate de Serviciul Român de Informaţii, aprobată prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

(3)Intervenţia antiteroristă, în situaţia iminenţei producerii unui atac terorist, se realizează în condiţiile metodologiei aprobate de conducerea Serviciului Român de Informaţii.

(4)La solicitarea Serviciului Român de Informaţii, în funcţie de amploarea şi de natura acţiunii teroriste, pot fi angrenate, în condiţiile legii, forţe cu misiuni specifice din Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul de Protecţie şi Pază, precum şi din alte structuri din sistemul securităţii şi apărării naţionale.

Articolul 13

(1)Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 10 şi 11, autorităţile şi instituţiile publice componente ale SNPCT desemnează reprezentanţi, la nivelul de secretari de stat sau de subsecretari de stat, care se întrunesc în şedinţă plenară, cel puţin o dată pe an, la care participă şi prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(2)Autorităţile şi instituţiile publice componente ale SNPCT desemnează experţi permanenţi, care constituie un grup de lucru ce se întruneşte o dată la 6 luni sau ori de câte ori este nevoie.

(3)Cu ocazia întrunirilor prevăzute la alin. (2), grupul de lucru evaluează modul de îndeplinire a prevederilor Protocolului general de organizare şi funcţionare a SNPCT şi prezintă Consiliului Suprem de Apărare a Ţării rapoarte în consecinţă.

Articolul 14

(1)CCOA este structura organizatorico-funcţională ce asigură continuitatea şi coerenţa funcţionării sistemului de legătură ce articulează componentele SNPCT.

(2)Autorităţile şi instituţiile publice din componenţa SNPCT vor desemna câte un reprezentant permanent la CCOA, în vederea asigurării schimbului de date şi informaţii.

(3)Structura şi efectivele CCOA se aprobă prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

(4)În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Serviciul Român de Informaţii va supune aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării Regulamentul de organizare şi funcţionare a CCOA.

Articolul 15

Autorităţile şi instituţiile publice cu responsabilităţi în SNPCT asigură accesul reprezentanţilor CCOA în sediile lor şi în obiectivele speciale din componenţa acestora, pentru verificarea informaţiilor şi/sau desfăşurarea activităţilor specifice de prevenire şi combatere a terorismului.

Articolul 16

Sunt exceptate de la prevederile art. 15 Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Articolul 17

CCOA are următoarele atribuţii:

a)coordonează activităţile desfăşurate în cadrul SNPCT, prin reprezentanţi desemnaţi de autorităţile şi instituţiile publice din componenţa SNPCT;

b)asigură operativ schimbul de date şi informaţii între autorităţile şi instituţiile publice componente ale SNPCT privind activităţile cu caracter terorist;

c)integrează datele şi informaţiile obţinute, în scopul stabilirii şi întreprinderii măsurilor care se impun;

d)monitorizează activităţile teroriste şi informează operativ autorităţile şi instituţiile publice abilitate din cadrul SNPCT;

e)în situaţii de criză teroristă asigură suportul logistic şi operaţional pentru funcţionarea operativă a Centrului Naţional de Acţiune Antiteroristă, care este integrat funcţional în mecanismul general de gestionare a crizelor şi organizat conform legii;

f)transmite autorităţilor şi instituţiilor publice competente din cadrul SNPCT datele şi informaţiile care fac obiectul întreprinderii de măsuri, conform atribuţiilor legale.

Articolul 18

În structura organizatorică a autorităţilor şi instituţiilor publice componente ale SNPCT se înfiinţează compartimente speciale, cu funcţionare permanentă, şi se desemnează persoane care asigură suportul structural şi funcţional pentru desfăşurarea coerentă a activităţilor de cooperare, precum şi legătura continuă cu CCOA.

Articolul 19

(1)Sarcina privind actualizarea periodică a prevederilor Protocolului general de organizare şi funcţionare a SNPCT revine membrilor SNPCT, în funcţie de modificările înregistrate în domeniu, precum şi Serviciului Român de Informaţii, în calitate de coordonator tehnic.

(2)Orice modificare a Protocolului general de organizare şi funcţionare a SNPCT va fi supusă aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.Secţiunea a 2-a Măsuri privind desfăşurarea unor activităţi în scopul culegerii de informaţii

Articolul 20

Ameninţările la adresa securităţii naţionale a României, prevăzute la art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, inclusiv faptele de terorism prevăzute în prezenta lege, constituie temeiul legal pentru a se propune procurorului de către organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în cazuri justificate, să solicite autorizarea efectuării unor activităţi în scopul culegerii de informaţii, constând în: interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor, căutarea unor informaţii, documente sau înscrisuri pentru a căror obţinere este necesar accesul într-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect; ridicarea şi repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informaţiilor pe care acesta le conţine, cât şi înregistrarea, copierea sau obţinerea de extrase prin orice procedee; instalarea de obiecte, întreţinerea şi ridicarea acestora din locurile în care au fost depuse.

Articolul 21

(1)Propunerea se formulează în scris şi trebuie să cuprindă: date sau indicii din care să rezulte existenţa unei ameninţări la adresa securităţii naţionale, pentru a cărei descoperire, prevenire sau contracarare se impune emiterea autorizării; categoriile de activităţi pentru a căror efectuare este necesară autorizarea; identitatea persoanei ale cărei comunicaţii trebuie interceptate, dacă este cunoscută, sau a persoanei care deţine informaţiile, documentele ori obiectele ce trebuie obţinute; descrierea generală, dacă şi când este posibil, a locului unde urmează a fi efectuate activităţile autorizate; durata de valabilitate a autorizării.

(2)Propunerea se înaintează procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi este examinată sub aspectul temeiniciei şi legalităţii de procurori anume desemnaţi de acesta.

(3)Dacă se apreciază că propunerea este nejustificată, procurorul o respinge prin rezoluţie motivată, comunicând aceasta de îndată organului care a formulat-o. (4) Dacă în termen de 24 de ore de la înregistrarea cererii se apreciază că propunerea este întemeiată şi sunt întrunite toate condiţiile prevăzute de lege, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau înlocuitorul de drept al acestuia solicită în scris preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie autorizarea activităţilor propuse.

(5)Solicitarea trebuie să cuprindă datele menţionate la alin. (1).

(6)Solicitarea este examinată în camera de consiliu de judecători anume desemnaţi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care o admit sau o resping motivat, prin încheiere.

(7)În cazul în care solicitarea este respinsă, aceasta se restituie procurorului, împreună cu un exemplar al încheierii.

(8)Dacă apreciază că solicitarea este justificată, o dată cu încheierea de admitere judecătorul emite mandat prin care autorizează efectuarea activităţilor propuse.

(9)Mandatul se înmânează reprezentantului anume desemnat al organului care a propus autorizarea şi trebuie să cuprindă: categoriile de comunicaţii care pot fi interceptate, categoriile de informaţii, documente sau obiecte care pot fi obţinute; datele de identitate ale persoanei ale cărei comunicaţii trebuie interceptate sau care se află în posesia datelor, informaţiilor ori obiectelor ce trebuie obţinute, dacă sunt cunoscute; descrierea generală a locului în care urmează a fi executat mandatul; organul împuternicit cu executarea; durata de valabilitate a mandatului.

(10)Durata de valabilitate a mandatului nu poate depăşi 6 luni; în cazuri întemeiate judecătorii anume desemnaţi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pot prelungi, la cerere, durata mandatului, fiecare prelungire neputând depăşi 3 luni.

(11)În acest caz se va urma procedura prevăzută la alin. (1)-(9).

(12)Solicitarea, emiterea şi punerea în aplicare a mandatului se fac cu respectarea prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.

(13)Organele care au propus autorizarea activităţilor pentru care s-a emis mandatul sunt obligate să le întrerupă de îndată atunci când temeiurile care le-au justificat au încetat şi să îl informeze despre aceasta pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(14)Aceleaşi organe au obligaţia să îl informeze în scris pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie despre rezultatul activităţilor autorizate prin mandat şi despre măsurile luate, conform legii.

Articolul 22

(1)În situaţii deosebite care impun înlăturarea unor pericole iminente pentru securitatea naţională, organele de stat specializate cu atribuţii în domeniu pot efectua activităţile prevăzute de art. 20, fără autorizarea menţionată de prezenta lege, urmând ca solicitarea să fie înaintată de îndată ce este posibil, dar nu mai târziu de 48 de ore.

(2)Dacă judecătorul apreciază că nu se mai impune continuarea activităţilor prevăzute la alin. (1), dispune încetarea de îndată a acestora.

Capitolul IIIPrevenirea finanţării actelor de terorism

Secţiunea 1Operaţiuni financiar-bancare interzise

Articolul 23

(1)Sunt interzise operaţiunile financiar-bancare între rezidenţi şi nerezidenţi, precum şi între nerezidenţi, constând în operaţiuni de cont curent sau de cont de capital, inclusiv operaţiunile de schimb valutar, astfel cum sunt definite prin reglementările valutare emise de Banca Naţională a României, efectuate pentru sau în contul persoanelor fizice ori juridice prevăzute în anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanţării de acte de terorism, aprobată prin Legea nr. 466/2002.

(2)Activele persoanelor cuprinse în anexa prevăzută la alin. (1) sunt blocate, fiind interzis orice transfer, prin orice modalitate, inclusiv bancară.

Articolul 24

(1)Anexa prevăzută la art. 23 alin. (1) se completează şi se actualizează periodic prin hotărâre a Guvernului, în baza informaţiilor primite de la Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

(2)Completarea şi actualizarea anexei prevăzute la art. 23 alin. (1) se fac, în măsura posibilului, cu date de identificare a persoanelor fizice şi juridice, precum naţionalitatea, cetăţenia, data şi locul naşterii, în cazul persoanelor fizice, şi sediul, naţionalitatea şi numărul de înregistrare, în cazul persoanelor juridice.

(3)Datele de identificare se solicită Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite de către Ministerul Afacerilor Externe, la cererea Ministerului Finanţelor Publice.

Articolul 25

Personalul instituţiilor financiar-bancare are obligaţia de a refuza efectuarea operaţiunilor prevăzute la art. 23 alin. (1) şi de a sesiza de îndată Parchetul de pe lângă Curtea de Apel.

Secţiunea a 2-aOperaţiuni financiar-bancare supuse autorizării

Articolul 26

(1)Autorităţile şi instituţiile publice cu responsabilităţi în SNPCT, precum şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor colaborează pentru întocmirea şi actualizarea listelor cuprinzând persoanele fizice şi juridice suspecte de săvârşirea sau finanţarea actelor de terorism, altele decât cele menţionate în anexa prevăzută la art. 23 alin. (1), care se transmit CCOA.

(2)Listele cuprind şi datele de identificare prevăzute la art. 24 alin. (2).

(3)În cazul în care listele nu cuprind datele de identificare, CCOA solicită efectuarea verificărilor care se impun pentru obţinerea informaţiilor necesare, potrivit competenţelor ce revin fiecărei instituţii.

Articolul 27

Listele rezultate sunt transmise de CCOA Ministerului Finanţelor Publice, care întocmeşte o listă unică pe baza listelor prevăzute la art. 26 alin. (1), pe care o supune spre aprobare Guvernului.

Articolul 28

Operaţiunile financiar-bancare prevăzute la art. 23 alin. (1), dacă sunt efectuate pentru sau în contul persoanelor înscrise în lista prevăzută la art. 27, sunt supuse autorizării prealabile a Băncii Naţionale a României, a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, după caz.

Articolul 29

(1)Personalul instituţiilor financiar-bancare are obligaţia de a sesiza conducerea instituţiei din care face parte cu privire la solicitarea de a efectua operaţiunea financiar-bancară supusă autorizării.

(2)Instituţiile financiar-bancare din România prezintă de îndată Băncii Naţionale a României, Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare sau Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor documentaţia privind operaţiunea financiar-bancară supusă autorizării.

Articolul 30

(1)Banca Naţională a României, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare sau Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în termen de 5 zile de la prezentarea documentaţiei, emite autorizarea operaţiunii prevăzute la art. 28 sau, după caz, refuză emiterea autorizării şi sesizează Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, precum şi Serviciul Român de Informaţii.

(2)Banca Naţională a României, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor emit, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, reglementări privind documentaţia necesară operaţiunilor financiar-bancare supuse autorizării.

Articolul 31

Banca Naţională a României, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor controlează modul de ducere la îndeplinire de către instituţiile supravegheate a dispoziţiilor prezentei legi şi aplică sancţiunile legale prevăzute în competenţa acestora.

Capitolul IVInfracţiuni şi contravenţii

Articolul 32

(1)Constituie acte de terorism următoarele infracţiuni săvârşite în condiţiile prevederilor art. 2:

a)infracţiunile de omor, omor calificat şi omor deosebit de grav, prevăzute în art. 174-176 din Codul penal, vătămarea corporală şi vătămarea corporală gravă, prevăzute în art. 181 şi 182 din Codul penal, precum şi lipsirea de libertate în mod ilegal, prevăzută în art. 189 din Codul penal;

b)infracţiunile prevăzute în art. 106-109 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, republicată;

c)infracţiunile de distrugere, prevăzute în art. 217 şi 218 din Codul penal;

d)infracţiunile de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, de nerespectare a regimului materialelor nucleare şi al altor materii radioactive, precum şi de nerespectare a regimului materiilor explozive, prevăzute în art. 279, 279^1 şi 280 din Codul penal;

e)producerea, dobândirea, deţinerea, transportul, furnizarea sau transferarea către alte persoane, direct ori indirect, de arme chimice sau biologice, precum şi cercetarea în domeniu sau dezvoltarea de asemenea arme;

f)introducerea sau răspândirea în atmosferă, pe sol, în subsol ori în apă de produse, substanţe, materiale, microorganisme sau toxine de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor sau a animalelor ori mediul înconjurător;

g)ameninţarea cu săvârşirea faptelor prevăzute la lit. a)-f).

(2)Actele de terorism prevăzute la alin. (1) se pedepsesc astfel:

a)în cazul infracţiunilor prevăzute la lit. a)-d), maximul pedepsei cu închisoarea prevăzute de lege se majorează cu 5 ani, fără a se putea depăşi maximul general al pedepsei închisorii, şi se aplică pedeapsa interzicerii unor drepturi;

b)în cazul infracţiunilor prevăzute la lit. e) şi f), pedeapsa este închisoarea de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, iar în cazul infracţiunii prevăzute la lit. g), pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

(3)În cazul infracţiunilor de distrugere prevăzute la art. 217 din Codul penal, săvârşite în condiţiile alin. (1), nu se poate aplica pedeapsa amenzii.

(4)Tentativa se pedepseşte.

(5)Se consideră tentativă şi producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum şi luarea de măsuri în vederea săvârşirii infracţiunilor prevăzute la alin. (1).

Articolul 33

(1)Sunt asimilate actelor de terorism următoarele fapte:

a)procurarea, deţinerea, confecţionarea, fabricarea sau furnizarea ori, după caz, producerea de mijloace distructive, substanţe toxice, materiale, microorganisme sau alte substanţe ori mijloace vătămătoare, de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor sau a animalelor ori mediul înconjurător, în scop terorist;

b)recrutarea, instruirea sau pregătirea entităţilor teroriste în vederea folosirii armelor de foc, muniţiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, bacteriologice sau nucleare, precum şi în scopul facilitării ori comiterii de acte de terorism;

c)înlesnirea intrării/ieşirii în/din ţară, găzduirea ori facilitarea accesului în zona obiectivelor vizate al persoanei despre care se cunoaşte că a sprijinit/săvârşit sau urmează să sprijine/săvârşească un act terorist;

d)culegerea şi deţinerea, în scopul transmiterii, ori punerea la dispoziţie de date şi informaţii despre obiective vizate de terorişti, fără drept;

e)promovarea unor idei, concepţii sau atitudini în scopul susţinerii cauzei şi/sau a activităţii entităţii teroriste;

f)spălarea de bani, bancruta frauduloasă, actele de corupţie, şantajul, traficul de persoane, traficul ilicit de droguri şi precursori, contrabanda, traficul cu autoturisme furate, falsificarea de monedă sau de alte valori, precum şi orice alte infracţiuni având ca finalitate realizarea unui profit în folosul entităţii teroriste;

g)orice alte fapte comise cu intenţia de a sprijini, înlesni, ascunde sau de a determina săvârşirea actelor de terorism.

(2)Faptele prevăzute la alin. (1) se pedepsesc astfel:

a)cu închisoare de la 10 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, cele prevăzute la lit. a) şi b);

b)cu închisoare de la 5 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, cele prevăzute la lit. c), d) şi e);

c)cu închisoare de la 1 an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi, cele prevăzute la lit. g).

(3)În cazul infracţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. f), maximul pedepsei prevăzute de legislaţia în vigoare se majorează cu 3 ani, fără a se putea depăşi maximul general al pedepsei închisorii.

Articolul 34

(1)Constituie acte de terorism şi fapta persoanei, săvârşită în condiţiile art. 2, de a:

a)pune stăpânire pe o navă ori pe o platformă fixă sau de a exercita controlul asupra acestora prin violenţă ori ameninţare cu violenţă;

b)comite un act de violenţă împotriva unei persoane aflate la bordul unei nave ori al unei platforme fixe, dacă acest act este de natură să compromită siguranţa navei ori a platformei fixe;

c)distruge o platformă fixă ori o navă sau de a cauza daune platformei fixe ori încărcăturii unei nave, de natură să compromită siguranţa platformei ori a navigaţiei navei;

d)plasa sau face să se plaseze pe o navă ori pe o platformă fixă, prin orice mijloc, un dispozitiv ori o substanţă aptă să le distrugă sau care să cauzeze platformei, navei ori încărcăturii sale daune ce compromit sau sunt de natură să compromită siguranţa platformei sau a navigaţiei navei;

e)distruge sau avaria în mod grav o platformă fixă ori instalaţii sau servicii de navigaţie ori a le produce grave perturbaţii în funcţionare, dacă unul dintre aceste acte este de natură să compromită siguranţa platformei fixe sau a navigaţiei unei nave;

f)comunică o informaţie cunoscând că este falsă şi, prin aceasta, de a compromite siguranţa navigaţiei unei nave;

g)răni sau ucide orice persoană, când aceste fapte prezintă o legătură de conexitate cu una dintre infracţiunile prevăzute la lit. a)-f).

(2)Faptele prevăzute la alin. (1) se pedepsesc astfel:

a)în cazul infracţiunilor prevăzute la lit. a)-e) şi g), cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi;

b)în cazul infracţiunii prevăzute la lit. f), cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

(3)Tentativa se pedepseşte.

(4)Se consideră tentativă şi producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum şi luarea de măsuri în vederea săvârşirii infracţiunilor prevăzute la alin. (1).

Articolul 35

(1)Fapta persoanei de a conduce o entitate teroristă se pedepseşte cu detenţiunea pe viaţă sau cu detenţiunea severă de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

(2)Fapta de a se asocia sau de a iniţia constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii de acte de terorism ori aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de asocieri se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 15 ani, fără a se putea depăşi maximul pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea ce intră în scopul asocierii.

Articolul 36

(1)Punerea la dispoziţia unei entităţi teroriste a unor bunuri mobile sau imobile, cunoscând că acestea sunt folosite pentru sprijinirea sau săvârşirea actelor de terorism, precum şi realizarea ori colectarea de fonduri, direct sau indirect, ori efectuarea de orice operaţiuni financiar-bancare, în vederea finanţării actelor de terorism, se sancţionează cu închisoare de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

(2)Bunurile mobile sau imobile puse la dispoziţia entităţii teroriste, precum şi fondurile realizate sau colectate în scopul finanţării actelor de terorism se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

Articolul 37

(1)Ameninţarea unei persoane sau a unei colectivităţi, prin orice mijloace, cu răspândirea ori folosirea de produse, substanţe, materiale, microorganisme sau toxine de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor sau a animalelor ori mediul înconjurător constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani.

(2)Ameninţarea adresată unui stat, unei organizaţii internaţionale sau unei persoane fizice ori juridice cu folosirea armelor biologice, a materialelor nucleare, a altor materiale radioactive sau a materialelor explozive, în scop terorist, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.

(3)Dacă fapta prevăzută la alin. (2) este condiţionată de îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act sau când prin ameninţare, sub orice formă, se pretinde a se da ori a se preda asemenea materiale, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Articolul 38

Alarmarea, fără un motiv întemeiat, a unei persoane sau a publicului, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol ori a organelor de menţinere a ordinii publice, prin corespondenţă, telefon sau orice alte mijloace de transmitere la distanţă, cu privire la răspândirea sau folosirea de produse, substanţe, materiale, microorganisme ori toxine de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor sau a animalelor ori mediul înconjurător se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 3 ani.

Articolul 39

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi fapta persoanei care administrează, cu ştiinţă, bunuri care aparţin unor entităţi teroriste, în nume propriu, prin tăinuire sau prin transfer către alte persoane, ori care sprijină, în orice mod, astfel de fapte.

Articolul 40

(1)Competenţa de judecată în primă instanţă a infracţiunilor de terorism aparţine curţii de apel.

(2)Procedura de urmărire penală şi de judecată este cea prevăzută de lege pentru infracţiunile flagrante.

Articolul 41

Operatorii sau furnizorii de servicii poştale, precum şi cei de reţele de comunicaţii electronice au obligaţia de a transmite de îndată procurorului, la solicitarea scrisă a acestuia, informaţiile necesare identificării persoanelor suspecte de pregătirea sau de săvârşirea actelor de terorism.

Articolul 42

(1)Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei următoarele fapte:

a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 25 şi 29 de către personalul instituţiilor financiar-bancare;

b)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 30 alin. (1) de către Banca Naţională a României, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare sau Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;

c)nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 41 de către operatorii sau furnizorii de servicii poştale, respectiv de către cei de reţele de comunicaţii electronice.

(2)Sancţiunile contravenţionale pot fi aplicate şi persoanelor juridice.

(3)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către personalul împuternicit în acest scop de Banca Naţională a României, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, precum şi de Ministerul Administraţiei şi Internelor, după caz.

Articolul 43

Dispoziţiile reglementărilor generale referitoare la regimul juridic al contravenţiilor se aplică în mod corespunzător.

Articolul 44

(1)Împotriva cetăţenilor străini sau apatrizilor despre care există date sau indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare acte de terorism ori de favorizare a terorismului se dispune măsura de declarare ca persoană indezirabilă pentru România sau de întrerupere a dreptului de şedere în ţară, dacă împotriva acestora nu s-a dispus măsura nepermiterii ieşirii din ţară, potrivit legii privind regimul străinilor în România.

(2)Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi solicitanţilor de azil, refugiaţilor şi victimelor conflictelor armate ale căror statut şi regim sunt reglementate prin legi speciale.

Capitolul VDispoziţii finale

Articolul 45

Fondurile financiare necesare CCOA se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Serviciului Român de Informaţii, iar pentru compartimentele cu atribuţii în prevenirea şi combaterea terorismului din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice componente ale SNPCT, se asigură prin bugetele autorităţilor şi instituţiilor publice respective.

Articolul 46

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 141/2001 pentru sancţionarea unor acte de terorism şi a unor fapte de încălcare a ordinii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 31 octombrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 472/2002, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanţării de acte de terorism, cu excepţia anexei la aceasta, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 14 decembrie 2001, aprobată prin Legea nr. 466/2002, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abrogă.

Articolul 47

(1)La intrarea în vigoare a Legii nr. 301/2004 - Codul penal, art. 37 şi 38 din prezenta lege se abrogă.

(2)La aceeaşi dată, art. 32, art. 35 alin. (2) şi art. 36 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

–Art. 32: "Constituie acte de terorism următoarele infracţiuni săvârşite în condiţiile prevederilor art. 2:

a)producerea, dobândirea, deţinerea, transportul, furnizarea sau transferarea către alte persoane, fără drept, direct ori indirect, de arme chimice sau biologice, precum şi cercetarea în domeniu sau dezvoltarea de asemenea arme, fără drept, se pedepsesc cu detenţiune severă de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi;

b)preluarea fără drept a unei aeronave, prin orice mijloace, precum şi exercitarea fără drept a controlului asupra acesteia se pedepsesc cu detenţiune severă de la 15 la 30 de ani şi interzicerea unor drepturi;

c)ameninţarea cu săvârşirea faptelor prevăzute la lit. b), precum şi a faptelor prevăzute în art. 295 alin. 1 lit. a)-e) din Codul penal se pedepseşte cu închisoare strictă de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi."

–Art. 35 alin. (2): "Fapta de a iniţia constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii de acte de terorism ori aderarea la sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de asocieri se pedepseşte cu închisoare strictă de la 10 la 15 ani, fără a se putea depăşi maximul pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea ce intră în scopul asocierii."

–Art. 36: "(1) Punerea la dispoziţia unei entităţi teroriste a unor bunuri mobile sau imobile ori efectuarea de orice operaţiuni financiar-bancare, în vederea finanţării actelor de terorism, se sancţionează cu detenţiune severă de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

(2)Bunurile mobile sau imobile puse la dispoziţia entităţii teroriste în scopul finanţării actelor de terorism se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani."

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALER DORNEANU

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 25 noiembrie 2004.

Nr. 535.