HotărâreFormă consolidată
Hotărâre nr. 16 din 30 iunie 1993 (republicată) (actualizata)
privind Regulamentul Senatului (actualizata până la data de 01 decembrie 2003
- Emitent
- Senatul
privind Regulamentul Senatului (actualizata până la data de 01 decembrie 2003
*)Textul initial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 58 din 2 februarie 2001. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 01 decembrie 2003, cu modificările şi completările aduse de: HOTĂRÂREA nr. 23 din 18 iunie 2001; HOTĂRÂREA nr. 15 din 19 decembrie 2002; HOTĂRÂREA nr. 10 din 19 mai 2003; HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003.
**)Republicat în temeiul art. II din Hotărârea Senatului nr. 5 din 17 ianuarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 25 ianuarie 2001, dandu-se textelor o noua numerotare. Regulamentul Senatului a fost aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 16 din 30 iunie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 27 iulie 1993, şi modificat prin:
–Hotărârea Senatului nr. 11 din 29 martie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 4 aprilie 1994;
–Hotărârea Senatului nr. 18 din 28 iunie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 28 iunie 1996;
–Hotărârea Senatului nr. 4 din 13 februarie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 21 februarie 1997;
–Hotărârea Senatului nr. 6 din 16 martie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 19 martie 1999;
–Hotărârea Senatului nr. 5 din 17 ianuarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 25 ianuarie 2001.
Senatul nou-ales se intruneste, potrivit Constituţiei României, la convocarea Presedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
(1)Până la alegerea Biroului permanent lucrarile Senatului sunt conduse de cel mai în vârsta senator, asistat de 4 secretari desemnaţi dintre cei mai tineri senatori.
(2)Imposibilitatea exercitarii atribuţiilor de către preşedintele de vârsta sau de către unul ori mai mulţi secretari atrage de drept inlocuirea acestora cu urmatorii senatori, potrivit acelorasi criterii.
(3)Până la alegerea Biroului permanent pot avea loc dezbateri numai cu privire la validarea mandatelor de senator.
(1)Pentru validarea mandatelor Senatul alege în prima sa sedinta o comisie compusa din 12 senatori, care să reflecte configuratia politica a Senatului rezultata din alegeri.
(2)Nu pot face parte din comisia de validare senatori împotriva cărora au fost înregistrate sesizari de invalidare a mandatului, anterior constituirii comisiei.
(1)Numărul senatorilor care vor fi propusi în comisia de validare de către fiecare partid sau formatiune politica este în functie de numărul senatorilor acestora.
(2)Propunerile pentru stabilirea numarului de senatori ce revine fiecarui partid sau formatiune politica se fac de reprezentantii acestora şi se transmit secretarilor. Preşedintele de vârsta prezinta Senatului aceste propuneri, în ordinea numarului de senatori ai fiecarui partid sau ai fiecarei formatiuni politice. Senatul hotaraste asupra propunerilor cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.
(3)Componenta comisiei se aproba de Senat cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.
Comisia de validare îşi începe de îndată activitatea, îşi alege un presedinte şi 2 vicepresedinti, care alcătuiesc biroul comisiei, şi se organizeaza în 3 grupe de lucru cuprinzand cate 3 membri. Alegerea se face prin vot deschis.
(1)Biroul comisiei de validare repartizeaza grupelor de lucru dosarele complete primite de la Biroul Electoral Central pentru alegerea senatorilor, cu excepţia celor referitoare la membrii comisiei.
(2)Verificarea legalităţii alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de biroul comisiei de validare, iar a membrilor biroului, de cei 9 membri ai grupelor de lucru.
(3)Biroul comisiei de validare şi grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de senator, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea acesteia. Propunerile se adoptă cu votul majorităţii membrilor comisiei.
(4)După expirarea termenului de 3 zile discutarea dosarelor nesolutionate se face în plenul comisiei.
(5)Comisia de validare se pronunţă şi asupra contestatiilor depuse la aceasta comisie, în termen de 3 zile de la constituirea sa.
(6)Contestaţiile pot fi depuse, sub sancţiunea decaderii, până la adoptarea prin vot a raportului de către comisia de validare. Contestaţiile pot fi formulate de cetăţeni români cu drept de vot şi de persoanele juridice române interesate.
Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator numai în cazul în care constata existenta, în legătură cu alegerea acestuia, a unor încălcări ale legii ce nu au facut obiectul contestatiilor solutionate definitiv, în conformitate cu dispozitiile legii electorale.
Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituire, întocmeşte un raport în care nominalizeaza senatorii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare.
Raportul este aprobat de comisie cu votul majorităţii membrilor acesteia; în caz de paritate votul presedintelui este hotarator. Opiniile diferite se consemneaza şi fac parte din raport.
Senatul se intruneste în a 5-a zi de la constituirea comisiei de validare pentru dezbaterea raportului prezentat de preşedintele comisiei.
(1)Senatul se pronunţă printr-un singur vot asupra listei cuprinzand numele şi prenumele senatorilor propusi pentru validare. Senatul dezbate şi se pronunţă prin vot cu privire la fiecare senator propus pentru invalidarea mandatului.
(2)Validarea sau invalidarea mandatelor de senator se face cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.
Senatul este legal constituit după validarea a două treimi din mandatele de senator.
După validare senatorii depun juramantul în condiţiile legii.
După incheierea activităţii comisiei de validare competentele acesteia revin Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari.
(1)După validare senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare.
(2)Un grup parlamentar poate fi constituit şi poate functiona pe toata durata legislaturii dintr-un numar de cel puţin 7 senatori, care au fost aleşi pe listele aceluiasi partid sau ale aceleiasi formatiuni politice.
(3)Senatorii care au candidat pe listele unei coalitii electorale şi care fac parte din partide sau formatiuni politice diferite se pot constitui în grupuri parlamentare proprii ale partidelor sau formatiunilor respective, în condiţiile alin. (2).
(4)Un senator poate face parte dintr-un singur grup parlamentar.
(1)Senatorii aleşi ca independenti se pot afilia unuia dintre grupurile parlamentare constituite potrivit art. 15 alin. (1) şi (2).
(2)Trecerea de la un grup parlamentar la altul, precum şi constituirea de grupuri parlamentare ale unui partid sau unei formatiuni politice care nu a participat la alegeri sau care nu a obţinut locuri în Senat în urma alegerilor sunt interzise.
(3)Senatorii care parasesc un grup parlamentar constituit potrivit art. 15 alin. (1) şi (2) nu se pot afilia altui grup parlamentar şi nu pot reprezenta partide sau formatiuni politice care nu au obţinut mandate în Senat în urma alegerilor sau nu au participat la aceste alegeri.
(4)Senatorii aleşi ca independenti sau deveniti independenti prin parasirea grupurilor parlamentare nu se pot asocia între ei pentru constituirea unui grup parlamentar.
Grupurile parlamentare îşi aleg un lider, unul sau 2 vicelideri şi un secretar.
Art. 17 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Liderul grupului are urmatoarele atribuţii:
a)abrogata;
b)prezinta Senatului componenta nominala a grupului parlamentar;
c)reprezinta grupul în negocierile pentru compunerea Biroului permanent, pentru compunerea birourilor comisiilor permanente, precum şi pentru compunerea comisiilor Senatului;
d)propune candidatii grupului pentru functiile din Biroul permanent;
e)participa la sedintele Biroului permanent, fără drept de vot;
f)poate cere incheierea dezbaterilor în Senat;
g)poate cere revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor permanente propusi de grupul pe care îl reprezinta;
h)informeaza membrii grupului asupra activităţilor Senatului şi ale comisiilor Senatului;
i)reprezinta grupul ori de cate ori este nevoie în activitatea Senatului;
j)abrogata.
(2)Viceliderul grupului îl inlocuieste pe lider în lipsa acestuia sau ori de cate ori este nevoie, în baza mandatului.
(3)Secretarul grupului tine evidenta prezentei şi asigura redactarea proceselor-verbale.
Partea introductiva a alin. (1) al art. 18 a fost modificata de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Litera a) a alin. (1) al art. 18 a fost abrogata de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Litera e) a alin. (1) al art. 18 a fost modificata de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Litera j) a alin. (1) al art. 18 a fost abrogata de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Alin. (2) al art. 18 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Liderul grupului prezinta Senatului denumirea acestuia, precum şi componenta lui numerica şi nominala.
(2)Succesiunea prezentarilor se stabileste de preşedintele de vârsta al Senatului, în ordinea marimii grupurilor parlamentare.
Alin. (1) al art. 19 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Orice modificare intervenita în componenta unui grup parlamentar se aduce la cunoştinţa în scris presedintelui Senatului.
(2)Preşedintele Senatului informeaza senatorii în sedinta publică asupra modificarilor intervenite în componenta grupurilor parlamentare.
(1)Grupurile parlamentare, în functie de marimea lor, îşi constituie un secretariat tehnic a cărui structura se stabileste de Biroul permanent. Numirea şi salarizarea membrilor acestuia se fac prin ordin al secretarului general al Senatului, cu contract de muncă pe durata determinata, corespunzătoare legislaturii. Numirea în şi revocarea din functie se fac la propunerea grupului parlamentar respectiv.
(2)Grupurile parlamentare dispun, de asemenea, de logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii, precum şi de mijloacele de transport, stabilite de Biroul permanent în functie de marimea grupurilor.Secţiunea a 3-a Biroul permanent al Senatului
(1)După constituirea legala a Senatului se aleg preşedintele Senatului şi ceilalti membri ai Biroului permanent al acestuia.
(2)Biroul permanent al Senatului se compune din: preşedintele Senatului, 4 vicepresedinti, 4 secretari şi 2 chestori. Preşedintele Senatului este şi preşedintele Biroului permanent.
(3)Repartizarea functiilor în Biroul permanent se stabileste prin negocieri între reprezentantii grupurilor parlamentare, respectandu-se configuratia politica a Senatului asa cum rezultă din constituirea initiala a grupurilor parlamentare. În cazul în care nu se ajunge la un acord, problema se supune votului Senatului.
(1)Preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt inscrise numele şi prenumele tuturor candidaţilor propusi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singura propunere.
(2)Este declarat ales presedinte al Senatului candidatul care a intrunit la primul tur de scrutin votul majorităţii senatorilor.
(3)Dacă nici un candidat nu a intrunit numărul de voturi necesar, se organizeaza un al doilea tur de scrutin, la care participa primii 2 candidati care au obţinut cel mai mare numar de voturi sau, după caz, primul clasat şi candidatii care s-au clasat pe locul al doilea cu un numar egal de voturi; va fi declarat presedinte al Senatului candidatul care a obţinut cel mai mare numar de voturi din totalul voturilor exprimate.
(4)În caz de egalitate de voturi se organizeaza un nou tur de scrutin.
Preşedintele Senatului este ales pe durata mandatului acestei Camere a Parlamentului.
O dată cu alegerea presedintelui Senatului activitatea presedintelui de vârsta inceteaza.
(1)Alegerea vicepresedintilor, secretarilor şi chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare.
(2)În vederea depunerii propunerilor, Senatul stabileste numărul de locuri din Biroul permanent care revine fiecarui grup parlamentar.
(3)Propunerile nominale pentru functiile prevăzute la alin. (1) şi repartizate conform alin. (2) se fac de liderii grupurilor parlamentare. Propunerile se inainteaza presedintelui Senatului, care le va supune votului. Alegerea se face prin vot secret cu buletine.
(4)La primul tur de scrutin este declarat ales candidatul care a obţinut votul majorităţii senatorilor.
(5)Dacă un candidat nu a obţinut numărul de voturi necesar, se organizeaza un al doilea tur de scrutin, candidatul urmand să fie declarat ales dacă a obţinut votul majorităţii senatorilor prezenţi.
(6)În cazul în care un candidat nu a obţinut nici după cel de-al doilea tur de scrutin numărul necesar de voturi, grupul parlamentar în cauza va face o alta propunere, care se supune aceleiasi proceduri de vot. Procedura se repeta până la alegerea unui reprezentant al acelui grup parlamentar în functia stabilita în Biroul permanent al Senatului.
Alin. (2) şi (3) ale art. 26 au fost modificate de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Vicepresedintii, secretarii şi chestorii sunt aleşi la inceputul fiecarei sesiuni ordinare a Senatului.
Pentru constatarea rezultatelor votului şi incheierea procesului-verbal se alege o comisie formata din cate un reprezentant al grupurilor parlamentare din Senat.
(1)Membrii Biroului permanent pot fi revocati înainte de expirarea mandatului, la cererea grupului parlamentar pe care îl reprezinta, prin votul majorităţii senatorilor. Votul este secret şi se exprima prin bile.
(2)Cererea de revocare se supune aprobării Senatului după 3 zile de la înregistrare, dar nu mai tarziu de 10 zile.
O dată cu alegerea Biroului permanent activitatea secretarilor desemnaţi în condiţiile art. 2 inceteaza.
Functiile din Biroul permanent, devenite vacante în timpul sesiunii, se ocupa la propunerea grupului parlamentar caruia i-a fost repartizata functia respectiva, în condiţiile prevăzute la art. 26.
(1)Biroul permanent al Senatului are urmatoarele atribuţii:
a)propune Senatului datele de incepere şi de terminare ale fiecarei sesiuni a Senatului, conform art. 63 din Constitutie;
b)solicita presedintelui Senatului convocarea în sesiune extraordinara;
c)supune aprobării plenului Regulamentul Senatului, precum şi propunerile de modificare a acestuia;
d)pregăteşte şi asigura desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Senatului;
e)primeste proiectele de legi şi propunerile legislative şi decide:
–retinerea proiectului şi sesizarea comisiilor permanente competente în vederea întocmirii rapoartelor sau avizelor în cazul în care Senatul este competent sa dezbata şi sa adopte ca prima Cameră sesizata, precum şi în cazul în care Senatul este sesizat de către Camera Deputatilor;
–transmiterea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative Camerei Deputatilor, în cazul în care aceasta este competenţa să le dezbata şi să le adopte ca prima Cameră sesizata;
e^1)dispune difuzarea proiectelor de legi, a propunerilor legislative şi a rapoartelor tuturor senatorilor, după indeplinirea cerinței prevăzute la lit. e);
f)întocmeşte proiectul ordinii de zi a sedintelor Senatului şi programul de activitate, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, a presedintilor comisiilor permanente şi cu consultarea reprezentantului Guvernului pentru relaţia cu Parlamentul;
g)organizeaza relatiile Senatului cu parlamentele altor state şi cu organizaţiile parlamentare, stabileste componenta nominala a delegatiilor;
h)abrogata;
i)supune spre aprobare Senatului componenta delegatiilor permanente la organizaţiile parlamentare mondiale, europene sau regionale, pe baza consultării grupurilor parlamentare;
j)prezinta Senatului proiectul de buget al acestuia şi contul de încheiere a exercitiului bugetar;
k)exercita controlul financiar-contabil şi ia hotărârile ce se impun în acest domeniu;
l)supune aprobării Senatului structura serviciilor acestuia;
m)propune Senatului numirea secretarului general;
n)aproba statul de functii şi regulamente pentru buna desfăşurare a activităţii serviciilor Senatului, la propunerea secretarului general al Senatului;
o)controlează serviciile Senatului;
p)aproba regulamentul privind paza, accesul şi serviciul de permanenta în sediul Senatului;
r)indeplineste orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament sau insarcinari date de Senat.
(2)Dezbaterile Biroului permanent al Senatului se consemneaza în procese-verbale şi în stenograme.
Litera e) a alin. (1) al art. 32 a fost modificata de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Litera e^1) a alin. (1) al art. 32 a fost introdusa de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Litera f) a alin. (1) al art. 32 a fost modificata de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Litera h) a alin. (1) al art. 32 a fost abrogata de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Litera n) a alin. (1) al art. 32 a fost modificata de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Biroul permanent se convoaca la cererea presedintelui Senatului sau la cererea a cel puţin 4 membri ai săi.
Biroul permanent va invita la lucrarile sale presedintii comisiilor parlamentare ori de cate ori considera necesar.
Art. 34 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Preşedintele Senatului are urmatoarele atribuţii:
a)convoaca Senatul în sesiuni ordinare şi extraordinare;
b)conduce lucrarile Senatului, asistat de 2 secretari;
c)acorda cuvantul, modereaza discutiile, sintetizeaza problemele supuse dezbaterii, stabileste ordinea votării, anunta rezultatul acesteia şi proclama rezultatul votului;
d)asigura menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor şi respectarea regulamentului;
e)conduce lucrarile Biroului permanent;
f)reprezinta Senatul în relatiile cu Preşedintele României, Camera Deputatilor, Guvernul şi Curtea Constituţională;
g)reprezinta Senatul în relatiile interne şi externe;
h)poate sesiza Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) şi e) din Constitutie*);
i)dispune de fondul presedintelui, conform legii şi în limitele prevederilor bugetare;
j)aproba decontarea cheltuielilor pentru deplasarile în strainatate pe care le-a dispus;
k)aproba indemnizatiile persoanelor utilizate în cadrul Senatului în calitate de colaborator, precum şi decontarea cheltuielilor suportate de persoanele invitate pentru audieri la Senat;
l)indeplineste şi alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament sau insarcinari date de Senat.
(2)Preşedintele Senatului asigura interimatul functiei de Presedinte al României, conform art. 97 din Constitutie.
*)Constitutia României a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003.
Litera h) a alin. (1) al art. 35 a fost modificata de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Vicepresedintii indeplinesc atribuţiile stabilite de Biroul permanent sau încredinţate de preşedintele Senatului şi raspund, după caz, în faţa acestora şi de activitatea desfăşurată de comisiile permanente repartizate.
(2)Vicepresedintii conduc activitatea Biroului permanent şi a Senatului, la solicitarea presedintelui sau, în absenta acestuia, prin decizie.
(3)În perioada în care preşedintele Senatului asigura interimatul functiei de Presedinte al României, atribuţiile presedintelui Senatului se exercită de unul dintre vicepresedinti, desemnat la propunerea presedintelui.
Art. 36 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Secretarii indeplinesc urmatoarele atribuţii, stabilite de Biroul permanent sau de Senat:
a)participa la conducerea operativa a sedintelor în plen, alaturi de preşedintele Senatului, şi intocmesc lista inscrierilor la cuvant în ordinea în care au fost facute; prezinta presedintelui propunerile, amendamentele şi orice alte comunicari adresate Senatului; ţin evidenta prezentei senatorilor la lucrari; verifica cvorumul de sedinta şi efectueaza apelul nominal din dispoziţia presedintelui de sedinta; prezinta Senatului rezultatul votului atunci când acest lucru se impune;
b)raspund de evidenta hotărârilor adoptate;
c)supraveghează intocmirea stenogramelor şi verifica transmiterea lor spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a;
d)ţin evidenta situaţiei proiectelor de legi şi a propunerilor legislative înregistrate la Senat;
e)ţin evidenta avizelor necesare pentru propunerile legislative;
f)urmaresc evidenta proiectelor de legi şi a propunerilor legislative retransmise de Camera Deputatilor, pentru care Senatul decide în mod definitiv.
(2)Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-f) se indeplinesc prin serviciile Senatului.
Art. 37 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Chestorii verifica modul de gestionare a patrimoniului Senatului, exercita controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezinta Senatului proiectul de buget şi incheierea exercitiului bugetar anual, asigura menţinerea ordinii în sediul Senatului şi indeplinesc orice alte sarcini, în conformitate cu dispozitiile presedintelui Senatului şi ale Biroului permanent.
(2)La sfârşitul fiecarei sesiuni chestorii prezinta Senatului un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate.Secţiunea a 3^1-a Competenţa Senatului
Secţiunea a 3^1-a a fost introdusa de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Senatul, ca prima Cameră sesizata, are în competenţa spre dezbatere şi adoptare proiectele de legi şi propunerile legislative, în domeniile stabilite de art. 75 din Constitutie, după cum urmeaza:
1.toate proiectele de legi şi propunerile legislative de nivelul legilor ordinare;
2.proiectele legilor organice prevăzute la:
a)art. 3 alin. (2) - Teritoriul;
b)art. 5 alin. (1) - Cetatenia;
c)art. 12 alin. (4) - Simboluri naţionale;
d)art. 16 alin. (4) - Egalitatea în drepturi;
e)art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privată;
f)art. 52 alin. (2) - Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publică;
g)art. 55 alin. (3) - Apararea tarii - incorporarea;
h)art. 73 alin. (3) - Categorii de legi - lit. a), b), d), f), g), h), i), j), m), p), r) şi s);
i)art. 83 alin. (3) - Preşedintele României - prelungirea mandatului;
j)art. 136 alin. (3), (4) şi (5) - Proprietatea;
k)art. 141 - Consiliul Economic şi Social.
Art. 38^1 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Senatul ia în dezbatere şi adoptare, în calitate de Camera decizionala, proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate de Camera Deputatilor, la sesizarea acesteia, în domeniile stabilite la art. 75 din Constitutie, după cum urmeaza:
1.proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale şi a masurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate ori acorduri;
2.proiectele legilor organice prevăzute la:
a)art. 31 alin. (5) - Dreptul la informatie;
b)art. 40 alin. (3) - Dreptul de asociere;
c)art. 55 alin. (2) - Apararea tarii - indatoriri militare;
d)art. 58 alin. (3) - Avocatul Poporului - numirea şi rolul;
e)art. 73 alin. (3) - Categorii de legi - lit. e), k), l), n) şi o);
f)art. 79 alin. (2) - Consiliul Legislativ;
g)art. 102 alin. (3) - Guvernul - rolul şi structura;
h)art. 105 alin. (2) - Guvernul - incompatibilităţi;
i)art. 117 alin. (3) - Înfiinţarea de autorităţi administrative autonome;
j)art. 118 alin. (2) şi (3) - Sistemul de aparare;
k)art. 120 alin. (2) - Administratia publică locala - principii de bază;
l)art. 123 alin. (3) - Prefectul;
m)art. 125 alin. (2) - Statutul judecatorilor;
n)art. 126 alin. (4) şi (5) - Instantele judecătorești;
o)art. 128 alin. (2) - Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie;
p)art. 134 alin. (2) şi (4) - Consiliul Superior al Magistraturii - atribuţii;
r)art. 140 alin. (1) - Curtea de Conturi;
s)art. 142 alin. (5) - Curtea Constituţională - structura.
Art. 38^2 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Senatul desfăşoară lucrari împreună cu Camera Deputatilor, în sedinta comuna, potrivit Regulamentului sedintelor comune, privind urmatoarele activităţi ce sunt în conformitate cu competentele prevăzute de Constitutie:
a)primirea mesajului Presedintelui României; aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurarilor sociale de stat; declararea mobilizarii totale sau partiale; declararea stării de razboi; suspendarea sau încetarea ostilitatilor militare; aprobarea strategiei naţionale de aparare a tarii; examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii; numirea, la propunerea Presedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii; numirea Avocatului Poporului; stabilirea statutului deputatilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizatiei şi a celorlalte drepturi ale acestora; indeplinirea altor atribuţii care se exercită în sedinta comuna - art. 65 alin. (2) din Constitutie;
b)recunoasterea circulaţiei şi inlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene - art. 137 alin. (2) din Constitutie;
c)innoirea cu o treime din consilierii de conturi numiti de Parlament - art. 140 alin. (5) din Constitutie;
d)aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene - art. 148 alin. (1) din Constitutie;
e)aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord - art. 149 din Constitutie.
Art. 38^3 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
1.Dispozitii comune
Comisiile sunt organe de lucru ale Senatului, constituite pentru pregătirea activităţii de legiferare, precum şi pentru realizarea functiei de control parlamentar.
(1)Senatul îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale.
(2)Senatul constituie, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Camera Deputatilor.
(3)Numărul, denumirea şi competenţa fiecarei comisii, precum şi numărul membrilor acestora se hotarasc de către Senat, la propunerea Biroului permanent.
(1)Componenta comisiilor se stabileste potrivit configuratiei politice a Senatului rezultate din constituirea initiala a grupurilor parlamentare sau prin negocieri între reprezentantii grupurilor parlamentare.
(2)Optiunile senatorilor se prezinta de grupurile parlamentare în termenul stabilit de Biroul permanent. Propunerile de membri ai comisiilor se fac de presedintii grupurilor parlamentare, cu respectarea prevederilor alin. (1). În cazul în care nu se ajunge la un acord Senatul hotaraste prin vot deschis.
(3)Senatul aproba componenta nominala a fiecarei comisii cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi.
(4)În aceleasi condiţii se aproba şi revocarea unor membri ai comisiei, la solicitarea grupurilor parlamentare care i-au propus initial.
(1)În prima lor sedinta, convocata de preşedintele Senatului, comisiile îşi aleg birourile, compuse dintr-un presedinte, 1-2 vicepresedinti şi 1-2 secretari. În componenta de ansamblu a birourilor se va urmări pe cat posibil respectarea configuratiei politice a Senatului.
(2)Membrii birourilor comisiilor pot fi revocati înainte de expirarea mandatului, la cererea grupului parlamentar pe care îl reprezinta, prin votul majorităţii membrilor comisiei. Grupul parlamentar care a cerut revocarea poate solicita inlocuirea senatorului revocat din functie cu un alt membru al grupului parlamentar care face parte din comisie.
Comisiile adopta propriul regulament de organizare şi functionare, care se supune aprobării Biroului permanent.
Biroul fiecarei comisii propune:
a)ordinea de zi a fiecarei şedinţe;
b)sarcinile ce revin fiecarui senator în cadrul comisiei;
c)constituirea de subcomisii, cu votul majorităţii membrilor comisiei, stabilindu-le componenta şi sarcinile;
d)alte măsuri ce intereseaza bunul mers al activităţilor comisiei.
Preşedintele comisiei are urmatoarele atribuţii:
a)asigura reprezentarea acesteia în raporturile cu Biroul permanent şi cu celelalte comisii;
b)conduce sedintele comisiei, conform normelor stabilite în Regulamentul Senatului şi în regulamentul comisiei;
c)invita, din proprie iniţiativă sau la solicitarea membrilor comisiei, sa participe la lucrarile comisiei şi persoane din afara ei, dacă interesele lucrărilor respective o cer;
d)are acces sau poate desemna un alt reprezentant al comisiei la sedintele altor comisii care examineaza lucrari ce prezinta importanţa pentru comisia pe care o conduce;
e)indeplineste alte atribuţii prevăzute de regulamentul propriu de organizare şi functionare.
Litera b) a art. 45 a fost modificata de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Vicepresedintele indeplineste, în lipsa sau la cererea presedintelui, atribuţiile acestuia.
Secretarul comisiei are urmatoarele atribuţii:
a)tine evidenta prezentei senatorilor la sedintele comisiei;
b)asigura redactarea tuturor actelor comisiei;
c)numara voturile exprimate în sedintele comisiei;
d)urmareste intocmirea proceselor-verbale ale sedintelor comisiei;
e)indeplineste orice alte atribuţii necesare bunului mers al activităţilor comisiei.
(1)Convocarea sedintelor comisiei se face de preşedintele acesteia sau, în lipsa sa, de un vicepresedinte care îl inlocuieste, potrivit programului de lucru al Senatului.
(2)În timpul sesiunii sedintele comisiilor pot avea loc în acelasi timp cu cele ale plenului, cu incuviintarea acestuia.
(3)În afara programului de lucru, în cadrul sesiunii, comisiile pot fi convocate şi pot tine şedinţe cu aprobarea sau din dispoziţia Biroului permanent.
(1)Sedintele comisiilor nu sunt publice.
(2)În interesul desfăşurării lucrărilor comisiile pot invita sa participe la dezbateri specialisti sau reprezentanti ai autorităţilor publice şi ai unor organizaţii neguvernamentale.
(3)Condiţiile în care reprezentantii mijloacelor de informare în masa au acces la lucrarile comisiilor se stabilesc de plenul acestora.
(1)Reprezentantii Guvernului au acces la lucrarile comisiilor. Comisiile pot solicita participarea la lucrarile lor a unor membri ai Guvernului sau a conducătorilor unor institutii publice, situaţie în care prezenta acestora este obligatorie; data la care are loc sedinta comisiei va fi adusa la cunoştinţa invitatilor cu cel puţin 3 zile înainte.
(2)La sedintele comisiilor pot participa şi senatori din alte comisii, fără a avea drept de vot.
(3)Biroul comisiei hotaraste condiţiile şi limitele participării personalului de specialitate al Senatului la sedintele comisiilor.
La propunerea presedintelui, a biroului comisiei sau a unui senator comisia poate hotari limitarea duratei luarilor de cuvant.
(1)Comisiile lucreaza legal în prezenta majorităţii membrilor lor.
(2)Hotărârile comisiilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. În caz de paritate votul presedintelui sau, după caz, al inlocuitorului acestuia este hotarator.
(1)După incheierea dezbaterilor sau a efectuării lucrării aflate în examinare comisia desemneaza dintre membrii săi, la propunerea presedintelui, unul sau mai mulţi raportori.
(2)Raportorii se vor ingriji de intocmirea raportului sau avizului comisiei, care va fi supus aprobării acesteia prin vot.
(3)Rapoartele şi avizele vor cuprinde, pe lângă opinia majorităţii membrilor comisiei, şi parerile contrare, motivate, ale celorlalţi senatori din comisie, la cererea expresa a acestora, rezultatul votului şi menţionarea amendamentelor admise sau respinse în anexe separate.
Alin. (3) al art. 53 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Votul în comisie este deschis. Comisia poate decide ca anumite hotărâri să fie luate prin vot secret.
(1)Lucrarile comisiilor se consemneaza în procese-verbale şi pot fi stenografiate.
(2)Senatorii care nu sunt membri ai comisiei pot consulta la sediul comisiei actele şi documentele acesteia, cu incuviintarea biroului comisiei, fără stramutarea lor şi fără ca lucrarile comisiei să fie stanjenite.
(3)Acte şi documente ale comisiilor pot fi consultate şi de alte persoane interesate decat membrii Senatului, numai cu aprobarea biroului comisiei.
(4)Toate actele şi documentele emise de comisie vor fi semnate de presedinte şi de secretar.
(5)Secretarul comisiei supraveghează evidenta şi pastrarea tuturor actelor şi documentelor comisiei de personalul de specialitate al acesteia.
2.Comisiile permanente
(1)Comisiile permanente sunt alese pe toata durata mandatului Senatului.
(2)Comisiile permanente sunt urmatoarele:
I. Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati şi validari;
II. Comisia economica;
III. Comisia pentru privatizare;
IV. Comisia pentru buget, finante şi bănci;
V. Comisia pentru agricultura, industrie alimentara şi silvicultura;
VI. Comisia pentru politica externa;
VII. Comisia pentru aparare, ordine publică şi securitate naţionala;
VIII. Comisia pentru drepturile omului, culte şi minoritati;
IX. Comisia pentru munca, familie şi protecţie sociala;
X. Comisia pentru invatamant, stiinta şi tineret;
XI. Comisia pentru cultura, arta şi mijloace de informare în masa;
XII. Comisia pentru administratia publică şi organizarea teritoriului;
XIII. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petitii;
XIV. Comisia pentru sănătate, ecologie şi sport;
XV. Comisia pentru egalitatea de sanse între femei şi barbati.
(3)Comisiile permanente elaboreaza regulamente proprii, care se aproba de Biroul permanent. Acestea vor preciza şi domeniile lor de activitate.
Pct. XIII al alin. (2) al art. 56 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 23 din 18 iunie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 332 din 21 iunie 2001.
Pct. XV al alin. (2) al art. 56 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 10 din 19 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 350 din 22 mai 2003.
Pct. VII, VIII, IX, X, XI şi XIV ale alin. (2) al art. 56 au fost modificate de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Alin. (3) al art. 56 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Fiecare senator este obligat sa faca parte dintr-o singura comisie permanenta. Acelasi senator poate face parte dintr-o a doua comisie permanenta. Pe durata mandatului orice senator îşi poate schimba opţiunea.
(2)Preşedintele Senatului şi senatorii, membri ai Guvernului, pot face parte din comisiile permanente pe durata exercitarii acestor functii.
(3)Calitatea de membru al comisiei poate inceta la propunerea grupului parlamentar din care face parte senatorul. În acest caz acelasi grup parlamentar poate propune un alt senator pentru a fi ales membru al comisiei.
Alin. (2) al art. 57 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Comisiile permanente au urmatoarele atribuţii:
a)examineaza proiecte şi propuneri legislative, în vederea elaborarii rapoartelor sau avizelor;
b)solicita rapoarte, informaţii şi documente de la autorităţile publice;
c)efectueaza anchete parlamentare, atunci când considera necesar, şi prezinta rapoarte Biroului permanent;
d)controlează modul în care ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice indeplinesc Programul de guvernare aprobat de Parlament în domeniile lor specifice de activitate;
e)dezbat şi hotarasc asupra altor probleme transmise de Biroul permanent;
f)rezolva şi alte sarcini potrivit regulamentului propriu.
Biroul permanent trimite proiectele de lege, propunerile legislative şi amendamentele comisiilor în competenţa cărora intra materia reglementata prin acestea, spre dezbaterea şi elaborarea rapoartelor sau avizelor.
(1)Orice comisie permanenta care se considera competenţa cu privire la un proiect de lege, o propunere legislativa sau un amendament, trimise de Biroul permanent altei comisii, poate solicita Biroului permanent, cu cel puţin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru depunerea raportului, să-i fie transmise spre avizare.
(2)În caz de refuz din partea Biroului permanent Senatul hotaraste asupra solicitarii comisiei prin votul majorităţii senatorilor prezenţi.
Alin. (1) al art. 60 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Dacă o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunere legislativa este de competenţa în fond a altei comisii, poate cere Biroului permanent transmiterea proiectului de lege sau a propunerii legislative către acea comisie, în termen de cel mult 5 zile de la inregistrarea la comisie.
(2)În caz de refuz din partea acestuia se procedeaza potrivit art. 60 alin. (2).
(3)La fel se procedeaza şi în caz de conflict de competenţa între comisii.
Alin. (1) al art. 61 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Comisia permanenta sesizata în fond primeste şi analizeaza avizele celorlalte comisii care examineaza proiectul de lege sau propunerea legislativa în termenul stabilit de Biroul permanent.
(2)În cazul nerespectarii acestui termen comisia sesizata în fond poate redacta raportul fără sa mai astepte avizul sau avizele respective.
Alin. (1) al art. 62 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)La sedintele comisiei, alaturi de membrii acesteia, au dreptul sa participe senatorii şi deputatii, în calitate de initiatori ai propunerilor legislative sau, în cazul în care comisia considera necesar, şi autorii unor amendamente la proiecte de legi sau propuneri legislative aflate pe ordinea de zi a comisiei.
(2)La sedintele comisiei sesizate în fond pot participa la dezbateri atât reprezentantii comisiilor sesizate pentru avize, cat şi senatorii interesati.
(3)Numai membrii comisiilor permanente au drept de vot.
(4)Membrii Guvernului sau reprezentantii acestora au acces la lucrarile comisiilor. Dacă li se solicita participarea, prezenta este obligatorie. Preşedintele comisiei va instiinta Guvernul, în termen util, despre data sedintei şi ordinea de zi.
Art. 63 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)În raportul comisiilor sesizate în fond se fac referiri motivate la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul, la avizul Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic şi Social ori al altor institutii sau organisme care, potrivit legii, sunt competente sa avizeze un proiect sau o propunere legislativa, precum şi la toate amendamentele din avizele primite, inclusiv cele prevăzute în punctul de vedere al Guvernului. În cazul propunerilor respinse se menţionează motivele avute în vedere.
(2)Raportul cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificari a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificari şi se inainteaza Biroului permanent.
(3)În toate cazurile raportul va cuprinde, în anexe distincte, amendamentele admise şi cele respinse de comisie, cu motivarea corespunzătoare, precizand Camera decizionala pentru fiecare amendament admis sau respins.
(4)În cazul în care o comisie examineaza în fond mai multe proiecte de legi şi propuneri legislative, care au acelasi obiect de reglementare, se întocmeşte un singur raport de admitere, cu respectarea prevederilor alin. (1)-(3).
(5)Pentru fiecare dintre celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se întocmeşte raport de respingere.
(6)Prevederile alineatelor precedente se aplică şi ordonantelor Guvernului, cu obligaţia de a fi prevăzute în raport şi masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantelor solutionate.
Alin. (1) al art. 64 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Alin. (3) - (6) ale art. 64 au fost introduse de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Raportul comisiei sesizate în fond se depune la Biroul permanent în termenul stabilit de acesta. Termenul poate fi modificat, la cererea motivata a comisiei, fără a depăşi 15 zile de la data sesizarii sale de către Biroul permanent în cazul ordonantelor de urgenta şi în cazul în care Senatul este prima Cameră sesizata.
Art. 65 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Avizarea amendamentelor scrise, depuse de senatori, se face de către comisia sesizata în fond şi, numai dacă aceasta considera necesar, şi de o alta comisie.
(2)Pentru observatiile formulate în plen cu privire la probleme de redactare avizarea se face oral de către raportorul comisiei sesizate în fond.
(3)Data amendamentului este data înregistrării sale la comisie, care va tine o evidenta speciala a tuturor amendamentelor depuse.
(1)Dacă în urma dezbaterilor în plen sunt necesare modificari importante ale continutului proiectului sau propunerii legislative, preşedintele Senatului, la cererea oricărui senator sau a unui grup parlamentar, supune votului Senatului suspendarea dezbaterilor şi trimiterea proiectului spre reexaminare comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului în care Comisia urmeaza să se pronunte şi sa adopte raport suplimentar.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care Senatul dezbate prevederi ce intră în competenţa sa decizionala, în condiţiile art. 75 alin. (4) şi (5) din Constitutie.
Art. 67 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Comisiile permanente pot tine şedinţe comune. În asemenea situaţii comisiile dezbat şi adopta raport sau aviz comun.
(2)Biroul permanent poate stabili ca doua sau mai multe comisii sa dezbata şi sa adopte raport comun asupra unui proiect de lege ori unei propuneri legislative.
Art. 68 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Orice comisie permanenta poate initia o ancheta parlamentara, în limitele competentelor sale materiale, privitoare la activitatea desfăşurată de un minister sau de alta autoritate publică centrala ori institutii de sub autoritatea acestora.
(2)Pentru a obtine incuviintarea comisia permanenta va prezenta o cerere scrisa, temeinic motivata, adoptata cu votul majorităţii membrilor săi, în care vor fi enuntate obiectivele şi scopul anchetei, mijloacele necesare de realizare şi termenul de depunere a raportului.
(3)Biroul permanent al Senatului va decide asupra cererii, precum şi dacă raportul se supune dezbaterii şi aprobării Senatului.
(4)Persoanele invitate pentru audiere vor fi instiintate despre aceasta cu cel puţin 5 zile înainte. Cheltuielile de deplasare şi, eventual, de cazare vor fi suportate din bugetul Senatului.
(5)Prezenta la audieri este obligatorie. Persoanele care, cu rea-credinta, nu raspund solicitarilor comisiilor Senatului vor fi sanctionate potrivit legii.
(6)Procedura audierii este cea prevăzută în regulamentul comisiei permanente.
Alin. (1) şi (5) ale art. 69 au fost modificate de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
3.Comisii speciale
(1)La propunerea Biroului permanent Senatul poate constitui, prin hotărâre, comisii speciale pentru avizarea unor proiecte de lege complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate în hotărârea de înfiinţare a comisiei. Proiectele de lege astfel avizate şi propunerile legislative elaborate de comisie nu vor mai fi supuse examinarii altor comisii.
(2)Prin aceeasi hotărâre se vor preciza senatorii care compun comisia şi biroul acesteia, la propunerea Biroului permanent, precum şi termenul în care va fi depus raportul comisiei.
(3)Membrii comisiilor speciale îşi păstrează şi calitatea de membri ai comisiilor permanente.
(4)Celelalte probleme legate de organizarea şi functionarea comisiei vor fi reglementate de biroul acesteia, în măsura în care prevederile art. 39-55 nu sunt indestulatoare.
4.Comisii de ancheta
(1)La cererea unei treimi din numărul membrilor săi Senatul va putea hotari înfiinţarea unei comisii de ancheta, fiind aplicabile prevederile art. 39-55, 69 şi ale art. 70 alin. (2) şi (4).
(2)La cererea motivata a comisiei Senatul poate aproba prelungirea termenului stabilit pentru depunerea raportului. În acest caz comisia este obligata să prezinte un raport preliminar.
(3)Raportul comisiei este depus la Biroul permanent, care va asigura includerea lui în proiectul ordinii de zi, în termen de cel mult 15 zile de la data depunerii.
(4)După dezbaterea raportului Senatul adoptă o hotărâre cu privire la acesta.
5.Comisii de mediere
(1)Dacă una dintre Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea adoptata de cealalta Camera, preşedintele Senatului, împreună cu preşedintele Camerei Deputatilor, prin intermediul unei comisii paritare, initiaza procedura de mediere.
(2)În acest scop Biroul permanent va propune Senatului un numar de 7 senatori, urmarindu-se respectarea principiilor prevăzute la art. 41. (3) Senatorii stabiliti de Senat prin votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi, împreună cu cei 7 deputati desemnaţi de Camera Deputatilor, formeaza comisia de mediere.
(4)Cvorumul regulamentar al sedintei este asigurat de prezenta a cel puţin 4 senatori dintre membrii comisiei de mediere a Senatului.
(1)Comisia de mediere se reuneste la sediul uneia dintre Camere, la convocarea presedintelui comisiei sesizate în fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul, şi stabileste regulile după care îşi va desfăşura activitatea, inclusiv termenul în care urmeaza să prezinte raportul.
(2)Reprezentantii Senatului în comisia de mediere au competenţa de a examina şi de a hotari, împreună cu cei ai Camerei Deputatilor, numai asupra redactarilor diferite adoptate de Camera Deputatilor la textele adoptate de Senat şi se vor pronunţă, în aceste limite, asupra redactarilor diferite, putand adopta fie una, fie cealalta dintre redactari sau un text comun.
(3)Conducerea lucrărilor comisiei se realizează prin rotatie de către un senator şi un deputat, stabiliti de comisie.
Hotărârile comisiei se iau cu acordul majorităţii membrilor acesteia. În caz de egalitate la 7 voturi, decide votul presedintelui care conduce sedinta comisiei în momentul votării.
(1)Activitatea comisiei inceteaza o dată cu depunerea raportului.
(2)În cazul în care comisia de mediere nu ajunge, în termenul stabilit potrivit art. 73 alin. (1), la un acord cu privire la textele aflate în divergenta sau dacă una dintre Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergenta se supun dezbaterii în sedinta comuna a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor şedinţe.
Senatul se intruneste în doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.
(1)Senatul se intruneste şi în sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui României, a Biroului permanent ori a cel puţin o treime din numărul senatorilor.
(2)Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris şi va cuprinde motivul şi durata sesiunii.
(3)Convocarea Senatului se face de preşedintele acestuia.
(4)Respingerea de către Senat a ordinii de zi solicitate împiedica tinerea sesiunii extraordinare.
(1)În timpul sesiunilor senatorii lucreaza în şedinţe în plen, în comisii şi în grupuri parlamentare, precum şi în circumscriptiile electorale ori indeplinesc alte activităţi dispuse de Senat.
(2)În afara sesiunilor, senatorii îşi pot desfăşura activitatea, din dispoziţia sau cu aprobarea Biroului permanent, în comisii permanente ori speciale, în grupuri parlamentare, în circumscriptiile electorale sau indeplinesc alte sarcini dispuse de Senat.
Art. 78 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Senatul adoptă legi, hotărâri şi motiuni.
(2)De asemenea, Senatul poate adopta mesaje, declaratii şi alte acte cu caracter politic.Secţiunea a 2-a Ordinea de zi şi programul de activitate
(1)Ordinea de zi şi programul de activitate ale Senatului se aproba de plenul Senatului, la propunerea Biroului permanent.
(2)Materialele care se supun dezbaterii Senatului se transmit Biroului permanent pentru a se întocmi proiectul ordinii de zi şi al programului de activitate ale Senatului.
(3)Propunerile legislative se comunică Guvernului în termen de 3 zile de la înregistrare, pentru a se pronunţă şi în ceea ce priveste aplicarea art. 110 din Constitutie.
(1)Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de legi, propuneri legislative, rapoarte, informari şi alte acte prevăzute de lege pentru a fi dezbatute de Senat, precum şi, după caz, intrebari, interpelari, declaratii sau alte probleme propuse de Biroul permanent, de senatori ori de Guvern.
(2)La intocmirea şi aprobarea ordinii de zi în domeniul legislativ se va asigura prioritate dezbaterii ordonantelor de urgenta ale Guvernului, proiectelor de legi şi propunerilor legislative în procedura de urgenta, proiectelor de legi şi propunerilor legislative care sunt în competenţa Senatului, ca prima Cameră sesizata, şi rapoartelor intocmite de comisiile de mediere.
Art. 81 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Proiectul ordinii de zi pentru săptămâna urmatoare este supus spre aprobare Senatului şi se adoptă, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, în ultima zi de activitate în plen a saptamanii.
(2)Ordinea de zi şi programul de activitate, aprobate pentru săptămâna urmatoare, se distribuie senatorilor şi se afişează la sediul Senatului.
(3)Ordinea de zi şi programul de lucru se definitiveaza şi se adoptă la inceputul fiecarei şedinţe, la propunerea Biroului permanent.
Alin. (3) al art. 82 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Proiectele de legi pentru ratificarea tratatelor internationale, precum şi rapoartele sau declaratiile primuluiministru cu privire la politica Guvernului se inscriu în proiectul ordinii de zi şi se dezbat cu prioritate.
Art. 83 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Ordinea de zi poate fi modificata la propunerea Biroului permanent, la solicitarea unui grup parlamentar sau a unei comisii permanente, precum şi la cererea Guvernului pentru motive intemeiate şi urgente.
(2)Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singura luare de cuvant, limitata în timp. În cazul în care exista opozitie, se va da cuvantul unui singur vorbitor pentru fiecare grup parlamentar, după care se va trece la vot.
Alin. (1) al art. 84 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Titlul secţiunii a 3-a a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Iniţiativa legislativa aparţine, după caz, Guvernului, deputatilor, senatorilor sau unui numar de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, în conformitate cu art. 74 din Constitutie.
(2)Proiectele de legi initiate de Guvern şi propunerile legislative initiate de senatori, de deputati şi cetatenii care exercită dreptul la iniţiativa legislativa trebuie să fie insotite de expunere de motive şi trebuie să fie redactate în forma proprie unui act normativ, pe articole şi, după caz, pe capitole şi secţiuni.
(3)Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativa prin transmiterea către Senat a proiectului de lege ce intră în competenţa sa de adoptare, ca prima Cameră sesizata.
(4)Senatorii, deputatii şi cetatenii îşi exercită dreptul la iniţiativa legislativa prin transmiterea către Camera competenţa a propunerii legislative, în scopul de a o dezbate şi adopta ca prima Cameră sesizata.
(5)Legile constitutionale pot fi initiate în condiţiile art. 150 şi 151 din Constitutie.
(6)Propunerile legislative formulate de senatori şi deputati, care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat, trebuie să fie insotite de dovada solicitarii informării Guvernului, inaintata prin preşedintele Senatului, în conformitate cu dispozitiile art. 111 din Constitutie.
Art. 85 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Proiectele de legi şi propunerile legislative se supun spre dezbatere şi adoptare Senatului, ca prima Cameră sesizata, în condiţiile prevăzute la art. 75 din Constitutie. În cazul propunerilor legislative care sunt depuse la Senat, ca prima Cameră sesizata, acestea se înregistrează şi se ţin în evidenta. Acestea vor intra în procesul legislativ numai după primirea avizelor legale de la: Consiliul Legislativ, Guvern, Consiliul Economic şi Social şi Curtea Constituţională.
(2)Pentru celelalte proiecte de legi şi propuneri legislative care se dezbat şi se adoptă, potrivit art. 75 alin. (1) din Constitutie, mai întâi de Camera Deputatilor, ca prima Cameră sesizata, competenţa decizionala aparţine Senatului.
(3)Senatul, ca prima Cameră sesizata, se pronunţă asupra proiectelor de legi şi propunerilor legislative cu care este sesizat, în termen de 45 de zile de la data prezentarii acestora în Biroul permanent. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită, termenul este de 60 de zile de la data prezentarii în Biroul permanent.
(4)După adoptarea ori respingerea de către Senat, ca prima Cameră sesizata, a proiectului de lege sau a propunerii legislative, acestea se trimit Camerei Deputatilor, care va decide definitiv.
(5)În cazul depasirii termenelor prevăzute la alin. (3), proiectul de lege sau propunerea legislativa se considera ca a fost adoptata şi se inainteaza Camerei Deputatilor, care va decide definitiv.
Art. 85^1 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)În vederea încadrării în termenele prevăzute la art. 85^1 alin. (3) şi la art. 103, 103^1 şi 103^2, proiectele de legi şi propunerile legislative se inainteaza Biroului permanent al Senatului, care dispune:
a)sesizarea comisiilor permanente competente pentru intocmirea avizelor sau a raportului, stabilind şi termenele de depunere a acestora;
b)transmiterea proiectului de lege sau a propunerii legislative Camerei Deputatilor, în cazul în care o comisie permanenta apreciaza ca Senatul nu este competent sa dezbata şi sa adopte proiectul ca prima Cameră sesizata. În aceste cazuri, avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari este obligatoriu;
c)solicitarea avizului Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic şi Social şi al altor institutii sau organisme care, potrivit legii, au competenţa de avizare, dacă acesta nu a fost dat;
d)distribuirea către senatori a proiectelor sau propunerilor legislative, a avizului Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic şi Social şi al altor institutii ori organisme care, potrivit legii, au competenţa de avizare, a hotărârii Curtii Constitutionale, în cazurile prevăzute de Constitutie, şi a punctului de vedere al Guvernului, în cazurile cerute de lege, pentru propunerile legislative, stabilind şi termenul de depunere a amendamentelor de către senatori, sub sancţiunea decaderii.
(2)Conflictul negativ şi conflictul pozitiv de competente între Senat şi Camera Deputatilor, ca prima Cameră sesizata, potrivit solutiilor date de birourile permanente ale Camerelor, se rezolva în conformitate cu prevederile regulamentului sedintelor comune.
(3)Masurile hotarate de Biroul permanent se duc la indeplinire de secretarul general, prin serviciile Senatului. Termenele prevăzute pentru toate operaţiunile reglementate în acest articol se stabilesc de către Biroul permanent, în functie de procedura ordinara sau procedura de urgenta.
(4)În cazul în care Biroul permanent al Senatului constata ca este competent sa dezbata, secretarul general al Senatului trimite propunerea legislativa prevăzută la alin. (2) Curtii Constitutionale, pentru a proceda potrivit legii. Propunerile legislative facute de cetăţeni se distribuie senatorilor şi sunt transmise comisiilor permanente competente, împreună cu hotărârea Curtii Constitutionale privind indeplinirea condiţiilor pentru exercitarea initiativei legislative de către cetăţeni. În cazul în care Biroul permanent al Senatului hotaraste ca Senatul nu este competent sa o dezbata ca prima Cameră sesizata, propunerea legislativa respectiva este transmisa Camerei Deputatilor.
(5)Termenele prevăzute la alin. (1)-(3), precum şi cele prevăzute la art. 85 şi 85^1, pentru avize, rapoarte şi amendamente nu pot fi mai scurte de 5 zile calendaristice pentru procedura ordinara şi de 3 zile calendaristice pentru procedura de urgenta.
Art. 85^2 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Toate proiectele şi propunerile legislative se înregistrează la Senat în ordinea primirii lor, se distribuie senatorilor, dar nu pot fi inscrise pe ordinea de zi decat după trecerea unui termen de cel puţin 5 zile.
(1)Proiectele şi propunerile legislative se trimit, sub semnatura presedintelui Senatului, spre dezbatere şi avizare comisiilor permanente competente.
(2)Examinarea proiectelor şi propunerilor legislative se poate face şi la cererea altei comisii care se considera competenţa, în condiţiile art. 60.
(1)Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate să îşi retraga proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.
(1^1)Initiatorul propunerii legislative poate să renunte la aceasta până la înscrierea sa pe ordinea de zi a plenului Senatului. Biroul permanent ia act de renuntare.
(2)În cazul în care proiectul sau propunerea legislativa a fost adoptata de Camera Deputatilor, retragerea nu mai poate fi facuta din momentul sesizarii Senatului.
Alin. (1^1) al art. 88 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)După examinarea proiectului sau a propunerii legislative comisia permanenta sesizata în fond întocmeşte un raport, care va cuprinde propuneri motivate cu privire la adoptarea sau, după caz, modificarea ori respingerea proiectului sau a propunerii legislative examinate.
(2)Raportul se transmite Biroului permanent, care dispune şi asigura, prin secretarul general al Senatului, difuzarea acestuia senatorilor, Guvernului şi initiatorului, cu cel puţin 3 zile lucratoare înainte de data dezbaterii în plen.
Proiectele şi propunerile legislative, avizate potrivit art. 87 şi 89, se supun dezbaterii Senatului în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi aprobata de acesta. Înscrierea pe ordinea de zi a proiectelor de legi şi a propunerilor legislative se face în cel mult 5 zile de la depunerea raportului comisiei permanente sesizate în fond, în cazul în care Senatul este prima Cameră sesizata, şi în cel mult 10 zile, în celelalte situaţii prevăzute la art. 75 din Constitutie.
Art. 90 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Amendamentele care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat se trimit de preşedintele comisiei sesizate în fond la Guvern, solicitandu-se punctul de vedere al acestuia. În cazul în care Guvernul nu transmite un punct de vedere până la data stabilita de comisie, se considera ca amendamentul a fost acceptat.
(2)Concluziile examinarii amendamentelor se includ în raportul comisiei, iar amendamentele se anexeaza la acesta.
(1)Dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative începe cu prezentarea, de către initiator sau, după caz, de reprezentantul acestuia, a motivelor care au condus la promovarea proiectului sau a propunerii. Guvernul este reprezentat în mod obligatoriu de un membru al său.
(2)Dezbaterea continua cu prezentarea raportului comisiei permanente sesizate în fond, de preşedintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.
(1)Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative fiecare grup parlamentar poate să îşi desemneze un singur reprezentant.
(2)În cazuri justificate, la cererea oricărui senator, Senatul poate aproba, cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi, sa li se dea cuvantul la dezbaterile generale şi altor senatori din cadrul acelorasi grupuri parlamentare.
(3)Preşedintele Senatului da cuvantul reprezentantilor grupurilor parlamentare şi apoi celorlalţi senatori, în ordinea inscrierii lor la cuvant. Preşedintele poate propune Senatului limitarea timpului destinat dezbaterilor generale, şi aceasta se hotaraste de plen, conform alin. (2).
Initiatorul proiectului ori al propunerii legislative sau, după caz, reprezentantul acestuia are dreptul sa ia cuvantul înainte de incheierea dezbaterii generale. Acelasi drept îl are şi raportorul comisiei sesizate în fond.
În faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente.
(1)Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, după incheierea dezbaterii generale preşedintele cere Senatului să se pronunte prin vot.
(2)Dacă prin raportul comisiei se propune dezbaterea şi adoptarea proiectului de lege, iar în dezbaterile generale se cere respingerea proiectului de lege, după incheierea acestora cererea de respingere se supune votului Senatului.
(1)După dezbaterile generale, şi dacă proiectul de lege nu a fost respins şi se constată că prin raportul comisiei sesizate în fond nu s-au operat modificari sau completari la textele proiectului ori propunerii legislative, proiectul de lege se supune în intregime votului final.
(2)În cazurile în care comisia sesizata în fond a operat modificari sau completari la textele proiectului sau propunerii legislative cuprinse în raportul acesteia, preşedintele consulta Senatul dacă sunt observatii la acestea şi dezbaterile pe texte continua numai asupra acestor observatii, care se rezolva prin vot. După terminarea dezbaterilor asupra modificarilor şi completarilor operate de comisie raportul în intregime se supune votului şi după aceasta proiectul de lege în intregime se supune votului final.
(3)În cazurile în care se constată că sunt şi amendamente respinse de comisie şi dacă se cere susţinerea acestora în plen, se dezbat numai acestea şi se rezolva prin vot, apoi raportul comisiei se supune în intregime votului, după care proiectul sau propunerea legislativa se supune în intregime votului final.
(1)La dezbaterile care au loc în condiţiile art. 97 senatorii pot lua cuvantul pentru a exprima punctul de vedere al grupului parlamentar din care fac parte sau punctul lor de vedere.
(2)De asemenea, iau cuvantul şi reprezentantul Guvernului sau al initiatorului, precum şi reprezentantii comisiei sesizate în fond.
(3)Preşedintele Senatului poate supune spre aprobare sistarea discutiilor la textele aflate în dezbatere.
În cursul dezbaterilor senatorii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot pune în discutie amendamentele depuse în termen la comisie, în condiţiile procedurii prevăzute la art. 97.
Dacă din dezbaterile desfăşurate în condiţiile art. 97 rezultă necesitatea reexaminarii de către comisia sesizata în fond a unor texte, plenul poate decide prin vot deschis, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, suspendarea dezbaterilor şi trimiterea spre reexaminare a textelor în discutie, comisia pronuntandu-se de urgenta prin raport suplimentar.
(1)Discutarea textelor în condiţiile art. 97 începe cu cele prin care se propune eliminarea şi continua cu cele privind modificarea sau completarea acestora. În cazul în care exista mai multe amendamente de acelasi fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate.
(2)Senatul se va pronunţă prin vot distinct asupra fiecarui amendament, în afară de cazul în care prin adoptarea unuia se exclude acceptarea celorlalte.
(3)Fiecare text se supune votului Senatului.Secţiunea a 4-a Procedura de urgenta
Proiectele de legi şi propunerile legislative se dezbat şi se adoptă cu procedura de urgenta, de drept, în urmatoarele situaţii:
a)ordonante de urgenta;
b)Senatul a adoptat, ca prima Cameră sesizata, o prevedere din proiectul de lege care intră în competenţa sa decizionala, neinsusita de Camera Deputatilor şi intoarsa pentru o noua dezbatere;
c)Camera Deputatilor a adoptat un proiect de lege, în calitate de Camera decizionala, dar anumite prevederi din proiectul de lege adoptat sunt de competenţa decizionala a Senatului.
Art. 101^1 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă Senatul poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative cu procedura de urgenta.
(2)Cererea pentru procedura de urgenta se analizeaza de Biroul permanent şi, dacă este cazul, se supune aprobării Senatului în prima sedinta de plen după inregistrarea acesteia. Aprobarea procedurii de urgenta se face cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.
(3)Proiectele de legi referitoare la armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene şi a Consiliului Europei se dezbat şi se adoptă de Senat în procedura de urgenta.
Alin. (2) şi (3) ale art. 102 au fost modificate de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Senatorii, grupurile parlamentare, comisiile permanente sau Guvernul pot prezenta amendamente în scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate în fond, în termenele stabilite de Biroul permanent. În acelasi interval de timp, avizul Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic şi Social sau al altor autorităţi ori organisme care, potrivit legii, au competente de avizare se va trimite comisiei sesizate în fond.
(2)Comisia sesizata în fond este obligata să depună raportul în termenul stabilit de Biroul permanent.
(3)Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, inscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi proiectul de lege sau propunerea legislativa.
(4)Senatul va putea limita durata dezbaterilor generale, după care va trece la dezbaterea proiectului în condiţiile art. 97. (5) Abrogat.
Alin. (1) al art. 103 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Alin. (5) al art. 103 a fost abrogat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Senatul se pronunţă în termen de 30 de zile asupra proiectelor de legi sau propunerilor legislative prevăzute la art. 101^1 lit. a) şi art. 102.
Art. 103^1 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
În cazul ordonantei de urgenta, dacă Senatul nu se pronunţă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, aceasta este considerata adoptata şi se trimite Camerei Deputatilor.
Art. 103^2 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
În cazul proiectelor de lege şi al propunerilor legislative primite de la Camera Deputatilor, dacă au fost operate modificari substantiale faţă de proiectul initial, preşedintele comisiei permanente sesizate în fond poate solicita avizul Consiliului Legislativ.
Secţiunea a 4^1-a a fost introdusa de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
În perioadele de vacanta parlamentara a Senatului proiectele de legi şi propunerile legislative se înregistrează la data depunerii lor, iar termenele procedurale de legiferare incep să curgă de la data reluării activităţii Senatului.
Art. 104^1 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Pentru propunerile legislative termenele de legiferare curg de la data înregistrării acestora la Biroul permanent, insotite de avizele necesare.
Art. 104^2 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Termenele procedurale ale procesului legislativ curg pe zile lucratoare în plen şi în comisiile permanente ale Senatului.
Art. 104^3 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Sedintele Senatului sunt publice, în afara cazurilor în care, la cererea presedintelui sau a cel puţin 20 de senatori, se hotaraste, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, ca acestea să fie secrete.
(1)Deputatii, în calitate de initiatori ai propunerilor legislative aflate pe ordinea de zi, precum şi membrii Guvernului sau reprezentantii acestora au acces la lucrarile Senatului. Dacă li se solicita participarea, prezenta membrilor Guvernului este obligatorie.
(2)La sedintele publice ale Senatului pot asista diplomati, reprezentanti ai presei, radioului şi televiziunii, precum şi alti invitati, pe baza acreditarii sau a invitatiei semnate de secretarul general al Senatului, în condiţiile stabilite de Biroul permanent. Cetatenii pot asista la lucrarile Senatului pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, în ordinea solicitarii de către cei interesati, în limita locurilor disponibile în spatiul destinat publicului.
(3)Persoanele care asista la sedinta trebuie să pastreze linistea şi să se abtina de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar putand fi evacuate din sala.
Alin. (1) al art. 106 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Senatorii sunt obligati să fie prezenţi la lucrarile Senatului. Prezenta este urmarita de un secretar al Biroului permanent al Senatului.
(2)Senatorul care nu poate lua parte la sedinta din motive independente de voinţa sa va anunta Biroul permanent, mentionand cauzele care îl împiedica sa participe.
(3)Senatorilor absenti nemotivat de la activităţile Senatului li se vor retine din indemnizatia lunara cota-parte corespunzătoare absentei, precum şi diurna de deplasare corespunzătoare zilelor de absente. Retinerea se va face pe baza evidentei intocmite de departamentul de specialitate al serviciilor Senatului, avizata de secretarul Biroului permanent, insarcinat cu aceasta atributie.
Alin. (3) al art. 107 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Senatul îşi desfăşoară activitatea în plen, pe comisii şi pe grupuri parlamentare, conform programului de activitate propus de Biroul permanent şi aprobat de Senat.
(1)Sedinta Senatului este deschisa de presedinte sau de vicepresedintele care îl inlocuieste.
(2)Preşedintele este asistat de 2 secretari.
(3)Înainte de începerea dezbaterilor preşedintele de sedinta anunta dacă este intrunit cvorumul, ordinea de zi şi programul de activitate.
(1)Senatul adoptă legi, hotărâri, motiuni simple şi alte acte cu caracter politic, în prezenta majorităţii senatorilor.
(2)Înainte de votare liderii grupurilor parlamentare pot cere presedintelui Senatului verificarea intrunirii cvorumului de sedinta.
(3)În cazul în care cvorumul legal de sedinta nu este intrunit, preşedintele Senatului suspenda sedinta şi anunta ziua şi ora de reluare a lucrărilor.
Art. 110 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Preşedintele Senatului conduce dezbaterile, vegheaza la respectarea regulamentului şi la menţinerea ordinii în sala de şedinţe.
(1)Înainte de începerea dezbaterilor generale secretarii intocmesc lista cuprinzand senatorii care se inscriu la cuvant.
(2)Senatorii iau cuvantul în ordinea inscrierii în lista, cu incuviintarea presedintelui Senatului.
(3)Reprezentantilor Guvernului li se poate da cuvantul în orice faza a dezbaterii şi ori de cate ori solicita acest lucru. Acelasi drept îl au şi reprezentantii comisiilor sesizate pentru raport de fond.
Persoanele care iau cuvantul în Senat vorbesc numai de la tribuna acestuia sau de la microfoanele special instalate; nici o persoană nu poate lua cuvantul decat dacă îi este dat de presedinte.
Preşedintele are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvant în functie de subiectul dezbaterilor sau sa propuna Senatului sistarea discutiilor.
(1)Preşedintele Senatului va da cuvantul oricand unui senator pentru a raspunde intr-o chestiune de ordin personal, limitand timpul acordat în acest scop.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care se cere cuvantul în probleme privitoare la regulament.
(1)Preşedintele, un grup parlamentar sau cel puţin 20 de senatori pot cere incheierea dezbaterii unei probleme puse în discutia Senatului.
(2)Propunerea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.
(1)Senatorii şi celelalte persoane care iau cuvantul sunt obligati să se refere exclusiv la chestiunea în dezbatere pentru care s-au inscris la cuvant şi să respecte regulile deontologiei parlamentare. În caz contrar, preşedintele le atrage atenţia şi, dacă nu se conformeaza, le retrage cuvantul.
(2)Nu se admite dialogul între vorbitori şi celelalte persoane aflate în sala.
Alin. (1) al art. 117 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Preşedintele cheama la ordine pe senatorii care tulbura dezbaterile. El poate intrerupe sedinta când tulburarea persista şi poate dispune evacuarea din sala a persoanelor care împiedica în orice mod desfăşurarea normala a lucrărilor Senatului.
(1)Dezbaterile din sedintele Senatului se înregistrează pe banda magnetica şi se stenografiaza.
(2)Stenogramele se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, cu excepţia celor privitoare la sedintele secrete.
(3)Senatorii au dreptul sa verifice exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetica, în cel mult 3 zile de la data sedintei, înainte de publicarea stenogramei în Monitorul Oficial al României.Secţiunea a 6-a Procedura de vot
(1)Legile, hotărârile, motiunile simple, precum şi celelalte acte cu caracter politic se adoptă de către Senat prin vot.
(2)Legile adoptate de Senat pot fi legi constitutionale, legi organice sau legi ordinare.
Alin. (1) al art. 120 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Votul senatorului este personal. El poate fi deschis sau secret.
(2)Votul deschis se exprima public prin ridicarea mainii, apel nominal, ridicare în picioare sau electronic.
(3)Votul prin ridicarea mainii sau prin ridicare în picioare are urmatoarele semnificatii: pentru, contra sau abtinere. Constatarea rezultatelor se face de presedinte. Dacă preşedintele o cere sau dacă constatarea sa este contestata de preşedintele unui grup parlamentar, voturile se numara de secretar.
(4)Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea în unele functii, ori prin bile sau electronic, în cazul votării legilor, hotărârilor sau motiunilor.
(5)În cazul în care prin regulament nu se stabileste o anumita procedura de vot obligatorie, procedura de vot se va hotari de Senat, la propunerea presedintelui.
Alin. (5) al art. 121 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Votarea prin apel nominal se desfăşoară astfel: preşedintele explica obiectul votării şi sensul cuvintelor "pentru" şi "contra"; unul dintre secretari da citire numelui şi prenumelui senatorilor; fiecare senator raspunde "pentru" sau "contra".
(2)După terminarea apelului se repeta numele şi prenumele senatorilor care nu au răspuns la primul apel.
Alin. (2) al art. 122 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Votul prin bile se desfăşoară astfel: în faţa presedintelui Senatului se asaza o urna alba şi alta neagra. Senatorii vin în ordinea apelului la urne, după ce primesc de la secretari cate doua bile, dintre care una alba şi una neagra, pe care le introduc în cele doua urne. Bila alba introdusa în urna alba şi bila neagra introdusa în urna neagra înseamnă «vot pentru», iar bila neagra introdusa în urna alba şi bila alba introdusa în urna neagra înseamnă «vot contra».
Art. 123 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Votul electronic se desfăşoară prin conectarea unuia dintre contactele care reprezinta vot "pentru", vot "contra" sau "abtinere". Rezultatul votului electronic se afişează la comanda presedintelui Senatului. În cazul unei defectiuni tehnice votul se repeta. Dacă defectiunea persista, se recurge, după caz, la celelalte modalităţi de vot.
(2)Cartela de vot este netransmisibila.
(3)Dacă votul este deschis, la solicitarea oricărui grup parlamentar se elibereaza cate o lista cuprinzand rezultatele votului.
(1)În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numărul de ordine, numele şi prenumele candidatului, functia pentru care acesta candideaza şi, după caz, grupul parlamentar din care face parte.
(2)Senatorul voteaza "pentru" lasand neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse; el voteaza "contra" stergand numele şi prenumele persoanei propuse.
(3)Buletinele de vot se introduc în urne.
(4)Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poarta stampila de control şi cele pe care au fost lasate neatinse numele şi prenumele candidaţilor şi care, în acest mod, depasesc numărul functiilor pentru care se face alegerea sau numirea.
(1)Dacă la alegerea sau numirea în anumite functii nu se obtine numărul necesar de voturi, votul se reia conform reglementarilor specifice. În caz de paritate de voturi procedura de votare se repeta.
(2)În situaţiile în care votul este deschis preşedintele voteaza numai după ce restul senatorilor şi-au exprimat votul.
În cursul votării nu se acordă dreptul de a lua cuvantul.
Constatarea rezultatului în cazul votului cu bile sau cu buletine de vot se face prin proces-verbal, incheiat în prezenta membrilor Biroului permanent al Senatului.
(1)Legile constitutionale se adoptă cu votul unei majoritati de cel puţin două treimi din numărul senatorilor.
(2)Legile organice şi hotărârile privind Regulamentul Senatului se adoptă cu votul majorităţii senatorilor.
(3)Legile ordinare şi hotărârile luate în procesul legiferarii se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.
(4)În cazul legilor constitutionale şi al legilor organice, când preşedintele constata, înainte de vot, ca prezenta senatorilor nu este asiguratorie pentru cvorumul de vot, amana votul, stabilind ziua şi ora desfăşurării acestuia. O noua amanare a votului nu poate depăşi 30 de zile.
(5)Dacă prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Senatului sau masurile luate de acesta se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.
(6)Înainte de votare preşedintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numărare de către secretari. Senatorii care nu îşi exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenţi în sala de sedinta intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului.
(7)Dacă în sala de sedinta nu se afla majoritatea senatorilor, preşedintele amana votarea până la intrunirea cvorumului legal.
Alin. (4) al art. 129 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Votul final priveste ansamblul reglementarii.
(2)Votul final poate avea loc intr-o sedinta consacrata acestui scop, în ordinea definitivarii proiectului de lege sau a propunerii legislative.
(1)Votul poate fi contestat numai de preşedintele unui grup parlamentar, imediat după anuntarea rezultatului votului de preşedintele Senatului. Asupra contestaţiei Senatul se pronunţă prin votul majorităţii senatorilor prezenţi. Contestaţia poate fi sustinuta de un singur vorbitor într-un interval de timp rezonabil şi, în caz de opozitie, poate lua cuvantul într-un interval de timp egal, de asemenea, un singur vorbitor din partea fiecarui grup parlamentar.
(2)Admiterea contestaţiei are drept consecinţa repetarea votului.
(1)Numirile, confirmarile sau avizele pentru numiri în functii, care, potrivit legii, se fac de către Senat, se supun dezbaterii Senatului pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari.
(2)În vederea întocmirii raportului comisia va examina propunerile de numiri, confirmari sau avize, având dreptul de a chema pentru audiere candidatii.
(3)Candidatii vor fi invitati şi la dezbaterea în plen a raportului, iar Senatul poate hotari audierea lor şi în plen.Secţiunea a 7-a Procedura pentru medierea, respingerea, reexaminarea şi promulgarea legii
Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Senat, ca prima Cameră sesizata, se semneaza de preşedintele Senatului şi se inainteaza Camerei Deputatilor, Camera decizionala. Guvernul va fi instiintat despre aceasta.
Art. 133 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Senatul se pronunţă asupra proiectelor de legi şi propunerilor legislative ce intră în competenţa sa, ca prima Cameră sesizata, în termen de 45 de zile. Pentru coduri sau alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. Asupra ordonantelor de urgenta Senatul se pronunţă în termen de 30 de zile de la depunere.
(2)În cazul depasirii termenelor prevăzute la alin. (1) se considera ca proiectul de lege sau propunerea legislativa a fost adoptata în forma inaintata de initiator. În acest caz, adoptarea se anunta în plenul Senatului, iar proiectul de lege sau propunerea legislativa se transmite, sub semnatura presedintelui Senatului, către Camera Deputatilor, care va decide definitiv.
(3)În cazurile prevăzute la alin. (2), dacă s-a adoptat raport şi s-au dat avize ori amendamente, acestea se inainteaza anexat proiectului de lege sau propunerii legislative, ca material documentar.
Art. 133^1 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)În cazul în care Senatul, în calitate de Camera decizionala, a adoptat fără modificari un proiect de lege sau o propunere legislativa primita de la Camera Deputatilor, aceasta va fi semnata de preşedintele Senatului, va fi depusa la secretarul general al Senatului în vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale şi va fi transmisa Camerei Deputatilor pentru indeplinirea formalitatilor de promulgare.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică şi pentru legile adoptate de Senat în urma medierii divergentelor cu Camera Deputatilor, când aceasta din urma a fost prima sesizata.
(3)Depunerea legii la secretarul general al Senatului se face numai în zilele în care Senatul lucreaza în plen şi se aduce la cunoştinţa senatorilor în aceeasi zi, prin prezentare în sedinta de plen şi prin afisare datata şi certificata la avizierul general de la sala de sedinta. Senatorii îşi pot exercita dreptul de sesizare a Curtii Constitutionale, potrivit legii.
Alin. (1) şi (3) ale art. 134 au fost modificate de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)În cazul în care Senatul, ca prima Cameră sesizata, adopta o prevedere care, potrivit dispoziţiilor Constituţiei, intră în competenţa sa decizionala, prevederea este definitiv adoptata dacă şi Camera Deputatilor este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectiva legea se intoarce la Senat, care va decide definitiv, în procedura de urgenta.
(2)Dispozitiile alin. (1) referitoare la intoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Senatul, în calitate de Camera decizionala, adopta o prevedere pentru care competenţa decizionala aparţine Camerei Deputatilor, ca prima Cameră sesizata.
Art. 135 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
În cazul în care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativa, respinsa anterior de Camera Deputatilor, respingerea este definitivă, iar proiectul de lege sau propunerea legislativa nu mai poate fi readusa în discutia acestuia în cursul aceleiasi sesiuni parlamentare.
Art. 135^1 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)În cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 146 lit. a) din Constitutie, Senatul reexamineaza prevederile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale. Senatul dezbate, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari, obiectia de neconstitutionalitate şi hotaraste asupra acesteia.
(2)Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari va cuprinde propuneri pentru punerea de acord a prevederilor declarate neconstitutionale cu decizia Curtii Constitutionale. Raportul comisiei se dezbate conform prevederilor art. 97-101. Cu aprobarea Senatului, în urma dezbaterii raportului, în cuprinsul legii se opereaza şi corelarile tehnico-legislative necesare.
(3)În cazul unei obiectii de neconstitutionalitate asupra tratatelor sau altor acorduri internationale, invocate potrivit art. 146 lit. b) din Constitutie, procedura parlamentara se suspenda şi se reia după publicarea deciziei Curtii Constitutionale.
(4)În cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 146 lit. b) din Constitutie, Senatul nu poate ratifica tratatul sau acordul international declarat ca fiind neconstitutional.
(5)În cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 147 alin. (1) din Constitutie, dispozitiile declarate neconstitutionale îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile declarate neconstitutionale cu prevederile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.
(6)Reexaminarea textelor declarate neconstitutionale se face întâi de prima Cameră sesizata.
Art. 136 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Dacă Senatul adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea adoptata de Camera Deputatilor, preşedintele Senatului, de acord cu preşedintele Camerei Deputatilor, initiaza procedura de mediere. În acelasi mod se procedeaza şi în cazul în care Camera Deputatilor adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea adoptata de Senat.
(2)Aceasta procedura se desfăşoară de o comisie de mediere, care lucreaza potrivit normelor cuprinse în art. 56-68 şi 72-75.
(1)În procedura de adoptare a legilor medierea divergentelor dintre Senat şi Camera Deputatilor se face prin intermediul unei comisii de mediere, potrivit art. 80-104. (2) Raportul comisiei de mediere se inscrie pe ordinea de zi a Senatului, urmandu-se procedura prevăzută la art. 80-104, sau, după caz, pe ordinea de zi a sedintelor comune ale Camerelor Parlamentului, potrivit procedurii prevăzute în regulamentul sedintelor comune.
(3)Se supun la vot, potrivit procedurii de dezbatere pe articole a legii, numai solutiile propuse de comisia de mediere diferite de cele adoptate initial de Senat. În toate cazurile raportul comisiei de mediere se aproba potrivit procedurii şi cu majoritatea de voturi necesară în vederea adoptarii legii în forma finala.
Dacă ambele Camere ale Parlamentului îşi insusesc textul legii în forma propusa de comisia de mediere, se va proceda conform art. 133.
(1)În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord sau dacă una dintre Camere nu aproba, în tot sau în parte, raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergenta se supun dezbaterii Camerei Deputatilor şi Senatului în sedinta comuna, potrivit regulamentului acestor şedinţe.
(2)După finalizarea dezbaterilor în sedinta comuna se procedeaza conform prevederilor art. 133.
(1)În cazul în care Preşedintele României cere, înainte de promulgare, reexaminarea unei legi adoptate prima data de Senat, cererea va fi înscrisă în termen de cel mult 30 de zile în proiectul ordinii de zi a Senatului.
(2)Reexaminarea legii pe baza cererii Presedintelui României se face cu respectarea procedurii legislative.
Pentru legile adoptate, potrivit Constituţiei, în sedinta comuna a celor două Camere, noua deliberare se face tot în sedinta comuna, conform Regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor şi Senatului.
(1)Evidenta şi pastrarea originalelor tuturor proiectelor de lege adoptate atât de Senat, cat şi de Camera Deputatilor, a legilor promulgate de Preşedintele României, precum şi a formelor proiectelor de lege şi propunerilor legislative, în redactarea initiala, cu care a fost sesizat Parlamentul se fac de către Camera Deputatilor.
(2)Camera Deputatilor face, de asemenea, şi numerotarea legilor adoptate de Parlament, în ordinea promulgarii lor, trimitandu-le spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) În acelasi mod se va proceda şi cu privire la celelalte acte adoptate de Parlament - hotărâri, motiuni simple, acte cu caracter politic.
Alin. (3) al art. 143 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Prevederile din aceasta secţiune, privitoare la procedura de mediere, astfel cum sunt modificate şi completate, sunt aplicabile numai proiectelor de legi şi propunerilor legislative aflate pe ordinea de zi a Parlamentului, până la data intrarii în vigoare a Legii de revizuire a Constituţiei - 29 octombrie 2003.
Art. 143^1 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Dispozitiile prevăzute la art. 137-140 se aplică în mod corespunzător procedurii de revizuire a Constituţiei.
Art. 143^2 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Senatul are dreptul sa ceara punerea sub urmărire penala a membrilor Guvernului, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala.
(1)Dezbaterea are loc pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanenta, ca urmare a unei anchete desfăşurate în condiţiile art. 69, fie de o comisie de ancheta.
(2)Raportul comisiei se inscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi.
(3)Hotărârea se adoptă cu votul majorităţii senatorilor.
Dacă Senatul hotaraste sa ceara punerea sub urmărire penala a unui membru al Guvernului, preşedintele Senatului va adresa ministrului justiţiei o cerere pentru începerea urmaririi penale, potrivit legii. De asemenea, va instiinta Preşedintele României pentru eventuala suspendare din functie a acestuia.
Dispozitiile art. 105-129 se aplică în mod corespunzător.
(1)Motiunea simpla exprima pozitia Senatului intr-o anumita problema de politica interna sau externa ori, după caz, cu privire la o problemă ce a facut obiectul unei interpelari.
(2)Motiunile simple pot fi initiate de cel puţin o patrime din numărul senatorilor.
(3)Motiunile simple trebuie să fie intocmite corespunzător actelor juridice ale Senatului şi sa cuprindă motivarea şi dispozitivul. Motiunile se depun la preşedintele de sedinta, în plenul Senatului.
Art. 148 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Până la incheierea dezbaterii unei motiuni simple semnatarii nu mai pot promova o alta motiune în aceeasi problema.
(2)După primirea motiunilor simple, care nu intra sub incidenţa art. 150 alin. (2), preşedintele Senatului le comunică de îndată Guvernului şi le aduce la cunoştinţa plenului, după care dispune afisarea la sediul Senatului şi distribuirea acestora senatorilor.
Art. 149 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Preşedintele Senatului stabileste data dezbaterii motiunii simple, care nu poate depăşi 6 zile de la depunerea acesteia, instiintand Guvernul asupra datei stabilite.
(2)Preşedintele Senatului nu va supune dezbaterii motiunile simple care nu indeplinesc cerinţele prevăzute la art. 148 şi nici pe cele care vizeaza finalitati specifice motiunii de cenzura, prezentand Senatului motivele deciziei sale.
(3)Motiunile simple privind probleme de politica externa se supun dezbaterii numai insotite de avizul Comisiei pentru politica externa şi cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe. Aceasta condiţie trebuie indeplinita în termen de 3 zile de la depunerea motiunii.
Art. 150 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)După începerea dezbaterii motiunii simple senatorii semnatari nu îşi pot retrage adeziunea la motiune.
(2)La motiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente.
(3)Dezbaterea se incheie prin supunerea la vot a motiunii simple în plenul Senatului.
(4)Nici o motiune simpla nu poate fi supusă votului înainte de dezbaterea ei.
Art. 151 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Dezbaterea motiunii simple se face cu respectarea dispoziţiilor cuprinse în art. 105-119 şi se adoptă cu votul majorităţii senatorilor.
(2)Motiunile simple adoptate de Senat se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi sunt obligatorii pentru Guvern şi membrii săi, precum şi pentru celelalte persoane vizate.
Art. 152 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Fiecare senator poate adresa intrebari orale sau scrise Guvernului, membrilor acestuia sau conducerii autorităţilor administrative autonome.
(2)Intrebarea consta în solicitarea de a se raspunde dacă un fapt este adevarat, dacă o informatie este exacta, dacă Guvernul înţelege sa comunice Senatului documentele ori informaţiile solicitate de senator sau dacă are intentia de a lua o hotărâre intr-o problemă determinata.
(3)În plenul Senatului nu pot fi formulate intrebari care privesc probleme de interes personal ori particular, care urmaresc în exclusivitate obtinerea unei consultaţii juridice sau tehnice ori care privesc activitatea unor persoane care nu indeplinesc functii publice.
(4)Cei intrebati, dacă sunt prezenţi, au obligaţia sa răspundă imediat la fiecare intrebare sau vor declara ca prezinta răspunsul în zilele urmatoare, indicand data. Pentru cei care nu sunt prezenţi Senatul va stabili data la care acestia sunt obligati sa răspundă intrebarilor, pe care o va comunică celor în cauza.
(5)Membrul Guvernului poate amana răspunsul la intrebarea orala pentru săptămâna urmatoare numai în cazuri temeinic justificate.
(6)La prezentarea intrebarii senatorul va preciza dacă doreste sa primeasca răspunsul în scris sau oral în sedinta publică.
Alin. (3) al art. 153 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Dacă răspunsul la o intrebare da nastere unei replici, durata afectată pentru aceasta este de cel mult 3 minute. Răspunsul la replica va fi dat în aceleasi condiţii în care s-a răspuns la intrebare.
(1)Nici un senator nu poate adresa mai mult de doua intrebari în aceeasi sedinta. Durata afectată intrebarilor şi raspunsurilor va fi stabilita de Biroul permanent.
(2)Intrebarile care n-au putut fi prezentate şi raspunsurile care n-au putut fi date în timpul stabilit vor fi reprogramate pentru sedinta urmatoare, mentinandu-se ordinea inscrierilor.
Senatul stabileste o zi din săptămâna consacrata intrebarilor şi raspunsurilor la acestea.
(1)Interpelarea consta intr-o cerere adresata Guvernului sau unui membru al acestuia de către un senator sau de un grup parlamentar, prin care se solicita explicatii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe.
(2)Interpelarile se fac în scris, aratandu-se obiectul şi motivarea acestora, şi se depun la secretarul desemnat al Senatului.
(1)Interpelarile se inscriu, în ordinea prezentarii, într-un registru special, se afişează la sediul Senatului şi se comunică celui interpelat.
(2)Interpelarile se prezinta în sedinta publică de către autor.
(3)Biroul permanent stabileste o zi din săptămâna consacrata prezentarii şi dezbaterii interpelarilor.
(4)Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligati sa răspundă la interpelari în cel mult două saptamani. Pentru motive temeinice Senatul poate acorda un nou termen.
(1)În sedinta consacrata dezbaterii interpelarii se da cuvantul autorului şi apoi celui interpelat. Dacă răspunsul la interpelare da nastere unei replici, se da cuvantul în aceeasi ordine. Preşedintele Senatului poate limita durata luarilor de cuvant.
(2)Răspunsul la interpelarile adresate Guvernului se prezinta de primul-ministru sau de reprezentantul acestuia. Răspunsul la interpelarile adresate membrilor Guvernului se prezinta de ministru sau, după caz, de un secretar de stat.
Senatul poate adopta o motiune prin care să îşi exprime pozitia cu privire la problema ce a facut obiectul interpelarii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în secţiunea 1 din prezentul capitol.
(1)Preşedintele Senatului poate solicita Guvernului şi celorlalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar asupra activităţii acestora, informaţiile şi documentele necesare.
(2)Presedintii comisiilor permanente pot solicita de la organele prevăzute la alin. (1) informaţiile şi documentele necesare referitoare la domeniul lor de activitate.
(3)Fiecare senator are dreptul de a cere informaţiile şi documentele menţionate prin intermediul presedintelui Senatului sau al presedintilor comisiilor.
(4)Solicitarea informării este obligatorie în cazul în care o iniţiativă legislativa implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurarilor sociale de stat.
(5)Autorităţile prevăzute la alin. (1) sunt obligate sa răspundă în termen de cel mult 10 zile. În situaţii excepţionale în care răspunsul necesita date suplimentare, acestea au obligaţia de a declara în scris ca interesul public nu le permite sa răspundă la timp şi de a cere un termen suplimentar, care nu poate depăşi 30 de zile. În cazul în care autorităţile nu raspund în termenele prevăzute senatorul interesat poate cere invitarea lor în plenul Senatului.
(6)Refuzul nejustificat de a raspunde la solicitarile prevăzute în alineatele precedente atrage, după caz, raspunderea juridica potrivit legii. Preşedintele Senatului poate sesiza autorităţile competente, la solicitarea senatorului interesat.
În cazul în care informaţiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat, Guvernul informeaza Senatul despre aceasta, iar Senatul decide în sedinta secreta.
Documentele primite se restituie organului respectiv după consultare.
Oricine are dreptul de a se adresa cu petitii Senatului. Petitiile vor fi prezentate în scris şi semnate, precizandu-se domiciliul petitionarului sau al unuia dintre petitionari.
Petitiile se inscriu în registrul general al Senatului, în ordinea primirii, consemnandu-se numărul de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul petitionarului şi obiectul cererii.
(1)Petitiile înregistrate se repartizeaza spre solutionare de către unul dintre vicepresedintii Senatului, desemnat de presedinte, comisiei permanente competente, potrivit obiectului petitiei, ori senatorilor cărora le-au fost adresate personal.
(2)Orice membru al Senatului poate lua cunoştinţa de conţinutul unei petitii, adresandu-se în acest scop presedintelui comisiei careia i-a fost repartizata.
(3)Senatorul caruia îi sunt adresate petitii le va transmite spre solutionare autorităţilor publice competente.
(1)Comisia va decide care sunt petitiile a caror rezolvare nu sufera amanare, sesizand de îndată autorităţile publice competente, în vederea solutionarii lor. Pentru celelalte petitii comisia va decide, în cel mult 10 zile de la inregistrarea lor, dacă le va trimite unei autorităţi publice competente ori le va clasa. În cazuri deosebite problema ce face obiectul petitiei se prezinta Senatului.
(2)Autorităţile publice sesizate au obligaţia sa informeze Senatul, în scris, în termen de cel mult 30 de zile, despre solutia adoptata.
(3)Petitionarului i se aduce la cunoştinţa solutia adoptata.Secţiunea a 6-a Declaratii politice
(1)În fiecare săptămâna Biroul permanent aloca o anumita perioada de timp dintr-o zi de sedinta pentru declaratii politice ale senatorilor.
(2)Declaratiile politice se fac în nume propriu sau în numele grupului parlamentar.
(3)În raport cu conţinutul lor declaratiile politice pot da dreptul la replica senatorilor, grupurilor parlamentare şi autorităţilor vizate.
Senatorii se bucura de imunitate parlamentara pe toata durata exercitarii mandatului.
Art. 169 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
Art. 169^1 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Senatorii pot fi urmariti şi trimisi în judecata penala pentru faptele care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti ori arestati fără incuviintarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmarirea şi trimiterea în judecata penala se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie.
(2)În caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti şi supuşi perchezitiei. Ministrul justiţiei îl va informa neintarziat pe preşedintele Senatului asupra retinerii şi a perchezitiei. În cazul în care Senatul constata că nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri, cu votul secret al majorităţii membrilor săi. Dispoziţia de revocare a retinerii se executa de îndată, prin ministrul justiţiei.
(3)Cererea de retinere, arestare sau perchezitie se adreseaza presedintelui Senatului de ministrul justiţiei. Savarsirea ori descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determina introducerea unei noi cereri de retinere, arestare sau perchezitie.
(4)Preşedintele Senatului aduce cererea la cunoştinţa senatorilor în sedinta publică, după care o trimite, de îndată, Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari spre examinare şi intocmirea raportului. Hotărârea comisiei se adoptă prin votul secret al majorităţii membrilor acesteia.
(5)Biroul permanent al Senatului supune spre dezbatere şi aprobare plenului raportul comisiei, temeinic motivat, în termen de 15 zile de la data depunerii lui.
(6)Senatul hotaraste asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor Senatului.
Art. 169^2 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Abrogat.
Art. 170 a fost abrogat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Cererile de retinere, de arestare sau de perchezitie se inscriu cu prioritate pe ordinea de zi.
Art. 171 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Secţiunea a 2-a Abrogata.
Secţiunea a 2-a a fost abrogata de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Abrogat.
Art. 172 a fost abrogat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Abrogat.
Art. 173 a fost abrogat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Abrogat.
Art. 174 a fost abrogat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Abrogat.
Art. 175 a fost abrogat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Abrogat.
Art. 176 a fost abrogat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Abrogat.
Art. 177 a fost abrogat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Abrogat.
Art. 178 a fost abrogat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Senatorii intră în exercitiul mandatului la data intrunirii legale a Senatului, sub condiţia validarii şi a depunerii juramantului.
(2)După constituirea legala a Senatului, fiecare senator va depune, în faţa plenului Senatului intrunit în sedinta solemna, juramantul de credinta faţă de tara şi popor: «Jur credinta patriei mele, România.
Jur sa respect Constitutia şi legile tarii.
Jur sa apar democratia, drepturile şi libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea şi integritatea teritoriala a României.
Jur să-mi indeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.
Asa sa ma ajute Dumnezeu!»
(3)Juramantul de credinta se poate depune şi fără formula religioasa, aceasta putand fi inlocuita cu formula: «Jur pe onoare şi constiinta», care prefateaza juramantul.
Art. 179 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)După validare, pe durata exercitarii mandatului senatorilor li se elibereaza legitimatia de membru al Senatului, semnata de preşedintele acestuia.
(2)De asemenea, senatorii vor avea un insemn distinctiv al calităţii lor de reprezentant al poporului, cu dreptul de a-l purta pe toata durata exercitarii mandatului. Modelul insemnului se stabileste de către Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confectionarea acestuia se suporta din bugetul Senatului.
(3)Legitimatia şi insemnul se pot pastra de senator după încetarea mandatului, cu titlu evocativ.
Pe durata exercitarii mandatului, senatorii şi membrii lor de familie beneficiaza de pasaport diplomatic.
Art. 181 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Calitatea de senator inceteaza la data intrunirii legale a Senatului nou-ales, precum şi în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.
(1)Pentru exercitarea mandatului de senator, în circumscriptiile electorale se organizeaza, pentru fiecare senator, cate un birou senatorial, având ca personal incadrat un sef de birou senatorial, un sofer şi o secretara-dactilografa, personal care face parte din aparatul Senatului.
(2)Incadrarea personalului birourilor senatoriale se face cu contract de muncă pe durata determinata, de secretarul general al Senatului, la propunerea senatorilor în cauza.
(3)Pe perioada în care indeplineste aceasta activitate personalul angajat se considera detasat sau, după caz, transferat în interesul serviciului, în condiţiile legislaţiei muncii.
(4)Contractul de muncă al personalului birourilor senatoriale inceteaza din dispoziţia senatorului sau, în cazul în care titularului mandatului îi inceteaza calitatea de senator, la data la care noul titular dispune aceasta.
(1)Senatorii primesc drepturile banesti potrivit Legii privind indemnizatiile şi celelalte drepturi ale senatorilor şi deputatilor, precum şi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României şi beneficiaza de celelalte drepturi potrivit legii şi prezentului regulament.
(2)Senatorii primesc indemnizatia lunara şi celelalte drepturi începând cu data intrarii în exercitiul mandatului şi până la încetarea acestuia.
Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati şi validari, la sesizare, propune Biroului permanent diminuarea indemnizatiei lunare şi a diurnei de deplasare, în functie de prezenta senatorului la activitatea Senatului.
Art. 185 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Pe durata exercitarii mandatului de senator, contractul de muncă al persoanei în cauza se suspenda, cu excepţia cazurilor în care Biroul permanent decide altfel, la cererea senatorului, cu avizul unităţii şi al Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari a Senatului.
Art. 186 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Nici un senator nu poate lipsi nemotivat de la sedintele Senatului sau ale comisiei din care face parte şi de la celelalte activităţi specifice indeplinirii mandatului de senator.
Art. 187 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Concediile se acordă pentru motive de boala sau interese personale.
(2)Concediile de boala se acordă pe baza certificatului medical.
(3)Pentru interese personale se pot acorda în timpul unei sesiuni cel mult 8 zile de concediu cu plata indemnizatiei, iar peste aceasta durata, concedii fără plata, care se pot efectua integral sau în mai multe transe. Concediile până la 4 zile se aproba de preşedintele Senatului, iar cele cu o durată mai mare de 4 zile, de către Biroul permanent.
(4)Fiecare cerere de concediu pentru interese personale va avea mentionat, de către unul dintre secretarii Senatului, numărul zilelor de concediu efectuate de senatorul respectiv.
Abrogat.
Art. 189 a fost abrogat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)Senatorii pot demisiona prin cerere scrisa adresata presedintelui.
(2)Preşedintele Senatului, în sedinta publică, intreaba senatorul dacă staruie în cererea de demisie şi, dacă răspunsul este afirmativ ori dacă senatorul nu se prezinta pentru a raspunde, declara locul vacant.Secţiunea a 5-a Deontologia parlamentara; abateri şi sancţiuni
Constituie abateri disciplinare savarsite de senatori urmatoarele fapte, dacă, potrivit legii, nu constituie infractiuni:
a)incalcarea dispoziţiilor privind indatoririle senatorului prevăzute de Constitutie şi de legea statutului deputatilor şi al senatorilor;
b)incalcarea juramantului de credinta;
c)nerespectarea prevederilor Regulamentului Senatului;
d)exercitarea abuziva a mandatului de senator;
e)comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar în sedintele de plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de senator.
Art. 191 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Abaterile de la deontologia parlamentara se sancţionează cu:
a)atenţionare;
b)chemarea la ordine;
c)retragerea cuvantului;
d)indepartarea din sala pe durata sedintei;
e)avertisment public - scris;
f)interzicerea de a participa la lucrarile Senatului pe o perioadă de cel mult 30 de zile calendaristice.
Art. 192 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Abaterile şi sanctiunile prevăzute la art. 191 şi la art. 192 lit. a)-d) se constata şi se aplică de preşedintele de sedinta sau, după caz, de preşedintele comisiei senatoriale.
(1)Preşedintele Senatului poate, înainte de a chema la ordine un senator, sa îl invite să îşi retraga sau sa explice cuvantul care a generat incidente şi care ar atrage aplicarea masurii.
(2)Dacă expresia intrebuintata a fost retrasa sau regretata ori dacă explicatiile date sunt apreciate de presedinte sau de senatorul vizat ca satisfăcătoare, măsura nu se mai aplica.
În cazul în care, după chemarea la ordine, senatorul continua să se abata de la regulament, preşedintele Senatului îi va putea retrage cuvantul, iar dacă persista, îl va indeparta din sala.
(1)Pentru menţinerea ordinii în sedintele comisiilor presedintii acestora au aceleasi drepturi ca şi preşedintele Senatului şi pot aplica masurile prevăzute la art. 192 lit. a)-d).
(2)În cazul în care un senator savarseste abateri deosebit de grave preşedintele comisiei va suspenda sedinta şi va aduce cazul la cunoştinţa presedintelui Senatului, care îl va supune Biroului permanent.
(1)Abaterile grave sau repetate, care implica aplicarea sanctiunilor prevăzute la art. 192 lit. e) şi f), se constata de Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati şi validari a Senatului, la sesizarea unui grup parlamentar din Senat sau din Camera Deputatilor, a unui senator ori a unui deputat. Sesizarea se adreseaza presedintelui Senatului.
(2)Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati şi validari solutioneaza sesizarea inaintata de preşedintele Senatului în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la comisie. Solutia comisiei se ia cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în sedinta secreta.
(3)Raportul comisiei se inainteaza de îndată, împreună cu dosarul cauzei, Biroului permanent al Senatului.
(4)Biroul permanent solutioneaza cauza în termen de 7 zile de la data primirii raportului, împreună cu dosarul cauzei. Hotărârea Biroului permanent se prezinta în sedinta publică a plenului Senatului.
(5)Împotriva hotărârii Biroului permanent al Senatului petitionarul sau senatorul sanctionat poate face contestaţie în termen de 15 zile de la data comunicarii acesteia.
(6)Contestaţia se solutioneaza de către plenul Senatului, în termen de 30 de zile de la inregistrarea acesteia, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, în sedinta secreta.
(7)Hotărârea plenului Senatului, data asupra contestaţiei, este definitivă şi executorie şi se aduce la cunoştinţa publică în sedinta de plen.
Alin. (1), (2), (4), (6) şi (7) ale art. 197 au fost modificate de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
(1)În cazul aplicarii sanctiunii prevăzute la art. 192 lit. f), senatorul în cauza nu beneficiaza de drepturile banesti şi materiale ce i s-ar cuveni pe durata interzicerii participării la lucrarile Senatului.
(2)Senatorul sanctionat disciplinar în baza prevederilor art. 192 lit. e) şi f) nu poate reprezenta Senatul în relatiile interne şi externe ale acestuia, pe o perioadă de 1 an de la data ramanerii definitive a sanctiunii.
Art. 198 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Sanctiunile prevăzute la art. 192 se aplică pentru fiecare abatere şi se cumuleaza aritmetic.
(1)Serviciile Senatului sunt conduse de secretarul general al Senatului.
(2)Secretarul general este numit de către Senat, pe durata mandatului acestuia, la propunerea presedintelui.
(3)Secretarul general poate fi revocat la propunerea presedintelui Senatului sau a cel puţin 20 de senatori. Propunerea de revocare poate fi formulata o singură dată în cursul aceleiasi sesiuni.
(4)Secretarul general este ordonator principal de credite şi, în indeplinirea atribuţiilor sale, emite ordine.
(1)Senatul aproba bugetul propriu inaintea dezbaterii bugetului de stat şi îl inainteaza Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat. Execuţia bugetului propriu este aprobata de plenul Senatului după verificarea de către chestorii Senatului.
(2)Dotarea Senatului cu mijloace de transport auto şi modul de utilizare a acestora, precum şi cheltuielile de protocol se stabilesc prin norme aprobate de Biroul permanent, în limita sumelor prevăzute în bugetul anual.
Alin. (1) al art. 201 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 15 din 19 decembrie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 947 din 23 decembrie 2002.
Abrogat.
Art. 202 a fost abrogat de HOTĂRÂREA nr. 15 din 19 decembrie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 947 din 23 decembrie 2002.
(1)Folosirea colaboratorilor pentru lucrarile Senatului, ale comisiilor şi pentru unele activităţi ale serviciilor Senatului se aproba de Biroul permanent.
(2)Indemnizatia colaboratorilor, în limitele stabilite de lege, se propune de beneficiarul colaborarii şi se ordonanteaza de secretarul general al Senatului.
Titlul cap. 6 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Constitutionalitatea prezentului regulament poate fi verificata de Curtea Constituţională, la cererea presedintelui Senatului, a unui grup parlamentar sau a cel puţin 25 de senatori.
Dispozitiile prezentului regulament pot fi modificate cu votul majorităţii senatorilor.
Prevederile articolelor privind medierea, precum şi ale articolelor privind dezbaterea în sedinta comuna a divergentelor existente între Camere au caracter tranzitoriu, fiind aplicabile până la dezbaterea şi adoptarea, respectiv respingerea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative inscrise pe ordinea de zi a Senatului şi Camerei Deputatilor până la data de 29 octombrie 2003, data intrarii în vigoare a Legii de revizuire a Constituţiei, cu excepţia prevederilor art. 143^2.
Art. 205^1 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Abrogat.
Art. 206 a fost abrogat de HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003.
Art. II din HOTĂRÂREA nr. 20 din 18 noiembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 24 noiembrie 2003 prevede:
În tot cuprinsul Regulamentului Senatului, sintagmele: "preşedintele grupului parlamentar", "vicepresedintele grupului parlamentar", precum şi sintagma "motiune" se inlocuiesc cu sintagmele: "liderul grupului parlamentar", "viceliderul grupului parlamentar" şi "motiune simpla".
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.