privind asistenţa judiciara internationala în materie civila şi comerciala (actualizata până la data de 16 martie 2007
*)Textul initial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 337 din 19 mai 2003. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 16 martie 2007, cu modificările şi completările aduse de LEGEA nr. 44 din 6 martie 2007.
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Obiectul reglementari
(1)Asistenţa judiciara internationala în materie civila şi comerciala se referă la ansamblul procedurilor de cooperare între autorităţile judiciare române şi straine în vederea solutionarii unui litigiu, pe tot parcursul desfăşurării acestuia.
(2)Autorităţile judiciare române abilitate cu aplicarea prezentei legi sunt Ministerul Justiţiei şi instantele judecătorești.
(3)Dispozitiile prezentei legi reglementeaza condiţiile în care se efectueaza:
a)comunicarea de acte judiciare şi extrajudiciare în şi din strainatate;
b)obtinerea de probe prin comisii rogatori internationale;
c)transmiterea/obtinerea de informaţii asupra dreptului strain;
d)accesul la justiţie al strainului.
Domeniul aplicarii
(1)Cererile de asistenţa judiciara internationala în materie civila şi comerciala se efectueaza potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi ale dreptului intern român.
(2)Dispozitiile prezentei legi nu aduc atingere prevederilor convenţiilor bilaterale sau multilaterale la care România este sau va deveni parte, completand situaţiile nereglementate de acestea.
(3)Pentru statele cu care România nu are legaturi convenţionale asistenţa judiciara internationala în materie civila şi comerciala poate fi acordată în baza curtoaziei internationale, sub rezerva principiului reciprocitatii; dovada acestuia se solicita Ministerului Justiţiei, care o va stabili prin consultare cu Ministerul Afacerilor Externe.
Definitii
(1)Comunicarea de acte judiciare şi extrajudiciare în şi din strainatate este formalitatea care are drept scop aducerea acestora la cunoştinţa destinatarilor: părţi, martori sau participanti într-un proces civil ori comercial în statul solicitant.
(2)Actele judiciare sunt cele care se emit pe parcursul solutionarii unui proces civil sau comercial: cereri de chemare în judecata, citatii, hotărâri, cereri privind cai de atac şi alte asemenea comunicari.
(3)Actele extrajudiciare sunt cele care nu emana de la instantele judecătorești, însă pot fi folosite în cadrul unui proces civil sau comercial.
Comunicarea actelor de stare civila
Autorităţile competente române vor da curs cererilor autorităţilor straine, primite prin intermediul Ministerului Justiţiei, de a comunică acte de stare civila române, precum şi copii certificate de pe hotărârile pronuntate în materie de stare civila, dacă aceste documente se referă la cetăţeni ai statului solicitant.
Rolul Ministerului Justiţiei
(1)Ministerul Justiţiei este autoritatea centrala prin intermediul careia autorităţile judiciare române efectueaza comunicarea de acte în strainatate.
(2)La primirea actelor de la autoritatea judiciara română, după controlul de regularitate internationala, Ministerul Justiţiei le va putea trimite, după caz, în functie de existenta şi prevederile unei conventii internationale:
a)prin posta, direct destinatarului actului;
b)autorităţii centrale competente din statul solicitat; sau c) misiunii diplomatice sau consulare a României din statul solicitat, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.
Alin. (3) al art. 5 a fost abrogat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 44 din 6 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 174 din 13 martie 2007.
Conţinutul şi forma cererii
(1)Cererea de asistenţa judiciara internationala referitoare la comunicarea de acte va cuprinde:
a)denumirea autorităţii judiciare de la care emana actul ce urmeaza a fi transmis;
b)numele şi calitatea părţilor;
c)natura actului de transmis;
d)adresa destinatarului;
e)indicarea tuturor documentelor-anexa la actul ce se transmite;
f)indicarea termenului fixat de autoritatea judiciara.
(2)Cererea va fi însoţită de actul care urmeaza a fi comunicat, în dublu exemplar.
(3)La cerere se va anexa şi formularul de dovada a comunicarii, care va cuprinde urmatoarele menţiuni:
a)denumirea autorităţii judiciare solicitante;
b)actele transmise în vederea comunicarii;
c)numele şi domiciliul destinatarului;
d)denumirea autorităţii judiciare solicitate;
e)numele şi calitatea persoanei care a primit actele (destinatar, sot, ruda - pentru persoanele fizice, sau functia - pentru persoanele juridice);
f)semnatura destinatarului (cu aplicarea stampilei, pentru persoanele juridice);
g)data comunicarii actelor;
h)motivele necomunicarii (refuzul destinatarului, adresa schimbata etc.);
i)semnatura agentului de procedura şi stampila autorităţii judiciare solicitate.
(4)Cererea şi documentele-anexa sunt scutite de orice supralegalizare sau alta formalitate analoaga.
Traducerea cererii şi a documentelor-anexa
Dacă prin conventii internationale nu se prevede altfel, cererea şi documentele-anexa vor fi traduse în limba statului solicitat, astfel:
a)cererea de asistenţa judiciara internationala - prin grija Ministerului Justiţiei;
b)documentele-anexa - prin grija autorităţilor judiciare române şi pe cheltuiala părţilor interesate, în afară de cazurile în care părţile sunt scutite de plată cheltuielilor judiciare;
c)formularul de dovada a comunicarii va avea titlul şi menţiunile tiparite în limbile franceza, engleza şi germana, prin grija Ministerului Justiţiei.
Dovada comunicarii
(1)Dovada comunicarii de acte în strainatate se face astfel:
a)la comunicarea prin posta, direct destinatarului actului cu dovada de primire a scrisorii recomandate ce contine citatia şi documentele-anexa;
b)la comunicarea prin intermediul autorităţii centrale competente a statului solicitat ori al misiunii diplomatice sau consulare a României din statul solicitat - cu formularul prevăzut la art. 6 alin. (3).
(2)În cazul în care destinatarul refuza primirea actelor sau nu locuieste la adresa indicată de reclamant, autoritatea judiciara română va proceda conform normelor relevante din dreptul comun. Citarea prin publicitate se face cu cel puţin 40 de zile inaintea termenului de judecată; în cazuri urgente, acest termen poate fi redus la 20 de zile.Secţiunea a 3-a Comunicarea de acte din strainatate
Rolul Ministerului Justiţiei
(1)Ministerul Justiţiei este autoritatea centrala desemnata sa primeasca cererile pentru comunicari de acte judiciare sau extrajudiciare formulate de autorităţi competente şi destinate unor persoane fizice sau juridice române.
(2)Ministerul Justiţiei va trimite cererea şi documentele-anexa judecatoriei în a carei raza teritoriala locuieste sau îşi are sediul destinatarul.
(3)În functie de calea pe care au fost primite cererile direct de la autorităţi judiciare straine ori prin intermediul misiunilor diplomatice sau consulare -, actul probator al indeplinirii comunicarii va fi transmis de Ministerul Justiţiei pe aceeasi cale.
Alin. (4) al art. 9 a fost abrogat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 44 din 6 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 174 din 13 martie 2007.
Rolul judecatoriei
(1)Judecatoria română solicitata va efectua comunicarea actelor conform normelor de procedura din dreptul intern român, dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel.
(2)Dovada comunicarii se va face prin completarea formularului trimis de autoritatea judiciara solicitanta sau, în lipsa acestuia, prin completarea formularului prevăzut la art. 6 alin. (3).
Refuzul executarii cererii
(1)Cererea de comunicare de acte poate fi refuzata de către autorităţile judiciare române numai în cazul în care se apreciaza ca executarea acesteia ar aduce atingere suveranităţii sau sigurantei naţionale.
(2)În caz de refuz, autoritatea judiciara solicitanta va fi informata fără intarziere, în scris, cu prezentarea motivelor refuzului.
Forma actelor de comunicat
(1)Documentele ce se cer a fi comunicate unei persoane fizice sau juridice române sunt insotite de o traducere în limba română.
(2)În cazul în care documentele nu sunt traduse, destinatarul poate refuza primirea acestora, cerand ca traducerea să fie efectuata pe cheltuiala autorităţii judiciare solicitante.
Cheltuieli
(1)Indeplinirea procedurii de comunicare de acte din strainatate nu va da loc la rambursarea cheltuielilor efectuate în acest scop, în condiţii de reciprocitate.
(2)În cazul în care autorităţile judiciare straine au cerut comunicarea intr-o formă speciala, care nu contravine legislaţiei române, se va putea cere rambursarea cheltuielilor ocazionate de procedura respectiva.
Definiţie
(1)Comisia rogatorie internationala în materie civila sau comerciala este actul prin care o autoritate judiciara dintr-un stat mandateaza o autoritate judiciara din alt stat sa indeplineasca, în locul şi în numele sau, un act judiciar într-un caz determinat.
(2)Misiunile diplomatice sau consulare pot efectua comisii rogatorii conform cerințelor statului unde acestea urmeaza a fi realizate.
(3)Comisia rogatorie poate fi ceruta pentru a permite părţilor să obţină mijloace de proba care sunt destinate unei proceduri în curs sau viitoare.
Obiectul
Comisia rogatorie permite: audieri de martori sau alte persoane implicate, obtinerea de documente, efectuarea de expertize, realizarea unei anchete sau procurarea unor alte acte ori informaţii necesare pentru solutionarea unui caz determinat.
Rolul instanţei judecătorești
(1)La cererea părţilor sau din oficiu, autorităţile judiciare române pot să solicite efectuarea unei comisii rogatorii în strainatate.
(2)Autorităţile judiciare române trimit cererea de comisie rogatorie Ministerului Justiţiei.
Rolul Ministerului Justiţiei
(1)Ministerul Justiţiei este autoritatea centrala competenţa sa transmita în strainatate cererile de comisii rogatorii.
(2)După primirea cererii de comisie rogatorie, Ministerul Justiţiei efectueaza controlul de regularitate internationala şi transmite cererea de comisie rogatorie direct autorităţii centrale competente din statul unde urmeaza a se efectua sau, în caz de urgenta, misiunii diplomatice ori consulare a României din statul respectiv, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, dacă legislatia acestui stat o permite.
(3)Nu se poate face o dubla transmitere în acelasi timp. Alegerea modalitatii de transmitere a cererii de comisie rogatorie revine magistratului care o dispune. În lipsa oricarei precizări, Ministerul Justiţiei va trimite cererea autorităţii centrale din statul solicitat, pentru investirea autorităţii competente din acel stat.
(4)Misiunile diplomatice sau consulare ale României în strainatate pot fi solicitate să efectueze comisii rogatorii pentru persoane care au cetatenia română; aceste persoane pot fi asistate, la cerere, de un aparator.
Alin. (5) al art. 17 a fost abrogat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 44 din 6 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 174 din 13 martie 2007.
Conţinutul cererii
(1)Cererea de comisie rogatorie contine urmatoarele menţiuni:
a)autoritatea solicitanta;
b)autoritatea solicitata;
c)identitatea şi adresa părţilor;
d)obiectul cauzei, cu un scurt rezumat al faptelor;
e)obiectul comisiei rogatorii;
f)numele şi adresa persoanelor care urmeaza a fi audiate prin comisie rogatorie;
g)intrebarile care urmeaza a fi puse sau faptele în legătură cu care vor fi puse intrebari;
h)documentele de examinat;
i)precizarea imprejurarii dacă depozitia se ia sub juramant sau numai prin afirmatii;
j)alte solicitări speciale.
(2)Nu este necesară nici o supralegalizare sau alta formalitate analoaga.
Traducerea cererii şi a raspunsului
(1)Cererea de comisie rogatorie este redactata în limba română de către autoritatea judiciara solicitanta.
(2)Traducerea oficiala a cererii în limba autorităţii statului solicitat se asigura de către Ministerul Justiţiei, nefiind necesară atunci când comisia rogatorie se efectueaza de misiunile diplomatice sau consulare ale României.
(3)Traducerea raspunsului la cererea de comisie rogatorie se efectueaza de către Ministerul Justiţiei.
Data şi locul
(1)Cu ocazia transmiterii cererii de comisie rogatorie în strainatate, se va solicita comunicarea datei şi a locului stabilite pentru efectuarea acesteia.
(2)Cu acordul autorităţii judiciare solicitate şi cu avizul Ministerului Justiţiei, judecatorii români pot asista la efectuarea comisiilor rogatorii.
Valoarea comisiei rogatorii
(1)Odata indeplinita, comisia rogatorie este primita de Ministerul Justiţiei, care o va transmite autorităţii judiciare române solicitante.
(2)Comisia rogatorie devine proba la dosarul cauzei pentru care a fost solicitata, având aceeasi valoare ca şi când actul judiciar respectiv ar fi fost indeplinit de către autoritatea judiciara română competenţa.Secţiunea a 3-a Comisii rogatorii primite din strainatate
Rolul Ministerului Justiţiei
(1)Ministerul Justiţiei este autoritatea centrala competenţa sa primeasca cererile de comisii rogatorii prezentate de autorităţile judiciare din strainatate.
(2)Ministerul Justiţiei transmite cererile de comisii rogatorii judecatoriei în a carei raza teritoriala urmeaza a se efectua actul judiciar solicitat.
(3)Documentele prin care se constata indeplinirea comisiei rogatorii se transmit Ministerului Justiţiei, care le va transmite, pe aceeasi cale, autorităţii solicitante.
Alin. (4) al art. 22 a fost abrogat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 44 din 6 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 174 din 13 martie 2007.
Rolul instanţei judecătorești
(1)Autoritatea judiciara solicitata executa comisia rogatorie conform regulilor de procedura din legea română; totusi se va lua în considerare, la cererea autorităţii judiciare solicitante, folosirea unei proceduri speciale, cu condiţia ca aceasta sa nu contravina legislaţiei române.
(2)Dacă comisia rogatorie este transmisa unei autorităţi judiciare necompetente, aceasta o trimite, din oficiu, autorităţii competente, notificand Ministerului Justiţiei aceasta imprejurare.
(3)Instanţa română va informa autoritatea judiciara solicitanta asupra datei şi locului efectuării comisiei rogatorii, putand permite, la cerere, participarea magistratilor straini.
Refuzul cererii
(1)Comisia rogatorie poate fi refuzata în cazul în care:
a)executarea acesteia nu intră în sfera de competenţa a puterii judecătorești;
b)executarea acesteia este de natura sa aduca atingere suveranităţii sau sigurantei naţionale.
(2)Comisia rogatorie nu va putea fi executata atunci când persoana care urmeaza a fi audiata nu poate depune marturie datorita unor interdictii existente în legislatia română sau când documentele ce urmeaza a fi transmise ori expertizate nu pot fi circulate.
(3)În cazul în care comisia rogatorie nu poate fi executata, în tot sau în parte, autoritatea solicitanta va fi informata neintarziat, prezentandu-i-se şi motivele neexecutarii.
Cheltuieli
Sub rezerva reciprocitatii, indeplinirea comisiei rogatorii nu va da loc la rambursarea cheltuielilor efectuate, cu excepţia celor determinate de:
a)traducerea cererii şi a documentelor-anexa, atunci când nu au fost primite traduse în limba română sau în limba franceza ori engleza;
b)folosirea interpreţilor;
c)folosirea expertilor.
Rolul misiunilor diplomatice sau consulare straine
(1)Misiunile diplomatice sau consulare de pe teritoriul României pot efectua comisii rogatorii solicitate de autorităţile statului pe care îl reprezinta numai pentru cetatenii lor şi numai cu autorizarea prealabila a Ministerului Afacerilor Externe, care va solicita şi avizul Ministerului Justiţiei din România.
(2)Când un agent diplomatic sau functionar consular este autorizat sa treaca la executarea unei comisii rogatorii, acesta va proceda conform regulilor de procedura ale autorităţii competente din statul solicitant, cu condiţia ca acestea sa nu fie interzise de legislatia română.
(3)Cetatenii straini care vor fi audiati la misiunile diplomatice sau consulare vor putea fi asistati de un aparator, la cererea părţii interesate.
Rolul Ministerului Justiţiei
(1)Ministerul Justiţiei este autoritatea centrala care transmite ministerelor de justiţie din alte state, la cererea acestora, informaţii privind dreptul intern în materie civila şi comerciala, precum şi în domeniul procedurii civile şi comerciale şi al organizarii judiciare, pentru cazuri judiciare determinate.
(2)Totodata Ministerul Justiţiei este autoritatea centrala care solicită ministerelor de justiţie din alte state informaţii de felul celor menţionate la alin. (1), la cererea instanţelor judecătorești române, pentru cazuri judiciare determinate.
Cererea de informaţii asupra dreptului strain
(1)Cererea de informaţii asupra dreptului strain emana numai de la o autoritate judiciara şi cuprinde:
a)denumirea autorităţii judiciare de la care emana;
b)natura şi stadiul procesului;
c)problemele cu privire la care se cer informaţii din dreptul unui alt stat, facandu-se o scurta expunere a contextului în care acestea sunt necesare.
(2)La cerere vor putea fi anexate şi unele documente de natura a clarifica înţelesul cererii.
(3)Când cererea nu este formulata de o autoritate judiciara, ci de părţile în litigiu, ea va fi însoţită de o încheiere de admitere a acesteia.
(4)Cererea de informaţii juridice, precum şi răspunsul primit din partea statului solicitat vor fi traduse de instanţa sau de părţi, după caz.
Cererea de informaţii asupra dreptului român
(1)Atunci când primeste din strainatate o cerere de informaţii asupra dreptului român, Ministerul Justiţiei formuleaza răspunsul sau o transmite unui alt organ competent să ofere raspunsurile adecvate.
(2)Răspunsul, formulat în mod obiectiv şi impartial, va putea fi insotit de documente complementare, cum ar fi extrase din texte de lege sau din lucrari de doctrina.
(3)Ministerul Justiţiei va putea refuza sa dea curs cererii de informaţii asupra dreptului român atunci când apreciaza ca interesele statului român sunt afectate de litigiul care a ocazionat formularea cererii sau ca răspunsul ar fi de natura sa aduca atingere suveranităţii ori securitatii sale.
(4)Răspunsul la o cerere de informaţii asupra dreptului român se va transmite cat mai curand posibil, ţinându-se seama de termenul mentionat de autoritatea străină solicitanta.
(5)În cazul în care elaborarea raspunsului necesita un timp mai indelungat, Ministerul Justiţiei va informa autoritatea solicitanta.
Condiţia strainului în justiţie
Persoanele fizice sau juridice straine au dreptul să se adreseze liber şi nestanjenit autorităţilor judiciare române, sa formuleze cereri, să introducă acţiuni şi să-şi sustina interesele în aceleasi condiţii ca şi persoanele fizice sau juridice române.
Cautio judicatum solvi
(1)Persoanele fizice sau juridice straine sunt scutite de orice cautiune motivata de calitatea de strain ori de lipsa domiciliului ori a sediului pe teritoriul statului român, sub rezerva dispoziţiilor art. 30. (2) Aceeasi regula se aplică şi în cazul cautiunii cerute pentru garantarea cheltuielilor de judecată.
Asistenţa juridica gratuita
Persoanele fizice straine vor beneficia în România de asistenţa juridica gratuita, în aceleasi condiţii ca şi persoanele fizice române.
Aplicarea legii
Dispozitiile art. 31 şi 32 se aplică persoanelor fizice sau juridice straine aparţinând statelor cu care România are sau va avea conventii bilaterale cu prevederi în acest sens ori faţă de care România este ţinuta de conventii multilaterale la care este sau va fi parte; pentru alte state aceste dispozitii se aplică numai sub condiţia reciprocitatii.
Cap. V^1 a fost introdus de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 44 din 6 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 174 din 13 martie 2007.
a)instantele române comunică actele judiciare şi extrajudiciare direct către autorităţile primitoare ale statelor membre ale Uniunii Europene, cu transmiterea unei copii a cererii de comunicare Ministerului Justiţiei, pentru evidenta;
b)notarii, executorii judecătorești şi alte autorităţi, în competenţa cărora intra comunicarea de acte în strainatate, efectueaza transmiterea cererilor prin intermediul judecatoriilor în a caror circumscriptie îşi au sediul profesional, dispozitiile lit. a) fiind aplicabile în mod corespunzător;
c)autoritatea română primitoare a cererii de comunicare de acte judiciare şi extrajudiciare din statele membre ale Uniunii Europene este judecatoria în a carei circumscriptie domiciliaza sau îşi are sediul destinatarul. La restituirea actelor, judecatoria informeaza în copie Ministerul Justiţiei, pentru evidenta.
Art. 33^1 a fost introdus de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 44 din 6 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 174 din 13 martie 2007.
a)instantele române transmit cererile direct către instantele solicitate competente din statele membre ale Uniunii Europene, iar o copie a cererii de obtinere de probe se transmite Ministerului Justiţiei, pentru evidenta;
b)de către judecatoria în a carei circumscriptie urmeaza a se obtine proba solicitata din statele membre ale Uniunii Europene. La restituirea actelor, judecatoria trimite o copie Ministerului Justiţiei, pentru evidenta.
Art. 33^2 a fost introdus de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 44 din 6 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 174 din 13 martie 2007.
În aplicarea dispoziţiilor art. 33^1 lit. a) şi b) şi ale art. 33^2 lit. a), pentru a obtine informaţii privind limba folosita pentru completarea formularelor, precum şi limba folosita pentru traducerea actelor anexate acestora, acceptate şi notificate Comisiei Europene de către statele membre ale Uniunii Europene, autorităţile române competente acceseaza pagina specializata de internet a Comisiei Europene şi consulta punctele de contact ale Retelei Judiciare Europene în materie civila şi comerciala.
Art. 33^3 a fost introdus de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 44 din 6 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 174 din 13 martie 2007.
(1)Ministerul Justiţiei este autoritate centrala română în temeiul art. 3 alin. 1 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1348/2000 din 29 mai 2000 şi al art. 3 alin. 1 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1206/2001 din 28 mai 2001. (2) Ministerul Justiţiei efectueaza comunicarile în legătură cu informaţiile care sunt necesare în temeiul art. 23 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1348/2000 din 29 mai 2000, precum şi al art. 22 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1206/2001 din 28 mai 2001. (3) În temeiul art. 3 alin. 3 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1206/2001 din 28 mai 2001, Ministerul Justiţiei indeplineste atribuţiile referitoare la luarea unei decizii privind cererile formulate în baza art. 17 din acelasi regulament.
Art. 33^4 a fost introdus de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 44 din 6 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 174 din 13 martie 2007.
Intrarea în vigoare a legii
(1)Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Actele de asistenţa judiciara internationala indeplinite înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân valabile.
(3)Actele de procedura incepute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi vor fi finalizate conform dispoziţiilor în vigoare la data respectiva.
Aplicarea legii
(1)Ministerul Justiţiei va elabora, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, metodologia de aplicare a prevederilor acesteia, cu excepţia dispoziţiilor referitoare la legislatia comunitara.
Alin. (2) al art. 35 a fost abrogat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 44 din 6 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 174 din 13 martie 2007.
Această lege a fost adoptata de Senat în sedinta din 6 februarie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.
PRESEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU
Această lege a fost adoptata de Camera Deputatilor în sedinta din 15 aprilie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU
Bucureşti, 13 mai 2003.
Nr. 189.
───────────────
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
Citiți o versiune anterioară, valabilă între 16 mar. 2007 și 5 aug. 2009.
Deschide forma actuală