Decret nr. 703 din 31 decembrie 1973 (republicat)

* Republicat în temeiul art. IV din Decretul Consiliului de Stat nr. 399 din 3 noiembrie 1977, dîndu-se o nouă numerotare articolelor şi anexelor. Decretul nr. 703/1973 a fost publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 2 din 4 ianuarie 1974.

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazu:

Capitolul IDispoziţii generale

Articolul 1

Structura organizatorică a instituţiilor cultural-educative se stabileşte în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme.

Articolul 2

Activitatea cultural-edueativă se realizează prin următoarele tipuri de instituţii:

a)cămine culturale:

b)case de eitltură;

c)cluburi;

d)biblioteci;

e)muzee;

f)teatre şi instituţii muzicale;

g)centre de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă;

h)şcoli populare de artă;

i)alte unităţi cultural-educative.

Instituţiile cultural-educative sînt subordonate, după caz, ministerelor, altor organe centrale, consiliilor populare şi organizaţiilor de masă şi obşteşti.

Îndrumarea unitară a acestora, indiferent de subordonarea lor, se exercită de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi de comitetele de cultură şi educaţie socialistă judeţene, al municipiului Bucureşti, ale sectoarelor mnnicipiului Bucureşti, municipale şi orăşeneşti.

Articolul 3

Structurile organizatorice-tip pentru instituţiile cultural-educative sînt cele prevăzute în anexele nr. 1 a) - 1 h)*, care fac parte integrantă din prezentul decret.

* Anexele au fost comunicate instituţiilor interesate.

Capitolul IINorme de structură pentru instituţiile ciltural-educative

I. Cămine culturale, case de cultură şi cluburi

Articolul 4

Căminul cultural se organizează şi funcţionează, în fiecare comună, ca unitate bugetară, fără personalitate juridică, în subordinea consiliului popular comunal.

Căminul cultural are sediu propriu şi desfăşoară activitate cultural-educativă în mod permanent. În satele componente ale comunei se organizează filiale, care sînt conduse de un cadru didactic în cadrul activităţilor obşteşti. În cadrul căminului cultural îşi desfăşoară activitatea formaţii artistice şi cercuri de creaţie, se organizează proiecţii cinematografice de două-trei ori pe săptămînă şi se desfăşoară principalele acţiuni cultural-educative din comune şi sate. Căminul cultural este condus de un director, cadru didactic, degrevat de jumătate din norma de predare în cazul profesorilor şi numai de sarcinile obşteşti în cazul învăţătorilor.

În situaţii deosebite - localităţi cu un număr mic de locuitori, cu un număr mic de cadre didactice etc. - funcţia de director al căminului cultural va putea fi îndeplinită de un director de şcoală, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului şi al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Pentru activitatea pe care o desfăşoară în cadrul căminului cultural directorul este retribuit cu o indemnizaţie lunară de conducere, potrivit prevederilor din anexa nr. V la Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, retribuţia de bază primind-o de la unitatea de învăţămînt unde este încadrat.

Directorul căminului cultural are şi răspunderea gestionării clădirii, mobilierului, materialului de practică culturală sau a altor bunuri.

În comunele care constituie centre economice şi sociale cu caracter urban, activitatea căminului cultural va fi condusă de un director retribuit cu normă întreagă.

Personalul didactic din cadrul unitaţilor şcolare de pe teritoriul comunei este obligat să desfăşoare activităţi cultural-educative în cadrul căminului cultural, potrivit specialităţii şi aptitudinilor fiecăruia, cum ar fi: îndrumarea formaţiilor muzical-coregrafice, îndrumarea şi organizarea activităţilor sportive, a echipelor de teatru, brigăzilor artistice de agitaţie sau de montaje literar-muzicale, a activităţilor de răspîndire a ştiinţei, a cercurilor de arte plastice şi altele.

Aceste activităţi se vor realiza pe bază de norme elaborate de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste împreuna cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, în termen de 60 de zile de la aprobarea prezentului decret.

Activităţile cultural-educative desfăşurate de personalul didactic în cadrul căminului vor fi cuprinse în "Planul general de activităţi al căminului cultural", aprobat în comun de directorul căminului şi de directorii unităţilor de învăţămînt din comună. Aceste sarcini vor fi incluse şi în planurile de muncă individuale ale învăţătorilor şi profesorilor, care se vor realiza în cadrul obligaţiilor de muncă stabilite prin Statutul personalului didactic. În "Planul general de activităţi al căminului cultural" vor fi cuprinse toate categoriile de intelectuali din localitate, care sînt, de asemenea, obligate să-şi aducă contribuţia la desfăşurarea în bune condiţii a activităţii căminului.

Aprecierile anuale ale cadrelor didactice, precum şi aprecierile pentru obţinerea gradelor didactice, a titlurilor şi distincţiilor, se vor referi şi la contribuţia cadrelor didactice adusă la buna desfăşurare a activităţilor cultural-educative în cadrul căminului. La acordarea calificativelor anuale se va tine seama şi de rezultatele obţinute de personalul didactic din cadrul căminului cultural.

Articolul 5

Casa de cultură se organizează şi funcţionează în municipii, oraşe, centre muncitoreşti, staţiuni balneoclimaterice şi sectoarele municipiului Bucureşti, ca unitate bugetară, cu personalitate juridică, fiind, după caz, în subordine a consiliilor populare, a sindicatelor, a organizaţiilor U.T.C. şi studenţeşti sau a Ministerului Apărării Naţionale.

Casa de cultură are sediu propriu şi desfăşoară o activitate cultural-educativă permanentă şi complexă, organizand cursuri ale universităţilor cultural-ştiinţifice, formaţii corale, de teatru, de dansuri, brigăzi artistice, cercuri artistice şi tehnico-aplicative. La casa de cultură, prin colaborare cu alte unităţi, se organizează stagiuni şi turnee ale unor formaţii artistice profesioniste şi de amatori, precum şi proiecţii cinematografice.

Casa de cultură este condusă de un director, încadrat cu normă întreagă. Directorul casei de cultură are şi răspunderea gestionării clădirilor, mobilierului, aparaturii de practică culturală sau a altor bunuri.

Casa de cultură poate avea una sau mai multe filiale în cartierele în care există condiţii corespunzătoare, cum ar fi: sala de spectacole, încăperi pentru alte activităţi, mobilier şi materiale de practică culturală.

Filiala casei de cultură este condusă de un instructor din cadrul casei de cultură.

În staţiunile balneoclimaterice situate în localităţile rurale, activitatea cultural-educativă se organizează şi se desfăşoară în cadrul filialei casei de cultură a oraşului sau municipiului cel mai apropiat; activitatea filialei este condusă de casa de cultură împreună cu conducerea staţiunii balneoclimaterice.

Articolul 6

Clubul se organizează şi funcţionează ca unitate fără personalitate juridică, pentru desfăşurarea activităţii cultural-educative permanente în întreprinderi şi instituţii, în subordinea unor organizaţii de masă, cooperatiste sau obşteşti. În cadrul clubului îşi desfăşoară activitatea formaţii artistice şi cercuri de creaţie, se prezintă proiecţii cinematografice şi se organizează acţiuni de educaţie politică, ideologică, profesională, ştiinţifică, de dezvoltare a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii.

II. Biblioteci

Articolul 7

Bibliotecile de stat se organizează pe următoarele tipuri:

–biblioteci publice;

–biblioteci şcolare;

–biblioteci din instituţiile de învătămint superior;

–biblioteci specializate;

–biblioteci naţionale.

Articolul 8

Biblioteca publică se poate organiza ca unitate bugetară, în subordinea consiliilor populare, astfel:

a)biblioteca comunală, unitate fără personalitate juridică, cu un fond de carte de cel puţin 3 000 volume, va fi gestionată de un cadru didactic retribuit cu o indemnizaţie potrivit prevederilor din anexa nr. V la Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974. Activitatea bibliotecii comunale va fi îndrumată de conducerea şcolii coordonatoare. În satele din cadrul comunei, servirea populaţiei cu cartea se face de biblioteca şcolii de cultură generală.

Îndrumarea activităţii bibliotecii comunale şi servirea populaţiei din satele din cadrul comunei se fac pe baza indicaţiilor comune ale Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului şi Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste.

În comunele cu peste 6000 locuitori se pot prevedea mai multe posturi de bibliotecari cu indemnizaţie lunară: cîte un post la 15 000 volume:

b)biblioteca municipală sau orăşenească din localitate nereşedinţa de judeţ, unitate fără personalitate juridică, cu un fond de carte de cel puţin 12 000 volume, condusă de unul dintre bibliotecari;

c)biblioteca judeţeană se organizează în fiecare localitate reşedinţă de judeţ şi este condusă de un director. Această bibliotecă asigură servicii pentru populaţia localităţii respective, precum şi asistenţă de specialitate pentru bibliotecile publice din cuprinsul judeţului; în judeţul Ilfov această atribuţie va fi îndeplinită de Biblioteca municipiului Giurgiu. Biblioteca municipiului Bucureşti exercită atribuţii de bibliotecă judeţeană.

Bibliotecile judeţene cu un fond de carte de cel puţin 30000 volume pot avea personalitate juridică.

În funcţie de numărul şi densitatea populaţiei, biblioteca judeţeană, municipală sau orăşenească poate avea filiale şi puncte de împrumut, conduse de un bibliotecar.

Articolul 9

Bibliotecile şcolare se pot organiza în şcoli generale, licee, şcoli tehnice şi profesionale, potrivit normelor de structură aprobate prin Decretul nr. 278/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru instituţiile de învăţămînt.

Articolul 10

Bibliotecile din instituţiile de învăţămînt superior se pot organiza în cadrul facultăţilor şi instituţiilor. De asemenea, se pot organiza şi ca unităţi bugetare, cu personalitate juridică, dacă au un fond de carte de cel puţin 200000 volume.

Articolul 11

Bibliotecile specializate se pot organiza, în cadrul ministerelor şi altor organe centrale, unităţilor economice şi bugetare, organizaţiilor de masă şi obşteşti, pe profilul unităţilor pe lingă care funcţionează.

Bibliotecile specializate se constituie cu un fond de carte de cel puţin 3 000 de unităţi bibliografice.

Articolul 12

Biblioteca centrală de stat şi Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România sînt biblioteci naţionale, organizate ca unităţi bugetare, cu personalitate juridică.

Articolul 13

În funcţie de volumul, complexitatea şi specificul activităţii, structura organizatorică a bibliotecii poate cuprinde următoarele activităţi:

a)completarea colecţiilor, evidenţa şi prelucrarea lor, cercetare şi informare bibliografică; documentare; depozit legal; rezervă naţională; schimburi de publicaţii; activitatea cu publicul, precum şi alte activităţi similare acestora:

b)depozite de carte şi publicaţii;

c)legătorii de carte, ateliere sau puncte tipografice;

d)laboratoare de conservare şi patologie a cărţii.

Activităţile de la lit. a) de mai sus se pot organiza la nivel de birou sau de serviciu, potrivit art. 9 şi 10 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice.

Activitatea depozitului de carte şi publicaţii este asigurată de bibliotecari.

Activitatea de legătorie şi tipografie se organizează potrivit normelor de structură specifice.

Laboratorul de conservare şi patologie a cărţii se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puţin cinci persoane.

III. Muzee

Articolul 14

Muzeul se organizează ca unitate bugetară, cu personalitate juridică, dacă are un patrimoniu constituit, cu profil distinct sau mixt, de minimum opt colecţii şi desfăşoară activitate expoziţională şi cultural-educativă permanentă.

În funcţie de specificul patrimoniului şi de obiectul activităţii se pot organiza următoarele tipuri de muzee:

a)de istorie şi arheologie;

b)de etnografie sau artă populară;

c)de artă plastică;

d)de literatură, muzică, teatru, arhitectură;

e)de ştiinţe ale naturii;

f)de tehnică şi ştiinţă;

g)memoriale;

h)cu profil mixt.

Articolul 15

În cadrul muzeelor se pot desfăşura următoarele activităţi:

–cercetare, cultural-educative, manifestări ştiinţifice, popularizare, publicaţii;

–expoziţii permanente şi temporare;

–planetarii şi observatoare astronomice;

–rezervaţii şi puncte de conservare "în situ";

–arheologie şi paleontologie;

–grădini botanice, zoologice şi acvarii;

–puncte de creaţie, de producţie şi de valorificare;

–evidenta, restaurarea şi conservarea patrimoniului.

Articolul 16

În funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi specificul activităţii, structura organizatorică a muzeului poate cuprinde:

a)colecţii muzeale;

b)secţii muzeale;

c)laboratoare de conservare, restaurare, foto;

d)depozite de obiecte muzeale;

e)oficii judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru patrimoniul cultural naţional.

Colecţia muzeală se constituie, în funcţie de complexitatea şi specificul activităţii, dintr-un număr de piese de muzeu de profil omogen. Mărimea colecţiei va fi stabilită, pe tipuri de muzee, de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste.

Secţia muzeală se constituie din mai multe colecţii şi se organizează la nivel de birou, dacă volumul de muncă necesită un număr de minimum cinci persoane, sau la nivel de serviciu, dacă volumul de muncă necesită un număr de minimum zece persoane.

Laboratorul de conservare, restaurare, foto se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puţin cinci persoane.

Depozitul de obiecte muzeale se poate constitui pe lingă secţia muzeala, iar activitatea acestuia este asigurată de un conservator de muzeu.

Planetariile şi observatoarele astronomice, grădinile botanice, zoologice şi acvariile se pot constitui la nivel de muzeu, secţie sau colecţie muzeală, după caz.

Activitatea arheologică şi paleontologică se poate organiza la nivel de lot sau şantier potrivit normelor prevăzute în Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice.

Rezervaţiile şi punctele de conservare "în situ" se pot constitui la nivel de colecţii sau secţii muzeal, după caz.

Articolul 17

Muzeele existente, care nu îndeplinesc condiţiile de constituire prevăzute de prezentul decret, îşi pot păstra denumirea, organizindu-se în sectii sau colecţii muzeale, după caz.

IV. Teatre şi institutii muzeale

Articolul 18

Teatrele şi instituţiile muzicale se pot organiza ca unităţi extrabugetare, cu personalitate juridica, pe următoarele tipuri:

a)teatre dramatice:

b)teatre de păpuşi şi marionete:

c)opere;

d)teatre muzicale şi de operetă;

e)filarmonici;

f)orchestre simfonice;

g)teatre de estradă şi de varietaţi;

h)ansambluri şi formaţii artistice;

i)circuri.

Articolul 19

În funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi specificul activităţii, structura organizatorică a teatrelor şi instituţiilor muzicale poate cuprinde:

a)secţii artistice;

b)ateliere de decoruri, de croitorie, de recuzită, de scenă (montări spectacole) şi altele similare;

c)colecţii şi secţii muzeale;

d)depozite.

Secţia artistică se constituie în instituţiile teatrale şi muzicale cu profil mixt (dramă, balet, păpuşi, estradă etc.) sau în cele care prezintă spectacole în limbile naţionalităţilor conlocuitoare şi poate fi condusă de un şef de secţie.

Atelierul de decoruri, de croitorie, de scenă (montări spectacole) şi altele similare cuprinde cel puţin patru formaţii de lucru.

Atelierele sînt conduse de cîte un şef de atelier.

În localităţile unde funcţionează mai multe instituţii artistice se pot organiza ateliere comune, care vor funcţiona în cadrul uneia dintre instituţii.

Colecţia şi secţia muzeală se organizează potrivit normelor stabilite la art. 16 din prezentul decret.

În cadrul fiecărei instituţii teatrale şi muzicale se poate organiza cîte un depozit, care cuprinde cel puţin patru magazii specializate (decoruri, costume, recuzită, materiale) condus de un şef de depozit.

Centre judeţene de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă; şcoli populare de artă; comitete locale de cultură şi educaţie socialistă

Articolul 20

Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă se organizează în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, ca unitate bugetară fără personalitate juridică.

Articolul 21

Şcoala populară de artă se organizează în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti potrivit normelor de structură specifice aprobate pentru liceele de specialitate (de artă) prin Decretul nr. 278/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru instituţiile de învăţămînt.

Articolul 22

Comitetele de cultură şi educaţie socialistă judeţene şi al municipiului Bucureşti, organizate ca unităţi bugetare cu personalitate juridică, sînt conduse de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte şi de un contabil şef.

La Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al municipiului Bucureşti, preşedintele acestuia este ajutat de doi vicepreşedinţi şi de un contabil şef.

Comitetele de cultură şi educaţie socialistă ale oraşelor, celorlalte municipii şi sectoarelor din municipiul Bucureşti sînt conduse de un preşedinte retribuit cu indemnizaţie.

VI. Alte instituţii cultural-educative

Articolul 23*

Oficiul de expoziţii, Institutul de cercetări etnologice şi dialectologice, Universitatea cultural-ştiinţifică Bucureşti şi Administraţia caselor de creaţie Mogoşoaia şi Sinaia se organizează ca unităţi bugetare cu personalitate juridică.

Agenţia română de impresariat artistic se organizează ca unitate extrabugetară, cu personalitate juridică.

Articolul 24*

În funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi specificul activităţii, structura organizatorică a unităţilor prevăzute la art. 23 cuprinde:

Oficiul de expoziţii

–depozite de lucrări de artă.

Institutul de cercetări etnologice şi dialectologice

a)sectoare de cercetare;

b)redacţii-publicaţii;

c)laborator tehnic;

d)sectoare de îndrumare şi valorificare a creaţiei populare.

Activităţile de organizare a expoziţiilor şi depozitele de lucrări de artă din cadrul Oficiului de expoziţii se constituie potrivit art. 16 de mai sus.

Structura activităţii de cercetare a Institutului de cercetări etnologice şi dialectologice se constituie potrivit normelor prevăzute în Decretul nr. 297/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile de cercetare şi de proiectare.

Laboratorul tehnic se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puţin cinci persoane.

Restul compartimentelor se constituie la nivel de birou sau serviciu potrivit prevederilor art. 9 şi 10 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice şi celor specifice.

* Din textul art. 23 şi 24 au fost eliminate referirile la Direcţia patrimoniului cultural naţional, precum şi la structurile sale, întrucît potrivit prevederilor art. 25 din Decretul Consiliului de Stat nr. 442 din 25 noiembrie 1977, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 127 din 28 noiembrie 1977, Direcţia patrimoniului cultural naţional a fost desfiinţată pe data de 1 decembrie 1977, atribuţiile acesteia trecind la Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste.

Articolul 25

Structura funcţională a unităţilor prevăzute la art. 2 lit. d), e), f) şi i) poate cuprinde:

a)birouri;

b)servicii.

Birourile şi serviciile se organizează potrivit prevederilor art. 9 şi 10 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice.

Capitolul IIIPersonalul dln instituţiile cultural educative

Articolul 26

Personalul din instituţiile cultural-educative se compune din următoarele categorii:

A. Personal din activitatea cultural-educativa

a)personal de conducere;

b)personal de execuţie de specialitate cultural-artistica.

B. Personal din aparatul funcţional şi de deservire

a)personal de conducere;

b)personal de execuţie de specialitate;

c)personal de execuţie administrativ;

d)personal de deservire;

e)muncitori.

Personalul din activitatea cultural-educativă prevăzut la lit. A) nu se cuprinde în ponderea personalului tehnic, economic, de altă specialitate şi administrativ.

Articolul 27

Numărul posturilor din unităţile cultural-educative se stabileşte de organele ierarhic superioare, potrivit criteriilor de normare prevăzute în anexa nr. 2 a)* şi prevederilor din anexele nr. 2 b)* şi 2 c)*, care fac parte integrantă din prezentul decret.

* Vezi p. 446-455 din prezentul volum. Anexele nr. 2 b) şi 2 c) au fost comunicate instituţiilor interesate.

Capitolul IVDispoziţii finale

Articolul 28

Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pot organiza administraţii comune pentru două sau mai multe unităţi cultural-educative din aceeaşi localitate sau pentru toate unităţile de acelaşi gen de activitate din cuprinsul judeţului.

Unităţile care au administraţie comună îşi păstrează personalitatea juridică şi independenţa operativă, au planuri proprii de activitate şi răspund de îndeplinirea indicalorilor economici şi financiari de plan ce le-au fost repartizaţi de comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti.

Administraţia comună se organizează în cadrul uneia dintre unităţile cultural-educative şi se realizează prin prestarea de servicii legate de rezolvarea problemelor economice, financiar-contabile şi administrative ce decurg din executarea planurilor de activitate şi a planurilor de venituri şi cheltuieli ale unităţilor administrate.

În cadrul localităţilor în care funcţionează numai 1-2 unităţi cultural-educative, al căror volum de activitate nu justifică organizarea unei administraţii comune, activitatea financiar-contabilă a acestora va fi asigurată de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare din localităţile respective sau prin încadrarea unor persoane retribuite cu cel mult 1/4 din retribuţia tarifară a funcţiilor îndeplinite potrivit prevederilor art. 199 (2) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974.

Atelierele de producţie ale teatrelor şi unităţilor muzicale din aceeaşi localitate pot fi comasate şi organizate, potrivit prevederilor art. 13 din Decretul Consiliului de Stat nr. 151/1975 privind autofinanţarea unor activităţi ale instituţiilor de stat, ca unităţi cu gestiune economică, în cadrul uneia din unităţile artistice de spectacole.

Retribuţia funcţiilor de conducere a personalului administraţiilor comune şi a atelierelor comasate va fi aceea corespunzătoare categoriei celei mai mari a unităţii din cadrul administraţiei comune.

Articolul 29

Personalul transferat în interesul serviciului sau trecut în aceeaşi unitate, în funcţii cu niveluri de retribuire mai mici, precum şi personalul devenit disponibil ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret, beneficiază de drepturile prevăzute în art. 21 din Decretul nr. 162/1973.

Articolul 30

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului decret, ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordine instituţii cultural-educative vor prezenta spre aprobare anexe cuprinzind norme unitare de structură adaptate la specificul activităţii acestor instituţii.

Se recomandă organelor centrale ale organizaţiilor de masă şi obşteşti, care au unităţi cultural-educative, să aplice în mod corespunzător dispoziţiile prezentului decret.

Articolul 31

Prevederile prezentului decret vor fi aduse la îndeplinire în termen de 60 de zile de la publicare.

Anexa 2 a

Criterii de normare

a personalului din unităţile cultural-educative

* În numărul de posturi de instructori rezultat din aplicarea criteriilor de normare se cuprinde şi postul de director, care se va ocupa nemijlocit de una din grupele de activităţi.

* Funcţia de director adjunct se va putea acorda la muzeele care au cel puţin patru secţii muzeale şi va conduce nemijlocit activitatea unei secţii.

** Mărimea colecţiei muzeale se stabileşte diferenţiat, pe tipuri de muzee şi genuri de patrimoniu, de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste.

Numărul de personal ce se poate utiliza în laboratoarele zonale de

conservare şi restaurare a bunurilor care fac parte din patrimoniul

cultural naţional

* Potrivit prevederilor art. 23 din Decretul Consiliului de Stat nr. 442 din 25 noiembrie 1977, publicat în Buletinul Oficial, partea I, nr. 127 din 28 noiembrie 1977, Muzeul satului se reorganizează, prin comasare cu Muzeul de artă populară al Republicii Socialiste România, sub denumirea "Muzeului satului şi de artă populară", pe data de 1 ianuarie 1978.

NOTĂ;

1.Criteriul de normare a personalului din oficii pentru patrimoniul cultural naţional judeţene şi al municipiului Bucureşti este colecţia muzeală.

La stabilirea numărului de piese care constituie o colecţie se vor lua în calcul şi piesele din patrimoniul altor instituţii de stat, organizaţii obştesti, culte şi persoane fizice, potrivit extraselor de inventar şi declaraţiilor prevăzute în Legea ocrotirii patrimoniului cultural naţional nr. 63/1974, precum şi listei bunurilor din patrimoniul cultural naţional.

2.Numărul de posturi pentru laboratoarele zonale de conservare şi restaurare a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional este prevăzut pentru anul 1977 şi el poate fi modificat odata cu aprobarea planului naţional unic de dezvoltare pentru perioada respectivă, în funcţie de necesităţi, volumul patrimoniului cultural naţional aferent activităţii laboratorului, precum şi de mărimea colecţiilor stabilite de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste pe tipuri de obiecte de restaurare şi conservare.

3.În categoria personalului de specialitate din cadrul laboratoarelor zonale de conservare şi restaurare a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional intră funcţiile de: muzeograf, restaurator, conservator, arhitect, conductor arhitect, biolog, fizician, chimist şi inginer în specialităţile necesare restaurării.

IV. CENTRE JUDEŢENE BE ÎNDRUMARE A CREAŢIEI POPULARE ŞI A MIŞCARĂ ARTISTICE DE MASA

B. PERSONAL FUNCŢIONAL

(DE EXECUŢIE DE SPECIALITATE, DE EXECUŢIE ADMINISTRATIVĂ,

DE DESERVIRE)

Numărul posturilor personalului de execuţie din aparatul funcţional din unităţile cullural-educative se stabileşte de organul ierarhic superior, în cote medii faţă de numărul total al personalului unităţii cultural-educativ, după cum urmează:

În cazurile cînd două sau mai multe unităţi funcţionează în acelaşi imobil şi au personal funcţional în comun sau numai o categorie de personal comun, cota medie se referă la totalul personalului deservit.

Posturile de pază de la toate muzeele, cele de pompieri de la unităţile teatrale şi muzicale şi cele de îngrijire de la toate unităţile cultural-educative nu sînt incluse în procentele de mai sus şi se acordă astfel:

–îngrijitor - un post la 700 mp;

–numărul posturilor de pază de la muzee şi cele de pompieri de la unităţile teatrale şi muzicale se stabileşte potrivit reglementărilor legale în vigoare.

La muzeele cu mare afluenţă de public se vor mai putea acorda temporar 1 - 2 posturi (casieri, instructori).