Decret nr. 703 din 28 decembrie 1973

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

Capitolul IDispoziţii generale

Articolul 1

Structura organizatorică a instituţiilor cultural-educative se stabileşte în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme.

Articolul 2

Activitatea cultural-educativă se realizează prin următoarele tipuri de instituţii:

a)cămine culturale;

b)case de cultură;

c)cluburi;

d)biblioteci;

e)muzee;

f)teatre şi instituţii muzicale;

g)centre de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă;

h)şcoli populare de artă;

i)alte unităţi cultural-educative.

Instituţiile cultural-educative sînt subordonate, după caz, ministerelor, altor organe centrale, consiliilor populare şi organizaţiilor de masă şi obşteşti.

Îndrumarea unitară a acestora, indiferent de subordonarea lor, se exercită de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi de comitetele de cultură şi educaţie socialistă judeţene, al municipiului Bucureşti, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, municipale şi orăşeneşti.

Articolul 3

Structurile organizatorice-tip pentru instituţiile cultural-educative sînt cele prevăzute în anexele nr. 1a) - 1j)*) care fac parte integrantă din prezentul decret.

Notă *) Anexele se comunică instituţiilor interesate.

Capitolul IINorme de structură pentru instituţiile cultural-educative

I. Cămine culturale, case de cultură şi cluburi

Articolul 4

Căminul cultural se poate organiza în fiecare comună, ca unitate bugetară, fără personalitate juridică, pentru desfăşurarea activităţii cultural-educative permanente, dacă există cel puţin o sală de manifestări cultural-educative. Activitatea căminului cultural va fi condusă de un director salariat cu normă întreagă.

În cazuri excepţionale, cu aprobarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, activitatea căminului cultural va putea fi asigurată de un director, remunerat cu indemnizaţie lunară.

În localităţile săteşti, nereşedinţă de comună, se pot organiza filiale ale căminului cultural, a căror activitate este condusă de către un director de filială, pe baze obşteşti.

Articolul 5

Casa de cultură din subordinea consiliului popular se organizează în municipii, oraşe, centre muncitoreşti, staţiuni balneoclimaterice, sectoarele municipiului Bucureşti, ca unitate bugetară cu personalitate juridică, dacă desfăşoară o activitate cultural-educativă permanentă şi dacă are cel puţin:

–o universitate populară, cu minimum trei cursuri;

–cîte o formaţie corală, de teatru, de dansuri, o brigadă artistică de agitaţie;

–trei - patru cercuri artistice şi tehnico-aplicative.

Casa de cultură este condusă de un director salariat cu normă întreagă.

Casa de cultură poate avea una sau mai multe filiale în cartierele în care există sedii corespunzătoare (sală de spectacole, două - trei încăperi pentru alte acţiuni) şi un program permanent de activitate. Filiala casei de cultură poate fi condusă de un instructor al acestei instituţii.

Articolul 6

Clubul se poate constitui ca unitate bugetară fără personalitate juridică, pentru desfăşurarea activităţii cultural-educative permanente sau sezoniere.

În funcţie de volumul activităţii, clubul se asimilează, în ceea ce priveşte condiţiile de constituire şi normele de structură, cu casa de cultură sau căminul cultural, după caz.

II. Biblioteci

Articolul 7

Bibliotecile de stat se organizează pe următoarele tipuri:

–biblioteci publice;

–biblioteci şcolare;

–biblioteci din instituţiile de învăţămînt superior;

–biblioteci specializate;

–biblioteci naţionale.

Articolul 8

Biblioteca publică se poate organiza ca unitate bugetară, în subordinea consiliilor populare, astfel:

a)biblioteca comunală, unitate fără personalitate juridică, cu un fond de carte de cel puţin 3.000 de volume; în comunele cu o populaţie de peste 6.000 de locuitori funcţia de bibliotecar comunal va fi îndeplinită de un bibliotecar salariat cu normă întreagă; în comunele cu o populaţie de 4.000 - 6.000 de locuitori această funcţie va fi îndeplinită de un bibliotecar remunerat cu indemnizaţie lunară; în celelalte comune funcţia de bibliotecar va fi asigurată de directorul căminului cultural comunal;

b)biblioteca municipală sau orăşenească din localitate nereşedinţă de judeţ, unitate fără personalitate juridică, cu un fond de carte de cel puţin 12.000 de volume, condusă de unul dintre bibliotecari;

c)biblioteca judeţeană se organizează în fiecare localitate reşedinţă de judeţ şi este condusă de un director. Această bibliotecă asigură servicii pentru populaţia localităţii respective, precum şi asistenţă de specialitate pentru bibliotecile publice din cuprinsul judeţului; în judeţul Ilfov această atribuţie va fi îndeplinită de Biblioteca municipiului Giurgiu. Biblioteca municipiului Bucureşti exercită atribuţii de bibliotecă judeţeană.

Bibliotecile judeţene cu un fond de carte de cel puţin 30.000 de volume pot avea personalitate juridică.

În funcţie de numărul şi densitatea populaţiei, biblioteca judeţeană, municipală sau orăşenească poate avea filiale şi puncte de împrumut, conduse de un bibliotecar.

Articolul 9

Bibliotecile şcolare se pot organiza în şcoli generale, licee, şcoli tehnice şi profesionale, potrivit normelor de structură aprobate prin Decretul nr. 278/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru instituţiile de învăţămînt.

Articolul 10

Bibliotecile din instituţiile de învăţămînt superior se pot organiza în cadrul facultăţilor şi instituţiilor. De asemenea, se pot organiza şi ca unităţi bugetare, cu personalitate juridică, dacă au un fond de carte de cel puţin 200.000 de volume.

Articolul 11

Bibliotecile specializate se pot organiza în cadrul ministerelor şi altor organe centrale, unităţilor economice şi bugetare, organizaţiilor de masă şi obşteşti, pe profilul unităţilor pe lîngă care funcţionează.

Bibliotecile specializate se constituie cu un fond de carte de cel puţin 3.000 de unităţi bibliografice.

Articolul 12

Biblioteca centrală de stat şi Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România sînt biblioteci naţionale, organizate ca unităţi bugetare, cu personalitate juridică.

Articolul 13

În funcţie de volumul, complexitatea şi specificul activităţii, structura organizatorică a bibliotecii poate cuprinde următoarele activităţi:

a)completarea colecţiilor, evidenţa şi prelucrarea lor, cercetare şi informare bibliografică; documentare; depozit legal; rezervă naţională; schimburi de publicaţii; activitatea cu publicul, precum şi alte activităţi similare acestora;

b)depozite de carte şi publicaţii;

c)legătorii de carte, ateliere sau puncte tipografice;

d)laboratoare de conservare şi patologie a cărţii.

Activităţile de la lit. a) de mai sus se pot organiza la nivel de birou sau de serviciu, potrivit art. 9 şi 10 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice.

Activitatea depozitului de carte şi publicaţii este asigurată de bibliotecari.

Activitatea de legătorie şi tipografie se organizează potrivit normelor de structură specifice.

Laboratorul de conservare şi patologie a cărţii se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puţin cinci persoane.

III. Muzee

Articolul 14

Muzeul se organizează ca unitate bugetară, cu personalitate juridică, dacă are un patrimoniu constituit, cu profil distinct sau mixt, de minimum opt colecţii şi desfăşoară activitate expoziţională şi cultural-educativă permanentă.

În funcţie de specificul patrimoniului şi de obiectul activităţii se pot organiza următoarele tipuri de muzee:

a)de istorie şi arheologie;

b)de etnografie sau artă populară;

c)de artă plastică;

d)de literatură, muzică, teatru, arhitectură;

e)de ştiinţe ale naturii;

f)de tehnică şi ştiinţă;

g)memoriale;

h)cu profil mixt.

Articolul 15

În cadrul muzeelor se pot desfăşura următoarele activităţi:

–cercetare, cultural-educative, manifestări ştiinţifice, popularizare, publicaţii;

–expoziţii permanente şi temporare;

–planetarii şi observatoare astronomice;

–rezervaţii şi puncte de conservare "în situ";

–arheologie şi paleontologie;

–grădini botanice, zoologice şi acvarii;

–puncte de creaţie, de producţie şi de valorificare.

Articolul 16

În funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi specificul activităţii, structura organizatorică a muzeului poate cuprinde:

a)colecţii muzeale;

b)secţii muzeale;

c)laboratoare de conservare, restaurare, foto;

d)depozite de obiecte muzeale.

Colecţia muzeală se constituie, în funcţie de complexitatea şi specificul activităţii, dintr-un număr de piese de muzeu de profil omogen. Mărimea colecţiei va fi stabilită, pe tipuri de muzee, de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste.

Secţia muzeală se constituie din mai multe colecţii şi se organizează la nivel de birou, dacă volumul de muncă necesită un număr de minimum cinci persoane, sau la nivel de serviciu, dacă volumul de muncă necesită un număr de minimum zece persoane.

Laboratorul de conservare, restaurare, foto se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puţin cinci persoane.

Depozitul de obiecte muzeale se poate constitui pe lîngă secţia muzeală, iar activitatea acestuia este asigurată de un conservator de muzeu.

Planetariile şi observatoarele astronomice, grădinile botanice, zoologice şi acvariile se pot constitui la nivel de muzeu, secţie sau colecţie muzeală, după caz.

Activitatea arheologică şi paleontologică se poate organiza la nivel de lot sau şantier potrivit normelor prevăzute în Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice.

Rezervaţiile şi punctele de conservare "în situ" se pot constitui la nivel de colecţii sau secţii muzeale, după caz.

Articolul 17

Muzeele existente, care nu îndeplinesc condiţiile de constituire prevăzute de prezentul decret, îşi pot păstra denumirea, organizîndu-se în secţii sau colecţii muzeale, după caz.

IV. Teatre şi instituţii muzicale

Articolul 18

Teatrele şi instituţiile muzicale se pot organiza ca unităţi extrabugetare, cu personalitate juridică, pe următoarele tipuri:

a)teatre dramatice;

b)teatre de păpuşi şi marionete;

c)opere;

d)teatre muzicale şi de operetă;

e)filarmonici;

f)orchestre simfonice;

g)teatre de estradă şi de varietăţi;

h)ansambluri şi formaţii artistice;

i)circuri.

Articolul 19

În funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi specificul activităţii, structura organizatorică a teatrelor şi instituţiilor muzicale poate cuprinde:

a)secţii artistice;

b)ateliere de decoruri, de croitorie, de recuzită, de scenă (montări spectacole) şi altele similare;

c)colecţii şi secţii muzeale;

d)depozite.

Secţia artistică se constituie în instituţiile teatrale şi muzicale cu profil mixt (dramă, balet, păpuşi, estradă etc.) sau în cele care prezintă spectacole în limbile naţionalităţilor conlocuitoare şi poate fi condusă de un şef de secţie.

Atelierul de decoruri, de croitorie, de scenă (montări spectacole) şi altele similare cuprinde cel puţin patru formaţii de lucru.

Atelierele sînt conduse de cîte un şef de atelier.

În localităţile unde funcţionează mai multe instituţii artistice se pot organiza ateliere comune, care vor funcţiona în cadrul uneia dintre instituţii.

Colecţia şi secţia muzeală se organizează potrivit normelor stabilite la art. 16 din prezentul decret.

În cadrul fiecărei instituţii teatrale şi muzicale se poate organiza cîte un depozit, care cuprinde cel puţin patru magazii specializate (decoruri, costume, recuzită, materiale) condus de un şef de depozit.

V. Centre judeţene de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă; şcoli populare de artă; comitete locale de cultură şi educaţie socialistă

Articolul 20

Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă se organizează în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, ca unitate bugetară fără personalitate juridică.

Articolul 21

Şcoala populară de artă se organizează în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti potrivit normelor de structură specifice aprobate pentru liceele de specialitate (de artă) prin Decretul nr. 278/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru instituţiile de învăţămînt.

Articolul 22

Comitetele de cultură şi educaţie socialistă judeţene şi al municipiului Bucureşti, organizate ca unităţi bugetare cu personalitate juridică, sînt conduse de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte şi de un contabil-şef.

La Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al municipiului Bucureşti, preşedintele acestuia este ajutat de doi vicepreşedinţi şi de un contabil-şef.

Comitetele de cultură şi educaţie socialistă ale oraşelor, celorlalte municipii şi sectoarelor din municipiul Bucureşti sînt conduse de un preşedinte remunerat cu indemnizaţie.

VI. Alte instituţii cultural-educative

Articolul 23

Direcţia monumentelor istorice şi de artă, Oficiul de expoziţii, Institutul de etnografie, folclor şi al mişcării artistice de masă, Universitatea populară Bucureşti şi Administraţia caselor de creaţie Mogoşoaia şi Sinaia se organizează ca unităţi bugetare cu personalitate juridică.

Agenţia română de impresariat artistic se organizează ca unitate extrabugetară, cu personalitate juridică.

Articolul 24

În funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi specificul activităţii, structura organizatorică a unităţilor prevăzute la art. 23 cuprinde:

Direcţia monumentelor istorice şi de artă

a)formaţii şi loturi de construcţie (restaurare);

b)şantiere de construcţii (restaurare);

c)atelier de proiectare;

d)compartimente de avizare, studii şi restaurare lucrări de artă.

Oficiul de expoziţii

–depozite de lucrări de artă.

Institutul de etnografie, folclor şi al mişcării artistice de masă

a)sectoare de cercetare;

b)redacţii-publicaţii;

c)laborator tehnic;

d)sectoare de îndrumare şi valorificare a creaţiei populare.

Lotul de construcţii (restaurare), şantierul de construcţie (restaurare) şi atelierul de proiectare pentru activitatea de construcţii-montaj se constituie potrivit normelor stabilite prin Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice.

Activităţile de organizare a expoziţiilor şi depozitele de lucrări de artă din cadrul Oficiului de expoziţii se constituie potrivit art. 16 de mai sus.

Structura activităţii de cercetare a Institutului de etnografie, folclor şi al mişcării artistice de masă se constituie potrivit normelor prevăzute în Decretul nr. 297/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile de cercetare şi de proiectare.

Laboratorul tehnic se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puţin cinci persoane.

Restul compartimentelor se constituie la nivel de birou sau serviciu potrivit prevederilor art. 9 şi 10 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice şi celor specifice.

Articolul 25

Structura funcţională a unităţilor prevăzute la art. 2 lit. d), e), f) şi i) poate cuprinde:

a)birouri;

b)servicii.

Birourile şi serviciile se organizează potrivit prevederilor art. 9 şi 10 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice.

Capitolul IIIPersonalul din instituţiile cultural-educative

Articolul 26

Personalul din instituţiile cultural-educative se compune din următoarele categorii:

A. Personal din activitatea cultural-educativă

a)personal de conducere;

b)personal de execuţie de specialitate cultural-artistică.

B. Personal din aparatul funcţional şi de deservire

a)personal de conducere;

b)personal de execuţie de specialitate;

c)personal de execuţie administrativ;

d)personal de deservire;

e)muncitori.

Personalul din activitatea cultural-educativă prevăzut la lit. A) nu se cuprinde în ponderea personalului tehnic, economic, de altă specialitate şi administrativ.

Articolul 27

Nomenclatorul funcţiilor specifice din activitatea cultural-educativă pentru categoriile de personal de mai sus este cel prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul decret.

Articolul 28

Numărul posturilor din unităţile cultural-educative se stabileşte de organele centrale şi locale tutelare, potrivit criteriilor de normare prevăzute în anexa nr. 3a) şi a prevederilor din anexa nr. 3b)*), care fac parte integrantă din prezentul decret.

Numărul posturilor din aparatul comitetelor de cultură şi educaţie socialistă judeţene şi al municipiului Bucureşti se stabileşte de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, potrivit prevederilor din anexa nr. 3c)**), care face parte integrantă din prezentul decret.

Notă *) Anexa nr. 3b) se comunică instituţiilor interesate. Notă **) Anexa nr. 3c) se comunică instituţiilor interesate.

Capitolul IVDispoziţii finale

Articolul 29

Activitatea financiar-contabilă a unităţilor culturale fără personalitate juridică din localităţile reşedinţă de judeţ poate fi îndeplinită de o unitate culturală cu personalitate juridică sau de comitetul de cultură şi educaţie socialistă judeţean, iar în celelalte localităţi, de comitetele executive ale consiliilor populare.

Articolul 30

Personalul transferat în interesul serviciului sau trecut în aceeaşi unitate, în funcţii cu niveluri de salarizare mai mici, precum şi personalul devenit disponibil ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret, beneficiază de drepturile prevăzute în art. 21 din Decretul nr. 162/1973.

Articolul 31

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului decret, ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordine instituţii cultural-educative vor prezenta spre aprobare anexe cuprinzînd norme unitare de structură adaptate la specificul activităţii acestor instituţii.

Se recomandă organelor centrale ale organizaţiilor de masă şi obşteşti, care au unităţi cultural-educative, să aplice în mod corespunzător dispoziţiile prezentului decret.

Articolul 32

Prevederile prezentului decret vor fi aduse la îndeplinire în termen de 60 de zile de la publicare.

Anexa 2

NOMENCLATORUL

funcţiilor de conducere şi de execuţie

(de specialitate şi administrative)

pentru activitatea cultural-educativă

A) Funcţii pentru personalul din unităţile de cultură (muzee, biblioteci, centre de îndrumare a creaţiei populare, universităţi populare, case de cultură, cluburi, cămine culturale)

a)Funcţii de conducere:

1.Director.

2.Director adjunct de specialitate.

3.Şef de secţie (serviciu) de specialitate.

4.Şef de birou de specialitate.

5.Şef de laborator.

b)Funcţii de execuţie de specialitate:

1.Muzeograf (bibliograf) principal; muzeograf, bibliograf.

2.Restaurator (conservator, trezorier) principal; restaurator, conservator, trezorier; restaurator (conservator) ajutor.

3.Bibliotecar principal; bibliotecar; bibliotecar ajutor.

4.Instructor (organizator) principal; instructor, organizator; instructor (organizator) ajutor.

5.Gestionar custode sală.

6.Responsabil staţie de radioficare.

7.Redactor staţie de radioficare.

B) Funcţii pentru personalul din instituţiile artistice de spectacole şi concerte

a)Funcţii de conducere:

1.Director.

2.Director adjunct artistic.

3.Director adjunct (economic-gospodăresc).

4.Şef de secţie artistică.

b)Funcţii de execuţie de specialitate:

1.Dirijor.

2.Regizor artistic.

3.Pictor (scenografie, costume).

4.Maestru (balet, dans, cor, corepetitor, acrobat, dresor, jongler).

5.Asistent artistic.

6.Actor.

7.Solist (vocal, balet, concertist, instrumentist, cîntăreţ).

8.Concert maestru.

9.Instrumentist şef partidă.

10.Şef de orchestră, instrumentist, acompaniator, corepetitor.

11.Instructor (canto, balet).

12.Mînuitor păpuşi.

13.Acrobat, dresor, jongler, clovn.

14.Balerin, dansator, corist.

15.Sculptor păpuşi.

16.Secretar (referent) literar, muzical; consultant artistic.

17.Sufleor.

18.Regizor culise principal I şi II; regizor culise.

19.Coordonator scenă.

20.Figurant.

C) Funcţii pentru personalul din comitetele de cultură şi educaţie socialistă judeţene şi al municipiului Bucureşti

a)Funcţii de conducere:

1.Preşedinte.

2.Vicepreşedinte.

b)Funcţii de execuţie de specialitate:

–Instructor principal, instructor.

D) Personal operativ pentru activitatea cultural-educativă

1.Supraveghetor muzeu, supraveghetor sală spectacol I, II.

2.Controlor bilete principal, controlor bilete.

3.Garderobier, plasator, mînuitor cărţi.

b)- un post/unitate pentru organizarea a minimum

cinci cercuri tehnico-aplicative, un laborator foto

şi un cineclub, un cenaclu literar sau cerc de artă

plastică, precum şi alte cercuri şi activităţi

adecvate;

–al doilea post/unitate pentru organizarea

activităţii în cadrul a unu - două cluburi cu profil

distinct;

c)- un post/unitate pentru organizarea

manifestărilor artistice (spectacole, concerte,

expoziţii etc.), o echipă de teatru, o brigadă

artistică de agitaţie la sediu, o formaţie de dansuri

şi un cor (grup vocal) pentru spectacole cu cîntece

patriotice, revoluţionare, populare, dansuri cu temă

şi recitări;

–al doilea post/unitate se acordă caselor de

cultură care dispun de teatru popular sau de o

formaţie teatrală cu program de stagiune permanentă,

un ansamblu artistic (cor, formaţie de dansuri,

recitatori, formaţie orchestrală), două sau mai multe

brigăzi artistice de agitaţie (la sediu sau în

întreprinderi), orchestră de muzică uşoară sau grup

de balet, expoziţii temporare;

d)- un post de instructor pentru fiecare filială

situată în cartiere, care dispune de o sală de

spectacole de cel puţin 300 de locuri, două - trei

încăperi pentru alte acţiuni culturale şi are un

program zilnic de activitate.

─────────────

Notă *) În numărul de posturi de instructori rezultat din aplicarea criteriilor de normare se cuprinde şi postul de director, care se va ocupa nemijlocit de una dintre grupele de activităţi.

a)Teatrul naţional - pînă la 95 de posturi.

I.L. Caragiale

b)Celelalte teatre - pînă la 45 de posturi/unitate.

naţionale

c)Teatre cu două - pînă la 70 de posturi/unitate.

secţii

d)Teatre cu două - pînă la 70 de posturi/unitate.

săli

e)Teatre cu o sală - pînă la 35 de posturi/unitate.

–Secretar literar - pînă la 5 posturi.

şi referent

literar la Teatrul

naţional

I.L. Caragiale

–Secretar literar - pînă la 2 posturi/unitate.

şi referent

literar la

celelalte teatre

–Sufleor - pînă la 2 posturi pentru fiecare sală.

–Regizor culise - pînă la 6 posturi.

la Teatrul

naţional

I.L. Caragiale

–Regizor culise - pînă la 2 posturi pentru fiecare sală.

la celelalte

teatre

a)Opera română - pînă la 378 de posturi.

Bucureşti

b)Opera română Cluj - pînă la 209 de posturi.

c)Opera română - pînă la 204 de posturi.

Timişoara

d)Teatrul de operetă - pînă la 198 de posturi.

Bucureşti

e)Opera română Iaşi - pînă la 174 de posturi.

f)Opera maghiară - pînă la 162 de posturi.

Cluj

g)Teatrul liric - pînă la 141 de posturi.

Constanţa

h)Teatrul muzical - pînă la 162 de posturi.

Galaţi

i)Teatrul muzical - pînă la 157 de posturi.

Braşov

j)Secţia de operetă - pînă la 45 de posturi.

Craiova

4.Teatre de estradă şi revistă

–Regizor artistic - pînă la 2 posturi/unitate.

–Pictor scenograf - un post/unitate.

–Dirijor - pînă la 2 posturi/unitate.

–Maestru de balet - un post/unitate.

–Asistent regizor - un post la doi regizori.

artistic

–Secretar muzical - pînă la 2 posturi/unitate.

şi referent muzical

–Regizor culise - pînă la 2 posturi/unitate.

–Sufleor - pînă la 2 posturi/unitate.

a)Teatrul - pînă la 117 de posturi.

C. Tănase

Bucureşti

b)Secţia de estradă - pînă la 68 de posturi.

I. Vasilescu

Bucureşti

c)Teatrul "Fantasio" - pînă la 64 de posturi.

Constanţa

d)Teatrul de estradă - pînă la 44 de posturi.

Deva

e)Secţia de estradă - pînă la 41 de posturi.

Piteşti

f)Secţia de estradă - pînă la 34 de posturi.

Ploieşti

g)Secţia de estradă - pînă la 24 de posturi.

Galaţi

h)Secţia de estradă - pînă la 23 de posturi.

Braşov

5.Filarmonici şi orchestre simfonice

–Dirijor orchestră - pînă la 2 posturi/unitate.

–Dirijor cor - un post/unitate.

–Secretar muzical - un post/unitate.

a)Filarmonica - pînă la 206 de posturi.

George Enescu

b)Filarmonica Cluj - pînă la 168 de posturi.

c)Filarmonica - pînă la 151 de posturi.

Craiova

d)Filarmonica Iaşi - pînă la 146 de posturi.

e)Filarmonica - pînă la 140 de posturi.

Timişoara

f)Filarmonica - pînă la 135 de posturi.

Tîrgu Mureş

g)Filarmonica Arad - pînă la 123 de posturi.

h)Filarmonica Braşov - pînă la 71 de posturi.

i)Filarmonica Sibiu - pînă la 64 de posturi.

j)Orchestra - pînă la 68 de posturi.

simfonică Ploieşti

k)Orchestrele - pînă la 62 de posturi/unitate.

simfonice din:

Oradea, Bacău,

Satu Mare şi

Botoşani

6.Ansamblul artistic - pînă la 60 de posturi.

Mureşul

7.Formaţii artistice - 10 - 20 de posturi.

8.Circul "Globus" - pînă la 150 de posturi.

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

B. PERSONAL FUNCŢIONAL (DE EXECUŢIE DE SPECIALITATE, DE EXECUŢIE ADMINISTRATIVĂ, DE DESERVIRE)

Numărul posturilor personalului din aparatul funcţional din unităţile cultural-educative se stabileşte de organul ierarhic superior, în cote medii faţă de numărul total al personalului unităţii cultural-educative, după cum urmează;

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Funcţii de execuţie

de specialitate, de

Categoria de personal execuţie

administrativă şi

de deservire

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

a)La Muzeul de artă al Republicii Socialiste România - pînă la 15%.

b)La muzeele de gradul IA şi I, la Universitatea - pînă la 10%.

populară Bucureşti şi la bibliotecile judeţene

c)La bibliotecile municipale şi orăşeneşti şi la - pînă la 7%.

muzeele de gradele II şi III

d)La Teatrul naţional "I.L. Caragiale" şi la Circul - pînă la 15%.

Globus

e)La teatre dramatice, teatre de estradă şi varietăţi - pînă la 12%.

şi la teatrele de păpuşi

f)La teatre de operă, muzicale şi de operetă şi la - pînă la 8%.

Filarmonica "George Enescu"

g)La filarmonici şi orchestre simfonice - pînă la 6%.

h)La centre judeţene de îndrumare a creaţiei populare - 1 - 3 posturi.

şi a mişcării artistice de masă şi la casele de

cultură cu personalitate juridică

În cazurile cînd două sau mai multe unităţi funcţionează în acelaşi imobil şi au personal funcţional în comun sau numai o categorie de personal comun, cota medie se referă la totalul personalului deservit.

Posturile de pază de la toate muzeele, cele de pompieri de la unităţile teatrale şi muzicale şi cele de îngrijire de la toate instituţiile cultural-educative nu sînt incluse în procentele de mai sus şi se acordă astfel:

–îngrijitor - un post la 700 mp;

–numărul posturilor de pază de la muzee şi cele de pompieri de la instituţiile teatrale şi muzicale se stabileşte potrivit reglementărilor legale în vigoare.

La muzeele cu mare afluenţă de public se vor mai putea acorda temporar 1 - 2 posturi (casieri, contabili).