Decizie nr. 274 din 10 mai 2016

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (1) teza a doua şi art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de P.F.A. "Mândru Mihai" Filiala Galaţi, în Dosarul nr. 388/44/2015 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.179 D/2015.

2.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală şi de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Referitor la dispoziţiile art. 72 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală, se arată că acestea nu întrunesc cerinţa legăturii cu soluţionarea cauzei, prevăzută la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi se propune menţinerea acestei jurisprudenţe.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4.Prin Încheierea din 22 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 388/44/2015, Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 72 alin. (1) teza a doua şi art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de P.F.A. "Mândru Mihai" Filiala Galaţi într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unei ordonanţe de clasare.

5.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, referitor la prevederile art. 72 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală, se arată că imposibilitatea formulării unei cereri de strămutare în etapa camerei preliminare lipseşte actul de justiţie de transparenţă, conferindu-i un caracter secret. Se susţine că, pentru acest motiv, prevederile textului criticat încalcă dispoziţiile constituţionale invocate, precum şi prevederile convenţionale ale art. 13, art. 14 şi art. 17 din Convenţie referitoare la dreptul la un recurs efectiv, interzicerea discriminării şi interzicerea abuzului de drept, dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie cu privire la interzicerea generală a discriminării, art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenţie referitor la dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală şi art. 47 alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene referitoare la dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil. Cu privire la prevederile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, se susţine că omisiunea de reglementare în Codul de procedură penală a dublului grad de jurisdicţie în materie penală, prevăzut la art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie, prin interzicerea unei căi ordinare de atac împotriva încheierii prin care s-a respins ca nefondată plângerea împotriva soluţiei de neurmărire sau de netrimitere în judecată, încalcă egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare. Pentru aceleaşi motive, se susţine încălcarea, prin textul criticat, a dispoziţiilor art. 126 alin. (1) şi art. 129 din Constituţie.

6.Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori susţine că dispoziţiile art. 72 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală nu au legătură cu soluţionarea cauzei, întrucât acestea nu vizează strămutarea judecăţii în procedura camerei preliminare. Referitor la prevederile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, se arată că acestea sunt similare dispoziţiilor art. 278^1 alin. (10) din Codul de procedură penală din 1968 şi se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie, prin care instanţa de contencios constituţional a respins ca neîntemeiate excepţiile de neconstituţionalitate invocate.

7.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

8.Guvernul apreciază că dispoziţiile art. 72 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală nu au legătură cu soluţionarea cauzei, întrucât aceasta are ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva soluţiei de netrimitere în judecată, dispusă de procuror neavând incidenţă procedura camerei preliminare. Referitor la prevederile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, se arată că acestea nu aduc atingere accesului liber la justiţie, întrucât nu înlătură posibilitatea părţilor de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale specifice acestui drept. Se susţine că textul criticat constituie o aplicare a prevederilor art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie. Se face trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 599 din 21 octombrie 2014, nr. 663 din 11 noiembrie 2014 şi nr. 139 din 12 martie 2015.

9.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 72 alin. (1) teza a doua şi art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins:

–Art. 72 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală: "[...] În cursul procedurii de cameră preliminară nu se poate face cerere de strămutare.";

–Art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală: "Încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6) şi la alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) este definitivă."

12.Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 11 referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 cu privire la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) şi (3) cu privire la accesul liber la justiţie şi la dreptul la un proces echitabil, art. 24 referitor la dreptul la apărare şi art. 129 privind folosirea căilor de atac.

13.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 72 alin. (1) teza a doua şi art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală au mai făcut obiectul unor critici de constituţionalitate similare, iar, prin Decizia nr. 139 din 12 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2015, Decizia nr. 405 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 13 iulie 2015, Curtea a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (1) din Codul de procedură penală şi, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. De asemenea, prin Decizia nr. 671 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 2 decembrie 2015, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală, prin raportare la critici de neconstituţionalitate similare.

14.În ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea a constatat că obiectul dosarului în care a fost invocată îl reprezintă soluţionarea unei plângeri formulate împotriva soluţiei de netrimitere în judecată dispuse de procuror şi, prin urmare, nu are în vedere procedura camerei preliminare la care fac trimitere dispoziţiile legale contestate, respectiv art. 342-348 din Codul de procedură penală. Aşa fiind, ţinând seama de exigenţele dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992 potrivit cărora Curtea decide asupra excepţiilor "care au legătură cu soluţionarea cauzei", Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (1) din Codul de procedură penală este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă ca atare.

15.Prin Decizia nr. 139 din 12 martie 2015 şi Decizia nr. 405 din 28 mai 2015 ante-referite, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituţionale, deoarece stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului, deci şi reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, atât art. 129, cât şi art. 126 alin. (2) din Constituţie fac referire la "condiţiile legii" atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată urmând a fi prevăzute "numai prin lege". S-a reţinut, totodată, că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu aduc atingere accesului liber la justiţie consacrat de art. 21 din Constituţie, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Nicio prevedere a Legii fundamentale şi a actelor normative internaţionale invocate nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză, aspect ce reiese şi din art. 129 din Constituţie, care prevede că părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii.

16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1.Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de P.F.A. "Mândru Mihai" Filiala Galaţi în Dosarul nr. 388/44/2015 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori.

2.Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de P.F.A. "Mândru Mihai" Filiala Galaţi în Dosarul nr. 388/44/2015 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi constată că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2016.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop