Reglementări din 21 iunie 2007
privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor - RNTR 11
- Emitent
- Ministerul Transporturilor; Ministerul Internelor și Reformei Administrative
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 483 din 19 iulie 2007
- Versiune
- Formă consolidată, valabilă din 21 nov. 2018
Textul actului · 14 articole
Cuprins
Capitolul 1
Articolul 1
Prezentele reglementări stabilesc procedura și condițiile tehnice care se aplică la efectuarea controlului tehnic în trafic al vehiculelor care circulă pe drumurile publice din România, cu excepția vehiculelor utilitare.
02.08.2012Art. 1 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 1.110 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 2 august 2012.
Articolul 2
În cuprinsul prezentelor reglementări se utilizează următoarele abrevieri:
a)RAR - "Registrul Auto Român" - RA;
b)CTT - controlul tehnic în trafic;
c)ITP - inspecția tehnică periodică;
d)abrogată;
02.08.2012Lit. d) a art. 2 a fost abrogată de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 1.110 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 2 august 2012.
e)RNTR 1 - Reglementările privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.133/2005, cu modificările și completările ulterioare;
21.11.2018Litera e) din Articolul 2 a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 31 august 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 22 octombrie 2018
f)RNTR 2 - Reglementările privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003, cu modificările și completările ulterioare;
g)abrogată.
02.08.2012Lit. g) a art. 2 a fost abrogată de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 1.110 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 2 august 2012.
Articolul 3
În sensul prezentelor reglementări, termenii de mai jos au următorul înțeles:
a)abrogată;
02.08.2012Lit. a) a art. 3 a fost abrogată de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 1.110 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 2 august 2012.
b)control tehnic în trafic - controlul inopinat de natură tehnică al unui vehicul în circulație pe drumurile publice din România, efectuat de RAR și Poliția Rutieră;
c)abrogată.
21.11.2018Litera c) din Articolul 3 a fost abrogată de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 31 august 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 22 octombrie 2018
d)abrogată;
02.08.2012Lit. d) a art. 3 a fost abrogată de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 1.110 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 2 august 2012.
e)abrogată.
21.11.2018Litera e) din Articolul 3 a fost abrogată de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 31 august 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 22 octombrie 2018
f)vehicul utilitar - vehiculul destinat transportului rutier de persoane având mai mult de 9 locuri, inclusiv locul conducătorului auto (categoriile M_2 și M_3, astfel cum sunt definite în RNTR 2), ori vehiculul destinat transportului rutier de mărfuri având masa totală maximă autorizată de peste 3,5 t (categoriile N_2, N_3, O_3 și O_4, astfel cum sunt definite în RNTR 2).
21.11.2018Litera f) din Articolul 3 a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 31 august 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 22 octombrie 2018
Articolul 4
Abrogat.
02.08.2012Art. 4 a fost abrogat de pct. 10 al art. I din ORDINUL nr. 1.110 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 2 august 2012.
Articolul 5
CTT se efectuează pentru vehiculele aflate în circulație pe drumurile publice din România, fără discriminări bazate pe naționalitatea conducătorului auto sau pe statul de înmatriculare ori punere în circulație a vehiculului, ținându-se cont de necesitatea reducerii la minimum a costurilor și întârzierilor provocate conducătorilor auto și/sau deținătorilor vehiculelor.
21.11.2018Articolul 5 a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 31 august 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 22 octombrie 2018
Articolul 6
(1)Lucrătorul Poliției Rutiere asigură oprirea vehiculelor în vederea efectuării de către inspectorul RAR a verificărilor prevăzute prin prezentele reglementări.
(2)Modul de selectare a vehiculelor ce urmează a fi supuse CTT trebuie să urmărească în special identificarea și oprirea acelor vehicule în cazul cărora există indicii privind o stare tehnică necorespunzătoare.
Articolul 7
(1)Lucrătorul Poliției Rutiere controlează actele privind înmatricularea vehiculului respectiv.
(2)Lucrătorul Poliției Rutiere verifică, dacă este cazul, existența și valabilitatea certificatului de agreare pentru transportul mărfurilor periculoase, corespunzător mărfii transportate.
(3)După efectuarea controlului actelor privind înmatricularea vehiculului, inspectorul RAR va proceda la efectuarea verificărilor prevăzute prin prezentele reglementări.
(4)CTT cuprinde următoarele verificări:
a)o inspecție vizuală a stării tehnice a vehiculului în staționare;
b)o verificare a raportului de CTT întocmit recent sau o verificare a documentelor care atestă efectuarea ITP în statul de înmatriculare sau punere în circulație a vehiculului și, în particular, pentru vehiculele dintr-un stat membru al Uniunii Europene, a documentului ce atestă că vehiculul a fost supus ITP obligatorii, conform Directivei 2009/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind inspecția tehnică auto pentru autovehicule și remorcile acestora sau Directivei 2014/45/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind inspecția tehnică periodică a autovehiculelor și a remorcilor acestora și de abrogare a Directivei 2009/40/CE; și/sau
21.11.2018Litera b) din Alineatul (4), Articolul 7 a fost modificată de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 31 august 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 22 octombrie 2018
c)o inspecție ce vizează detectarea deficiențelor privind starea tehnică a vehiculului. Această inspecție se efectuează asupra unuia, mai multor sau tuturor punctelor de control enumerate în raportul de CTT.
02.08.2012Lit. c) a alin. (4) al art. 7 a fost modificată de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 1.110 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 2 august 2012, termenul "defecțiune" fiind înlocuit cu termenul "defect".
21.11.2018sintagma: defectelor a fost înlocuită de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 31 august 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 22 octombrie 2018
(5)Autoritățile competente din România recunosc certificatul de inspecție tehnică periodică și dovada eliberată de o stație de inspecție tehnică periodică sau de autoritatea competentă a altui stat membru al Uniunii Europene ori a unui stat al Spațiului Economic European, cu condiția ca acestea să corespundă modelului în vigoare.
21.11.2018Punctul 5) din Articolul 7 a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 31 august 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 22 octombrie 2018
(6)Abrogat.
02.08.2012Alin. (6) al art. 7 a fost abrogat de pct. 14 al art. I din ORDINUL nr. 1.110 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 2 august 2012.
Articolul 8
(1)Înainte de a proceda la o inspecție privind punctele de control enumerate în raportul de CTT, inspectorul RAR ia în considerare documentele care atestă efectuarea ITP și/sau un raport de CTT prezentat de conducătorul auto și care a fost întocmit recent de RAR.
21.11.2018Alineatul (1) din Articolul 8 a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 31 august 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 22 octombrie 2018
(2)abrogat;
02.08.2012Alin. (2) al art. 8 a fost abrogat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.110 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 2 august 2012.
(3)Atunci când aceste documente și/sau raportul precizat mai sus furnizează proba că o inspecție a fost deja efectuată în decursul ultimelor 3 luni asupra unuia dintre punctele de control enumerate în raportul de CTT, acest punct nu este controlat din nou decât în cazul în care acest control este justificat, în principal, de existența unei deficiențe sau a unei neconformități evidente.
02.08.2012Alin. (3) al art. 8 a fost modificat de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 1.110 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 2 august 2012, termenul "defecțiune" fiind înlocuit cu termenul "defect".
21.11.2018sintagma: defectări a fost înlocuită de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 31 august 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 22 octombrie 2018
Articolul 9
(1)CTT se efectuează pe baza planului de operațiuni prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentele reglementări.
(2)Abrogat;
02.08.2012Alin. (2) al art. 9 a fost abrogat de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 1.110 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 2 august 2012.
(3)Abrogat;
02.08.2012Alin. (3) al art. 9 a fost abrogat de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 1.110 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 2 august 2012.
(4)Aparatura utilizată la CTT trebuie să îndeplinească condițiile precizate prin reglementările RNTR 1 în vigoare.
Articolul 10
(1)Pentru fiecare CTT se întocmește un raport, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentele reglementări.
02.08.2012Alin. (1) al art. 10 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDINUL nr. 1.110 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 2 august 2012.
(2)Inspectorul RAR completează rubricile raportului de CTT referitoare la vehiculul inspectat și condițiile de efectuare a CTT, iar la rubrica privind punctele de control marchează punctele ce au fost controlate în conformitate cu planul de operațiuni.
(3)Dacă inspectorul RAR estimează că importanța deficiențelor de întreținere ale vehiculului inspectat poate crea un risc privind siguranța rutieră, de natură să justifice o inspecție mai aprofundată, în special în ceea ce privește frânarea, vehiculul poate fi supus unei inspecții mai complexe într-o stație de ITP autorizată de RAR conform legislației în vigoare și situată în apropiere.
02.08.2012Alin. (3) al art. 10 a fost modificat de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 1.110 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 2 august 2012, termenul "defecțiune" fiind înlocuit cu termenul "defect".
21.11.2018sintagma: defectărilor a fost înlocuită de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 31 august 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 22 octombrie 2018
(4)Pentru aplicarea prevederilor alin. (3), se va aplica legislația în vigoare privind circulația pe drumurile publice.
Articolul 11
(1)În cazul în care inspectorul RAR determină, în urma verificărilor efectuate, deficiențe majore sau periculoase în conformitate cu planul de operațiuni, marchează în raportul de CTT la lista de verificare acele puncte la care au fost constatate astfel de deficiențe. Inspectorul RAR marchează pe versoul raportului de CTT codurile ce denumesc verificările la care au fost identificate deficiențe minore, majore și/sau periculoase. De asemenea, inspectorul RAR menționează în clar pe versoul raportului de CTT la rubrica privind detalierea deficiențelor constatate toate deficiențele identificate.
21.11.2018Alineatul (1) din Articolul 11 a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 31 august 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 22 octombrie 2018
(2)În baza deficiențelor menționate de inspectorul RAR, lucrătorul Poliției Rutiere aplică sancțiunile prevăzute de legislația în vigoare privind circulația pe drumurile publice și înscrie măsurile aplicate la rubrica privind rezultatul controlului din raportul de CTT.
21.11.2018sintagma: defectelor a fost înlocuită de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 31 august 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 22 octombrie 2018
(3)Măsurile aplicate de lucrătorul Poliției Rutiere în conformitate cu legislația privind circulația pe drumurile publice au în vedere deficiențele constatate fie în timpul verificărilor prevăzute la art. 7 alin. (4), fie în timpul inspecției mai complexe prevăzute la art. 10 alin. (3).
21.11.2018sintagma: defectele a fost înlocuită de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 31 august 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 22 octombrie 2018
(4)În cazul în care inspectorul RAR constată deficiențe periculoase la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcție, acesta anulează ITP, iar lucrătorul de poliție dispune măsurile prevăzute de legislația privind circulația pe drumurile publice.
21.11.2018Alineatul (4) din Articolul 11 a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 31 august 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 22 octombrie 2018
(5)RAR informează deținătorul vehiculului cu privire la anularea valabilității ITP a vehiculului respectiv.
(6)Raportul de CTT se reține de inspectorul RAR, o copie a acestuia fiind înmânată lucrătorului Poliției Rutiere, iar o altă copie conducătorului auto.
02.08.2012Art. 11 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDINUL nr. 1.110 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 2 august 2012.
Articolul 12
Abrogat.
02.08.2012Art. 12 a fost abrogat de pct. 20 al art. I din ORDINUL nr. 1.110 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 2 august 2012.
Articolul 13
(1)În cazul în care RAR a fost informat de către Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier de solicitarea adresată de o autoritate competentă a unui stat membru al Uniunii Europene care a constatat deficiențe majore și/sau periculoase la un vehicul utilitar înmatriculat în România de a se lua măsuri împotriva contravenientului, RAR va cere deținătorului vehiculului respectiv prezentarea la RAR într-un interval de maximum 30 de zile pentru efectuarea unei verificări tehnice la sistemele la care au fost constatate deficiențe majore și/sau periculoase de către autoritatea competentă a unui stat membru al Uniunii Europene.
21.11.2018sintagma: defecte a fost înlocuită de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 31 august 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 22 octombrie 2018
(2)În cazul nerespectării de către deținătorul vehiculului a obligațiilor prevăzute la alin. (1), RAR va proceda la anularea din oficiu a valabilității ITP pentru vehiculul respectiv, informând în acest sens deținătorul vehiculului.
(3)RAR va comunică Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier măsurile luate cu privire la vehiculul menționat la alin. (1).
02.08.2012Art. 13 a fost modificat de pct. 21 al art. I din ORDINUL nr. 1.110 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 2 august 2012.
Articolul 14
În cazul reținerii certificatului de înmatriculare de către lucrătorul Poliției Rutiere ca urmare a deficiențelor constatate în cadrul CTT, a lipsei ITP, a expirării valabilității ITP sau a anulării valabilității ITP, redobândirea certificatului de înmatriculare se realizează în baza inspecției tehnice efectuate de RAR, în conformitate cu legislația în vigoare.
21.11.2018Articolul 14 a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 31 august 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 22 octombrie 2018
Anexa nr. 1
la reglementări
Plan de operațiuni
| Nr. crt. | Denumire verificare | Metodă de control și aparatură necesară | Deficiențe constatate | Evaluare deficiențe | ||
| DMi | DMa | DP | ||||
| 0. IDENTIFICARE VEHICUL | ||||||
| 0.1. | Verificare stare plăci cu numărul de înmatriculare, concordanță între plăcile cu numărul de înmatriculare și numărul de înmatriculare din documentele vehiculului (CI și/sau CIV) | Inspecție vizuală | a) Placă lipsă sau fixată necorespunzător astfel încât s-ar putea desprinde de pe vehicul | X | ||
| b) Număr de înmatriculare lipsă sau ilizibil | X | |||||
| c) Numărul de înmatriculare de pe placă nu este în concordanță cu documentele vehiculului. | X | |||||
| d) Placă confecționată artizanal | X | |||||
| 0.2. | Identificare vehicul; verificare concordanță între datele de identificare prelevate de pe vehiculul supus CTT și datele din CIV | Inspecție vizuală după curățarea locurilor unde se află poansonate numărul de identificare, codul motorului Se verifică concordanța dintre vehiculul supus CTT și datele din CIV. | a) Lipsă număr de identificare poansonat sau lipsă plăcuță cu număr de identificare de la bord (dacă producătorul nu a prevăzut poansonarea numărului de identificare) | X | ||
| b) Număr de identificare incomplet, ilizibil, falsificat (de exemplu, modificat sau poansonat neconform) sau care nu corespunde cu documentele vehiculului | X | |||||
| c) Documente ale vehiculului prezentate la CTT ilizibile sau cu inexactități materiale | X | |||||
| d) Vehiculul supus CTT nu corespunde cu datele din CIV privind: categoria, caroseria, marca, tipul vehiculului, codul motorului, tipul combustibilului, sursa de energie, culoarea | X | |||||
| e) Cod motor falsificat (de exemplu, modificat sau poansonat neconform) | X | |||||
| f) Suportul pe care se află poansonat numărul de identificare este fixat artizanal pe vehicul (de exemplu, înconjurat de un cordon de sudură) | X | |||||
| g) Vehiculul are o altă culoare decât cea din CIV pe o suprafață mai mare de 50% | X | |||||
| 1. SISTEM DE FRÂNARE | ||||||
| 1.1. Stare mecanică și funcționare | ||||||
| 1.1.1. | Ax pedală frână de serviciu/ax manetă de frână | Inspecție vizuală și funcțională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acționat NOTĂ: Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit. | a) Ax prea strâns | X | ||
| b) Uzură avansată sau joc excesiv | X | |||||
| c) Lipsă siguranță pedală | X | |||||
| 1.1.2. | Stare și cursă pedală/manetă de frână | Inspecție vizuală și funcțională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acționat NOTĂ: Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit. | a) Cursă excesivă sau rezervă insuficientă a cursei libere a dispozitivului de acționare | X | ||
| b) Dispozitivul de acționare nu revine corect la poziția inițială Dacă funcționalitatea este afectată | X | X | ||||
| c) Îmbrăcăminte pedală (dacă a fost prevăzută de producător) uzată excesiv (netedă), fixată incorect sau lipsă | X | |||||
| d) Dispozitiv de acționare deformat excesiv, fisurat, rupt | X | |||||
| 1.1.3. | Pompă de vacuum sau compresor și rezervoare de aer | Inspecție vizuală a componentelor la presiunea normală de lucru Se verifică timpul necesar pompei sau compresorului să atingă valoarea de operare sigură. Se verifică funcționarea avertizorului, a supapei de protecție a multicircuitului și a supapei de siguranță la suprapresiune. | a) Presiune/vacuum insuficient pentru asigurarea a cel puțin patru acționări ale frânei după declanșarea avertizorului (sau când manometrul indică un nivel periculos) Presiune/vacuum insuficient pentru asigurarea a cel puțin două acționări ale frânei după declanșarea avertizorului (sau când manometrul indică un nivel periculos) | X | X | |
| b) Timpul de formare a presiunii/vidului la valoarea sigură de operare este prea lung față de cerințe^1). | X | |||||
| c) Supapa de protecție multicircuit sau supapa de siguranță la suprapresiune nu funcționează. | X | |||||
| d) Pierdere de aer care provoacă o scădere importantă de presiune sau pierdere de aer perceptibilă auditiv | X | |||||
| e) Deteriorare exterioară care poate afecta funcționarea sistemului de frânare Nivelul de performanță al frânei de securitate nu este respectat. | X | X | ||||
| 1.1.4. | Manometru sau indicator pentru presiune scăzută | Verificare funcțională | Funcționare defectuoasă sau defectarea indicatorului de presiune scăzută ori a manometrului Este imposibilă identificarea presiunii scăzute. | X | X | |
| 1.1.5. | Supapă de comandă a frânei, cu acționare manuală | Inspecție vizuală, funcțională și auditivă a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Dispozitiv de acționare a supapei uzat excesiv, fisurat sau deteriorat | X | ||
| b) Dispozitiv de acționare a supapei nesigur sau supapă fixată necorespunzător | X | |||||
| c) Pierderi de aer în sistem, conexiuni strânse necorespunzător | X | |||||
| d) Funcționare necorespunzătoare | X | |||||
| 1.1.6. | Element de acționare frână de staționare, levier de comandă frână de staționare, mecanism cu clichet frână de staționare, frână de staționare cu acționare electrică | Inspecție vizuală și funcțională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Blocare incorectă a mecanismului cu clichet | X | ||
| b) Uzură a axului levierului sau a mecanismului cu clichet Uzură excesivă | X | X | ||||
| c) Cursă prea mare sau prea mică a levierului indicând un reglaj incorect | X | |||||
| d) Element de acționare lipsă, deteriorat sau nefuncțional | X | |||||
| e) Funcționare incorectă, indicatorul de avertizare indică o funcționare defectuoasă | X | |||||
| 1.1.7. | Supape de frânare (supape de comandă, supape de descărcare, regulatoare de presiune etc.) | Inspecție vizuală, funcțională și auditivă a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Supapă deteriorată sau pierderi excesive de aer Funcționalitatea este afectată. | X | X | |
| b) Pierderi de ulei importante la compresor | X | |||||
| c) Supapă fixată sau montată necorespunzător | X | |||||
| d) Pierdere sau scurgere de lichid de frână Funcționalitatea este afectată. | X | X | ||||
| 1.1.9. | Rezervoare de aer comprimat | Inspecție vizuală și auditivă | a) Rezervor ușor deteriorat sau ușor corodat Rezervor foarte deteriorat, foarte corodat sau cu pierderi de aer | X | X | |
| b) Nefuncționarea dispozitivului de purjare | X | |||||
| c) Fixare sau montare necorespunzătoare | X | |||||
| 1.1.10. | Dispozitiv servofrână, pompă centrală de frână (pentru sistemul de frânare hidraulic) | Inspecție vizuală și funcțională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Dispozitiv servofrână defect sau ineficient Nu funcționează. | X | X | |
| b) Pompă centrală defectă, dar frâna încă funcționează Pompă centrală defectă sau neetanșă astfel încât funcționalitatea frânei este afectată | X | X | ||||
| c) Pompă centrală fixată necorespunzător, dar frâna încă funcționează Pompă centrală fixată necorespunzător, astfel încât funcționalitatea frânei este afectată | X | X | ||||
| d) Cantitate insuficientă de lichid de frână, sub marcajul MIN Cantitatea de lichid de frână este considerabil sub marcajul MIN. Lichidul de frână nu este vizibil. | X | X | X | |||
| e) Lipsă capac rezervor lichid de frână | X | |||||
| f) Martor nivel lichid de frână aprins sau defect (dacă a fost prevăzut de producător) | X | |||||
| g) Funcționare defectuoasă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient al lichidului de frână (dacă a fost prevăzut de producător) | X | |||||
| 1.1.11. | Conducte de frână rigide | Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat A se vedea pct. C din anexa nr. 2 la RNTR 1. | a) Risc iminent de fisurare sau rupere | X | ||
| b) Conducte sau conexiuni neetanșe (sisteme pneumatice) Conducte sau conexiuni neetanșe (sisteme de frânare cu acționare hidraulică) | X | X | ||||
| c) Conducte deteriorate sau corodate excesiv Este afectată funcționarea frânelor prin blocare sau prin risc iminent de scurgere. | X | X | ||||
| d) Conductă poziționată necorespunzător Risc de producere a unei avarii din cauza poziționării necorespunzătoare | X | X | ||||
| 1.1.12. | Furtunuri de frână | Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Risc iminent de fisurare sau de rupere | X | ||
| b) Furtun deteriorat, cu puncte de frecare, răsucit sau prea scurt Furtun deteriorat sau cu puncte ori urme de frecare | X | X | ||||
| c) Neetanșeitate furtun sau racord (sisteme pneumatice) Furtun sau conexiune neetanșă (sisteme hidraulice) | X | X | ||||
| d) Umflare a furtunului sub presiune Cord deteriorat | X | X | ||||
| e) Furtun cu porozități | X | |||||
| 1.1.13. | Garnituri de frânare (plăcuțe, saboți) | Inspecție vizuală acolo unde există zonă de vizitare și dacă este accesibilă | a) Garnitură excesiv de uzată (la nivelul marcajului minim) Garnitură excesiv de uzată (marcajul minim nu este vizibil) | X | X | |
| b) Garnitură ancrasată (cu ulei, unsoare etc.) | X | |||||
| Funcționarea frânei este afectată din cauza ancrasării garniturii. | X | |||||
| c) Garnitură lipsă sau montată greșit | X | |||||
| 1.1.14. | Tamburi și discuri de frână | Inspecție vizuală, inclusiv în zona de ventilație | a) Tambur sau disc uzat Tambur sau disc excesiv de uzat, excesiv de deteriorat, fisurat, fixat necorespunzător sau spart | X | X | |
| b) Tambur sau disc ancrasat (cu ulei, unsoare etc.) Funcționarea frânei este afectată din cauza ancrasării tamburului sau a discului | X | X | ||||
| c) Tambur sau disc lipsă | X | |||||
| d) Platou fixat nesigur, joc platou | X | |||||
| 1.1.15. | Cabluri de frână, leviere, conexiuni, tije de acționare | Inspecție vizuală și funcțională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Cablu deteriorat sau cu noduri Funcționarea frânei este afectată. | X | X | |
| b) Componentă corodată sau uzată excesiv Funcționarea frânei este afectată. | X | X | ||||
| c) Cablu, levier, tijă sau conexiune necorespunzătoare | X | |||||
| d) Ghidaj de cablu necorespunzător | X | |||||
| e) Orice element care poate împiedica mișcarea liberă a elementelor sistemului de frânare | X | |||||
| f) Mișcare necorespunzătoare a timoneriei din cauza reglajului incorect sau uzurii excesive | X | |||||
| g) Lipsă cabluri sau elemente ale timoneriei | X | |||||
| 1.1.16. | Elemente de acționare sistem frânare (inclusiv etriere, cilindri de frână cu arc, cilindri de frână hidraulici) | Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Element de acționare fisurat sau deteriorat Funcționarea frânei este afectată. | X | X | |
| b) Element de acționare neetanș Funcționarea frânei este afectată. | X | X | ||||
| c) Element de acționare fixat sau montat necorespunzător Funcționarea frânei este afectată. | X | X | ||||
| d) Element de acționare corodat excesiv Risc de fisurare | X | X | ||||
| e) Cursă insuficientă sau prea mare a pistonului sau a mecanismului cu membrană Funcționarea frânei este afectată. | X | X | ||||
| f) Deteriorarea învelișului de protecție Înveliș de protecție lipsă sau deteriorat excesiv | X | X | ||||
| 1.1.17. | Regulator automat al frânării în funcție de încărcare (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecție vizuală și funcțională în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Timonerie defectă | X | ||
| b) Timonerie reglată necorespunzător | X | |||||
| c) Regulator blocat sau nefuncțional, cu ABS funcțional Regulator blocat sau nefuncțional | X | X | ||||
| d) Regulator lipsă | X | |||||
| 1.1.18. | Dispozitive și indicatoare de reglare a jocurilor | Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Dispozitiv deteriorat, gripat, cu mișcare anormală, uzat excesiv sau reglat necorespunzător | X | ||
| b) Dispozitiv de reglare a jocului defect | X | |||||
| c) Dispozitiv de reglare a jocului montat incorect | X | |||||
| 1.1.21. | Ansamblu sistem de frânare | Inspecție vizuală și auditivă | a) Alte dispozitive ale sistemului (de exemplu, pompă antigel, uscător de aer etc.) deteriorate la exterior sau corodate excesiv care afectează sistemul de frânare Funcționalitatea frânei este afectată. | X | X | |
| b) Pierderi de aer sau de antigel Funcționalitatea sistemului este afectată. | X | X | ||||
| c) Orice altă componentă fixată nesigur sau montată necorespunzător | X | |||||
| d) Modificare nesigură a unei componente^2) Performanța frânei este afectată. | X | X | ||||
| 1.1.23. | Frânare inerțială | Inspecție vizuală și în timpul funcționării | Eficiență insuficientă | X | ||
| 1.2. Performanță și eficacitate frână de serviciu | ||||||
| 1.2.1. | Performanță (+E) | Inspecție pe standul de frânare cu role sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare și înregistrare Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim. Pentru autovehiculele destinate învățării conducerii auto și pentru cele adaptate conducerii de către o persoană cu handicap se va efectua o probă suplimentară de frânare cu acționarea dispozitivului suplimentar. A se vedea anexa nr. 11 la RNTR 1. | a) Forță de frânare necorespunzătoare pe una sau mai multe roți Lipsa forței de frânare pe una sau pe mai multe roți | X | X | |
| b) Dezechilibrul forțelor de frânare de la roțile aceleiași punți este mai mare de 30%, dar mai mic de 50%. În cazul frânării în parcurs, vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie. Dezechilibrul forțelor de frânare de la roțile aceleiași punți este mai mare de 50%. | X | X | ||||
| c) Forța de frânare nu variază gradual (blocarea bruscă a frânei). | X | |||||
| d) Timp de răspuns prea mare la frânare la orice roată. | X | |||||
| e) Variație excesivă a forței de frânare în timpul frânării la rotația completă a unei roți | X | |||||
| 1.2.2. | Eficacitate (+E) | Încercare pe standul de frânare cu role (cu utilizarea, după caz, a dispozitivului de măsurare a forței la pedală, a dispozitivului de ancorare) sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare și înregistrare și, după caz, dispozitiv de măsurare a efortului la pedală Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim. Pentru autovehiculele destinate învățării conducerii auto și pentru cele adaptate conducerii de către o persoană cu handicap se va efectua o probă suplimentară de frânare cu acționarea dispozitivului suplimentar. A se vedea anexa nr. 11 la RNTR 1. | Coeficient de frânare mai mic decât valorile menționate în anexa nr. 11 tabelul 1 lit. A, B și C (încercare pe standul de frânare cu role) sau în anexa nr. 11 tabelul 5 lit. A, B și C (probe în parcurs) | X | ||
| Coeficient de frânare mai mic decât valorile menționate în anexa nr. 11 tabelul 1 lit. A, B și C (încercare pe standul de frânare cu role) sau în anexa nr. 11 tabelul 5 lit. A, B și C (probe în parcurs) | X | |||||
| 1.3. Performanță și eficacitate frână de securitate (dacă este acționată printr-un sistem separat) | ||||||
| 1.3.1. | Performanță (+E) | În cazul în care sistemul de frânare al frânei de securitate este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menționată la punctul 1.2.1. A se vedea anexa nr. 11 la RNTR 1. | a) Forță de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roți Lipsa forței de frânare pe una sau pe mai multe roți | X | X | |
| b) Dezechilibrul forțelor de frânare de la roțile aceleiași punți este mai mare de 30%, dar mai mic de 50%. În cazul frânării în parcurs, autovehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie. Dezechilibrul forțelor de frânare de la roțile aceleiași punți este mai mare de 50%. | X | X | ||||
| c) Forța de frânare nu variază gradual (blocarea bruscă a frânei). | X | |||||
| 1.3.2. | Eficacitate (+E) | În cazul în care sistemul de frânare al frânei de securitate este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menționată la punctul 1.2.2. Nu se efectuează la tractoare. A se vedea anexa nr. 11 la RNTR 1. | Coeficient de frânare mai mic decât valorile menționate în anexa nr. 11 tabelul 2 | X | ||
| Coeficient de frânare mai mic decât valorile menționate în anexa nr. 11 tabelul 2 | X | |||||
| 1.4. Performanță și eficacitate frână de staționare (când nu este frână de securitate) | ||||||
| 1.4.1. | Performanță (+E) | Inspecție pe standul de frânare sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare și înregistrare Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim. A se vedea anexa nr. 11 la RNTR 1. | Frâna nu acționează pe una dintre părți sau pe una/mai multe roți, pentru mopede cu 3 roți, mototricicluri și cvadricicluri. În cazul frânării în parcurs, vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie. | X | ||
| 1.4.2. | Eficacitate (+E) | Inspecție pe standul de frânare sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare și înregistrare Se acționează frâna gradual (după caz) până la obținerea efortului maxim. A se vedea anexa nr. 11 la RNTR 1. | Coeficient de frânare mai mic de 16% sau 1,6 m/s^2, după caz, pentru toate categoriile de vehicule Mai puțin de 50% din valorile de mai sus (8% sau 0,8 m/s^2) | X | X | |
| 1.6. | Sistem antiblocare (ABS) | Inspecție vizuală și inspecția dispozitivului de avertizare și/sau prin utilizarea interfeței electronice a vehiculului (dacă este posibil) | a) Dispozitivul de avertizare nu funcționează. | X | ||
| b) Dispozitivul de avertizare indică funcționarea necorespunzătoare a sistemului. | X | |||||
| c) Senzorul de turație al unei roți lipsă sau deteriorat | X | |||||
| d) Cablaj electric ABS deteriorat | X | |||||
| e) Alte componente lipsă sau deteriorate | X | |||||
| f) Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului. | X | |||||
| 1.7. | Sistem electronic de frânare (EBS) | Inspecție vizuală și inspecția dispozitivului de avertizare și/sau prin utilizarea interfeței electronice a vehiculului (dacă este posibil) | a) Dispozitivul de avertizare nu funcționează. | X | ||
| b) Dispozitivul de avertizare indică funcționarea necorespunzătoare a sistemului. | X | |||||
| c) Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului. | X | |||||
| 1.8. | Lichid de frână | Inspecție vizuală | Lichid de frână contaminat sau cu sedimente Risc iminent de avarie | X | X | |
| 2. SISTEM DE DIRECȚIE | ||||||
| 2.1. Stare mecanică | ||||||
| 2.1.1. | Starea mecanismului de direcție/a casetei de direcție (+E) | Cu vehiculul cu roțile pe sol, se rotește ghidonul/volanul într-o parte și în alta Inspecție vizuală a modului de funcționare a mecanismului/casetei de direcție | a) Sistem de direcție greu manevrabil | X | ||
| b) Palier de arbore răsucit sau cu caneluri uzate Funcționalitate afectată | X | X | ||||
| c) Palier de arbore uzat excesiv Funcționalitate afectată | X | X | ||||
| d) Deplasare excesivă a arborelui Funcționalitate afectată | X | X | ||||
| e) Scurgeri de lichid Formare de picături | X | X | ||||
| 2.1.2. | Fixare mecanism de direcție/casetă de direcție (+E) | Cu vehiculul cu roțile pe sol sau utilizând un detector de jocuri, se rotește ghidonul/volanul într-o parte și în alta Inspecție vizuală a fixării mecanismului de direcție/a casetei de direcție | a) Fixare necorespunzătoare a mecanismului de direcție/a casetei de direcție Fixare periculos de slăbită sau joc vizibil față de șasiu/caroserie | X | X | |
| b) Găuri de fixare ovalizate Fixare grav afectată | X | X | ||||
| c) Șuruburi de fixare fisurate sau lipsă Fixare grav afectată | X | X | ||||
| d) Casetă de direcție fisurată Stabilitatea sau fixarea casetei de direcție afectată | X | X | ||||
| 2.1.3. | Stare conexiuni sistem de direcție (+E) | Inspecție vizuală a componentelor timoneriei direcției în ceea ce privește uzura, fisurile și siguranța în timp ce ghidonul/volanul este rotit stânga-dreapta cu autovehiculul cu roțile pe sol sau utilizând un detector de jocuri, dacă este disponibil Dacă se utilizează un cric, se deplasează manual roțile punții directoare stânga-dreapta. Starea axului ghidonului se verifică cu frâna pe roata/roțile față acționată. | a) Mișcare relativă între componentele sistemului ce ar trebui să fie fixe Mișcare excesivă sau posibilitate de desprindere | X | X | |
| b) Joc excesiv în articulațiile sistemului de direcție Risc foarte mare de desprindere | X | X | ||||
| c) Deformări sau fisuri ale oricărei componente Funcționalitate afectată | X | X | ||||
| d) Lipsă dispozitive de blocare la bracarea roților | X | |||||
| e) Alinierea necorespunzătoare a componentelor (de exemplu, bară de comandă a direcției, bară de conexiune etc.) | X | |||||
| f) Modificare nesigură^2) Funcționalitate afectată | X | X | ||||
| g) Burduf de protecție la praf deteriorat Burduf de protecție la praf lipsă sau deteriorat excesiv | X | X | ||||
| 2.1.4. | Funcționare elemente mecanice de legătură la sistemul de direcție (+E) | Cu vehiculul cu roțile pe sol sau utilizând un detector de jocuri, dacă este disponibil, se învârte ghidonul/volanul în sensul acelor de ceasornic și în sens invers Inspecție vizuală a componentelor timoneriei direcției în ceea ce privește uzura, fisurile și securitatea | a) Mișcarea levierului sau a timoneriei de direcție produce lovirea de o parte fixă a șasiului/caroseriei. | X | ||
| b) Limitatoare mecanice de cursă nefuncționale sau lipsă (dacă au fost prevăzute de producător) | X | |||||
| c) Atingerea componentelor | X | |||||
| 2.1.5. | Stare, fixare, funcționare și etanșeitate servodirecție (+E) | Verificarea sistemului de direcție în ceea ce privește etanșeitatea și nivelul de ulei hidraulic din rezervor (dacă este vizibil) Cu roțile pe sol și cu motorul funcționând, se verifică dacă servodirecția funcționează corect. | a) Scurgere de lichid sau funcționare afectată | X | ||
| b) Nivel redus de lichid (sub marcajul MIN) Lipsă lichid în rezervor | X | X | ||||
| c) Mecanismul nu funcționează. Direcția afectată | X | X | ||||
| d) Mecanism fixat necorespunzător sau fisurat Direcția afectată | X | X | ||||
| e) Aliniere necorespunzătoare sau lovirea reciprocă a componentelor ori de o parte fixă a șasiului/caroseriei Direcția afectată | X | X | ||||
| f) Reparații necorespunzătoare/modificări nesigure^2) Direcția afectată | X | X | ||||
| g) Cablu, conductă sau furtun deteriorat, uzat sau corodat excesiv Direcția afectată | X | X | ||||
| 2.2. Ghidon/Volan și coloană ghidon/volan (furcă față) | ||||||
| 2.2.1. | Stare, fixare ghidon/volan | Cu roțile pe sol, se aliniază ghidonul/volanul la coloană, se mișcă ghidonul/volanul în diferite direcții, perpendicular pe coloană. Inspecție vizuală a jocului și a stării cuplajelor flexibile sau a articulațiilor cardanice | a) Deplasare relativă între ghidon/volan și coloana de direcție care indică un joc excesiv Risc foarte mare de desprindere | X | X | |
| b) Lipsa dispozitivului de reținere (a siguranței) pe furcă/butucul volanului Risc foarte mare de desprindere | X | X | ||||
| c) Butucul, coroana sau spițele volanului fisurate sau fixate necorespunzător Risc foarte mare de desprindere | X | X | ||||
| 2.2.2. | Stare, fixare coloană de direcție ghidon/volan/juguri, furci cuplaj și amortizor de direcție | Cu roțile pe sol, se aliniază ghidonul/volanul la coloană, se mișcă ghidonul/volanul în diferite direcții, perpendicular pe coloană. Inspecție vizuală a jocului și a stării cuplajelor flexibile sau a articulațiilor cardanice sau a altor articulații | a) Joc excesiv axial al centrului ghidonului/volanului în raport cu coloana | X | ||
| b) Joc excesiv radial al centrului ghidonului/volanului în raport cu coloana | X | |||||
| c) Joc anormal în cuplajul elastic sau cardanic sau cuplaj deteriorat | X | |||||
| d) Fixare necorespunzătoare Risc foarte mare de desprindere | X | X | ||||
| e) Reparație necorespunzătoare/modificare nesigură^2) | X | |||||
| f) Cadru furcă corodat excesiv sau deformat Cadru furcă montat necorespunzător sau fisurat | X | X | ||||
| g) Joc excesiv al furcii în cadru | X | |||||
| 2.3. | Joc în sistemul de direcție | Cu motorul în funcțiune în cazul vehiculelor cu servodirecție și cu roțile în poziție dreaptă, se rotește ușor ghidonul/volanul, în sensul acelor de ceasornic și invers, pe cât posibil fără a mișca roțile. Inspecția vizuală a mișcării libere | Joc excesiv al elementelor sistemului de direcție (de exemplu, un punct de pe coroana volanului poate fi rotit pe un arc de cerc pe o distanță mai mare de o cincime din diametrul volanului fără ca roțile directoare să se miște) sau neconformitate cu cerințele^1) Siguranța este afectată. | X | X | |
| 2.4. | Aliniament roți | Verificarea aliniamentului roților Control vizual | Roți nealiniate în mod evident | X | ||
| 2.6. | Servodirecție electronică (EPS) | Inspecție vizuală și verificarea concordanței dintre unghiul ghidonului/volanului și unghiul roților în momentul pornirii sau opririi motorului și/sau prin utilizarea interfeței electronice a vehiculului (dacă este posibil) | a) Martorul indicator de defecțiuni (MIL) al servodirecției electronice (EPS) indică o funcționare defectuoasă a sistemului. | X | ||
| b) Neconcordanță între unghiul volanului și unghiul roților Direcția afectată | X | X | ||||
| c) Nefuncționare a servodirecției | X | |||||
| d) Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului. | X | |||||
| 3. VIZIBILITATE | ||||||
| 3.1. | Câmp de vizibilitate | Inspecție vizuală de pe șa sau de la postul de conducere | Obstrucționarea câmpului de vizibilitate al conducătorului care îi afectează vederea în față sau lateral (în afara zonei de baleiaj a ștergătoarelor de parbriz) Zona din raza de acțiune a ștergătoarelor de parbriz afectată sau oglinzile exterioare nevizibile | X | X | |
| 3.2. | Stare geamuri (inclusiv parbriz) | Inspecție vizuală Evaluare conform lit. D din anexa nr. 2 la RNTR 1 | a) Geam fisurat sau decolorat în afara zonei de baleiaj a ștergătoarelor de parbriz Zona din raza de acțiune a ștergătoarelor de parbriz afectată sau nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare prin oglinzile exterioare | X | X | |
| b) Geam cu transparență neconformă cu specificațiile cerințelor^1) Transparență neconformă cu specificațiile cerințelor^1) în zona din raza de acțiune a ștergătoarelor de parbriz sau pentru geamurile laterale față (nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare prin oglinzile exterioare) | X | X | ||||
| c) Geam în stare inacceptabilă (spart, cu acoperire/folie necertificată/neomologată) Vizibilitatea în interiorul razei de acțiune a ștergătoarelor de parbriz diminuată semnificativ | X | X | ||||
| 3.3. | Oglinzi sau dispozitive retrovizoare | Inspecție vizuală și funcțională de la postul de conducere | a) Oglindă sau dispozitiv lipsă sau nemontat în conformitate cu cerințele^1) (există cel puțin două oglinzi sau dispozitive retrovizoare) Mai puțin de două oglinzi sau dispozitive retrovizoare | X X | ||
| b) Oglindă sau dispozitiv ușor deteriorat sau fixat necorespunzător Oglindă sau dispozitiv nefuncțional, puternic deteriorat, fixat necorespunzător, cu risc de cădere | X | X | ||||
| d) Oglindă suplimentară la autovehiculele destinate învățării conducerii auto deteriorată, montată necorespunzător Oglindă suplimentară la autovehiculele destinate învățării conducerii auto lipsă | X | X | ||||
| 3.4. | Ștergătoare de parbriz | Inspecție vizuală și funcțională | a) Ștergător nefuncțional, lipsă sau neconform cu cerințele^1) | X | ||
| b) Lamela ștergătorului deteriorată Lamela ștergătorului lipsă sau deteriorată excesiv | X | X | ||||
| 3.5. | Spălător de parbriz | Inspecție vizuală și funcțională | Spălătorul nu funcționează corespunzător (lichidul de spălare lipsește, dar pompa funcționează sau jetul de apă este direcționat necorespunzător). Nefuncționare spălător | X | X | |
| 3.6. | Sistem de dezaburire | Inspecție vizuală și funcțională | Sistem care nu funcționează corespunzător sau este deteriorat. | X | ||
| 4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE | ||||||
| 4.1. Faruri | ||||||
| 4.1.1. | Stare și funcționare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Far/Sursă de lumină defect(ă) (pentru faruri multiple/surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcționează) Far singular/Sursă de lumină singular(ă) defect(ă); în cazul LED vizibilitate foarte afectată | X | X | |
| b) Defecțiune ușoară a sistemului de proiecție (dispozitiv reflectorizant și dispersoare) Funcționare defectuoasă sau lipsa sistemului de proiecție (dispozitiv reflectorizant și dispersoare) | X | X | ||||
| c) Far fixat necorespunzător | X | |||||
| d) Lipsă far | X | |||||
| 4.1.2. | Orientare (+E) | Inspecție vizuală și funcțională Se determină centrul de focalizare orizontal al fiecărui far cu lumină de întâlnire cu ajutorul aparatului de control al farurilor sau prin utilizarea interfeței electronice a vehiculului (dacă este posibil). | a) Far reglat necorespunzător (centrul de focalizare al unui far nu se încadrează în limitele stabilite în cerințe^1) | X | ||
| b) Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului. | X | |||||
| 4.1.3. | Comutare lumini | Inspecție vizuală și funcțională sau prin utilizarea interfeței electronice a vehiculului (dacă este posibil) | a) Comutator care nu funcționează în conformitate cu cerințele^1) (număr mai mic de faruri care funcționează concomitent) Depășirea luminozității maxime admise în partea din față (număr mai mare de faruri care funcționează concomitent) | X | X | |
| b) Dispozitiv de comandă defect | X | |||||
| c) Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului. | X | |||||
| 4.1.4. | Respectare cerințe^1) | Inspecție vizuală și funcțională | a) Far, culoare emisă, poziție, intensitate sau marcaj neconform cu cerințele^1) | X | ||
| b) Dispersor sau sursă de lumină obstrucționată, reducând intensitatea luminii sau modificând culoarea luminii emise | X | |||||
| c) Sursă de lumină și far incompatibile | X | |||||
| d) Faruri destinate conducerii pe partea stângă | X | |||||
| 4.1.5. | Dispozitiv de reglare pe verticală a farurilor (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecție vizuală și funcțională sau prin utilizarea interfeței electronice a vehiculului (dacă este posibil) | a) Dispozitivul nu funcționează. | X | ||
| b) Dispozitivul manual nu poate fi acționat de pe șa/ scaunul conducătorului auto. | X | |||||
| c) Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului. | X | |||||
| 4.1.6. | Dispozitiv de spălare a farurilor (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecție vizuală și funcțională, dacă este posibil | Ștergătorul și/sau spălătorul nu funcționează. În cazul lămpilor cu descărcare în gaz | X | X | |
| 4.2. Lămpi de poziție față, spate și lămpi/lumini pentru circulația pe timp de zi | ||||||
| 4.2.1. | Stare și funcționare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Sursă de lumină defectă (în cazul surselor luminoase cu diode luminiscente - LED nu se consideră defect dacă funcționează minimum 50% din acestea, constituite într-un grup compact) | X | ||
| b) Dispersor spart sau lipsă | X | |||||
| c) Lampă fixată nesigur Risc foarte mare de desprindere | X | X | ||||
| d) Lipsă lampă | X | |||||
| 4.2.2. | Comutare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Funcționarea comutatorului nu este în conformitate cu cerințele^1). Lămpile de poziție spate se sting când farurile sunt aprinse. | X X | ||
| b) Comutator defect, nu funcționează. | X | |||||
| 4.2.3. | Respectare cerințe^1) | Inspecție vizuală și funcțională | a) Lampă, culoare emisă, poziție, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerințele^1) Lumină roșie în față sau lumină albă în spate; intensitate luminoasă redusă puternic | X | X | |
| b) Dispersor sau sursă de lumină obstrucționată, reducând intensitatea luminii, luminozitatea sau modificând culoarea luminii emise Lumină roșie în față sau lumină albă în spate; intensitate luminoasă redusă puternic | X | X | ||||
| 4.3. Lămpi de frânare | ||||||
| 4.3.1. | Stare și funcționare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Sursă de lumină defectă (pentru surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcționează) Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED, funcționează mai puțin de 2/3) Nicio sursă de lumină nu funcționează. | X | X | X |
| b) Dispersor ușor deteriorat (fără influență asupra luminii emise) Dispersor deteriorat semnificativ (afectează lumina emisă) | X | X | ||||
| c) Lampă fixată nesigur Risc foarte mare de desprindere | X | X | ||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.3.2. | Comutare | Inspecție vizuală și funcțională sau prin utilizarea interfeței electronice a vehiculului (dacă este posibil) | a) Funcționarea comutatorului nu este în conformitate cu cerințele^1). Funcționare întârziată Complet nefuncțional | X | X | X |
| b) Funcționarea dispozitivului de comandă este afectată. | X | |||||
| c) Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului. | X | |||||
| d) Lampa pentru frâna de urgență nu funcționează sau nu funcționează corect. | X | |||||
| 4.3.3. | Respectare cerințe^1) | Inspecție vizuală și funcțională | Lampă, culoare emisă, poziție, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerințele^1) Lumină albă în spate; intensitate luminoasă redusă puternic | X | X | |
| 4.4. Lămpi indicatoare de direcție și de avarie | ||||||
| 4.4.1. | Stare și funcționare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Sursă de lumină defectă (pentru surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcționează) Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED, funcționează mai puțin de 2/3) | X | X | |
| b) Dispersor ușor deteriorat (fără influență asupra luminii emise) Dispersor deteriorat semnificativ (afectează lumina emisă) | X | X | ||||
| c) Lampă fixată nesigur Risc foarte mare de desprindere | X | X | ||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.4.2. | Comutare | Inspecție vizuală și funcțională | Funcționarea comutatorului nu este în conformitate cu cerințele^1). Complet nefuncțional | X | X | |
| 4.4.3. | Respectare cerințe^1) | Inspecție vizuală și funcțională | Lampă, culoare emisă, poziție, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerințele^1) | X | ||
| 4.4.4. | Frecvență semnal luminos | Inspecție vizuală și funcțională | Frecvența semnalului luminos neconformă cu cerințele^1) (frecvența diferă cu mai mult de 25%) | X | ||
| 4.5. Faruri și lămpi de ceață | ||||||
| 4.5.1. | Stare și funcționare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Sursă de lumină defectă (pentru surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcționează) Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED, funcționează mai puțin de 2/3) | X | X | |
| b) Dispersor ușor deteriorat (fără influență asupra luminii emise) Dispersor deteriorat semnificativ (afectează lumina emisă) | X | X | ||||
| c) Far/Lampă fixat(ă) nesigur Risc foarte mare de desprindere sau de orbire a traficului din sens opus | X | X | ||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.5.3. | Comutare | Inspecție vizuală și funcțională | Funcționarea comutatorului nu este în conformitate cu cerințele^1). Complet nefuncțional | X | X | |
| 4.5.4. | Respectare cerințe^1) | Inspecție vizuală și funcțională | a) Far/Lampă, culoare emisă, poziție, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerințele^1) | X | ||
| b) Sistemul nu funcționează în conformitate cu cerințele^1). | X | |||||
| 4.6. Lămpi de mers înapoi | ||||||
| 4.6.1. | Stare și funcționare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Sursă de lumină defectă | X | ||
| b) Dispersoare defecte | X | |||||
| c) Lampă fixată nesigur Risc foarte mare de desprindere | X | X | ||||
| d) Lipsă lampă | X | |||||
| 4.6.2. | Respectare cerințe^1) | Inspecție vizuală și funcțională | a) Lampă, culoare emisă, poziție, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerințele^1) | X | ||
| b) Funcționarea sistemului nu este în conformitate cu cerințele^1). | X | |||||
| 4.6.3. | Comutare | Inspecție vizuală și funcțională | Funcționarea comutatorului nu este în conformitate cu cerințele^1). Lampa de mers înapoi poate fi aprinsă fără ca schimbătorul să se afle în poziția de mers înapoi. | X | X | |
| 4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate | ||||||
| 4.7.1. | Stare și funcționare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Lampă care proiectează lumina direct în spate sau lumină albă în spate | X | ||
| b) Sursă de lumină defectă (surse de lumină multiple) Sursă de lumină defectă (sursă de lumină unică) | X | X | ||||
| c) Lampă fixată nesigur Risc foarte mare de desprindere | X | X | ||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.7.2. | Respectare cerințe^1) | Inspecție vizuală și funcțională | Funcționarea comutatorului nu este în conformitate cu cerințele^1). | X | ||
| 4.8. Catadioptri | ||||||
| 4.8.1. | Stare | Inspecție vizuală | a) Echipament reflectorizant defect sau deteriorat Capacitatea de reflexie este diminuată | X | X | |
| b) Element reflectorizant fixat nesigur Se poate desprinde. | X | X | ||||
| 4.8.2. | Respectare cerințe^1) | Inspecție vizuală A se vedea anexa nr. 15 la RNTR 1. | Dispozitiv, culoare reflectată sau poziție neconformă cu cerințele^1) Dispozitiv neomologat, lipsă sau reflectând culoarea roșie spre față sau culoarea albă spre spate | X | X | |
| 4.9. Martori luminoși obligatorii pentru sistemul de iluminare | ||||||
| 4.9.1. | Stare și funcționare | Inspecție vizuală și funcțională | Nu funcționează. Nu funcționează pentru faza lungă sau pentru lampa de ceață spate. | X | X | |
| 4.9.2. | Respectare cerințe^1) | Inspecție vizuală și funcțională | Neconform cu cerințele^1) | X | ||
| 4.10. | Conexiuni electrice între autovehiculul tractor și remorcă | Inspecție vizuală; dacă este posibil, se verifică continuitatea electrică a conexiunii. | a) Componente fixe atașate necorespunzător Priză cu fixare necorespunzătoare | X | X | |
| b) Izolație deteriorată Poate provoca scurtcircuit. | X | X | ||||
| c) Funcționare necorespunzătoare a conexiunilor electrice ale remorcii sau ale vehiculului tractor Luminile de frână ale remorcii nu funcționează deloc. | X | X | ||||
| 4.11. | Cablaj electric | Inspecție vizuală, inclusiv în compartimentul motor | a) Cablaj electric fixat necorespunzător Prinderi slăbite, care ating muchii ascuțite, conectori ce se pot deconecta. Cablajul poate atinge părți fierbinți, componente în mișcare de rotație sau solul, conectori deconectați (pentru sistemele de frânare și de direcție). | X | X | X |
| b) Cablaj electric ușor deteriorat Cablaj electric foarte deteriorat Cablaj electric extrem de deteriorat (pentru sistemele de frânare și de direcție) | X | X | X | |||
| c) Izolație deteriorată Poate provoca scurtcircuit. Risc major de incendiu, formare de scântei | X | X | X | |||
| 4.12. | Lămpi și catadioptri facultativi | Inspecție vizuală și funcțională | a) Lampă/Catadioptru montat neconform cu cerințele^1) Lumină emisă/reflectată roșie în față sau albă în spate | X | X | |
| b) Lampa nu funcționează în conformitate cu cerințele^1). Numărul farurilor care se aprind simultan depășește luminozitatea permisă. Lumină emisă/reflectată roșie în față sau albă în spate | X | X | ||||
| c) Lampă/Catadioptru fixat necorespunzător Risc foarte mare de desprindere | X | X | ||||
| 4.13. | Baterie (baterii) de acumulatori | Inspecție vizuală | a) Fixată necorespunzător Fixată necorespunzător încât poate provoca scurtcircuit | X | X | |
| b) Scurgeri reduse de electrolit Scurgeri majore de electrolit | X | X | ||||
| c) Comutator defect (dacă este necesar) | X | |||||
| d) Siguranțe improvizate sau defecte (dacă sunt necesare) | X | |||||
| e) Ventilație necorespunzătoare (dacă este prevăzută) | X | |||||
| 4.14 | Caseta ȘCOALĂ | Inspecție vizuală și funcțională | a) Sursă de lumină defectă | X | ||
| b) Caseta lipsă sau deteriorată | X | |||||
| c) Caseta fixată nesigur Risc foarte mare de desprindere | X | X | ||||
| d) Caseta nu funcționează corespunzător la comutarea luminilor de poziție și a farurilor. | X | |||||
| e) Caseta necertificată, montată necorespunzător | X | |||||
| 5. PUNȚI, JANTE, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE | ||||||
| 5.1. Punți (axe) | ||||||
| 5.1.1. | Punți (axe) (+E) | Inspecție vizuală utilizând, dacă este posibil, un detector de jocuri sau un cric | a) Punte (axă) deformată sau fisurată | X | ||
| b) Fixare nesigură pe vehicul Stabilitate afectată, funcționalitate afectată: joc excesiv în punctele de fixare | X | X | ||||
| c) Modificare nesigură^2) Stabilitatea afectată, funcționalitatea afectată, spațiu insuficient față de alte componente sau față de sol | X | X | ||||
| 5.1.2. | Fuzetă (+E) | Inspecție vizuală utilizând, dacă este posibil, un detector de jocuri sau un cric Se aplică o forță laterală sau verticală pe fiecare roată și se evaluează jocul dintre portfuzetă și axul fuzetei. | a) Fuzetă fisurată | X | ||
| b) Uzură excesivă a pivotului fuzetei sau a bucșelor Posibilitate de desprindere; stabilitatea direcțională afectată | X | X | ||||
| c) Mișcare excesivă între fuzetă și puntea rigidă Posibilitate de slăbire sau desprindere; stabilitatea direcțională afectată | X | X | ||||
| d) Joc al pivotului fuzetei în punte Posibilitate de slăbire sau desprindere; stabilitatea direcțională afectată | X | X | ||||
| 5.1.3. | Rulmenți roți (+E) | Inspecție vizuală utilizând, dacă este posibil, un detector de jocuri sau un cric Se rotește fiecare roată. Se aplică o forță laterală sau verticală la fiecare roată și se constată mișcarea relativă dintre roată și fuzetă. | a) Joc excesiv în rulment Stabilitatea direcțională afectată; pericol de distrugere | X | X | |
| b) Rulment prea strâns, gripat Pericol de supraîncălzire; pericol de distrugere | X | X | ||||
| 5.2. Roți, jante și anvelope | ||||||
| 5.2.1. | Butuc roată | Inspecție vizuală | a) Prezon sau piuliță de fixare a roții lipsă sau strâns slab Prezoane sau piulițe lipsă la aceeași roată sau strânse slab, astfel încât afectează foarte grav siguranța rutieră | X | X | |
| b) Butuc uzat sau deteriorat Butuc uzat sau deteriorat într-un mod care afectează fixarea sigură a jantei | X | X | ||||
| 5.2.2. | Jante | Inspecție vizuală a ambelor părți ale fiecărei roți (dacă este posibil) | a) Jantă fisurată sau cu defect de sudură | X | ||
| c) Jantă deformată excesiv sau uzată în zona găurilor de prindere pe butuc Este afectată prinderea sigură de butuc; este afectată prinderea sigură a anvelopei | X | X | ||||
| d) Dimensiunile jantei și compatibilitatea cu anvelopa nu sunt în conformitate cu documentele sau cu cerințele^1). | X | |||||
| e) Spițe rupte, deformate sau lipsă (autovehicule cu două sau trei roți) Este afectată conducerea în siguranță a autovehiculului. | X | X | ||||
| f) Valvă anvelopă deteriorată (autovehicule cu două sau trei roți) | X | |||||
| 5.2.3. | Anvelope (+E) | Inspecție vizuală a întregii anvelope prin deplasarea vehiculului înainte și înapoi În cazul utilizării unui cric, inspecție vizuală prin rotirea roții Conform lit. F din anexa nr. 2 la RNTR 1/lit. D din anexa nr. 1 la RNTR 1 (pentru autovehicule cu două sau trei roți) | a) Dimensiunea anvelopei, indicele de sarcină sau indicele de viteză, marca de omologare nu sunt conforme cu documentele sau cu cerințele^1). Indice de sarcină sau de viteză necorespunzător pentru utilizare, anvelopa atinge alte părți fixe ale vehiculului, afectând conducerea în siguranță. | X | X | |
| b) Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeași axă sau pe roțile jumelate | X | |||||
| c) Anvelope de construcție diferită (radial sau diagonal) pe aceeași axă | X | |||||
| d) Anvelope grav deteriorate sau cu tăieturi Cord vizibil sau deteriorat | X | X | ||||
| e) Indicatorul de uzură al profilului anvelopei devine expus. Adâncimea profilului principal (zona centrală de 3/4 din lățimea benzii de rulare) mai mică de 1,6 mm (pentru tractoare: 2 mm la anvelopele cu diametrul jantei până la 20“ inclusiv sau 4 mm la anvelopele cu diametrul jantei peste 20“) | X | X | ||||
| f) Anvelopa se freacă de alte componente (dispozitive flexibile antiîmproșcare). Anvelopa se freacă de alte componente (nu este periclitată conducerea în siguranță). | X | X | ||||
| g) Anvelopă reșapată neconformă cu cerințele^1) Stratul de protecție al cordului afectat | X | X | ||||
| h) Sistemul de monitorizare a presiunii anvelopelor funcționează defectuos sau una dintre anvelope este dezumflată în mod evident. Nefuncționare evidentă a sistemului | X | X | ||||
| i) Uzură neuniformă pronunțată a anvelopei pe banda de rulare (doar pentru autovehicule cu două sau trei roți ) | X | |||||
| 5.3. Suspensie | ||||||
| 5.3.1. | Arcuri (+E) | Inspecție vizuală utilizând, dacă este posibil, un detector de jocuri sau un cric | a) Arc fixat nesigur pe șasiu, cadru sau punte Mișcare relativă vizibilă Prinderi foarte slăbite | X | X | |
| b) O componentă a arcului deteriorată sau fisurată Foaia de arc principală sau foile de arc secundare foarte afectate | X | X | ||||
| c) Lipsă arc Foaia de arc principală sau foile de arc secundare foarte afectate | X | X | ||||
| d) Modificare nesigură^2) Distanță insuficientă față de alte componente ale vehiculului; arcurile nu funcționează | X | X | ||||
| 5.3.2. | Amortizoare (+E) | Inspecție vizuală utilizând, dacă este posibil, un detector de jocuri sau un cric. | a) Amortizor fixat nesigur pe șasiu, cadru sau punte Prinderea amortizorului slăbită | X | X | |
| b) Amortizor deteriorat prezentând scurgeri importante sau funcționare necorespunzătoare | X | |||||
| c) Lipsă amortizor | X | |||||
| 5.3.3. | Bare de torsiune, bielete antiruliu, bară stabilizatoare, basculă, brațe ale suspensiei (+E) | Inspecție vizuală utilizând, dacă este posibil, un detector de jocuri sau un cric. | a) Fixare necorespunzătoare a unei componente pe șasiu, cadru sau punte Posibilitate de desprindere; stabilitatea direcțională afectată | X | X | |
| b) Componentă deteriorată sau corodată excesiv Stabilitatea componentei este afectată sau componentă fisurată | X | X | ||||
| c) Modificare nesigură^2) Distanță prea mică față de alte componente ale vehiculului; sistemul nu funcționează. | X | X | ||||
| d) Lipsă bară stabilizatoare (dacă a fost prevăzută de producător). | X | |||||
| 5.3.4. | Articulații suspensie (+E) | Inspecție vizuală utilizând, dacă este posibil, un detector de jocuri sau un cric. | a) Uzură excesivă a pivotului fuzetei și/sau a unei bucșe sau a unei articulații a suspensiei Posibilitate de desprindere; stabilitatea direcțională afectată | X | X | |
| b) Burduf de protecție la praf deteriorat semnificativ Burduf de protecție la praf lipsă sau spart | X | X | ||||
| 5.3.5. | Suspensie pneumatică | Inspecție vizuală și auditivă | a) Sistem nefuncțional | X | ||
| b) Orice componentă deteriorată, defectă sau modificată care afectează funcționarea sistemului. Funcționarea sistemului afectată puternic | X | X | ||||
| c) Pierderi de aer audibile | X | |||||
| 6. Șasiu, cadru și elemente atașate șasiului | ||||||
| 6.1. Caroserie autoportantă, șasiu, cadru și accesorii | ||||||
| 6.1.1. | Stare generală (+E) | Inspecție vizuală Coroziunile se vor evalua conform procedurii prevăzute la lit. G din anexa nr. 2 la RNTR 1 | a) Fisură sau deformare ușoară a lonjeroanelor sau a traverselor Fisură sau deformare gravă a lonjeroanelor sau a traverselor | X | X | |
| b) Plăci de ranforsare sau prinderi nesigure Majoritatea prinderilor slăbite; rezistență insuficientă a pieselor | X | X | ||||
| c) Coroziune excesivă care afectează rigiditatea ansamblului Rezistență insuficientă a pieselor | X | X | ||||
| d) Praguri, contrapraguri, contraaripi corodate excesiv | X | |||||
| 6.1.2. | Tubulatură de evacuare, amortizoare de zgomot | Inspecție vizuală și auditivă cu motorul în funcțiune | a) Sistem de evacuare fixat necorespunzător sau neetanș | X | ||
| b) Gazele de evacuare pătrund în habitaclu. Periclitarea sănătății persoanelor aflate la bord | X | X | ||||
| c) Lipsă element din tubulatura de evacuare | X | |||||
| d) Tubulatura de evacuare nu este poziționată corespunzător. | X | |||||
| 6.1.3. | Rezervor și conducte sau racorduri de combustibil (inclusiv rezervor și conducte de combustibil pentru dispozitivul de încălzire) (+E) | Inspecție vizuală În cazul sistemelor GPL/GNC, cu ajutorul dispozitivelor de detectare a scurgerilor | a) Rezervor, conducte sau racorduri fixate necorespunzător, creând un risc deosebit de incendiu | X | ||
| b) Scurgeri de combustibil sau capacul de la rezervor lipsă sau neetanș Risc de incendiu; pierdere importantă de substanțe periculoase | X | X | ||||
| c) Conductă sau racord uzat din cauza frecării Conductă sau racord deteriorat | X | X | ||||
| d) Funcționare necorespunzătoare a robinetului de oprire a combustibilului (dacă este prevăzut). | X | |||||
| e) Risc de incendiu datorat: - scurgerilor de combustibil; - protecției necorespunzătoare a rezervorului de combustibil sau a sistemului de evacuare; - stării compartimentului motor | X | |||||
| f) Sistem GPL/GNC/GNL sau pentru hidrogen neconform cu cerințele, oricare parte a sistemului este defectă^1) | X | |||||
| g) Plăcuță cu data omologării rezervorului GPL lipsă ori cu data respectivă ilizibilă; etichetă sau inscripție poansonată cu data-limită de expirare a valabilității rezervorului GNC lipsă ori cu data respectivă ilizibilă | X | |||||
| h) Sistem GPL/GNC/GNL sau pentru hidrogen neomologat ori necertificat | X | |||||
| i) Lipsă rezervor corespunzător fiecărui combustibil menționat în CIV | X | |||||
| j) Rezervor GPL cu vechime mai mare de 10 ani față de data omologării poansonată; rezervor GNC cu vechime mai mare decât data-limită de expirare a valabilității de pe etichetă sau poansonată | X | |||||
| k) Carcasă multisupapă neetanșă, fisurată sau fără capac | X | |||||
| l) Tubulatură pentru evacuarea scăpărilor de GPL/GNC/GNL neetanșă ori nefixată | X | |||||
| m) Țevi pentru GPL din cupru fără înveliș de protecție din cauciuc sau plastic Racorduri GPL sudate sau lipite pe țevi; racorduri GNC lipite pe țevi | X | X | ||||
| n) Rezervor suplimentar care nu este menționat în CIV | X | |||||
| o) Alimentare dintr-un rezervor improvizat, altul decât cel destinat | X | |||||
| 6.1.4. | Bare de protecție și dispozitive de protecție antiîmpănare spate (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecție vizuală | Fixare slăbită sau deteriorare care poate cauza accidente la contact Componente care se pot desprinde; funcționalitate puternic afectată | X | X | |
| 6.1.5. | Suport pentru roata de rezervă (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecție vizuală | a) Suportul nu este într-o stare corespunzătoare. | X | ||
| b) Suport fisurat sau fixat nesigur | X | |||||
| c) Roată de rezervă fixată nesigur pe suport Risc foarte mare de desprindere | X | X | ||||
| 6.1.6. | Dispozitiv de cuplare și dispozitiv de remorcare (+E) | Inspecție vizuală urmărind cu atenție uzura și funcționarea corespunzătoare a oricărui dispozitiv de siguranță montat și/sau prin utilizarea calibrelor de măsurare sau a șublerului Verificare și evaluare conform procedurii prevăzute la lit. H din anexa nr. 2 la RNTR 1 | a) Componentă deteriorată, defectă sau fisurată (dacă nu este utilizată) Componentă deteriorată, defectă sau fisurată (dacă este utilizată) | X | X | |
| b) Uzură excesivă a unei componente Limita de uzură depășită | X | X | ||||
| c) Prindere necorespunzătoare a dispozitivului de cuplare Prindere necorespunzătoare a dispozitivului de cuplare, cu risc foarte mare de desprindere | X | X | ||||
| d) Orice dispozitiv de siguranță lipsă, sau care nu funcționează corespunzător | X | |||||
| e) Nefuncționarea oricărui indicator de cuplare | X | |||||
| f) Obstrucționarea plăcii de înmatriculare sau a oricărei lămpi (atunci când dispozitivul de cuplare nu este utilizat). Placa cu numărul de înmatriculare nu este vizibilă integral (atunci când dispozitivul de cuplare nu este utilizat). | X | X | ||||
| g) Modificare nesigură^2) (piese secundare) Modificare nesigură^2) (piese principale) | X | X | ||||
| h) Cuplare prea slabă sau incompatibilă | X | |||||
| i) Dispozitiv de cuplare remorcă neomologat/necertificat | X | |||||
| 6.1.7. | Transmisie | Inspecție utilizând un cric Se verifică zona ambreiajului, a cutiei de viteze, diferențialului (dacă este posibil). Se verifică inclusiv dubla comandă pentru ambreiaj în cazul autovehiculelor ȘCOALĂ. | a) Șurub de siguranță slăbit sau lipsă Șurub de siguranță slăbit sau lipsă, astfel încât afectează foarte grav siguranța rutieră. | X | X | |
| b) Lagărele arborilor de transmisie uzate excesiv Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare | X | X | ||||
| c) Uzură excesivă a articulațiilor cardanice sau a lanțurilor/curelelor de transmisie Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare | X | X | ||||
| d) Cuplaje flexibile deteriorate Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare | X | X | ||||
| e) Arbore deteriorat sau îndoit | X | |||||
| f) Carcasa lagărului fisurată sau fixată necorespunzător Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare | X | X | ||||
| g) Element de protecție contra prafului deteriorat semnificativ Element de protecție la praf lipsă sau spart | X | X | ||||
| h) Modificare neautorizată a sistemului de transmisie sau a elementelor de comandă | X | |||||
| i) Scurgeri importante de lichid, ulei de transmisie (se formează picături) | X | |||||
| j) Comandă ambreiaj fixată necorespunzător, lipsă element de asigurare comandă | X | |||||
| k) Lipsă transmisie longitudinală sau a arborilor planetari la una din punțile autovehiculului în cazul autovehiculelor cu tracțiune integrală | X | |||||
| 6.1.7.1. | Funcționare, transmisie | Inspecție funcțională | Funcționare necorespunzătoare | X | ||
| 6.1.8. | Suporți motor | Inspecție vizuală | Suport motor deteriorat grav și evident Suport motor slăbit sau rupt | X | X | |
| 6.1.8.1. | Stare ventilator | Inspecție vizuală | Ventilator deteriorat, paletă ventilator fisurată | X | ||
| 6.1.8.2. | Stare, fixare componente pentru alimentarea duală a motorului | Inspecție vizuală | a) Reductor-vaporizator GPL, regulator GNC sau unitate de control electronic fără marcaj conform Regulamentului CEE-ONU nr. 67 sau nr. 110 | X | ||
| b) Reductor-vaporizator GPL, regulator GNC sau alte componente (GPL/GNC/GNL) poziționate sau fixate necorespunzător | X | |||||
| 6.1.9. | Performanțe motor | Inspecție vizuală și/sau prin utilizarea interfeței electronice (dacă este posibil). | a) Unitate de comandă modificată, afectând siguranța și/sau mediul | X | ||
| b) Modificarea motorului sau a anexelor acestuia, afectând siguranța și/sau mediul | X | |||||
| 6.2. Cabină conducător auto și caroserie | ||||||
| 6.2.1. | Stare (inclusiv ataș) (+E) | Inspecție vizuală Verificare și evaluare conform procedurii prevăzute la lit. G din anexa nr. 2 la RNTR 1 | a) Panou fixat necorespunzător sau deteriorat ori element care poate provoca răniri. Se poate desprinde. | X | X | |
| b) Montant nesigur (deformat, corodat excesiv sau fisurat, care poate genera deschiderea accidentală a capotelor sau a obloanelor). Stabilitate afectată | X | X | ||||
| c) Pătrunderea de emisii de gaze ale motorului sau de gaze de evacuare Periclitarea sănătății persoanelor aflate la bord | X | X | ||||
| d) Reparație necorespunzătoare/modificare nesigură^2) Spațiu insuficient față de drum sau de piesele aflate în mișcare | X | X | ||||
| e) Caroserie, cabină incompletă sau deteriorată | X | |||||
| f) Caroserie și cabină corodate excesiv | X | |||||
| g) Mecanism de zăvorâre defect sau lipsă (dacă a fost prevăzut de producător) | X | |||||
| h) Dispozitiv de cuplare ataș necorespunzător | X | |||||
| 6.2.2. | Montare (+E) | Inspecție vizuală în zonele de control Se vor face verificări și evaluări conform procedurii prevăzute la lit. G din anexa nr. 2 la RNTR 1 | a) Caroserie sau cabină nesigură Stabilitatea este afectată. | X | X | |
| b) Caroserie/cabină în mod evident centrată necorespunzător pe șasiu | X | |||||
| c) Fixare nesigură sau lipsă element de fixare a caroseriei/cabinei pe șasiu sau pe traverse, dar simetria este asigurată. Fixare nesigură sau lipsă element de fixare a caroseriei/cabinei pe șasiu sau pe traverse, astfel încât siguranța rutieră este pusă în pericol. | X | X | ||||
| d) Corodare excesivă în punctele de fixare pe caroseria autoportantă Stabilitate afectată | X | X | ||||
| 6.2.3. | Uși și dispozitive de închidere uși | Inspecție vizuală și funcțională Se vor face verificări și evaluări conform procedurii prevăzute la lit. G din anexa nr. 2 la RNTR 1. | a) Ușă care nu se deschide sau nu se închide corespunzător. | X | ||
| b) Ușă care se poate deschide accidental sau care nu rămâne închisă (uși glisante). Ușă care se poate deschide accidental sau care nu rămâne închisă (uși pivotante). | X | X | ||||
| c) Ușă, balama, dispozitiv de asigurare sau montant deteriorat Ușă, balama, dispozitiv de asigurare sau montant lipsă sau slăbit | X | X | ||||
| d) Uși corodate excesiv | X | |||||
| 6.2.4. | Podea (+E) | Inspecție vizuală utilizând un cric Se vor inspecta cu atenție mărită zonele de îmbinare ale podelei cu caroseria. Se vor face verificări și evaluări conform procedurii prevăzute la lit. G din anexa nr. 2 la RNTR 1. | Podea nesigură sau foarte deteriorată Podea instabilă | X | X | |
| 6.2.5. | Șa/Scaun conducător auto | Inspecție vizuală și funcțională | a) Șa/Scaun cu structură defectă Șa slăbită sau fixată necorespunzător/Scaun slăbit sau fixat necorespunzător | X | X | |
| b) Funcționare necorespunzătoare a mecanismului de reglare Șaua/Scaunul se mișcă sau spătarul scaunului nu poate fi fixat. | X | X | ||||
| 6.2.6. | Alte scaune (inclusiv scaunul din ataș) | Inspecție vizuală | a) Scaune defecte sau nesigure (piese secundare) Scaune defecte sau nesigure (piese principale) | X | X | |
| b) Scaune care nu au fost echipate în conformitate cu cerințele^1); numărul de scaune nu corespunde cu cel menționat în CIV; poziționare neconformă cu omologarea | X | |||||
| c) Scaune modificate sau neomologate | X | |||||
| 6.2.7. | Comenzile conducătorului auto | Inspecție vizuală și funcțională | Funcționare incorectă a oricărei comenzi necesare pentru operarea în siguranță a vehiculului Operarea în siguranță a vehiculului afectată | X | X | |
| 6.2.8. | Treptele și scara cabinei | Inspecție vizuală | a) Treaptă sau scară nesigură Stabilitate insuficientă | X | X | |
| b) Treaptă sau scară care poate provoca rănirea utilizatorilor | X | |||||
| 6.2.9. | Alte echipamente și accesorii interioare și exterioare | Inspecție vizuală | a) Fixare defectuoasă a unui accesoriu sau echipament | X | ||
| b) Accesorii sau echipamente neconforme cu cerințele^1) Element montat care poate provoca răniri; siguranța este afectată. | X | X | ||||
| c) Scurgeri reduse de la echipamentul hidraulic Scurgeri majore de substanțe periculoase | X | X | ||||
| 6.2.10. | Apărători de noroi (dacă au fost prevăzute de producător), aripi, dispozitive antiîmproșcare | Inspecție vizuală | a) Lipsă, fixate necorespunzător sau foarte corodate Pot provoca răniri; risc de desprindere. | X | X | |
| b) Spațiu insuficient față de anvelope/roți (dispozitive antiîmproșcare) Spațiu insuficient față de anvelope/roți (apărători) | X | X | ||||
| c) Neconforme cu cerințele^1) Acoperire insuficientă a profilului anvelopei | X | X | ||||
| 6.2.11. | Stativ, picior de sprijin (pentru mopede, motociclete) | Inspecție vizuală | a) Lipsă, prost fixat sau foarte corodat | X | ||
| b) Neconform cu cerințele^1) | X | |||||
| c) Risc de desfacere atunci când vehiculul se află în mișcare | X | |||||
| 6.2.12. | Mânere și suporturi pentru picioare (pentru mopede, motociclete, mototricicluri, cvadricicluri) | Inspecție vizuală | a) Lipsă, fixate necorespunzător sau foarte corodate | X | ||
| b) Neconforme cu cerințele^1) | X | |||||
| 7. ALTE ECHIPAMENTE | ||||||
| 7.1. Centuri de siguranță, catarame și sisteme de reținere | ||||||
| 7.1.1. | Siguranța montării centurilor de siguranță și a cataramelor aferente | Inspecție vizuală | a) Ancorare deteriorată excesiv Ancorare cu risc de desprindere | X | X | |
| b) Ancorare slăbită | X | |||||
| 7.1.2. | Stare centuri de siguranță, catarame | Inspecție vizuală și funcțională | a) Centură de siguranță obligatorie lipsă sau care nu a fost montată | X | ||
| b) Centură de siguranță deteriorată Orice tăietură sau urmă de supratensionare | X | X | ||||
| c) Centură de siguranță neconformă cu cerințele^1) | X | |||||
| d) Catarama centurii de siguranță deteriorată sau cu funcționare incorectă | X | |||||
| e) Retractorul centurii de siguranță deteriorat sau cu funcționare incorectă | X | |||||
| 7.1.3. | Limitatorul de sarcină al centurii de siguranță (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecție vizuală și/sau prin utilizarea interfeței electronice (dacă este posibil) | a) Limitator de sarcină lipsă în mod evident sau care nu este adecvat pentru vehiculul în cauză | X | ||
| b) Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului. | X | |||||
| 7.1.4. | Dispozitiv de pretensionare al centurii de siguranță (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecție vizuală și/sau prin utilizarea interfeței electronice (dacă este posibil) | a) Dispozitiv de pretensionare lipsă în mod evident sau care nu este adecvat pentru vehiculul în cauză | X | ||
| b) Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului. | X | |||||
| 7.1.5. | Airbaguri | Inspecție vizuală și/sau prin utilizarea interfeței electronice (dacă este posibil) | a) Airbag lipsă în mod evident sau care nu este adecvat pentru vehiculul în cauză | X | ||
| b) Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului. | X | |||||
| c) Airbag evident nefuncțional | X | |||||
| 7.1.6. | Sistem de reținere suplimentar (SRS) | Inspecția vizuală a martorului indicator de defecțiuni (MIL) și/sau prin utilizarea interfeței electronice (dacă este posibil) | a) Martorul indicator de defecțiuni (MIL) al SRS indică funcționarea defectuoasă a sistemului. | X | ||
| b) Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului. | X | |||||
| 7.2. | Stingător de incendiu | Inspecție vizuală | a) Lipsă | X | ||
| b) Neconform cu cerințele^1) | X | |||||
| 7.3. | Dispozitiv de închidere și dispozitiv antifurt | Inspecție vizuală și funcțională | a) Dispozitivul antifurt nu funcționează corespunzător. | X | ||
| b) Dispozitiv defect Închidere sau blocare inopinată | X | X | ||||
| 7.4. | Triunghiuri reflectorizante de presemnalizare | Inspecție vizuală | a) Lipsă sau incomplete | X | ||
| b) Neconforme cu cerințele^1) | X | |||||
| 7.5. | Trusă de prim ajutor | Inspecție vizuală | Lipsă, incompletă sau neconformă cu cerințele^1) | X | ||
| 7.6. | Cale de roată (dacă sunt obligatorii) | Inspecție vizuală A se vedea anexa nr. 14 la RNTR 1. | Lipsă sau în stare necorespunzătoare, stabilitate insuficientă sau dimensiune prea mică | X | ||
| 7.7. | Dispozitiv de avertizare acustică | Inspecție vizuală și funcțională | a) Nu funcționează corespunzător. Nu funcționează deloc. | X | X | |
| b) Dispozitiv de acționare fixat necorespunzător | X | |||||
| c) Neconform cu cerințele^1) Sunetul emis poate fi confundat cu sirenele oficiale. | X | X | ||||
| 7.8. | Vitezometru | Inspecție vizuală | a) Nu este montat conform cerințelor^1). Lipsă (dacă este obligatoriu) | X | X | |
| c) Insuficient iluminat Lipsa iluminării | X | X | ||||
| 7.9. | Tahograf (dacă este montat/obligatoriu conform legislației) | Inspecție vizuală | a) Nu este montat conform cerințelor^1). | X | ||
| b) Nu funcționează. | X | |||||
| c) Sigiliu lipsă sau deteriorat | X | |||||
| d) Placă de montare lipsă, ilizibilă sau cu termen de valabilitate expirat | X | |||||
| e) Falsificare sau manipulare evidentă | X | |||||
| f) Dimensiunea anvelopelor diferită de cea înscrisă pe placa de montare | X | |||||
| 7.11. | Odometru (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecție vizuală și/sau prin utilizarea interfeței electronice (dacă este posibil) | a) Manipulare evidentă (fraudă) pentru a reduce kilometrajul sau pentru a falsifica kilometrajul unui vehicul | X | ||
| b) Nefuncționare evidentă | X | |||||
| 7.12. | Sistem de control electronic al stabilității (ESC) (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecție vizuală și/sau prin utilizarea interfeței electronice (dacă este posibil) | a) Senzorul de turație de la roată lipsă sau deteriorat | X | ||
| b) Instalație electrică deteriorată | X | |||||
| c) Alte componente lipsă sau deteriorate | X | |||||
| d) Deteriorare sau funcționare necorespunzătoare a comutatorului | X | |||||
| e) Martorul indicator de defecțiuni (MIL) al ESC indică funcționarea necorespunzătoare a sistemului. | X | |||||
| f) Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului. | X | |||||
| 8. EMISII POLUANTE | ||||||
| 8.1. Zgomot | ||||||
| 8.1.1. | Sistem de reducere a zgomotului | Evaluare subiectivă | a) Nivel de zgomot excesiv | X | ||
| b) Orice parte a sistemului de reducere a zgomotului slăbită, lipsă, deteriorată, montată incorect sau modificată în mod evident astfel încât ar putea afecta în mod semnificativ nivelul de zgomot Risc foarte mare de cădere | X | X | ||||
| 8.2. Emisii de gaze de evacuare | ||||||
| 8.2.1. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin scânteie (MAS) | ||||||
| 8.2.1.1. | Echipament de control al emisiilor de gaze de evacuare | Inspecție vizuală | a) Echipament de control al emisiilor de gaze montat de producător lipsă, modificat sau defect în mod evident | X | ||
| b) Neetanșeități ce ar putea afecta măsurarea emisiilor | X | |||||
| 8.2.1.2. | Emisii de gaze (+E) | Control cu analizor de gaze pentru CO și HC la autovehiculele cu mas fără catalizator tricomponent și sondă lambda, la turația de mers în gol încet Control cu analizor de gaze pentru CO și HC la autovehiculele cu mas cu catalizator tricomponent și sondă lambda, la turația de mers în gol încet și la turația de mers în gol accelerat (min. 2.000 rot./min., max. 3.000 rot./min.) Verificarea HC se efectuează numai pentru funcționarea cu benzină. Nu se efectuează această probă pentru autovehiculele echipate cu motoare în doi timpi. Nu se efectuează această probă pentru mopede, motociclete, mototricicluri, cvadricicluri și tractoare. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat. La motoarele cu alimentare duală benzină/carburanți alternativi, controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcționare (dacă este posibil). Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcționarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD și a verificării funcționării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerințele specifice. A se vedea anexa nr. 13 la RNTR 1. | a) Fie emisiile de gaze depășesc nivelurile specifice stabilite de producător | X | ||
| b) Fie, în cazul în care aceste informații nu sunt disponibile, emisiile de CO_cor și HC depășesc: 1. pentru vehiculele care nu sunt controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor: - 4,5%; sau - 3,5%; pentru CO_cor, în funcție de data primei înmatriculări (data fabricației, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă), conform anexei nr. 13 la RNTR 1 - 1.000 ppm pentru HC; 2. pentru vehiculele controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor: - 0,5% la turația de mers în gol încet; și - 0,3% la turația de mers în gol accelerat; sau - 0,3% la turația de mers în gol încet; și - 0,2% la turația de mers în gol accelerat; pentru CO_cor, în funcție de nivelul de poluare menționat în CIV, conform anexei nr. 13 la RNTR 1 - 100 ppm pentru HC la turația de mers în gol accelerat. | X | |||||
| c) Coeficientul lambda nu se încadrează în domeniul 1±0,03 sau nu este conform cu valoarea specificată de producător la turația de mers în gol accelerat. | X | |||||
| d) Citirea OBD indică o funcționare necorespunzătoare. | X | |||||
| 8.2.2. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin comprimare (mac) | ||||||
| 8.2.2.1. | Echipament de control al emisiilor de gaze de evacuare | Inspecție vizuală | a) Echipament de control al emisiilor montat de producător lipsă sau defect în mod evident | X | ||
| b) Neetanșeități ce ar putea afecta măsurarea emisiilor | X | |||||
| 8.2.2.2. | Verificare opacitate (+E) | Control cu opacimetrul în accelerare liberă Se accelerează motorul de la turația de mers în gol încet la turația de regulator. Vehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 ianuarie 1980 sunt exceptate de la această verificare. Nu se efectuează această probă pentru mopede, motociclete, mototricicluri, cvadricicluri și tractoare. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat. Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcționarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD și a verificării funcționării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerințele specifice. A se vedea anexa nr. 13 la RNTR 1. | a) Opacitatea depășește nivelul înregistrat pe plăcuța producătorului de pe vehicul. | X | ||
| b) Dacă această informație nu este disponibilă, indicele de opacitate K depășește: 1. pentru autovehiculele echipate cu MAC supraalimentat: 3 m^-1 2. pentru autovehicule echipate cu MAC cu aspirație naturală: 2,5 m^-1 3. pentru autovehiculele prevăzute în anexa nr. 13 la RNTR 1: 1,5 m^-1 sau 0,7 m^-1 | X | |||||
| 8.4. Alte aspecte referitoare la mediu | ||||||
| 8.4.1. | Scurgeri de lichide | Inspecție vizuală | Orice scurgere în exces de lichid, cu excepția apei, care poate afecta mediul ambiant sau care reprezintă un factor de risc pentru ceilalți participanți la trafic Formare constantă de picături, care constituie un risc foarte mare | X | X | |
| 8.4.2. | Fum vizibil | Inspecție vizuală | Fum în exces de orice culoare | X | ||
| 9. ALTE VERIFICĂRI | ||||||
| 9.1. | Vehicul în ansamblu | Inspecție vizuală sau prin utilizarea unui echipament adecvat | a) Reparații sau modificări necorespunzătoare ale oricărei componente a vehiculului ce ar putea afecta semnificativ siguranța circulației pe drumurile publice | X | ||
| b) Orice defect suplimentar constatat ce ar putea afecta semnificativ siguranța circulației pe drumurile publice | X | |||||
^1) „Cerințe“ se referă la condițiile stabilite prin omologarea de tip și aplicabile la data omologării, primei înmatriculări, primei înregistrări sau primei puneri în exploatare ori la condițiile stabilite pentru echiparea ulterioară ori la legislația națională. Aceste motive de respingere se aplică numai în cazul în care a fost verificată conformitatea cu cerințele.
^2) „Modificare nesigură“ înseamnă o modificare care are un efect negativ asupra siguranței rutiere a vehiculului sau care are un efect negativ semnificativ asupra mediului.
NOTE
(+E) - verificare ce poate necesita utilizarea unui echipament specializat.
Reparație sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparație sau modificare cu efecte negative asupra siguranței rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomologate sau necertificate).
DMi (deficiențe minore) - deficiențele care nu au un efect semnificativ asupra siguranței vehiculului sau impact asupra mediului, precum și alte neconformități minore.
DMa (deficiențe majore) - deficiențele susceptibile să compromită siguranța vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să îi pună în pericol pe ceilalți participanți la trafic, precum și alte neconformități mai importante.
DP (deficiențe periculoase) - deficiențele care constituie un risc direct și imediat la adresa siguranței rutiere sau care au impact asupra mediului.
Un vehicul care prezintă deficiențe încadrabile la mai mult de o categorie de deficiențe este clasificat în categoria care corespunde deficienței mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficiențe la același element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficiențe ar genera un risc mai mare la adresa siguranței rutiere.
Prescurtări utilizate în tabel:
CI - certificat de înmatriculare;
CO - oxid de carbon;
CIV - cartea de identitate a vehiculului;
HC - hidrocarburi total;
GPL - gaz petrolier lichefiat (instalație de alimentare cu GPL);
GNC - gaz natural comprimat (instalație de alimentare cu GNC);
GNL - gaz natural lichefiat.
21.11.2018Anexa 1 a fost modificată de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 31 august 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 22 octombrie 2018
Anexa nr. 2
la reglementări*)
*)Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.
(față)
(verso)
21.11.2018Anexa nr. 2 a fost modificată de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 31 august 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 22 octombrie 2018
Anexa nr. 3
la reglementări
Abrogată.
Anexa 3 la reglementări a fost abrogată de pct. 26 al art. I din ORDINUL nr. 1.110 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 2 august 2012.
Anexa nr. 4
la reglementări
Abrogată.
Anexa 4 la reglementări a fost abrogată de pct. 26 al art. I din ORDINUL nr. 1.110 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 2 august 2012.