Ordin nr. 55 din 13 iunie 2008

Ordin nr. 55 din 13 iunie 2008 · Legislație

Văzând Referatul de aprobare nr. 20.121 din 10 iunie 2008, întocmit de Direcţia generală sanitară veterinară, Direcţia generală de inspecţii şi coordonare PIF, Direcţia de igienă şi sănătate publică şi Direcţia de control şi coordonare a activităţii farmaceutice veterinare din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 515/2008 pentru aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, precum şi alte acţiuni prevăzute în alte programe naţionale, precum şi a tarifelor aferente acestora pentru anul 2008,

în temeiul art. 3 alin. (3) şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin:

Articolul 1

Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2008, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Notă *) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 bis în afara abonamentului, care se poate achiziţiona de la Centrul de vânzări şi informare al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

Articolul 2

Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi institutele veterinare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Articolul 3

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Articolul 4

Norma sanitară veterinară privind măsurile generale de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 29/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 24 aprilie 2008, se completează după cum urmează:

–După articolul 10 se introduce un nou articol, articolul 10^1, cu următorul cuprins:

Art. 10^1. – (1) Prin excepţie de la prevederile art. 8 alin. (3) pct. (îi) şi ale art. 10 alin. (2), până la data de 1 ianuarie 2009 se pot utiliza şi alte tipuri de vaccinuri autorizate pentru comercializare.

(2)Prevederile menţionate la alin. (1) nu se aplică câinilor şi pisicilor care fac obiectul mişcărilor în scopuri comerciale sau necomerciale între statele membre.

Articolul 5

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Preşedintele

Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare

şi pentru Siguranţa Alimentelor,

Csutak-Nagy Laszlo

Bucureşti, 13 iunie 2008.

Nr. 55.

Anexa

NORME METODOLOGICE

de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire

şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale

la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2008

Notă

1.Mişcările interne de animale se efectuează pe baza notificării transportului prin INTRANET între DSVSA de la origine şi de la destinaţie. Notificarea către DSVSA de destinaţie se efectuează de către medicul veterinar oficial al DSVSA de la origine, la solicitarea medicului veterinar care a eliberat certificatul şi documentele de mişcare.

2.Probele biologice prelevate de către medicii veterinari oficiali la posturile de inspecţie la frontieră, de la animale vii importate din ţări terţe sunt analizate conform prevederilor Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 525/2003 pentru aprobarea normei sanitare veterinare ce stabileşte unele reguli detaliate cu privire la controalele veterinare pentru animale ce sunt importate din ţări terţe în România, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I a nr. 601 din 25 august 2003 care transpune Decizia Comisiei nr. 1997/794/CE care stabileşte anumite reguli detaliate pentru aplicarea Directivei Consiliului nr. 1991/496/CEE cu privire la controalele veterinare asupra animalelor vii importate din ţări terţe, în vederea verificării conformităţii cu cerinţele de sănătate stabilite în certificatul sanitar veterinar care însoţeşte transportul.

3.Prelevarea probelor de sânge pentru efectuarea examenelor de laborator se realizează utilizând vacutainere sterile.

4.În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale prezentului program, este necesară recoltarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări;

5.Formularele tipizate utilizate pentru înscrierea şi raportarea acţiunilor din prezentul program, se pun gratuit la dispoziţia medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi, de către DSVSA.

6.Acţiunile efectuate de medicii veterinari de liberă practică în caz de suspiciune sau confirmare a unei boli în care se instituie zone de protecţie şi supraveghere, sunt finanţate de la bugetul de stat.

7.Animalele vii importate din ţări terţe se supun regulilor de carantină profilactică timp de 30 de zile. Carantina profilactică reprezintă complexul de măsuri sanitare veterinare ce se aplică de către conducerea exploataţiei asupra animalelor nou introduse, în scopul depistării şi prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploataţie. Pentru efectuarea carantinei profilactice, proprietarul exploataţiei de animale este obligat să deţină locuri special amenajate în acest scop.

8.Animalele vii provenite din comerţul intracomunitar, se supun supravegherii sanitare veterinare conform legislaţiei specifice.

9.Din raţiuni de biosecuritate, acţiunile sanitare veterinare de supraveghere şi control al bolilor în exploataţiile comerciale pentru creşterea porcinelor şi a păsărilor, înregistrate/autorizate sanitar veterinar, se execută de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi organizaţi în condiţiile legii; monitorizarea şi controlul realizării acestor acţiuni este responsabilitatea directă a medicilor veterinari oficiali din cadrul autorităţilor sanitare veterinare competente.

10.Prin personal auxiliar oficial se înţelege personalul auxiliar autorizat în temeiul Regulamentului 854/2004/CE, să acţioneze în această calitate, numit de autoritatea competentă şi care lucrează sub autoritatea şi responsabilitatea unui medic veterinar oficial.

ABREVIERI

ANSVSA - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

DSVSA - Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti;

LSVSA - Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţean, respectiv a municipiului Bucureşti;

IDSA - Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală;

IISPV - Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară;

ICPBMV - Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar;

LNR - Laborator Naţional de Referinţă;

LCR - Laborator Comunitar de Referinţă;

CMVR - Colegiul Medicilor Veterinari din România;

UCPR - Uniunea Crescătorilor de Păsări din România;

DDD - Dezinfecţie, Dezinsecţie, Deratizare;

SRAAF - Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje;

UEC - Unitatea Epidemiologică Centrală;

PIF - Post de inspecţie la frontieră;

HACCP - Principiile privind analiza riscurilor şi punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control Point).

OIE - Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animală

OPIS

Capitolul ISupravegherea, profilaxia şi controlul bolilor la animale

Secţiunea 1Supravegherea, profilaxia şi controlul bolilor majore

Secţiunea 2Supravegherea, profilaxia şi controlul bolilor tumorale

Secţiunea 3Supravegherea, profilaxia şi controlul bolilor în funcţie de antecedentele epizootice

Secţiunea 4Supravegherea, profilaxia şi controlul bolilor transmisibile de la animale la om (zoonoze)

Secţiunea 5Supravegherea, profilaxia şi controlul tulburărilor genetice la animale

Secţiunea 6Acţiuni de protecţie ecologică

Secţiunea 7Acţiuni generale de medicină veterinară preventivă, de protecţie şi bunăstarea animalelor şi protecţia mediului

Secţiunea 8Supraveghere toxicologică

Secţiunea 9Acţiuni profilactice obligatorii pentru unele boli la animale

Secţiunea 10Activităţi de elaborare, omologare, evaluare, pregătire profesională, analiză, monitorizare în domeniul sanitar - veterinar

Capitolul IIExpertiza sanitară veterinară a alimentelor de origine animală şi a furajelor

Secţiunea 1Depistarea principalelor zoonoze

Secţiunea 2Controlul oficial în unităţile autorizate sanitar - veterinar

Secţiunea 3Controlul oficial în unităţile înregistrate sanitar - veterinar

Secţiunea 4Expertiza sanitară veterinară a alimentelor de origine animală prin examene de laborator obligatorii

Secţiunea 5Determinări rapide efectuate pe autolaborator în zonele de interes turistic sau alte programe de supraveghere de necesitate dispuse de ansvsa

Secţiunea 6Supravegherea prin examene de laborator a altor produse care intră în compoziţia sau vin în contact cu materiile prime şi produsele de origine animală

Secţiunea 7Examene de laborator pentru stabilirea eficienţei operaţiunilor de igienizare5

Secţiunea 8Controlul eficienţei operaţiunilor de dezinfecţie şi deratizare

Secţiunea 9Expertiza sanitară - veterinară a furajelor

Secţiunea 10Reţete furajere la care se determină prezenţa coccidiostaticelor în programul de supraveghere

Secţiunea 12DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A FURAJELOR (RADIOACTIVITATE CUMULATĂ DE 137 Cs şi 134 Cs)

Capitolul IIISupravegherea sanitară veterinară a unităţilor care produc, depozitează şi comercializează produse medicinale de uz veterinar

Capitolul ISUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALESecţiunea 1 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR MAJORE

1.FEBRĂ AFTOASĂ (A - 010)

Font 7

STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE	CONDUITA DE EXECUŢIE	PRECIZĂRI TEHNICE	NIVELUL EXECUŢIEI
1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă	1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice şi sălbatice receptive la virusul febrei aftoase, aflate pe teritoriul României: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; b) în exploataţiile de animale în care se efectuează carantina pentru animalele nou introduse în efectiv.		1. Acţiunile de inspecţie planificată şi cele de evaluare rurală rapidă vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică.
	2. serologică: a) pe probe de sânge recoltate de la bovine şi ovine din localităţile identificate ca ţinte pentru detecţia unor eventuale contaminări transfrontaliere de la: b) 2% din bovine şi 3% ovine şi caprine lunar din localităţile ţintă identificate în judeţele cu risc major de contaminare transfrontalieră (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV, VS), situate în zona I de supraveghere, c) 0,5% din bovine, ovine şi caprine lunar din localităţile ţintă identificate în judeţele cu risc minor de contaminare transfrontalieră (BR, BC, CJ, HD, IL, IF, NT), situate în zona II de supraveghere.	1. Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică. 2. ANSVSA identifică judeţele din zonele I şi II de risc. 3. DSVSA identifică localităţile ţintă din zonele de risc I şi II. 4. În cazul suspiciunilor de boală se aplică prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile pentru combaterea febrei aftoase, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 402 din 15 iunie 2007, iar probele de sânge prelevate pentru efectuarea examenelor serologice, virusologice se trimit la LNR din cadrul IDSA conform prevederilor Manualului de Instrucţiuni. 5. LNR comunică rezultatele obţinute la DSVSA, iar pentru probele pozitive şi la ANSVSA; 6. probele pot fi trimise la unele laboratoare de referinţă comunitare şi/sau naţionale, cu aprobarea ANSVSA cheltuielile fiind suportate de DSVSA; 7. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 788 din 30 august 2005, cu modificările ulterioare. 8. Se aplică prevederile legislaţiei comunitare.	1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
	3. clinică: În caz de suspiciune şi în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul confirmării bolii, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.	Se execută conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007.	Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.

2.STOMATITA VEZICULOASĂ (A - 020)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă	1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul stomatitei veziculoase, aflate pe teritoriul României: a) în unităţile desemnate să efectueze carantină pentru animale nou introduse din ţări situate pe continentele contaminate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;		Acţiunile de inspecţie planificată sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică.
	b) în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile tăiate în perioada de carantină, nou introduse din ţări situate pe continente contaminate, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de bolile veziculoase.	Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile de moarte sau tăiate în perioada de carantină.	Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi în exploataţiile de carantină şi abatoare autorizate.
	2. serologică:	1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere conform prevederilor legislaţiei comunitare. 2. În unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse din ţări situate pe continentele contaminate, supravegherea serologică se efectuează pe probele prelevate pentru supravegherea febrei aftoase. 3. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA. 4. Reagenţii necesari examenelor serologice prin metode necontaminante (ELISA cu antigene recombinate), sunt procuraţi o dată cu animalele importate din ţări de pe continente contaminate; această obligaţie revine importatorului de animale, întrucât de la laboratoarele de referinţă din Europa, nu se pot procura aceşti reagenţi.	Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
	3. clinică: - în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare;	1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere, conform prevederilor legislaţiei comunitare. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.	Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.

3.BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI (A - 030)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă	1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul bolii veziculoase a porcului, aflate pe teritoriul României: a) în colectivităţi de porci cu mai mult de 20 de animale destinate reproducţiei;		Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.
	b) în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;	Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică, oficiali pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de evoluţia bolilor veziculoase	Se efectuează de medicii veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi
	c) în abatoare de porcine	Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică, oficiali pentru recunoaşterea manifestărilor clinice la examenul antemortem şi a leziunilor produse de evoluţia bolilor veziculoase	Examenele anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali.
	2. serologică: - la 3% pe an de la porci în vârstă de 150 - 160 zile din exploataţii comerciale industri- ale cu activităţi de reproducţie şi selecţie cu capacitate de peste 100 capete.	1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere se aplică prevederile Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevederile legislaţiei comunitare. 2. Examenele serologice pentru supravegherea efectivelor importate se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă, 3. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA. 4. Probele serologic pozitive sau dubioase prin ELISA vor fi retestate.	Medici veterinari de libera practica împuterniciţi de către DSVSA. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
	3. clinică: - în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legis- laţiei în vigoare;	În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare. 7. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.	Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.

4.PESTA BOVINA (A - 040)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă	1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei bovine, aflate pe teritoriul României: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;		Acţiunile de inspecţie planificată sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari de liberă practică, oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.
	b) în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii susceptibile nou introduse din ţări situate la graniţa de sud, est şi de nord a României, pe perioada dura- tei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;	Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.	Se efectuează de medicii veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi
	c) în abatoare: Pentru animalele nou introduse în cadrul comerţului intracomunitar sau importului din ţări terţe.	Examene anatomoclinice a animalelor susceptibile tăiate în perioada de supraveghere.	Se efectuează de medicii veterinari oficiali
	2. serologică: Pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere, de la: a) 2% din efectivul de bovine, anual, defal- cat pe 12 luni, dar nu mai puţin de 240 de probe/an/judeţ, cumulate din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de contaminare situate în zona l-a de suprave- ghere (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, SM, SV, VS); b) 0,5% din efectivul de bovine, lunar, dar nu mai puţin de 60 probe/an şi judeţ,cumulate din localităţile ţintă, în judeţele ce au un risc minim de contaminare zona II de supraveghere (BR, BC, CJ, IL, IF, NT, TM);	1. Examenele serologice pentru supraveghere se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă. 2. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA. 3. România este indemnă la pesta bovină, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 4. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE. 5. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind acţiunile sanitare veterinare de supraveghere şi imunoprofilactice obligatorii ale căror costuri sunt suportate de către proprietarii animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 716 din 08 august 2005. 6. Localităţile ţintă şi gospodăriile ţintă din cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA cu avizul IDSA.	1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
	3. clinică: În zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legisla- ţiei în vigoare;	1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.	Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.

5.PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE (A - 050)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	monitorizarea documentelor ce furniza date relevante.	Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă	1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul micilor rumegătoare, aflate pe teritoriul României: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;		Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică.
	b) în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii susceptibile nou introduse din ţări situate la graniţa de sud, est şi de nord a României, pe perioada dura- tei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;	Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aşteptare.	Se efectuează de medici veterinari oficiali şi/sau împuterniciţi.
	c) în abatoare, a animalelor nou introduse, în perioada de aşteptare.	Examene anatomoclinice a animalelor susceptibile tăiate în perioada de aşteptare.	Se efectuează de medici veterinari oficiali.
	2. serologică: - pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere, de la: a) 1% din efectivul de ovine şi caprine, lunar, dar nu mai puţin de 400 probe/an/judeţ cumulate din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de contaminare(zona I-a de supraveghere) (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV, VS); b) 0,5% din efectivul de ovine şi caprine, lunar, dar nu mai puţin de 100 probe/an şi judeţ cumulate din localităţile ţintă, în judeţele ce au un risc minim de contaminare (zona II de supraveghere), (BR, BC, CJ, HD, IL, IF, NT),	1. Examenele serologice pentru supraveghere se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă. 2. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA. 3. România este indemnă la pesta micilor rumegătoare, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 4. România nu aprobă introducerea de noi animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pesta micilor rumegătoare, recunoscut oficial de OIE. 5. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005. 6. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. Localităţile ţintă şi gospodăriile ţinta din cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA cu avizul IDSA.	1. Medici veterinari de libera practica împuterniciţi de către DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
	3. clinică, în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare;	1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi a prevederilor legislaţiei comunitare. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare	Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.

6.PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ (A - 060)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă	1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la pleuropneumonia contagioasă a bovinelor aflate pe teritoriul României:		Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.
	- în unităţile desemnate a efectua pentru animalele nou introduse, din sudul şi estul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;	Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aşteptare.	Se efectuează de medici veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi.
	2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice şi microbiologice şi/ sau PCR.	1. Animalele cu reacţii serologice dubioase sau pozitive se identifică, se examinează clinic şi sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv şi care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează probe (mucus nazal şi lichid pleural recoltat prin puncţie aseptică) pentru examen bacteriologic, care se efectuează la IDSA. 2. România este indemnă la pleuropneumonia contagioasă bovină, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 3. România nu aprobă introducerea de noi animale vii din speciile receptive la pleuropneumonia contagioasă bovină şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de această boală, recunoscut oficial de OIE. 4. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005.	1. Medici veterinari de libera practica împuterniciţi de către DSVSA 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
	3. clinică, în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare;	1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.	Medici veterinari de liberă practica împuterniciţi de către DSVSA.
	4. În abatoare: inspecţia de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice.	De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural şi ţesut pulmonar, reprezentative pentru examene bacteriologice, histopatologice, în vederea precizării diagnosticului de pleuropneumonie contagioasă.	1. Medicul veterinar oficial din abator 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală.

7.BLUETONGUE (A - 090)

Font 7

┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │

├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│I. Supraveghere │1. monitorizarea documentelor ce pot furniza │1. Raport trimestrial transmis la │Medici veterinari │

│pasivă │date relevante în special a documentelor │ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de │oficiali din cadrul │

│ │sanitare veterinare şi a altor documente ce │linişte epidemiologică. │DSVSA. │

│ │însoţesc transporturile de animale ce provin │2. Efectivele de animale pentru │ │

│ │din alte state membre ale Uniunii Europene │supraveghere vor fi stabilite de DSVSA, │ │

│ │sau ţări terţe, înainte de debarcarea anima- │de comun acord cu LNR din IDSA. │ │

│ │lelor la destinaţie; │ │ │

│ │2. supravegherea clinică pasivă efectuată de │ │ │

│ │către fermieri şi raportarea oricărei │ │ │

│ │suspiciuni de bluetongue medicilor veterinari│ │ │

│ │de liberă practică împuterniciţi şi/sau │ │ │

│ │oficiali. │ │ │

│II. Supraveghere│1. Inspecţia animalelor receptive din specii │1. Raport trimestrial transmis la │Acţiunile de inspecţie │

│activă │domestice şi sălbatice existente pe terito- │ANSVSA de către DSVSA în condiţii de │planificată vor fi │

│ │riul României astfel: │linişte epidemiologică. │efectuate, certificate │

│ │a) animale situate în localităţile ţintă │2. În caz de suspiciune sau apariţie a │şi cuantificate de către│

│ │desemnate conform metodologiei de suprave- │bolii, se aplică măsurile de diagnostic, │medici veterinari │

│ │ghere stabilită prin Ordinul preşedintelui │supraveghere, profilaxie şi combatere din │oficiali conform │

│ │ANSVSA nr. 154/2007 pentru aprobarea normei │structura Programului de urgenţă, │instrucţiunilor │

│ │sanitare veterinare privind strategia de su- │conform legislaţiei veterinare în vigoare. │prevăzute în legislaţia │

│ │praveghere a bolii limbii albastre, publicat │3. Localităţile şi efectivele ţintă, sunt │în vigoare. │

│ │în Monitorul Oficial al României, partea I, │stabilite de DSVSA de comun acord cu │ │

│ │nr. 580 din 23 august 2007; │LNR din IDSA. │ │

│ │b) toate rumegătoarele care intră în România │ │ │

│ │ca urmare a comerţului intracomunitar şi toate │ │

│ │rumegătoarele importate din ţări terţe, pe │ │ │

│ │durata perioadei de aşteptare. │ │ │

│ │c) rumegătoarele autohtone, rumegătoarele care │ │

│ │intră în România ca urmare a comerţului │ │ │

│ │intracomunitar sau cele importate din ţări │ │ │

│ │terţe şi aflate în perioada de aşteptare, │ │ │

│ │tăiate în abatoare autorizate. │ │ │

│ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │2. Supravegherea serologică prin ELISA astfel│Se efectuează: │1. Medici veterinari de │

│ │a) 3% din rumegătoare/judeţ, dar nu mai │a) lunar, pe probe de seruri prelevate de │liberă practică, special│

│ │puţin de 1200 probe/judeţ, pe durata │la animale receptive (bovine, ovine, │instruiţi, împuterniciţi│

│ │sezonului de activitate intensă a vectorilor │caprine) din localităţi ţintă, desemnate │de către DSVSA. │

│ │(perioada mai - octombrie); │conform metodologiei de supraveghere │2. Examenele serologice │

│ │b) 1% din rumegătoare/judeţ, dar nu mai puţin│stabilită prin Ordinul preşedintelui │de supraveghere, se │

│ │de 400 probe/judeţ, pe durata sezonului de │ANSVSA nr. 154/2007; │efectuează la LSVSA, │

│ │activitate redusă a vectorilor (perioada │b) pentru reţeaua BT-NET, raportarea │respectiv abilitate │

│ │noiembrie-aprilie); │rezultatelor supravegherii serologice se │şi/sau LNR din cadrul │

│ │c) toate rumegătoarele care intră în România │efectuează lunar, prin fişele de │IDSA. │

│ │ca urmare a comerţului intracomunitar şi │supraveghere serologică │ │

│ │toate rumegătoarele importate din ţări terţe,│ │ │

│ │pe durata perioadei de aşteptare, la 7 zile │ │ │

│ │de la intrarea pe teritoriul României. │ │ │

│ │3. Supravegherea prin examene de izolare a │Notificarea bolii se face în conformitate │Examenele se efectuează │

│ │virusului şi de detecţie a genomului viral pe│cu prevederile Ordinului preşedintelui │la LNR din cadrul IDSA, │

│ │probe prelevate de la animale la care testele│ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările │iar probele pentru │

│ │serologice au avut rezultate neconcludente │ulterioare. │confirmarea serotipului │

│ │(stabilite prin coroborarea rezultatelor │ │viral sau a speciilor de│

│ │testelor de laborator şi a datelor │ │vectori se trimit de │

│ │epidemiologice); │ │IDSA cu aprobarea │

│ │4. Supravegherea prin detecţie a genomului │ │ANSVSA, la laboratoarele│

│ │viral, într-un interval de 48 de ore de la │ │de referinţă comunitare │

│ │debarcarea animalelor, în cazul în care aces-│ │şi/sau internaţionale. │

│ │tea provin din zone restricţionate conform │ │ │

│ │Regulamentului Comisiei 1266/2007/CE. │ │ │

│ │5. Supravegherea virusologică sau prin teste │ │Examenele se efectuează │

│ │de biologie moleculară a rumegătoarelor săl- │ │la LNR din cadrul IDSA │

│ │batice moarte, vânate în condiţii normale ori│ │ │

│ │vânate datorită faptului că prezintă simptome│ │ │

│ │ce ar putea fi atribuite bluetongue. │ │ │

│ │6. Monitorizarea vectorilor şi a parametrilor│1. Stabilirea localităţilor ţintă pentru │1. Medici veterinari de │

│ │mediului ambiant (insecte din genul │supravegherea vectorilor şi pentru │liberă practică, special│

│ │Culicoides), astfel: │supravegherea serologică se face conform │instruiţi, împuterniciţi│

│ │a) capturarea săptămânală de vectori (o │metodologiei stabilite prin Ordinul │de către DSVSA │

│ │captură/săptămână) cu capcane fixe, pe tot │preşedintelui ANSVSA nr. 154/2007. │2. Examenele de │

│ │parcursul anului, în puncte de capturare │2. Înregistrarea coordonatelor de │identificare a genului │

│ │stabilite conform metodologiei de suprave- │latitudine, longitudine şi altitudine pentru │şi speciei vectorilor │

│ │ghere stabilite prin Ordinul preşedintelui │fiecare punct de colectare a vectorilor se │culicoizi se efectuează │

│ │ANSVSA nr. 154/2007. │face cu mijloace GPS. │la LSVSA abilitate, iar │

│ │b) capturarea sistematică de vectori cu cap- │3. Locurile de recoltare a vectorilor, sunt │confirmarea se face de │

│ │cane mobile,pe durata sezonului de activitate│stabilite de către DSVSA de comun │către LNR din cadrul │

│ │intensă a vectorilor (mai - octombrie), în │acord cu LNR din IDSA. │IDSA. │

│ │situaţii deosebite (apariţia bluetongue în ├────────────────────────────────────────────────┤ │

│ │ţările vecine, depistarea unor specii noi de │4. În caz de suspiciune sau confirmare a │ │

│ │vectori). Stabilirea punctelor de colectare a│bluetongue, se aplică prevederile │ │

│ │vectorilor va fi realizată de grupul de ex- │Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. │ │

│ │perţi pentru bluetongue, conform metodologiei│32/2006 pentru aprobarea normei sanitare │ │

│ │stabilite prin Ordinul preşedintelui ANSVSA │veterinare care stabileşte prevederi │ │

│ │nr. 154/2007; │specifice pentru controlul şi eradicarea │ │

│ │c) monitorizarea parametrilor mediului de su-│bolii limbii albastre, publicat în │ │

│ │pravieţuire a vectorilor cu meteostaţii HOBO │Monitorul Oficial al României Partea I, │ │

│ │în locaţii desemnate de către LNR din cadrul │nr. 207 din 7 martie 2006, cu modificările │ │

│ │Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală.│ulterioare, (Directiva CE 75/2000/CE cu │ │

│ │d) înregistrarea coordonatelor geografice │toate amendamentele şi completările │ │

│ │(latitudine, longitudine, altitudine) cu │ulterioare). │ │

│ │dispozitive GPS în toate punctele de colec- │ │ │

│ │tare a vectorilor, a probelor de seruri sau a│ │ │

│ │parametrilor de mediu. │ │ │

└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘

8.VARIOLA OVINĂ ŞI CAPRINĂ (A - 100)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă	1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor, din judeţele aflate pe graniţa de sud şi est a României: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră: AR, CL, CS, CT, DJ, GR, GL, IL, OT, MH, TM, TL;	prevăzute în legislaţia	Acţiunile de inspecţie planificată se efectuează, certifică şi cuantifică de către medicii veterinari oficiali conform instrucţiunilor în vigoare.
	b) în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;	Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică, oficiali pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de variola ovină şi caprină	Se efectuează de medicii veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi
	c) anatomopatologică a animalelor importate din ţări libere de boală dar cu risc epidemiologic de vecinătate.	Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică, oficiali pentru recunoaşterea leziunilor produse de variola ovină şi caprină	Se efectuează de medicii veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi.
	d) în abatoare pe animale din specii susceptibile nou introduse care provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate în perioada de aşteptare.	Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică, oficiali pentru recunoaşterea manifestărilor clinice la examenul antemortem şi a leziunilor produse de variola ovină şi caprină	Examene efectuate de către medici veterinari oficiali.
	2. clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare;	1. Pentru diagnosticul virusologic probele se trimit de către IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA.	Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.
		2. România este indemnă de variola ovinelor şi caprinelor, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie. 3. România nu aprobă introducerea de noi animale vii din speciile receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OIE. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005. 4. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. Localităţile ţintă, sunt stabilite de DSVSA cu avizul IDSA. 5. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare. 6. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 7. Pentru prevenirea introducerii bolii se aplică prevederile legislaţiei comunitare.	Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.

9.PESTA AFRICANĂ A CALULUI (A - 110)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă	1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei africane a calului aflate pe teritoriul României: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;		Acţiunile de inspecţie planificată sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.
	b) în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse din sudul şi estul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;	Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină	Se efectuează medicii veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi.
	2. serologică: pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere: a) în judeţele cu risc maxim de contaminare CS, CL, CT, DJ, GR, MH, OT, TL, TR, TM pe probe recoltate de la 2% din cabalinele din localităţile ţintă dar nu mai puţin de 200 probe/an/judeţ (zona I de supraveghere); b) în judeţele cu risc minim de contaminare: GJ, VL, AG, DB, IF, Municipiului Buc., IL, BR pe probe recoltate de la 0,5% de la cabali- nele din localităţile ţintă dar nu mai puţin de 50 de probe/an/judeţ (zona II de supra- veghere);	1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA. 2. România este indemnă de pesta africană a calului, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie. 3. România nu aprobă introducerea de noi animale vii din speciile receptive la virusul pestei africane a calului şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OIE 4. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005. 5. în cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile de control şi combatere a pestei africane a calului, publicat în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare şi prevederile legislaţiei comunitare.	1. Medici veterinari de libera practica împuterniciţi de către DSVSA 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA
	3. clinică în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare;	1. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, se aplică conform prevederilor legislaţiei comunitare. 2. în caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.	Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.

10.PESTA PORCINĂ AFRICANĂ (A - 120)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă	1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce produce boala, aflate pe teritoriul României: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;		Acţiunile de inspecţie planificată, precum şi cele de evaluare rurală rapidă, se efectuează, certifică şi cuantifică de către medicii veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.
	b) în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;		Se efectuează de de medicii veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi.
	c) în abatoare pe animale din specii susceptibile ce provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate în perioada de aşteptare după import sau comerţ intracomunitar.		Examene efectuate de către medici veterinari oficial.
	2. serologică: a) în judeţele cu risc maxim de contaminare (zona I-a de supraveghere), (BT, CL, CT, GL, IS, GR, MM, TL, SM, SV, VS) pe 300 probe/an/judeţ de la porcinele din localităţile ţintă; b) în judeţele cu risc minim de contaminare (zona II de supraveghere), (BR, CJ, IL, IF) pe 100 probe/an/judeţ de la porcinele din localităţile ţintă;	1. Probele pentru examene serologice de supraveghere şi cele destinate examenelor virusologice în vederea precizării diagnosticului în cazul suspiciunii de boală, se trimit la IDSA. Atunci când este cazul cu aprobarea ANSVSA, probele pot fi trimise unor laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, cheltuielile fiind suportate de către DSVSA. 2. România este indemnă de pesta porcină africană. 3. România nu aprobă introducerea de noi animale vii din speciile receptive la virusul pestei porcine africane şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OIE. La comerţul intracomunitar şi importul de animale vii din speciile receptive se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 99/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul pestei porcine africane, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 426 din 17 mai 2006.	1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală.
	3. clinică în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare;	1. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 2. Pentru prevenirea introducerii bolii se aplică prevederile legislaţiei comunitare.	1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.

11.PESTA PORCINĂ CLASICĂ (A - 130)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă	Conform prevederilor Programului de monitorizare, control şi eradicare a Pestei Porcine Clasice în România pentru anul 2008, transmis la Comisia Europeană aprobat de Comisia Europeană prin Decizia Comisiei 870/2007 publicată în Jurnalul Oficial L 340 din 22.12.2007.	1. Se aplică derogări prin aprobarea măsurilor dispuse conform unor Decizii ale Comisiei Europene. 2. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005 pentru aprobarea Normei sanitar veterinare cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine clasice, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 707 şi 707 bis din 05 august 2005, care transpune Directiva Consiliului 2001/89/CE; 3. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 66/2005 privind aprobarea Normei sanitar veterinare care aprobă un manual de diagnostic stabilind proceduri de diagnostic, metode de prelevare a probelor şi criterii pentru evaluarea testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcine clasice, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 707 şi 707 bis din 05 august 2005, ce transpune Decizia Comisiei 2001/106/CE; 4. Programul strategic privind monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2008, prevăzut în anexa nr. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 515/2008 pentru aprobarea acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, precum şi alte acţiuni prevăzute în alte programe naţionale, precum şi a tarifele aferente acestora pentru anul 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 28 mai 2008. 5. Normele metodologice privind implementarea Programului strategic privind monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2008 aprobate prin ordin al preşedintelui ANSVSA. 6. Decizia Comisiei 2006/779/ CE cu privire la măsurile tranzitorii de control a sănătăţii animalelor în relaţie cu pesta porcină clasică din România.	1. Medicii veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi.

12.INFLUENŢA AVIARĂ (GRIPA AVIARA) - A - 150

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
II. Supraveghere activă	Supravegherea şi combaterea influenţei aviare la păsările domestice şi sălbatice. Programul de supraveghere a gripei aviare în România, în anul 2008, la păsările domestice şi sălba- tice, aprobat prin Decizia Comisiei 782/2007/ CEE conţine date concrete privind numărul de probe, metodele de diagnostic, zonele cu risc crescut de contaminare, pentru fiecare judeţ în parte.	1. Având în vedere statutul României de stat membru al Uniunii Europene, supravegherea, diagnosticul şi controlul influenţei aviare se realizează în conformitate cu prevederile comunitare în domeniu. Aceste prevederi pot fi grupate în: a) Legislaţia europeană de bază pentru influenţa aviară o constituie: (i) Directiva Consiliului nr. 2005/94/CE privind măsurile comunitare de combatere a influenţei aviare; (îi) Decizia europeană privind punerea în aplicare a programelor de supraveghere a gripei aviare la păsările domestice şi păsările sălbatice, destinate aplicării în statele membre; (iii) Deciziei Comisiei nr. 2006/437/CE care aprobă Manualul de diagnostic pentru influenţa aviară aşa cum este prevăzut în Directiva Consiliului nr. 2005/94/CE; (iv) Decizia Comisiei nr. 2007/594/CE din 29 august 2007 de modificare a anexei IV la Directiva 90/539/CE a Consiliului privind modele de certificare veterinară pentru comerţul intracomunitar de păsări de curte şi de ouă de incubaţie, pentru a lua în considerare anumite cerinţe de sănătate publică. b) Legislaţia europeană secundară pentru influenţa aviară este reprezentată de decizii ale Comisiei Europene. După publicarea lor în Jurnalul Oficial, A.N.S.V.S.A. transmite în teritoriu aceste decizii, însoţite de Note de Serviciu. Menţionăm dintre acestea, Decizia Comisiei 2005/734/CE care stabileşte măsurile de biosecuritate pentru a reduce riscul transmiterii influenţei aviare înalt patogene provocată de virusul A al influenţei aviare subtipul H5N1 de la păsările vii care trăiesc în sălbăticie la păsările domestice şi alte păsări captive şi care prevede un sistem de detectare rapidă în zonele expuse unui risc deosebit, 2. În caz de suspiciune sau confirmare a bolii, se aplică prevederile: a) Directivei Consiliului nr. 2005/94/CE privind măsurile comunitare de combatere a influenţei aviare, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 54/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control pentru gripa aviară, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 191 din 20 martie 2007; b) Planului de contingenţă al României pentru influenţa aviară, aprobat anual prin decizie a Comisiei Europene; c) Manualului de Instrucţiuni pentru influenţa aviară, aprobat anual prin decizie a Comisiei Europene; d) Diagnosticul în influenţa aviară se realizează în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei nr. 2006/437/CE care aprobă Manualul de diagnostic pentru influenţa aviară aşa cum este prevăzut în Directiva Consiliului nr. 2005/94/CE.	Medicii veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi.

13.BOALA DE NEWCASTLE (pseudopesta aviară) - A - 160

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor care furnizează date despre situaţia epidemiologică a efectivelor de păsări.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	1. Medicii veterinari oficiali ai DSVSA
II. Supraveghere activă	1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică permanentă a tuturor păsărilor din exploata- ţii comerciale, nonprofesionale şi de agrement aflate pe teritoriul României. 2. Supravegherea stării de sănătate a efectivelor de păsări receptive (găini, bibilici, curci, fazani, prepeliţe, struţi, porumbei şi păsări de agrement) prin: a) examene anatomopatologice; b) examene virusologice; supravegherea virusologică a porumbeilor aflaţi în evidenţa asociaţiilor de profil, se efectuează pe tampoane cloacale la o prevalenţa de 10% cu o confidenţă de 95%. c) Supravegherea serologică prin RIHA efec- tuată în: (i) fermele de reproducţie şi selecţie 30-50 probe după vaccinarea a 2-a şi a 4-a la fiecare serie; (îi) fermele de găini, ouă consum 10-25 probe după vaccinarea a 2-a şi a 4-a la fiecare serie; (iii) ferme de pui carne 30 probe/serie, după vârsta de 28 zile; d) Supravegherea serologică prin RIHA în exploataţiile nonprofesionale, efectuată la 14 - 21 zile după fiecare campanie de vacci- nare, din zonele stabilite de autoritatea veterinară competentă: câte 30 probe/campanie/locali- tate, prelevate randomizat din minimum 5 exploataţii nonprofesionale;	1. LNR din cadrul IDSA întocmeşte lista laboratoarelor judeţene stabilite pentru efectuarea examenelor de laborator pentru boala de Newcastle, prelevarea, condiţionarea, expedierea şi graficul de afluire a probelor fiind conforme cu procedurile elaborate de LNR. 2. În caz de suspiciune sau confirmare a bolii, se aplică prevederile: a) Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 153/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară), publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 622 din 19 iulie 2006; b) Planului de contingenţă al României pentru boala de Newcastle, aprobat anual prin decizie a Comisiei Europene; c) Manualului de Instrucţiuni pentru Boala de Newastle, aprobat anual prin decizie a Comisiei Europene; 3. Notificarea bolii, inclusiv la porumbei, se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 4. Notele de însoţire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunităţii postvaccinale, trebuie să menţioneze: a) categoria de vârstă a păsărilor b) profilul exploataţiei c)programul de vaccinare (schema de vaccinare) aplicat; d) vaccinul folosit; e) data vaccinării. 5. Buletinele de analiză privind statusul imun postvaccinal trebuie să precizeze: a) interpretarea rezultatelor; b) recomandări. 6. IDSA elaborează după fiecare campanie de vaccinare a păsărilor în exploataţiile nonprofesionale (GP) şi trimestrial pentru exploataţiile comerciale, rapoarte privind statusul imun postvaccinal care vor fi analizate de către ANSVSA, IDSA, CMVR şi UCPR.	1. Inspecţia şi/sau alte metode de examinare clinică, necropsia şi prelevarea de probe se efectuează de către medicii veterinari oficiali şi/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

14.BOALA AUJESZKY (B - 052)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
II. Supraveghere activă	1. inspecţia planificată pentru efectivele de porcine libere de infecţie: - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animalele nou introduse, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;		Acţiunile de inspecţie planificată se efectuează, certifică şi cuantifică de către medicii veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.
	2. serologică (ELISA gE): La 10% din animalele de reproducţie din exploataţiile comerciale industriale de porcine organizate;	Probele de sânge se recoltează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin deletat (cu marker).	Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA
	3. în caz de suspiciune de boală se efectuea- ză examene virusologice, histologice şi, după caz, identificarea genomului viral specific prin PCR la IDSA	Probele de creier de la rumegătoarele la care diagnosticul de boala Aujeszky a fost negativ se vor examina pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.	Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA

15.TURBAREA (B -058)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
II. Supraveghere activă	1. clinică obligatorie a carnivorelor care au muşcat sau zgâriat persoane şi animale, în perioada de 10 zile de la data producerii muşcăturii sau zgârieturii.	A. Animalele cu simptome de turbare: 1. sunt ucise şi după prelevarea probelor pentru investigaţii de laborator, sunt distruse, cu respectarea măsurilor de prevenire a contaminării sau îngropate şi denaturate, după caz, la adâncimea de cel puţin un metru. Animalele domestice ucise în cadrul măsurilor de control a bolii se despăgubesc conform Hotărârea Guvernului nr. 1415/2004 pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 837 din 10 septembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare. 2. restul animalelor din exploataţie se ţin sub supraveghere sanitar veterinară timp de 3 luni, fiind interzisă înstrăinarea lor în această perioadă. B. Animale suspecte de turbare: 1. carnivorele suspecte de turbare: a) ce nu au muşcat sau zgâriat alte animale sau oameni, se supun măsurilor stabilite la lit. A, pct. 1. b) cele care au muşcat, zgâriat sau au fost muşcate, sau au venit în alt mod în contact cu alte animale sau oameni, vor fi puse sub observaţie sanitară veterinară obligatorie, timp de 10 zile; 2. animalele domestice suspecte de turbare, care au venit în contact cu oameni, în condiţiile în care ar fi fost posibilă o contaminare a acestora, sunt puse sub observaţie sanitară veterinară obligatorie, timp de 10 zile; C. Animale suspecte de contaminare - suspicionate că au fost muşcate sau care au venit în contact cu animale bolnave sau suspecte de boală, se procedează astfel: 1. carnivorele nevaccinate antirabic se ucid 2. carnivorele vaccinate antirabic într-o perioadă de 21 de zile sunt puse sub observaţie sanitară veterinară obligatorie, timp de 10 zile; D. În cazul localităţilor în care există riscul ca boala să poată căpăta aspect endemic, Centrele Locale de Combatere a Bolilor, respectiv Centrul Local de Combatere a Bolilor al municipiului Bucureşti, constituite conform prevederilor art. 26 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare, decid măsuri referitoare la capturarea, deţinerea sau uciderea animalelor fără stăpân şi a acelora care difuzează boala, conform legislaţiei în vigoare, precum şi organizarea vânătorii la vulpe în scopul controlului numărului acestora şi al eficacităţii vaccinării orale a vulpilor. E. În cazul animalelor din exploataţii în care au pătruns carnivore domestice sau sălbatice turbate sau suspecte de turbare, se procedează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008. F. Cadavrele animalelor turbate sau suspecte de turbare, se distrug în întregime, nejupuite.	1. Inspecţia, examinarea clinică, necropsia şi prelevarea de probe se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.
	2. de laborator - prin examene virusologice, histologice la carnivore domestice şi sălbatice, precum şi la celelalte mamifere domestice moarte sau tăiate de urgenţă care au prezentat simptome nervoase.	1. Probele (capul animalelor moarte sau sacrificate) prelevate pentru examen virusologic (inclusiv bioprobă) şi histologic, se trimit la laborator cu respectarea condiţiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea, ambalarea, identificarea şi expedierea acestora. 2. Probele de creier provenite de la rumegătoare domestice şi sălbatice la care diagnosticul de rabie a fost negativ se vor examina pentru EST, Aujeszky, listerioză prin examene de laborator.	1. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi medicii veterinari din abator - recoltează probe. 2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA.
	3. în fondurile cinegetice. Animalele din fondul cinegenetic cu modifi- cări comportament ce pot fi atribuite rabiei, se ucid, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia şi bunăstarea animalelor. După ucidere, se prelevează probe în scop de diagnostic de laborator.	1. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare 2. În exploataţiile în care s-au diagnosticat cazuri de rabie se impun restricţii de mişcare a animalelor şi confiscarea produselor de origine animală provenite de la acestea, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.	Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probe în scop de diagnostic probe de la animale din fondul cinegetic suspecte de boală, de câte ori se consideră necesar, conform prevederilor protocolului comun ANSVSA, RNP ROMSILVA şi AGVPS 1939/11379/700/2006.
	4. a rabiei la vulpe: supravegherea prin examene de laborator	Conform Hotărârii Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea turbării la vulpe în România, publicat în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2008, aprobat prin Decizia Comisiei 2007/782/CE	1. Medicii veterinari oficiali ai DSVSA. 2. Examinare la LSVSA.
	5. supravegherea circulaţiei tulpinilor de virus rabic pe teritoriul ţării, prin investigaţii de biologie moleculară.		Investigaţiile se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

16.PARATUBERCULOZA (B -059)

Font 7

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │

│I. Supraveghere │Monitorizarea documentelor ce pot furniza │Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către │Medici veterinari │

│pasivă │date. │DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică. │oficiali din cadrul │

│ │ │ │DSVSA │

│II. Supraveghere│I. La taurine şi bubaline │ │ │

│activă ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │A. În exploataţii indemne: │ │1. Medicul veterinar de │

│ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤liberă practică │

│ │1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste│1. Testările serologice se efectuează pe │împuternicit din │

│ │24 luni prin examen serologic prin ELISA cu │probele recoltate pentru bruceloză, leucoza │circumscripţia sanitară │

│ │faza de absorbţie) astfel: │enzootică bovină sau febra aftoasă. │veterinară de asistenţă │

│ │ │ │şi medicul veterinar │

│ │ │ │oficial - recoltează │

│ │ │ │probe │

│ │a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la │ │ │

│ │autorizare şi de 2 ori pe an, în trimestrele │ │ │

│ │II şi IV; │ │ │

│ │b) 5% din vacile, bivoliţele, junincile şi │ │2. Examinarea probelor │

│ │viţelele din exploataţiile pentru reproducţie│ │se realizează la LSVSA │

│ │şi producţie de lapte, odată pe an pe aceleaşi │Judeţean, respectiv a │

│ │probe recoltate pentru LEB şi bruceloză; │ │municipiului Bucureşti, │

│ │ │ │sau după caz, la LNR din│

│ │ │ │cadrul IDSA. │

│ │c) 5% din bovinele din exploataţiile pentru │ │ │

│ │carne, o dată pe an în trimestrul II; │ │ │

│ │d) toate bovinele cu reacţii pozitive la │2. Pentru precizarea diagnosticului de │3. Medicul veterinar de │

│ │tuberculina de tip aviar, la 14 - 21 de zile │paratuberculoză, se fac tăieri de animale, cu │liberă practică │

│ │de la T.C.S., se controlează prin examen se- │semne clinice suspecte de paratuberculoză, │împuternicit din │

│ │rologic şi bacterioscopic pe probe de fecale;│serologic, bacterioscopic şi/sau alergice │circumscripţia sanitară │

│ │e) toate animalele cu manifestări clinice ce │pozitive de la care se prelevează porţiuni de │veterinară de asistenţă │

│ │conduc la suspiciunea de paratuberculoză se │ileon terminal (25 - 30 cm pornind de la │şi medic veterinar │

│ │controlează prin test alergic (TCS cu PPD │valvulă ileocecală), alte segmente de intestin │oficial din abator - │

│ │bovin şi PPD aviar şi PPD-J), serologic, │cu leziuni şi limfocentrii mezenterici │recoltează probe. │

│ │morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de │aferenţi, care se examinează necropsic, │4. Examinarea probelor │

│ │fecale sau, în cazul animalelor moarte sau │histopatologic şi bacterioscopic. │se realizează la LSVSA │

│ │tăiate, pe probe de organe; │3. Confirmarea bolii se realizează prin examene │sau după caz, la LNR din│

│ │ │de laborator pe animale tăiate în scop de │cadrul IDSA. │

│ │ │diagnostic. │ │

│Supraveghere │B. În exploataţii suspecte de contaminare cu │ │ │

│activă │paratuberculoză │ │ │

│ │1. Sunt considerate suspecte de │Toate animalele care au fost diagnosticate ca │Medicul veterinar de │

│ │paratuberculoză, acele exploataţii în care │bolnave cu paratuberculoză se elimină din │liberă practică │

│ │au fost depistate animale cu semne clinice, │efectiv, iar în cazul taurilor, materialul │împuternicit din │

│ │pozitive serologic şi/sau alergic; │seminal recoltat de la aceştia nu se va │circumscripţia sanitară │

│ │ │comercializa decât după examenul de laborator │veterinară de asistenţă,│

│ │ │cu rezultat negativ pentru paratuberculoză. │medicul veterinar │

│ │ │ │oficial din cadrul │

│ │ │ │DSVSA. │

│ │2. Animalele în vârstă de peste 12 luni din │1. La animalele pozitive serologic şi/sau │Medicul veterinar de │

│ │aceste efective, se supun de două ori pe an │alergic se execută, obligatoriu şi examen │liberă practică │

│ │la examene serologice (ELISA pe seruri │bacterioscopic pe probe fecale sau examen │împuternicit din │

│ │absorbite) şi alergic (TCS cu PPD-bovin şi │morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de │circumscripţia sanitară │

│ │paratuberculină PPD); │organe în cazul abatorizării acestora; │veterinară de asistenţă,│

│ │ │ │medicul veterinar │

│ │ │ │oficial, din cadrul │

│ │ │ │DSVSA. │

│ │ │2. Paratuberculoza se declară oficial, când │Medicul veterinar de │

│ │ │la unul sau la mai multe animale tăiate, │liberă practică │

│ │ │dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost │împuternicit din │

│ │ │confirmat postmortem; │circumscripţia sanitară │

│ │ │ │veterinară de asistenţă,│

│ │ │ │medicul veterinar │

│ │ │ │oficial din cadrul │

│ │ │ │DSVSA. │

│ │ │3. Atunci când într-un interval de cel puţin │ │

│ │ │12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe │ │

│ │ │un număr reprezentativ de probe, nu au │ │

│ │ │confirmat nici un caz de paratuberculoză, │ │

│ │ │iar procentul de seropozitive şi reagente nu │ │

│ │ │depăşeşte 5% din efectivul controlat se │ │

│ │ │aplică conduita pentru exploataţii indemne │ │

│ │ │de paratuberculoză │ │

│ │C. În exploataţii contaminate │ │ │

│ │1. Examen serologic (ELISA pe seruri │ │ │

│ │absorbite) şi alergic (TCS cu PPD-bovin şi │ │ │

│ │paratuberculină PPD), trimestrial, la toate │ │ │

│ │bovinele în vârstă de peste 6 luni; │ │ │

│ │2. Animalele pozitive bacterioscopic, │ │ │

│ │serologic şi/sau alergic se elimină din │ │ │

│ │efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu│ │ │

│ │programul de asanare elaborat. De la anima- │ │ │

│ │lele tăiate se prelevează probe individuale │ │ │

│ │pentru examene complexe de laborator. │ │ │

│ │II. La ovine şi caprine domestice │ │ │

│ │A. În exploataţii indemne, cu antecedente sau│ │1. Medicul veterinar de │

│ │suspecte de boală │ │liberă practică │

│ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤împuternicit din │

│ │Supravegherea prin examene serologice prin │ │circumscripţia sanitară │

│ │ELISA cu faza de absorbţie, a ovinelor şi │ │veterinară de asistenţă │

│ │caprinelor în vârstă de peste 12 luni: │ │şi medicul veterinar │

│ │ │ │oficial din cadrul │

│ │ │ │DSVSA. │

│ │1. berbecii şi ţapii la autorizare şi de două│1. Examenele de laborator se efectuează pe │2. Testările serologice │

│ │ori pe an cu 14 zile înainte şi după campania│probe de sânge recoltate pentru examenul │se efectuează la LSVSA. │

│ │de montă │pentru bruceloză. │ │

│ │2. 5% din oile şi caprele de reproducţie, o │2. Analizele pentru supraveghere se │Examinarea probelor se │

│ │dată pe an. │efectuează pe probe de sânge recoltate │realizează la LSVSA, sau│

│ │ │pentru B. melitensis, Maedi-Visna sau │după caz, la LNR din │

│ │ │artrita-encefalita caprină; │cadrul IDSA. │

│ │3. 5% din oile şi caprele din exploataţiile │3. Animalele cu semne clinice, suspecte │3. Examinarea probelor │

│ │şi zonele cu antecedente de boală şi efective│şi/sau pozitive serologic se controlează │se realizează la LSVSA, │

│ │suspecte de infecţie, de două ori pe an, după│prin examen bacterioscopic pe probe fecale │sau după caz, la LNR │

│ │terminarea fătărilor şi înaintea perioadei de│sau prin examen morfopatologic şi │din cadrul IDSA. │

│ │montă; │bacterioscopic pe probe de organe, dacă │ │

│ │ │acestea au murit sau au fost tăiate. │ │

│Supraveghere │B. În exploataţii contaminate │ │ │

│ │1. Se efectuează examen complex (serologic, │Atunci când, în turmele contaminate, │1. Medicul veterinar de │

│ │alergic trimestrial la întreg efectivul,) şi │procentul de infecţie depăşeşte 10% din │liberă practică │

│ │bacterioscopic pe probe fecale la animalele │animalele controlate, în efectivul respectiv │împuternicit din │

│ │reagente; │se aplică măsurile prevăzute în programul de │circumscripţia sanitară │

│ │ │asanare prin depopulare totală sau prin │veterinară de asistenţă │

│ │ │extracţie │şi medicul veterinar │

│ │ │ │oficial din cadrul │

│ │ │ │DSVSA. │

│ │2. La animalele moarte sau tăiate se │ │2. Examinarea probelor │

│ │efectuează examen necropsic, bacterioscopic │ │se realizează la LSVSA, │

│ │şi histopatologic. │ │sau după caz, la LNR din│

│ │ │ │cadrul IDSA. │

│ │III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate │ │

│ │şi semicaptivitate din rezervaţii naturale, │ │ │

│ │parcuri, grădini zoologice etc. │ │ │

│ │Supraveghere prin examene morfopatologice, │Arealul în care au fost depistate animale cu │1. Medicul veterinar de │

│ │bacteriologice şi histopatologice a tuturor │paratuberculoză, se supune acţiunilor de │liberă practică │

│ │animalelor moarte sau tăiate în captivitate │vânătoare intensivă sau prin depopulare │împuternicit din │

│ │precum şi a celor vânate sau moarte în │totală în cazul animalelor crescute în │circumscripţia sanitară │

│ │rezervaţii naturale; │captivitate. │veterinară de asistenţă │

│ │ │ │şi medicul veterinar │

│ │ │ │oficial din cadrul │

│ │ │ │DSVSA. │

│ │IV. Măsuri generale: │Controlul eficienţei decontaminării finale │2. LSVSA, sau după caz, │

│ │ │ │la LNR din cadrul IDSA. │

│ │ │Combatere a paratuberculozei prin │3. Medicul veterinar de │

│ │ │imunoprofilaxie specifică se aplică numai cu │liberă practică │

│ │ │aprobarea ANSVSA │împuternicit din │

│ │ │ │circumscripţia sanitară │

│ │ │ │veterinară de asistenţă │

│ │ │ │şi medicul veterinar │

│ │ │ │oficial din cadrul DSVSA│

17.BRUCELOZA LA BOVINE (B -103)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
II. Supraveghere activă	1. Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploataţii trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri naţionale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei şi leucozei enzooti- ce bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 961 din 31 octombrie 2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA 105/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naţionale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei şi leucozei bovine,publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 964 din 31 octom- brie 2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANS- VSA 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerţul intracomuni- tar cu animale din speciile suine şi bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 30 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, 2. Supraveghere serologică prin RSAR-Roz Bengal sau ELISA (pe cumul de 10 probe), la: a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi sanitar-veterinar pentru montă sau recoltare de material seminal pentru însămânţări arti- ficiale, control o dată pe an; b) vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele în vârstă de peste 12 luni o dată pe an; c) bovinele de reproducţie, în cazurile de vânzare cumpărare, la vânzător cu cel mult 30 de zile înainte de livrare, dacă nu au fost examinate în anul calendaristic în curs;	1. Examenele se efectuează pe probele care se recoltează în scopul examinării pentru leucoza enzootică bovină. 2. Cazurile pozitive, dubioase şi neconcludente prin RSAR Roz Bengal se examinează şi prin SAT, RFC sau ELISA iar apoi se trimit la IDSA pentru confirmare. 3. Se realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 1042005, Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005, precum şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/ 2006 cu modificările şi completările ulterioare. 4. După ce România va fi recunoscută oficial liberă de bruceloza se vor aplica prevederile pct. 8 din anexa 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 cu modificările şi completările ulterioare.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.
	3. vacile, bivoliţele şi junincile care au avortat (după 14 - 21 zile de la avort) sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei brucelice.	1. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale pentru examen complex de laborator în vederea precizării diagnosticului, precum şi probe de ser sanguin la 14-21 zile după avort.
	4. testarea serologică a animalelor importate cu vârsta de peste 1 an; 5. examenul bacteriologic al materialului se- minal, a embrionilor şi a ovulelor importate. 6. supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile din fondul cinegetic (la toate animalele vânate)	2. Nu se prelevează probe pentru examene de laborator de la fermele în primele 14 zile de la fătare şi în cazul când a fost stabilit diagnosticul de certitudine. Se examinează imediat şi apoi trimestrial.
	7. în abator a) animalele vii: se examinează ante mortem şi post mortem; b) carnea şi organele: se examinează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar	MĂSURI Carnea şi subprodusele comestibile cu excepţia ugerului, se sterilizează prin tratament termic şi se dau în consum; 1. Se confiscă şi se distrug ugerul, celelalte viscere necomestibile, glandele endocrine şi sângele; 2. Pieile se supun dezinfecţiei prin sărare timp de 60 zile după care se pot dirija la prelucrare; 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 5. În cazul declarării bolii în abator se aplică prevederile legislaţiei comunitare.	Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA

18.BRUCELOZA LA OVINE (B =151 - infecţia cu Brucella ovis)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA
II. Supraveghere activă	Serologică prin RFC şi după caz (în funcţie de simptome şi leziuni) examene bacteriolo- gice şi histologice la: 1. toţi berbecii pentru reproducţie, cu 2 săptămâni înainte şi după perioada de montă, sau de însămânţări artificiale; 2. berbecii cu manifestări de epididimită; 3. berbecii de reproducţie în cazurile de vânzare-cumpărare; a) la furnizor - cu cel mult 30 zile înainte de livrare; b) la beneficiar - după cel puţin 7 zile de la preluare (în perioada de carantină profilactică); 4. oile la 7-14 zile după avort;	1. Examenele se efectuează pe probele care se recoltează pentru paratuberculoză. 2. De la berbecii sacrificaţi cu forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC, se trimit la IDSA probe de testicule pentru izolarea şi identificarea (inclusiv prin teste de biologie moleculară) Brucella ovis 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele 2. Examinare la LSVSA Judeţean, respectiv a municipiului Bucureşti şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

19.BRUCELOZA LA OVINE ŞI CAPRINE (B- 152 = infecţia cu Brucella melitensis)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
II. Supraveghere activă	1. Efectivul de ovine se afla sub control sanitar veterinar oficial. 2. Supraveghere serologică odată pe an prin testul de aglutinare rapidă pe lama cu antigen colorat cu Roz Bengal, astfel: a) din turmele cu până la 1000 capete: (i) toţi masculii necastraţi în vârstă de peste 6 luni; (îi) toate animalele nou introduse în turma; (iii) 25% din femelele pentru reproducţie (nr. de animale testate nu trebuie să fie sub 50), iar dacă turma conţine mai puţin de 50 de femele, atunci se testează toate femelele pentru reproducţie. b) din turmele cu peste 1000 capete: (i) supravegherea serologică se va face pe un număr reprezentativ de animale pentru a furni za un nivel de confidenţă de 99% în decelarea infecţiei cu Brucella melitensis dacă prevalenţa este de peste 0,2%. 3. Examinare serologică (RSAR Roz Bengal şi RFC/) la toate animalele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicio- narea infecţiei. 4. Examene de laborator pentru probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză. 5. Examene de laborator a avortonilor pro- veniţi de la caprine şi ovine. 6. Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate şi semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, grădini zoologice, etc.	1. Conform Deciziei 2007/399/CE România a fost recunoscută oficial ca stat indemn de bruceloză (Brucella. melitensis). 2. Conform Codului Zooveterinar 2006, cap. 2.4.2., pentru menţinerea statusului de oficial liber de boala supravegherea se va efectua ca la pct. 2, coloana 2 (conduita de execuţie). 3. Probele pozitive, dubioase şi neconcludente se trimit la IDSA, pentru confirmarea diagnosticului. 4. Animalele diagnosticate pozitiv se elimină din efectiv, iar restul efectivului de animale din exploataţie se supraveghează serologic trimestrial prin RFC. 5. În exploataţiile în care s-au diagnosticat cazuri pozitive se impun restricţii de mişcare care se ridică după 45 de zile de la distrugerea ultimului animal infectat sau susceptibil de a fi infectat. 6. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare. 7. În cazul diagnosticării bolii se aplică prevederile legislaţiei comunitare. 8. În România vaccinarea împotriva infecţiei cu B. Melitensis este interzisă.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

20.BRUCELOZA LA PORCINE (B - 253)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă	1. clinic: porcine de reproducţie, în mod deosebit la cele aflate în localităţi învecinate cu zona silvatică		Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
	2. serologic prin SAT sau RSAR Roz Bengal şi RFC la: a) vierii de reproducţie-la intrarea în exploatare şi apoi trimestrial; b) scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie-o dată pe an - în trimestrul III, după cum urmează: (i) 10% din exploataţii comerciale industriale, (îi) 100% în exploataţii nonprofesionale. c) scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infec- ţie brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat (după 7-14 zile de la avort). d) porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare-cumpărare, în perioada de carantină se examinează la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare şi la 14-21 zile de la preluare la beneficiar.	1. Cazurile pozitive, dubioase şi neconcludente serologic, se trimit la IDSA pentru confirmare. 2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14 - 21 zile de la avort. 3. În colectivităţile şi gospodăriile populaţiei în care se confirmă infecţia brucelică, nu se mai execută examene serologice ci se aplică Programul de asanare prin lichidarea întregului efectiv. 4. La animalele vii nou introduse în cadrul comerţului intracomunitar sau prin importul din ţări terţe se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005. 5. Cerinţe pentru calificarea unei exploataţii libere de bruceloză (conform OIE şi FAO): a) să se afle sub control veterinar oficial; b) să nu fi existat niciun animal infectat cu B. suis în ultimii trei ani şi toate cazurile suspecte au fost trimise spre expertiză la laborator; 6. Efectivele de reproducţie în vârstă de peste 6 luni pot fi încadrate ca libere de bruceloză dacă: a) tot efectivul a fost testat cu rezultate negative; b) la examinarea trimestrială 25% din suine au rezultat negativ c) la examinarea lunară 10% au rezultat negativ; d) niciun animal nu se testează de două ori în interval de 12 luni; e) pentru menţinerea statusului de liber, efectivele trebuie testate anual; f) trebuie menţinută supravegherea pasivă a semnelor clinice; g) testarea(bacteriologică şi serologică) periodică a animalelor reacţionate sau suspecte trimise la sacrificare. 7. Teste serologice recomandate a fi utilizate în supraveghere sunt: a) Reacţia de aglutinare rapidă pe lama cu antigen colorat cu Roz Bengal b) Reacţia de Fixare a Complementului sau ELISA. 8. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA Judeţean, şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.
	3. în abator a) animalele vii: se examinează ante mortem şi post mortem; b) carnea şi organele: se examinează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar 4. supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile(mistreţi şi iepuri cu leziuni) din fondul cinegetic.	MĂSURI De la porcii din efectivele cu bruceloză: 1. se dispune sistarea reproducţiei şi depopularea totală; 2. carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii; 3. organele cu leziuni se confiscă	Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

21.CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ (B - 104)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.	1. Raport trimestrial înaintat la ANSVSA de către DSVSA.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă	1. prin examene de laborator a materialului seminal de la tauri şi bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile: a) înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; b) imediat după întoarcerea la stabulaţie; c) mamelor de tauri prin examinare de mucus vaginal;	1. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile. 2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni şi învelitori placentare. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 4. Pentru prevenirea introducerii bolii se aplică prevederile legislaţiei comunitare.	Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

22.CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC (ovine, porcine, păsări)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	1. Monitorizarea datelor despre boală.	1. Raport trimestrial înaintat la ANSVSA de către DSVSA.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
II. Supraveghere activă	1. prin inspecţie şi, în caz de suspiciune, prin examene de laborator		Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
	2. în abator: a) animalele şi păsările vii: se examinează ante şi post mortem; b) examinarea carcaselor şi organelor;	Măsuri 1. Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezenţa de specii de Campylobacter termofile 2. Recoltarea de probe din carcase şi organe de la ovine şi porcine. 3. Recoltarea de carcase şi organe de la puii broiler 4. Recoltarea de probe din apă potabilă. 5. Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.	1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA judeţean şi/sau după caz la laboratorul IISPV.

23.TUBERCULOZA (B -105)

Font 7

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │

│I. Supraveghere │1. Monitorizarea datelor despre boală. │1. Raport trimestrial înaintat la ANSVSA de │Medici veterinari │

│pasivă │ │către DSVSA │oficiali din cadrul │

│ │ │ │DSVSA. │

│II. Supraveghere│I. LA BOVINELE DOMESTICE (taurine, │ │ │

│activă │bubaline) │ │ │

│ │A. În exploataţii considerate necontaminate: │ │ │

│ │1. Tuberculinare generală prin test unic (TU)│1. Controalele intradermotuberculinice şi/sau │1. Medicul veterinar de │

│ │0 dată pe an, la toate taurinele şi bubali- │cele pentru răspuns imun mediat celular se │liberă practică │

│ │nele în vârstă de peste 6 săptămâni. │planifică şi se efectuează cu cel puţin două │împuternicit din │

│ │2. Animalele la care TU a dat rezultate │săptămâni înaintea acţiunilor imunoprofilactice.│circumscripţia sanitară │

│ │neconcludente sau pozitive, se retestează la │2. Cu trei săptămâni înaintea controalelor │veterinară de asistenţă │

│ │42 zile prin TCS │menţionate la pct. 1 se efectuează tratamente │şi medicul veterinar │

│ │3. În situaţii concrete, ANSVSA poate aproba │antiparazitare. │oficial din cadrul │

│ │utilizarea unor metode alternative, pentru a │3. Se interzice utilizarea, pentru testare │DSVSA. │

│ │creşte gradul de confidenţă al diagnosticului│alergică a tuberculinelor neomologate, alterate │2. Examinare la LSVSA │

│ │în relaţie cu animalele dubioase, cum ar fi │sau cu termen de valabilitate expirat, precum │şi/sau după caz, la LNR │

│ │EIAs-yIFN. │şi instrumentar de lucru defect, neautorizat │din cadrul Institutului │

│ │4. În cazul în care la tuberculinarea │metrologic. │de Diagnostic şi │

│ │efectivelor din centrele de colectare pentru │4. Nu vor fi supuse testării │Sănătate Animală. │

│ │export sau pentru comerţ intracomunitar se │intradermotuberculinice sau pentru răspuns │ │

│ │declară tuberculoza, centrul de colectare îşi│imun mediat celular: │ │

│ │încetează activitatea şi se supune măsurilor │a) animalele tratate anterior cu │ │

│ │de combatere şi eradicare a bolilor. │medicamente imunosupresoare, cum ar fi: │ │

│ │5. animalele pozitive la TCS şi/sau EIAs-yIFN│(i) dexametazona; │ │

│ │se elimină obligatoriu din exploataţie prin │(îi) hidrocortizon; │ │

│ │abatorizare. │b) animalele aflate în ultima lună de gestaţie │ │

│ │ │şi cele în primele 30 de zile după fătare; │ │

│ │ │animalele bolnave, aflate în tratament sau │ │

│ │ │cele în convalescenţă. │ │

│ │ │5. Expedierea animalelor reagente la abator se │ │

│ │ │face în baza certificatului sanitar veterinar │ │

│ │ │de transport şi sănătate barat cu diagonală │ │

│ │ │roşie şi fişei de tăiere cu rezultatele │ │

│ │ │testului intradermotuberculinic sau pentru │ │

│ │ │răspuns imun mediat celular întocmite de │ │

│ │ │medicul veterinar oficial. │ │

│ │ │6. De la toate animalele reagente, tăiate │ │

│ │ │pentru precizarea diagnosticului de │ │

│ │ │tuberculoză, se vor preleva obligatoriu probe │ │

│ │ │individuale pentru examene de laborator, │ │

│ │ │astfel: │ │

│ │ │a) limfonodurile capului: retrofaringiene │ │

│ │ │(stâng şi drept) mandibulare (stâng şi drept), │ │

│ │ │parotidiene (stâng şi drept); │ │

│ │ │b) limfonodurile traheobronhice (stâng şi │ │

│ │ │drept), mediastinale (anterior şi posterior); │ │

│ │ │c) limfonodurile hepatice, iliac (intern şi │ │

│ │ │extern), retromamar (superior şi inferior) şi │ │

│ │ │poplitei; │ │

│ │ │d) porţiuni de ţesuturi şi organe (pleură, │ │

│ │ │pulmon, ficat, splină, rinichi, organe │ │

│ │ │genitale, glandă mamară, etc.); │ │

│ │ │7. Este obligatorie şi supravegherea │ │

│ │ │anatomopatologică şi de laborator pentru │ │

│ │ │tuberculoză a tuturor bovinelor moarte sau │ │

│ │ │tăiate de urgenţă, provenite din exploataţii │ │

│ │ │contaminate. │ │

│ │ │8. Examenele bacteriologice şi/sau PCR, │ │

│ │ │morfopatologice pozitive certifică │ │

│ │ │diagnosticul de tuberculoză. │ │

│ │ │9. Proprietarii animalelor reagente sacrificate │ │

│ │ │pentru precizare de diagnostic se despăgubesc │ │

│ │ │potrivit legii indiferent de rezultatele │ │

│ │ │examenelor de laborator. │ │

│ │ │10. Precizările tehnice sunt în conformitate │ │

│ │ │cu prevederilor Ordinelor preşedintelui ANSVSA │ │

│ │ │nr. 104/2005, 105/2005, nr. 61/2006 cu │ │

│ │ │modificările şi completările ulterioare. │ │

│ │B. În exploataţii suspecte de contaminare: │ │ │

│ │1. Până la clarificarea situaţiei │ │1. Medicul veterinar de │

│ │epidemiologice, se interzice introducerea de │ │liberă practică │

│ │bovine sănătoase în aceste exploataţii. │ │împuternicit din │

│ │2. Bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni, │ │circumscripţia sanitară │

│ │rămase în efectiv, sunt supuse testări la cel│ │veterinară de asistenţă │

│ │puţin 42 de zile după îndepărtarea bovinelor │ │şi medicul veterinar │

│ │care au reacţionat pozitiv în vederea │ │oficial din cadrul │

│ │clarificării statusului efectivului, atunci │ │DSVSA judeţene, │

│ │când animalele tăiate în scop de diagnostic │ │respectiv a │

│ │au fost negative la examenele de abator şi │ │municipiului │

│ │laborator. │ │Bucureşti. │

│ │ │ │2. Examinare la LSVSA │

│ │ │ │şi/sau după caz, la LNR │

│ │ │ │din cadrul IDSA │

│Supraveghere │C. În exploataţii contaminate: │1. Este interzisă constituirea de centre de │1. Medicul veterinar de │

│activă │a) Se consideră exploataţie contaminată, acea│izolare pentru tuberculoză şi popularea │liberă practică │

│ │exploataţie în care bovinele testate şi │îngrăşătoriilor cu bovine provenite din │împuternicit are │

│ │reacţionate pozitiv la testul alergic au fost│exploataţii contaminate; │responsabilitatea │

│ │eliminate, iar examenul de abator şi labora- │2. Notificarea bolii se face în conformitate │efectuării │

│ │tor au confirmat tuberculoza. │cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA │tuberculinărilor. │

│ │b) Toate bovinele în vârstă de peste 6 │nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. │2. Medicul veterinar │

│ │săptămâni rămase în exploataţie sunt supuse │3. După declararea bolii, medicul veterinar │oficial din cadrul DSVSA│

│ │trimestrial testării oficiale pentru │oficial în a cărui responsabilitate este │are responsabilitatea │

│ │tuberculoză │exploataţia împreună cu DSVSA, efectuează │pentru implementarea │

│ │c) măsurile aplicate pentru controlul bolii │ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul │celorlalte măsuri de │

│ │în exploataţiile contaminate trebuie să res- │de asanare. │control al bolii. │

│ │pecte prevederile Ordinului preşedintelui │4. Medicul veterinar oficial comunică în scris │3. Examenele de │

│ │ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedin- │deţinătorului de animale restricţiile privind │laborator pentru │

│ │telui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului │circulaţia animalelor şi condiţiile de │precizarea │

│ │preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 cu modifică-│valorificare a produselor de origine animală │diagnosticului se │

│ │rile şi completările ulterioare │provenite de la acestea. │realizează la LSVSA sub │

│ │d) măsurile specifice de control al bolii la │5. Bovinele cu rezultat pozitiv la TU şi/sau │coordonarea LNR pentru │

│ │efectivele de bovine din România vor fi │TCS se elimină pentru tăiere în abator, în │Tuberculoză. │

│ │precizate prin Manual Operaţional aprobat │vederea efectuării examenului de abator şi de │ │

│ │prin ordin al preşedintelui ANSVSA │laborator pentru precizarea diagnosticului. │ │

│ │ │6. Aceste bovine se taie în partidă separată │ │

│ │ │sau în sala sanitară, sub supraveghere │ │

│ │ │sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor │ │

│ │ │de decontaminare şi protecţia mediului. │ │

│ │ │7. Bovinele tăiate în scop de diagnostic se │ │

│ │ │despăgubesc conform Hotărârii Guvernului │ │

│ │ │nr. 1.415/2004 cu modificările şi │ │

│ │ │completările ulterioare; │ │

│ │D. Alte rumegătoare domestice receptive │ │ │

│ │(ovine şi caprine). │ │ │

│ │1. examene anatomopatologice pentru depista- │1. La ovine, testul intradermic se execută │1. Medicul veterinar de │

│ │rea leziunilor de tuberculoză la ovinele şi │prin injectarea intradermică a câte 0,1 ml │liberă practică │

│ │caprinele abatorizate, tăiate de urgenţă sau │PPD-bovin şi PPD-aviar în puncte separate, pe │împuternicit din │

│ │moarte; │latura toracelui posterior articulaţiei │circumscripţia sanitară │

│ │ │cotului iar la caprine testul poate fi │veterinară de asistenţă │

│ │ │efectuat ca la bovine, pe latura gâtului. │şi medicul veterinar │

│ │ │Citirea reacţiilor se face la 48 de ore după │oficial din cadrul │

│ │ │inoculare: interpretarea reacţiilor se face │DSVSA. │

│ │ │după cheia recomandată pentru diagnosticul │2. Examinare la LSVSA │

│ │ │alergic al paratuberculozei la ovine şi │şi/sau după caz, la LNR │

│ │ │caprine. │din cadrul IDSA. │

│ │2. testare alergică, de două ori pe an (Trim.│2. Ovinele şi caprinele reagente la IDR-TCS │ │

│ │II şi IV), prin IDR-TCS la ovinele şi capri- │vor fi supuse testelor serologice şi │ │

│ │nele adulte din efective: │examenelor bacteriologice pe probe de fecale │ │

│ │a) cu antecedente de boală sau cu risc maxim │pentru diagnosticul paratuberculozei; în │ │

│ │de infecţie; │acelaşi scop, de la animalele tăiate, │ │

│ │b) în care au fost depistate cazuri cu lezi- │limfocentrii mezenterici şi mucoasa │ │

│ │uni de tuberculoză confirmate prin examene de│intestinală se vor examina necropsic, │ │

│ │laborator │histopatologic şi bacteriologic. │ │

│ │c) rumegătoarele receptive din exploataţii de│ │ │

│ │bovine care au fost diagnosticate pozitiv │ │ │

│ │pentru tuberculoză. │ │ │

│ │3. toate animalele pozitive la IDR - TCS se │ │ │

│ │abatorizează şi de la acestea se recoltează │ │ │

│ │probe pentru precizarea diagnosticului de │ │ │

│ │tuberculoză │ │ │

│ │4. efectivele de ovine şi caprine în care │ │ │

│ │boala a fost confirmată şi declarată oficial │ │ │

│ │se supun programului de asanare prin │ │ │

│ │depopulare totală │ │ │

│ │E. Porcine domestice şi sălbatice. │ │ │

│ │1. Supraveghere prin expertiză de abator (du-│Respectarea protocolului comun încheiat între │1. Medicul veterinar de │

│ │pă tăiere sau vânat) şi recoltarea de probe │ANSVSA, RNP-ROMSILVA şi AGVPS nr. │liberă practică │

│ │de ţesuturi şi organe cu leziuni suspecte de │1939/11379/700/2006 cu privire la │împuternicit din │

│ │tuberculoză care se expediază la laborator │supravegherea şi prevenirea unor boli │circumscripţia sanitară │

│ │pentru precizarea diagnosticului de │transmisibile de la animale la om; arealul în │veterinară de asistenţă │

│ │tuberculoză. │care au fost depistaţi porci sălbatici cu │şi medicul veterinar │

│ │ │tuberculoză va fi supus acţiunilor de │oficial din cadrul │

│ │ │vânătoare intensivă; │DSVSA. │

│ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤2. Examinare la LSVSA │

│ │2. Exploataţiile în care boala a fost │ │şi/sau după caz, la LNR │

│ │confirmată şi declarată oficial se supun │ │din cadrul IDSA. │

│ │măsurilor de asanare prin depopulare totală. │ │ │

│ │3. Adăpostul şi incinta exploataţiei de │ │ │

│ │porcine în care au fost cazate animalele cu │ │ │

│ │diagnostic de tuberculoză vor fi supuse │ │ │

│ │acţiunilor de sanitaţie veterinară │ │ │

│ │(deratizare, dezinsecţie, decontaminare, cu │ │ │

│ │controlul eficienţei acestora. │ │ │

│ │4. Arealul din care au provenit porcii │ │ │

│ │sălbatici cu tuberculoză, la care s-au │ │ │

│ │depistat leziuni de tuberculoză, se supune │ │ │

│ │măsurilor de restricţie privind circulaţia │ │ │

│ │animalelor domestice şi se intensifică │ │ │

│ │acţiunile de vânătoare în zonă. │ │ │

│ │F. Animale receptive din mediul silvatic în │ │ │

│ │captivitate şi semicaptivitate (Capre, cerbi,│ │ │

│ │zimbri, girafe, lame, cămile şi alte mamifere: │ │

│ │carnasiere, feline; maimuţe) din rezervaţii │ │ │

│ │naturale, grădini zoologice, parcuri, etc. │ │ │

│ │Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │1. Zona din care au provenit animalele cu │1. Medicul veterinar de │

│ │de laborator la toate animalele depistate │tuberculoză va fi supus măsurilor similare │liberă practică │

│ │moarte, vânate sau tăiate; │prevăzute la lit. E, pct. 4, pentru porcii │împuternicit din │

│ │ │sălbatici. │circumscripţia sanitară │

│ │ │2. La rumegătoarele şi alte animale receptive │veterinară de asistenţă │

│ │ │din fondul cinegetic, în captivitate sau │şi medicul veterinar │

│ │ │semicaptivitate, organizarea acţiunilor de: │oficial din cadrul │

│ │ │depistare, diagnostic, asigurarea materialelor │DSVSA. │

│ │ │necesare revin MADR şi proprietarilor de │2. Examinare la LSVSA, │

│ │ │rezervaţii. │şi/sau după caz, la LNR │

│ │ │ │din cadrul IDSA │

│ │G. Carnasiere şi feline domestice (Câini, │ │ │

│ │pisici, nurci) │ │ │

│ │Examen anatomopatologic şi de laborator la │1. Este interzisă administrarea în hrana │1. Medicul veterinar de │

│ │toate animalele cu leziuni suspecte de │carnasierelor a produselor lactate, deşeurilor │liberă practică │

│ │tuberculoză; │şi confiscatelor de abator provenite de la │împuternicit din │

│ │ │animale cu tuberculoză, dacă acestea nu au fost │circumscripţia sanitară │

│ │ │tratate termic în conformitate cu legislaţia │veterinară de asistenţă │

│ │ │sanitară veterinară în vigoare; │şi medicul veterinar │

│ │ │2. Declararea oficială a bolii se face pe baza │oficial din cadrul │

│ │ │buletinelor de analiză pentru confirmarea │DSVSA. │

│ │ │bolii, iar în crescătoriile contaminate se │2. Examinare la LSVSA │

│ │ │aplică programul de asanare prin │şi/sau după caz, la LNR │

│ │ │depopulare totală. │din cadrul IDSA. │

│ │H. Păsări domestice (Găini, curci, bibilici, │1. În exploataţiile comerciale şi necomerciale │1. Medicul veterinar de │

│ │porumbei, fazani, etc.): │avicole în care tuberculoza a fost │liberă practică │

│ │Supraveghere prin examene anatomopatologice │diagnosticată la alte animale receptive sau la │împuternicit din │

│ │şi de laborator în ferme, curţi, rezervaţii, │acestea se înregistrează frecvente reacţii │circumscripţia sanitară │

│ │parcuri, grădini zoologice, circuri, expozi- │nespecifice, vor fi tăiate un număr suficient │veterinară de asistenţă │

│ │ţii permanente, etc. │de păsări (minimum 5 capete) şi examinate │şi medicul veterinar │

│ │ │complex în direcţia tuberculozei. │oficial din cadrul │

│ │ │ │DSVSA. │

│ │ │2. Exploataţiile în care boala a fost │2. Examinare la LSVSA │

│ │ │confirmată şi declarată oficial se supun │şi/sau după caz, la LNR │

│ │ │programului de asanare prin depopulare totală │din cadrul IDSA. │

│ │ │şi măsurilor de sanitaţie veterinară în │ │

│ │ │conformitate cu prevederile legale. │ │

│ │I. INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE │ │ │

│ │I. ANIMALE VII (bovinele, caprinele, porcine-│ │ │

│ │le, păsările, iepurii şi vânatul sălbatic): │ │ │

│ │Se examinează ante şi post mortem, inclusiv │ │1. Medic veterinar │

│ │ganglioni limfatici ai capului şi organelor. │ │oficial din din cadrul │

│ │ │ │DSVSA │

│ │II. CARNE şi ORGANE │CARNE şi ORGANE (bovine, caprine şi porcine) │1. Medic veterinar │

│ │1. Examinarea carcaselor şi organelor se │1. În cazul animalelor care au reacţionat │oficial din cadrul │

│ │efectuează în unităţi de tăiere │pozitiv la testele alergice şi/sau serologice, │DSVSA │

│ │autorizate/aprobate sanitar veterinar, de │la care după tăiere prin inspecţia post mortem │2. Examinare la LSVA │

│ │către medici veterinari oficiali sau alt │nu se constată leziuni, se vor recolta │Judeţean, şi/sau după │

│ │personal veterinar, desemnat de către autori-│următorii ganglioni limfatici: │caz, la LNR din cadrul │

│ │tatea sanitară veterinară competentă. │a) submaxilari, retrofaringieni, bronhici; │IDSA. │

│ │2. Păsările se supun inspecţiei individuale │b) mediastinali, eventual şi mezenterici (dacă │ │

│ │după tăiere, prin examinarea carcasei şi │sunt măriţi în volum), portali şi retromamari. │ │

│ │organelor; în caz de suspiciune se recoltează│2. În cazul suspiciunii de TBC se recoltează │ │

│ │carcase întregi şi organe cu leziuni (ficat, │probe de organe cu leziuni şi ganglioni │ │

│ │splină, ovare) pentru examene de laborator în│limfatici în vederea examinării bacteriologice │ │

│ │direcţia tuberculozei. │şi histologice, după caz, conform normelor │ │

│ │ │sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de │ │

│ │ │organe cu leziuni şi limfonodulii aferenţi. │ │

│ │ │În lipsa organelor afectate se recoltează numai │ │

│ │ │limfonodulii cu leziuni. │ │

│ │ │MĂSURI │1. Medic veterinar │

│ │ │1. Sancţiunile de abator la carnea şi organele │oficial din cadrul │

│ │ │mamiferelor se aplică în funcţie de localizare │DSVSA. │

│ │ │şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu │ │

│ │ │prevederile normelor sanitare veterinare în │ │

│ │ │vigoare. │ │

│ │ │2. Carcasele cu rezultate pozitive se confiscă │ │

│ │ │şi denaturează. │ │

│ │ │3. Sancţiunile de abator pentru carnea şi │ │

│ │ │organele de pasăre sunt următoarele: │ │

│ │ │a) confiscarea carcasei şi organelor în │ │

│ │ │întregime în caz de infecţie generalizată sau │ │

│ │ │de leziuni în organe însoţite de slăbire │ │

│ │ │avansată şi de infiltraţii în musculatură; │ │

│ │ │b) confiscarea organelor cu leziuni şi │ │

│ │ │admiterea în consum a carcasei, după │ │

│ │ │sterilizare prin fierbere, dacă aceasta nu │ │

│ │ │prezintă modificări organoleptice. │ │

│ │ │c) Notificarea bolii se face în conformitate cu │ │

│ │ │prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. │ │

│ │ │77/2005, cu modificările ulterioare. │ │

│ │J. PREVENIREA TRANSMITERII BOLII DE LA │ │ │

│ │ANIMALE LA OM ŞI DE LA OM LA ANIMALE. │ │ │

│ │1. Supravegherea şi controlul permanent al │1. Supravegherea şi controlul aplicării │1. Medicul veterinar de │

│ │funcţionării regimului de filtru şi │măsurilor generale de prevenirea transmiterii │liberă practică │

│ │mijloacelor de manipulare, decontaminare şi │bolii de la animale la om, se efectuează de │împuternicit din │

│ │distrugere a produselor patologice de origine│către autoritatea veterinară competentă, în │circumscripţia sanitară │

│ │animală în toate exploataţiile organizate şi │toate cazurile, iar când se constată încălcări │veterinară de asistenţă │

│ │în cele de cercetare şi diagnosticul │ale legislaţiei veterinare, autoritatea │şi medicul veterinar │

│ │micobacteriozelor, în conformitate cu │veterinară este în măsură să decidă │oficial din cadrul │

│ │legislaţia sanitară veterinară în vigoare; │suspendarea autorizaţiei sanitare veterinare │DSVSA. │

│ │ │de funcţionare pentru exploataţia respectivă; │ │

│ │2.Controlul aplicării şi respectării Normelor│2. Controlul sanitar a personalului şi a │DSVSA │

│ │de Protecţia Muncii cu referire la prevenirea│membrilor familiilor din exploataţiile │ │

│ │îmbolnăvirilor profesionale în exploataţiile │contaminate va fi efectuat odată pe an. │ │

│ │comerciale de animale (colectivităţi), │ │ │

│ │unităţile de prelucrare şi comercializare a │ │ │

│ │produselor de origine animală, instituţii de │ │ │

│ │cercetare şi diagnostic al micobacteriozelor;│ │ │

│ │3. Evaluarea trimestrială a rezervoarelor │3. Supravegherea şi controlul sanitar │DSVSA │

│ │naturale şi a surselor potenţiale animale şi │veterinar se vor efectua în conformitate cu │ │

│ │umane de infecţie, a speciilor şi subspecii- │legislaţia veterinară în vigoare │ │

│ │lor de micobacterii prezente în teritoriu şi │privind producerea, prelucrarea şi │ │

│ │a riscului de transmitere a bolii în relaţia │comercializarea laptelui şi produselor lactate │ │

│ │animal - om - animal; │din exploataţiile contaminate. │ │

│ │4. Controlul trimestrial, prin examene │4. Expertiza sanitară veterinară de abator a │DSVSA │

│ │radiologice, semiologice ori prin alte teste │carcaselor, organelor şi produselor din carne │ │

│ │de depistare a tuberculozei la tot personalul│destinate consumului uman, se efectuează de │ │

│ │angajat care desfăşoară activităţi: │către medicii veterinari oficiali din cadrul │ │

│ │ │DSVSA. Carnea şi organele cu leziuni de │ │

│ │ │tuberculoză se supun sancţiunilor de abator │ │

│ │ │potrivit legii. │ │

│ │a) În exploataţiile comerciale/ │5. Pentru orice abatere de la prevederile │Medic veterinar oficial,│

│ │nonprofesionale de animale (colectivităţi); │legii se suspendă activitatea unităţii de │din cadrul DSVSA │

│ │ │prelucrare pentru o perioadă stabilită de │ │

│ │ │autoritatea veterinară competentă. │ │

│ │b) în unităţi de prelucrare şi comercializare│ │Medic veterinar oficial,│

│ │a produselor de origine animală destinate │ │din cadrul DSVSA │

│ │consumului public; │ │ │

│ │c) personalul care acordă asistenţă zoo - │ │ │

│ │veterinară în unităţile menţionate; │ │ │

│ │d) personalul din unităţile de cercetare şi │ │ │

│ │diagnostic al micobacteriozelor; │ │ │

│ │e) membrii familiilor din exploataţiile │ │ │

│ │nonprofesionale în care au fost diagnosticate│ │ │

│ │animale cu tuberculoză. │ │ │

│ │5. Supravegherea şi controlul sanitar veteri-│ │Medic veterinar oficial │

│ │nar permanent al producerii, prelucrării şi │ │din cadrul DSVSA │

│ │comercializării produselor de origine animală│ │ │

│ │destinate consumului uman în: │ │ │

│ │a) toate exploataţiile comerciale de animale,│ │ │

│ │inclusiv în cele nonprofesionale; │ │ │

│ │b) toate unităţile prelucrătoare din industria │ │

│ │alimentară; │ │ │

│ │c) circuitul comercial din pieţe şi unităţi │ │ │

│ │de desfacere produse şi preparate de origine │ │ │

│ │animală. │ │ │

24.RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ (IBR) B-110

Font 7

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │

│Supraveghere │1. Supravegherea serologică prin ELISA pentru: │1. Medicul veterinar de │

│activă ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤liberă practică │

│ │a) Taurii şi bivolii autorizaţi pentru │ │împuternicit din │

│ │reproducţie pe teritoriul României, de două │ │circumscripţia sanitară │

│ │ori pe an, în semestrele I şi II. │ │veterinară de asistenţă │

│ │ │ │şi medicul veterinar │

│ │ │ │oficial din cadrul DSVSA│

│ │b) mamele de tauri, la autorizare, şi │ │2. Probele de sânge se │

│ │candidatele mame de tauri o dată pe an. │ │testează la LSVSA │

│ │ │ │abilitate şi LNR din │

│ │ │ │cadrul IDSA, după caz. │

│ │ │ │3. Examenele │

│ │ │ │virusologice se │

│ │ │ │efectuează la LSVSA │

│ │ │ │abilitate şi la LNR din │

│ │ │ │cadrul IDSA, după caz, │

│ │ │ │pe probe de organe, │

│ │ │ │tampoane nazale, │

│ │ │ │leucoconcentrat. │

│ │c) Tăuraşii care se achiziţionează pentru │1. Notificarea bolii se face în conformitate │ │

│ │reproducţie, după împlinirea vârstei de şase │cu prevederile Ordinului preşedintelui │ │

│ │luni, înainte de plecarea din ferma de │ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările │ │

│ │origine şi la minimum 21 de zile de la intra-│ulterioare. │ │

│ │rea în carantină în ferma de destinaţie; │ │ │

│ │d) Probele de sânge se recoltează de la │2. În caz de necesitate se aplică măsurile │ │

│ │animale nevaccinate anti - IBR-IPV. │dispuse prin deciziile Comisiei Europene. │ │

│ │2. în caz de suspiciune de boală, se efectu- │ │ │

│ │ează examene virusologice. │ │ │

25.TRICHOMONOZA BOVINĂ (B-112)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	1. Monitorizarea datelor despre boală.	1. Raport trimestrial înaintat la ANSVSA de către DSVSA	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
II. Supraveghere activă	1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a efectivelor de bovine de reproducţie în special la montă şi la fătare, pentru efectivele indigene şi a celor aflate în perioada de carantină.
	2. Supraveghere de laborator: a) trimestrial la taurii şi bivolii din cen- trele de însămânţări artificiale şi unităţile furnizoare de material seminal - autorizate;	1. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
	b) taurii şi bivolii la autorizarea pentru montă, de 2 ori la interval de 7 zile; (i) înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; (îi) imediat după întoarcerea la stabulaţie;	2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator, placentele şi avortonii. 3. În comerţul intracomunitar cu material seminal, paietele se trimit la laborator o cantitate suficientă pentru efectuarea examenelor şi păstrarea de contraprobe.	2. Examenele se efectuează la LSVSA şi /sau LNR din cadrul IDSA
	c) vacile, bivoliţele şi junicile care au avortat sau la care se suspicionează infecţia; d) material seminal de tauri şi/sau bivol provenit din comerţul intracomunitar destinat executării însămânţărilor artificiale.

26.ENCEFALOPATIA SPONGIFORMĂ BOVINĂ (B-115)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	1. Supraveghere şi/sau monitorizare conform Regulamentului Parlamentului şi Consiliului European nr. 999/2001. 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune	Raport lunar transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Deţinătorii de bovine au obligaţia anunţării medicilor veterinari oficiali asupra oricărei suspiciuni de ESB (semne clinice)
II. Supraveghere activă	1. Supraveghere prin examene de laborator 2. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului 999/2001	1. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om; 2. Probele de creier provenite de la toate bovinele în vârstă de peste 24 luni, conform prevederilor anexei III a Regulamentului Parlamentului şi Consiliului European nr. 999/2000/CE (sacrificate în regim de urgenţă; cu semne clinice la inspecţia antemortem), precum şi probele de creier provenite de la bovinele sănătoase în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează prin tehnica foramen magnum numai în abatoarele autorizate pentru a sacrifica bovine; 3. De la toate bovinele domestice şi rumegătoarele din mediul silvic şi exotice, care au exprimat semne clinice nervoase, se prelevează creierul în întregime în vederea examinării de laborator pentru ESB, inclusiv cu trunchi cerebral şi se efectuează investigaţii complexe pentru rabie, boala lui Aujeszky, listerioză. 4. De la toate bovinele moarte; bovinele suspecte de ESB şi bovinele ucise în cadrul măsurilor de eradicare a ESB, în vârstă de peste 24 luni se prelevează creierul în întregime în vederea examinării de laborator pentru ESB (inclusiv cu trunchi cerebral.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de LNR - EST din I.D.S.A., numai de medicii veterinari abilitaţi, 3. Examinare la LSVSA Judeţean, respectiv a municipiului Bucureşti şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.
		5. Transportul probelor la LSVSA abilitate pentru diagnosticul ESB se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.
		6. Procesarea şi examinarea probelor de creier se realizează în LNR - EST din cadrul I.D.S.A. şi în LHS-EST abilitate din cadrul LSVSA, după caz.
		7. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri" şi a cerinţelor specificate în Regulamentul Parlamentului şi Consiliului European nr. 999/2001.
		8. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru ESB nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice şi medicamentelor;
		9. Evidenţele privind efectivele de bovine indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare DSVSA.
		10. Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este cazul, medicii specialişti din LNR-EST vor face stagii de perfecţionare în cadrul unui program de pregătire continuă, în conformitate cu cerinţele O.I.E. şi U.E.
		11. Medicii veterinari epidemiologi şi histopatologi specialişti vor organiza, cu sprijinul conducerii D.S.V.S.A, instruiri trimestriale în domeniul EST cu întreg personalul medical veterinar din judeţ, cu fermierii şi crescătorii de rumegătoare din teritoriu. 12. Decizia Comisiei 2006/876/CE ce aprobă programele de eradicare şi monitorizare a bolilor la animale, a anumitor EST şi prevenirea zoonozelor prezentate de Bulgaria şi România pentru anul 2007, care amendează Decizia 2006/687/CE
	INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE
	I. ANIMALE VII	1. Probele de creier provenite de la toate bovinele în vârstă de peste 24 luni, conform prevederilor anexei III a Regulamentului Parlamentului şi Consiliului European nr. 999/2000 (sacrificate în regim de urgenta; cu semne clinice la inspecţia antemortem) precum şi probele de creier provenite de la bovinele sănătoase în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează prin tehnica foramen magnum	1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA
	Se examinează ante şi post mortem.	2. În cazul confirmării bolii aceasta se declară oficial conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 cu modificările şi completările ulterioare. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă aplicându-se prevederile Regulamentului 999/2001 şi a Regulamentului nr. 1774/2002 3. Se aplica măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului nr. 999/2001	Confirmarea diagnosticului se efectuează la LNR - EST din I.D.S.A.
	II. CARNE şi ORGANE 1. Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali.	4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 788 din 30 august 2005 cu modificările şi completările ulterioare. 5. Se aplică prevederile legislaţiei comunitare.	1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

27.ARTRITA ENCEFALITA CAPRINĂ (B-153)

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	Supravegherea serologică, prin ID şi/sau ELISA:
	La caprinele domestice: 1. ţapii, cu 14 zile înainte şi după campania de montă,	Animalele condiţionat sănătoase se testează de 2 ori la interval de 5 luni;	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
	2. 10%, dar nu mai puţin de 5 probe din caprele de reproducţie de peste 24 luni, identificate, din exploataţiile cu activitate de reproducţie autorizate, o dată pe an, după fătări sau înaintea perioadei de montă.	2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv prin tăiere.	2. Examenele se efectuează la LSVSA, iar cazurile de expertiză la LNR din cadrul IDSA.

28.MAEDI VISNA B - 161

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	Supravegherea serologică, prin ID şi/sau ELISA la: - 10%, dar nu mai puţin de 5 probe de la ovinele de reproducţie de peste 12 luni, identificate, din exploataţiile cu activitate de reproducţie autorizate, o dată pe an, după fătări sau înaintea perioadei de montă.	1. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA abilitate de IDSA şi acreditate RENAR şi/sau la LNR din cadrul IDSA.

29.SCRAPIA (B-160)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	1. Monitorizarea informaţiilor semnificative despre boală. 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii.	1. Raport lunar transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Deţinătorii de ovine şi caprine au obligaţia anunţării medicilor veterinari oficiali asupra oricărei suspiciuni de scrapie - semne clinice.
II. Supraveghere activă	1. Supraveghere prin examene de laborator 2. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului 999/2001 3. Genotiparea ovinelor conform prevederilor Regulamentului nr. 999/2001 şi a Deciziei 2002/1003 transpusă în Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 133/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele minime pentru studiul genotipurilor de pro- teine prionice la rasele de ovine. 4. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii conform prevederilor Regulamentului nr. 999/2001	1. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om; 2. Examinarea probelor de creier provenite de la ovinele în vârstă de peste 18 luni conform prevederilor anexei III a Regulamentului Parlamentului şi Consiliului European nr. 999/2001/CE. 3. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de laboratoarele EST din IDSA, numai de medicii veterinari instruiţi în acest sens. 4. Pentru genotipare se recoltează probe de sânge pe EDTA 5. Transportul probelor la LSVSA pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de laboratoarele EST din I.D.S.A., numai de medicii veterinari instruiţi în acest sens. 3. Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA
		5. Procesarea şi examinarea probelor de creier se realizează în laboratoarele EST din cadrul I.D.S.A. şi în laboratoarele EST din cadrul LSVSA, după caz.
		6. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri" şi prevederilor Regulamentului nr. 999/2001/CE.
		7. Confirmarea diagnosticului se efectuează la laboratoarele EST din I.D.S.A.
		8. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru scrapie nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produse lor alimentare, a produselor cosmetice şi medicamentelor;
		9. Evidenţele privind efectivele de ovine indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare DSVSA.
		10. Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este cazul, medicii veterinari din cadrul laboratoarelor EST fac stagii de perfecţionare în cadrul unui program de pregătire continuă, în conformitate cu cerinţele O.I.E. şi U.E. 11. Medicii veterinari epidemiologi şi histopatologi specialişti organizează, cu sprijinul conducerii DSVSA, instruiri trimestriale în domeniul EST cu întreg personalul medical veterinar din judeţ, cu fermierii şi crescătorii de rumegătoare din teritoriu. 12. Conform Deciziei Comisiei 2002/1003 transpusă în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele minime pentru studiul genotipurilor de proteine prionice la rasele de ovine, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 1157 din 21 decembrie 2005.
	INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE
	I. ANIMALE VII - se examinează ante şi post mortem.	1. Probele de creier provenite de la toate bovinele în vârstă de peste 24 luni, conform prevederilor anexei III a Regulamentului Parlamentului şi Consiliului European nr. 999/2000/CE (sacrificate în regim de urgenţă; cu semne clinice la inspecţia antemortem; suspecte de ESB) precum şi probele de creier provenite de la bovinele sănătoase în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează prin tehnica foramen magnum. 2. În cazul confirmării bolii aceasta se declară oficial conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 cu modificările ulterioare. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă, aplicându-se prevederile Regulamentului Parlamentului şi Consiliului European nr. 999/2001/CE şi a Regulamentului nr. 1774/2002 3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului nr. 999/2001	1. Medic veterinar oficial din din cadrul DSVSA
	II. CARNE şi ORGANE 1. Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali.	4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 5. Se aplică prevederile legislaţiei comunitare.	1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA.

30.DURINA (B-202)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	1. Monitorizarea informaţiilor despre boală.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă	1. Supravegherea serologică a armăsarilor din herghelii şi depozit, o dată pe an;	1. Întregul efectiv de cabaline din ţară este supus controlului sanitar veterinar oficial.	Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA;
	2. Examenele serologice prin RFC la animalele de reproducţie cu semne clinice ce conduc la suspicionarea bolii.	2. Pentru animalele vii livrate în cadrul comerţului intracomunitar, se respectă prevederile lit. c) pct. 4, sect. C, Cap. IV din anexa la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005,
		3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

31.ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINĂ (B-205)

Font 7

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │

│I. Supraveghere │Monitorizarea documentelor pentru boală. │Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către │Medicul veterinar de │

│pasivă │ │DSVSA. │liberă practică │

│ │ │ │împuternicit din │

│ │ │ │circumscripţia sanitară │

│ │ │ │veterinară de asistenţă │

│ │ │ │şi medicul veterinar │

│ │ │ │oficial din cadrul │

│ │ │ │DSVSA. │

│II. Supraveghere│1. Supravegherea serologică prin ID (testul │1. Probele de ser cu rezultat neconcludent │1. Examenele se │

│activă │Coggins) sau ELISA cu confirmare prin ID a │(dubios) sau cazurile de litigiu înregistrate │efectuează la LSVSA şi │

│ │ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel:│la LSVSA se trimit la IDSA pentru expertiză │la LNR din cadrul IDSA, │

│ │a) armăsarii folosiţi în staţiunile temporare│2. Ecvideele reacţionate pozitiv la testul │după caz, pe probe de │

│ │de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe │Coggins, identificate prin dangalizare, nu se │ser. │

│ │an după cum urmează: │mai retestează şi se vor trimite în termen de │2. Probele de ser cu │

│ │(i)cu 15 zile înainte de plecarea din depozit│10 zile de la primirea buletinului de analiză │rezultat neconcludent │

│ │(îi) cu 15 zile înainte de retragerea din │la abator pentru tăiere la sala sanitară. │(suspicios) sau cazurile│

│ │staţiunile de montă; │ │de litigiu înregistrate │

│ │(iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în│ │la LSVSA se trimit la │

│ │depozit. │ │LNR din cadrul IDSA, │

│ │ │ │pentru expertiză. │

│ │b) armăsarii din staţiunile permanente de │3. Localităţile indemne, în care s-au │ │

│ │montă la autorizare, de 2 ori pe an │înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, │ │

│ │(februarie-martie şi octombrie-noiembrie); │se declară contaminate şi se aplică măsurile │ │

│ │ │sanitare veterinare prevăzute de │ │

│ │ │legislaţia în vigoare pentru combatere. │ │

│ │c) iepele de reproducţie, o dată pe an │4. Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive, │ │

│ │(februarie - martie); │indiferent de scop, din localităţi contaminate │ │

│ │ │în localităţi indemne. │ │

│ │d) ecvideele din herghelii, depozite de │5. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe │ │

│ │armăsari, hipodroame, asociaţii hipice şi │din staţiuni temporare de montă, herghelii, │ │

│ │alte unităţi specializate, de două ori pe an,│depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii │ │

│ │(februarie - martie, octombrie - noiembrie); │hipice sau alte unităţi specializate, pentru a │ │

│ │ │montă sau, a se monta în localităţi cu animale │ │

│ │ │contaminate. │ │

│ │e) toate ecvideele în exploatare, o dată pe │6. Introducerea de armăsari sau iepe de │ │

│ │an, după dezinsecţie (februarie - aprilie), │reproducţie din exploataţiile şi localităţile │ │

│ │ │contaminate, în herghelii, hipodroame, │ │

│ │ │staţiuni temporare sau permanente de montă, │ │

│ │ │depozite de armăsari, asociaţii hipice sau │ │

│ │ │alte aglomerări specializate de cabaline, este │ │

│ │ │permisă numai după două examene serologice │ │

│ │ │negative efectuate la interval de 30 zile, │ │

│ │ │înaintea acestui transfer. │ │

│ │f) ecvideele seronegative din localităţile │7. Se interzice folosirea la montă a │ │

│ │contaminate, ca şi cele din zona de protecţie│armăsarilor care au acţionat în staţiuni │ │

│ │de 10 Km, în jurul hergheliilor, depozitelor │temporare de montă dacă nu au fost examinaţi │ │

│ │de armăsari, sau altor unităţi specializate, │serologic cu 30 de zile înainte de a fi │ │

│ │se testează de două ori pe an (februarie - │introduşi în efectivul de origine. │ │

│ │martie şi octombrie - noiembrie); │8. Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru │ │

│ │ │Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a │ │

│ │ │municipiului Bucureşti, stabilesc în funcţie de │ │

│ │ │rezultatul examenelor de laborator şi al │ │

│ │ │numărului de animale serologic pozitive │ │

│ │ │încadrarea în una din cele patru zone de risc │ │

│ │ │epidemiologic: │ │

│ │ │a) zona de risc epidemiologic înalt, │ │

│ │ │reprezentată de judeţele intens contaminate, │ │

│ │ │unde prevalenţa este > de 2% iar numărul total │ │

│ │ │de reagenţi pozitivi este > 300 animale; │ │

│ │ │b) zona de risc epidemiologic moderat, │ │

│ │ │reprezentată de judeţe mediu contaminate, unde │ │

│ │ │prevalenţa este > de 2% iar numărul total de │ │

│ │ │reagenţi pozitivi este cuprins între 100-300 │ │

│ │ │animale; │ │

│ │ │c) zona de risc epidemiologic slab, │ │

│ │ │reprezentată de judeţe slab contaminate, unde │ │

│ │ │prevalenţa este < de 2% iar numărul total de │ │

│ │ │reagenţi pozitivi este maximum 100 animale; │ │

│ │ │d) zona indemnă, reprezentată de judeţe libere │ │

│ │ │de A.E.I., unde nu există nici un reagent │ │

│ │ │pozitiv. │ │

│ │2. Supravegherea prin examene anatomopatolo- │9. Respectarea prevederilor Ordinului │ │

│ │gice şi histologice la ecvinele moarte în │preşedintelui ANSVSA privind eradicarea │ │

│ │perioada de carantină sau în cazul suspici- │accelerată a AEI pe teritoriul României. │ │

│ │unii bolii. │ │ │

│ │3. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia │10. Notificarea bolii se face în conformitate │ │

│ │sport să rezulte că animalele au fost testate│cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA │ │

│ │serologic (ID) pentru anemia infecţioasă, cu │nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. │ │

│ │cel mult 30 zile înainte de export, prin │ │ │

│ │imunodifuzie, contra cost pentru proprietar; │ │ │

32.MORVA (B-209)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea datelor pentru boală.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Medicul veterinarul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă	1. Supravegherea obligatorie prin examen clinic, postmortem şi testarea alergică sau serologică a tuturor animalelor suspecte sau care urmează a fi sacrificate.		Examenele se efectuează la LSVSA pe probe recoltate pentru anemia infecţioasă ecvină.
	2. Supravegherea prin testul alergic (maleinare intradermopalpebrală) la ecvideele a) folosite în scop didactic sau experimental b) cu reacţii pozitive, dubioase sau anticomplementare la RFC; 3. supraveghere bacteriologică şi histologică la animalele moarte şi suspecte clinic în perioada de carantină profilactică;
		2. Pentru comerţul intracomunitar şi exportul în ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005.
		3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

33.SINDROMUL RESPIRATOR şi DE REPRODUCŢIE LA PORCINE (B-257)

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	1. Supraveghere serologică. a) Din exploataţiile de porcine supuse programului de supraveghere se vor expedia anual pentru confirmarea indemnităţii 20 probe de ser de la porcii în vârstă de 100- 150 zile	1. Exploataţiile infectate care desfăşoară activitate de reproducţie nu fac obiectul programului de supraveghere serologică, decât după indemnizare şi repopulare cu porci ce provin din efective certificate indemne pentru această boală.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
	b) de la animalele de reproducţie recent achiziţionate inclusiv a celor în cadrul comerţului intracomunitar sau importate din ţări terţe, în perioada de carantină în funcţie de efectiv, se vor recolta 10-20 probe de ser.	2. Exploataţiile profilate pe îngrăşare şi cele care nu desfăşoară activitate de reproducţie pe minim patru scroafe, nu fac obiectul Programului de supraveghere	2. Examenele de supraveghere serologică şi de confirmare în cazuri de suspiciune de boală se execută la LSVSA abilitate şi la LNR din cadrul IDSA.
	c) în cazurile de suspiciune de boală: (i) examene serologice pe probe perechi recoltate la interval de 30-35 zile, examene virusologice, histologice şi/sau identifica- rea de genom viral specific prin PCR la IDSA.	3. Este permisă afluirea în alte exploataţii indemne doar a loturilor libere de această boală. 4. Boala se confirmă prin evidenţierea seroconversiei sau prin izolarea virusului/ detecţia antigenului viral.
		5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

34.A. SALMONELOZELE AVIARE

34.1.TIFOZA AVIARĂ (Tifopuloroza) (B - 308)

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	1. Control bacteriologic pe păsări bolnave şi cadavre din fermele de selecţie, reproducţie rase uşoare, reproducţie rase grele şi găini ouă consum după cum urmează: a) fermele de bunici: (i) pui de o zi: în ziua popularii, pe probe de cadavre sau meconiu; (îi) pe durata vieţii: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale; (iii) pentru producţie de ouă pentru incubat, lunar, pe probe de fecale din fiecare hală; (iv) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu de pe sitele de control. b) fermele de părinţi: (i) pui de o zi: în ziua populării, pe probe de cadavre sau meconiu; (îi) pe durata vieţii, cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale; (iii) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu de pe sitele de control. c) fermele de găini ouă consum: (i) pui de o zi: în ziua popularii, pe probe de cadavre sau meconiu; (îi) pe durata vieţii, cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale; (iii) pe perioada de ouat, la fiecare 2 luni, pe probe de fecale recoltate din adăposturi.	1. Toate efectivele pentru producţie comercială, exceptând efectivele de găini ouătoare sub 250 de păsări, vor fi supuse controlului. 2. Toate probele care au reacţionat suspect sau pozitiv la RASI, vor fi examinate prin RSAL şi examen bacteriologic. 3. Toate păsările care prezintă semne clinice ce pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie testate, inclusiv porumbeii. 4. În situaţia depistării unui caz pozitiv, se face recontrol la întregul efectiv, inclusiv în unităţile la care s-a livrat material biologic din loturile respective 5. Pentru examene de laborator se recoltează probe constituite din: ouă, embrioni, fecale diareice, deşeuri de incubaţie (puf şi coji de ouă din eclozionator), fecale proaspete (60 de probe/hala) păsări vii muribunde, reagenţi pozitivi, cadavre proaspete, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade), os lung nedeschis, pentru izolare bacteriologică, iar pentru RSAL probe de sânge. Numărul probelor de sânge recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare, trebuie să fie de minim 10; Prelevarea probelor se efectuează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 02 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare. 6. Păsările pozitive la RASI obligatoriu se examinează prin RSAL şi prin examen bacteriologic. În caz de confirmare prin examen bacteriologic, întregul lot se abatorizează sub control sanitar veterinar oficial, în partidă separată. 7. Ouăle provenite din unităţile contaminate nu se admit pentru incubat;	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile din genul Salmonela rezultate în urma efectuării examenului bacteriologic, în vederea tipizării serologice şi moleculare, precum şi pentru monitorizarea antibiorezistenţei;
	2. Controlul serologic în exploataţii prin reacţia de aglutinare cu sânge integral(RASI) a) 10% părinţi; b) 25% bunici; c) 100% linii pure.	1. Controlul serologic în exploataţii, prin reacţia de aglutinare cu sânge integral (RASI), se execută de către proprietarul păsărilor cu personal de specialitate de la laboratorul sanitar veterinar instruit (atestat de către D.S.V.S.A) şi pe cheltuiala acestuia, sub responsabilitatea medicului veterinar oficial. 2. Toate probele care au o reacţie suspicioasă sau pozitivă la RASI, vor fi examinate prin RSAL şi examen bacteriologic. 3. Vaccinarea antisalmonelică a păsărilor este opţiunea fermierului şi se efectuează numai în scop preventiv, cu aprobarea DSVSA şi cu notificarea ANSVSA. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 5. Supravegherea este obligatorie, iar contravaloarea supravegherii este suportată de proprietarul păsărilor.

34.2.PARATIFOZA AVIARĂ (C - 855)

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	1. Toate efectivele destinate tăierii (pui, găini, curci, raţe, gâşte, fazani, struţi, prepeliţe, etc.) vor fi examinate bacteriolo- gic pe cadavre, probe de fecale şi/sau păsări bolnave; ultima examinare se efectuează cu 7- 10 zile înainte de tăiere; Suplimentar cada- vrelor şi păsărilor bolnave, se vor expedia la laborator 60 probe materii fecale/hală. Probele recoltate se grupează pentru analiza în minimum 2 probe compuse.	Se aplică Regulamentul Comisiei 646/2007/EC de punere în aplicare a Regulamentului nr. 2160/2003/CE al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul comunitar de diminuare a prevalenţei Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium la puii de carne şi de abrogare a Regulamentului nr. 1091/2005/CE 1. Toate efectivele pentru producţie comercială, exceptând efectivele de găini ouătoare sub 250 de păsări, sunt supuse controlului.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
	2. Control bacteriologic pe păsări bolnave şi cadavre din fermele de selecţie bunici, pă- rinţi şi găini ouă consum, după cum urmează: a) fermele de bunici: - pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavre sau meconiu; (i) pe durata vieţii: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale; (îi) pentru producţie de ouă pentru incubat, lunar, pe probe de fecale din fiecare hală; (iii) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu de pe sitele de control. b) fermele de părinţi: (i) pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavre sau meconiu; (îi) pe durata vieţii, cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale; (iii) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu de pe sitele de control. c) fermele de găini ouă consum: (i) pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavre sau meconiu; (îi) pe durata vieţii, cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale; (iii) pe perioada de ouat, lunar, pe probe de fecale recoltate din adăposturi.	2. Toate păsările, inclusiv porumbeii, care prezintă semne clinice ce pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie testate. 3. În situaţia depistării unui caz pozitiv, se efectuează control la întregul efectiv, inclusiv în unităţile la care s-a livrat material biologic din loturile respective 4. Pentru examene de laborator se recoltează probe constituite din: ouă, embrioni, fecale diareice, deşeuri de incubaţie (puf şi coji de ouă din eclozionator), fecale proaspete (60 de probe/hala) păsări vii muribunde, reagenţi pozitivi, cadavre proaspete, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade), os lung nedeschis, pentru izolare bacteriologică, iar pentru RSAL probe de sânge. Numărul probelor de sânge recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare trebuie să fie de minim 10; Prelevarea probelor se efectuează conform prevederilor Ordinului preşedintelui A.N.S.V.S.A nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 5. Păsările cu reacţie pozitivă la examenul bacteriologic şi la RSAL se elimina; 6. Ouăle provenite din unităţile contaminate nu se admit pentru incubat; 7. Vaccinarea antisalmonelică a păsărilor este opţională şi se efectuează numai în scop preventiv, cu aprobarea DSVSA şi cu notificarea ANSVSA. 8. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.	2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile din genul Salmonela rezultate în urma efectuării examenului bacteriologic, în vederea tipizării serologice şi moleculare, precum şi pentru monitorizarea antibiorezistenţei.

34.3.SALMONELOZE ZOONOTICE LA GĂINI DE REPRODUCŢIE (S. Enteritidis, S. Typhimurium, S. Infantis, S.Hadar, S.Virchow)

Font 7

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │

│Supraveghere │I. Pentru controlul oficial: numai în │Se efectuează în conformitate cu Regulamentul │1. Medicul veterinar de │

│activă │exploataţii de păsări adulte. │Comisiei (CE) nr. 1.003/2005 de aplicare a │liberă practică │

│ │Se prelevează probe de 3 ori în timpul │Regulamentului Parlamentului European şi al │împuternicit, organizat │

│ │ciclului de producţie, astfel: │Consiliului (CE) nr. 2.160/2003 cu privire la │în condiţiile legii şi │

│ │a) în primele 4 săptămâni de la intrarea în │stabilirea unui obiectiv comunitar de reducere │medicul veterinar │

│ │faza de ouat (sau de la transferul în │a prevalenţei anumitor serotipuri de salmonella │oficial din cadrul DSVSA│

│ │exploataţia comercială pentru găini ouătoare)│în efectivele de reproducere din specia Gallus │2. Examenele se │

│ │b) către sfârşitul fazei de ouat, dar nu mai │gallus şi de modificare a Regulamentului (CE) │efectuează la LSVSA. │

│ │devreme de 8 săptămâni înainte de sfârşitul │nr. 2.160/2003 şi în conformitate cu Programul │3. LSVSA au obligaţia de│

│ │ciclului de producţie; │naţional pentru controlul salmonelozelor │a trimite la LNR din │

│ │c) în perioada de producţie, la un interval │zoonotice la găinile de reproducţie, astfel: │cadrul IDSA, în vederea │

│ │aproximativ egal faţă de recoltările │1. Numărul de probe ce trebuie recoltate din │tipizării, toate │

│ │menţionate la literele a) şi b). │exploataţiile de păsări: │tulpinile din genul │

│ │Modul de prelevare este asemănător ca la │ │Salmonella spp. │

│ │punctul II. │ Număr de Păsări Nr. Probe Materii │rezultate în urma │

│ │ │ din Adăpost Fecale/Adăpost │efectuării examenului │

│ │ │ 250-349 200 │bacteriologic. │

│ │ │ 350-449 220 │ │

│ │ │ 450-799 250 │ │

│ │ │ 800-999 260 │ │

│ │ │ 1000 SAU MAI MULTE 300 │ │

│ │II. La iniţiativa operatorului economic │2. În cazul păsărilor de reproducţie ţinute în │1. Medicul veterinar de │

│ │A. În exploataţiile comerciale cu efective de│cuşti, prelevarea se referă la amestecul de │liberă practică │

│ │păsări adulte: │materii fecale de pe benzile de evacuare, │împuternicit din │

│ │a) La fiecare 2 săptămâni, se recoltează │raclare, fose, colectându-se 2 probe compuse de │circumscripţia sanitară │

│ │probe de materii fecale proaspete cântărind │cel puţin 150 grame fiecare, ce sunt testate │veterinară de asistenţă │

│ │fiecare cel puţin 1 gram,prelevate randomizat│individual. Fiecare nivel de cuşti trebuie să │şi medicul veterinar │

│ │din diferite locuri din adăpost sau grup de │fie reprezentat în proba globală. │oficial din cadrul │

│ │adăposturi. Probele recoltate se grupează │3. În cazul depistării de salmonele zoonotice │DSVSA. │

│ │pentru analiza în minimum 2 probe compuse. │din serotipurile menţionate în Regulamentul │2. Examenele se │

│ │b) Numărul de probe ce trebuie recoltate │(CE) nr. 1.003/2005, la efective de reproducţie │efectuează la LSVSA, în │

│ │sunt în conformitate cu cele menţionate la │cu peste 250 păsări, se aplică măsurile │conformitate cu ISO │

│ │precizările tehnice │prevăzute în Regulamentul Parlamentului şi al │6579/2002. │

│ │(col. 3) │Consiliului (CE) 2160/2003. │ │

│ ├─────────────────────────────────────────────┤4. Produsele antimicrobiene nu pot fi folosite ├────────────────────────┤

│ │B. În exploataţiile comerciale de tineret: │ca metodă de combatere a salmonelozelor la │3. LSVSA au obligaţia de│

│ │Se procedează ca la punctul I, cu diferenţa │păsări, decât în condiţiile derogărilor │a trimite la LNR din │

│ │ca la fiecare serie de tineret reproducător │stipulate în Regulamentul Comisiei nr. │cadrul IDSA toate │

│ │se vor realiza numai trei recoltări: │1177/2006/CE. de punere în aplicare a │tulpinile din genul │

│ │a) la vârsta de o zi; │Regulamentului Parlamentului European şi al │Salmonela rezultate în │

│ │b) la vârsta de 4 săptămâni; │Consiliului nr. 2160/2003/ CE privind cerinţele │urma efectuării │

│ │c) cu două săptămâni înainte de transfer în │în vederea utilizării de metode de control │examenului │

│ │exploataţia pentru găini adulte. │specifice în cadrul programelor naţionale de │bacteriologic, în │

│ │ │control al salmonelei la păsările de curte. │vederea tipizării │

│ │ │5. Vaccinurile împotriva Salmonella spp. se │serologice şi moleculare│

│ │ │folosesc numai în conformitate cu prevederile │precum şi pentru │

│ │ │Regulamentului Comisiei nr. 1177/2006. │monitorizarea │

│ │ │6. Costurile examenelor de supraveghere │antibiorezistenţei; │

│ │ │sanitară veterinară neoficială (la iniţiativa │ │

│ │ │operatorului) sunt suportate de proprietarul │ │

│ │ │păsărilor. │ │

34.4.SALMONELOZELE LA GĂINI OUĂTOARE (Salmonella enteritidis, Salmonella typhimurium)

Font 7

1		2	3	4
Supraveghere activă		I. Pentru controlul oficial: în exploataţii cu cel puţin 1.000 de găini ouătoare. 1. Prelevarea de probe pentru controlul oficial trebuie să aibă loc cel puţin: a) o dată pe an într-un efectiv din exploataţiile care au cel puţin 1 000 de păsări; b) la vârsta de 24 ± 2 săptămâni în efecti- vele de găini ouătoare ţinute în adăposturi unde Salmonella a fost detectată la efecti- vele anterioare; c) în orice caz de suspiciune a infecţiei cu Salmonella enteritidis sau Salmonella typhimurium, ca rezultat al anchetei epidemiologice a unor focare de toxiinfecţii alimentare, în conformitate cu art. 8 al Directivei Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2003/99/CE privind monitorizarea zoonozelor şi a agenţilor zoonotici, de modificare a Deciziei 90/424/ CEE a Consiliului şi de abrogare a Directivei Consiliului 92/117/CEE; d) în toate celelalte efective de găini ouătoare din exploataţie, în cazul în care a fost detectată infecţia cu Salmonella enteritidis sau Salmonella typhimurium la unul din efectivele de găini ouătoare din exploataţie; e) în cazuri în care autoritatea competentă consideră că este necesar. 2. O prelevare de probe efectuată în cadrul controlului oficial poate înlocui o prelevare de probe la iniţiativa operatorului economic. 3. Modul de prelevare este asemănător ca la pct. II.	Se efectuează în conformitate cu Regulamentul Comisiei nr. 1168/2006/ CE de aplicare a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2.160/2003/ CE cu privire la stabilirea unui obiectiv comunitar de reducere a prevalenţei anumitor serotipuri de salmonella în efectivele de găini ouătoare din specia Gallus gallus şi de modificare a Regulamentului nr. 1003/2005/CE şi în conformitate cu Programul naţional pentru controlul salmonelozelor la găinile ouătoare aprobat prin Decizia Comisiei nr. 848/2007 de aprobare a anumitor programe naţionale privind controlul salmonelei în efectivele de găini ouătoare din specia Gallus gallus.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitar- veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA. 3. LSVSA în vederea tipizării, toate tulpinile din genul Salmonella spp. rezultate în urma efectuării examenului bacteriologic.
		II. Prelevarea de probe are loc la cel puţin fiecare 15 săptămâni; prima prelevare de probe are loc la vârsta de 24 ± 2 săptămâni; A. În exploataţiile comerciale cu efective de păsări adulte, probele sunt prelevate atât din materiile fecale cât şi probele din mediu a) pentru efectivele de găini ouătoare ţinute în baterii, trebuie să fie prelevate 2 probe x 150 grame de amestec de materii fecale de pe toate benzile sau racletele din adăpost după punerea în mişcare a sistemului de evacuare a dejecţiilor; în cazul adăposturilor care au baterii dispuse pe un singur nivel, dar fără benzi sau raclete pentru evacuarea dejecţiilor se recoltează 2 probe x 150 grame de amestec proaspăt de fecale din 60 de puncte diferite aflate dedesubtul cuştilor în fosele de evacuare; b) în adăposturile sau compartimentele în care păsările sunt ţinute libere, sunt prelevate două perechi de tampoane de pe încălţăminte sau de pe materialul de unică folosinţă folo- sit pentru protecţia acesteia, utilizate pen- tru deplasarea în adăpost, fără substituirea tampoanelor prelevate de pe cizme cu cele prelevate de pe materialele de protecţie a acestora. În cazul prelevării de probe pentru controlul oficial, se colectează o probă de 250 ml ce conţine cel puţin 100 g de praf, colectat din surse generatoare de praf de pe tot cuprinsul adăpostului; în cazul în care nu există suficient praf, se prelevează o probă suplimentară de 150 g de materii fecale amestecate în mod natural, sau încă o pereche de tampoane prelevate de pe cizme sau de pe încălţămintea de protecţie de unică folosinţă pentru acestea.	1. Produsele antimicrobiene nu sunt folosite ca metodă de combatere a salmonelozelor la păsări, decât în condiţiile derogărilor stipulate în Regulamentul Comisiei nr. 1177/2006/CE. de punere în aplicare a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2160/2003/CE privind cerinţele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naţionale de control al salmonelei la păsările de curte. 2. Vaccinurile împotriva Salmonella spp. se folosesc numai în conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei nr. 1177/2006/CE.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitar- veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA, în conformitate cu ISO 6579/2002.
		B. În exploataţiile comerciale de tineret: 1. Prelevarea de probe trebuie să acopere următoarele faze de producţie: a) puii în vârstă de o zi; b) puicuţe, cu două săptămâni înainte de intrarea în faza de ouat sau înainte de mutarea în adăpostul pentru găini ouătoare. 2. Prelevarea de probele trebuie să cuprindă: a) în cazul puilor de o zi,se prelevează probe din învelişul intern al cutiilor în care puii au fost livraţi către o exploataţie şi din carcasele puilor găsiţi morţi la sosire; b) în cazul puicuţelor, se prelevează probe cu două săptămâni înainte de intrarea în faza de ouat, probe comasate de fecale, alcătuite din probe separate de fecale proaspete, fiecare probă cântărind cel puţin 1 gram, prelevate randomizat dintr-un număr de locuri din hala în care sunt ţinute păsările sau, atunci când păsările au acces liber la mai mult decât un adăpost dintr-o exploataţie, din fiecare grup de adăposturi din exploataţia în care sunt ţinute păsările; c) numărul de locuri din care se prelevează probe separate de fecale, în scopul realizării unei probe comasate:	serologice şi moleculare	3. LSVSA au obligaţia de a trimite la IDSA toate tulpinile din genul Salmonela rezultate în urma efectuării examenului bacteriologic, în vederea tipizării precum şi pentru monitorizarea antibiorezistenţei;
	Număr de păsări ţinute în exploataţie	Număr de probe de fecale prelevate în compartiment
	1-24	Număr egal cu numărul de păsări până la un maxim de 20
	25-29	20
	30-39	25
	40-49	30
	50-59	35
	60-89	40
	90-199	50
	200-499	55
	500 sau mai multe	60

34.B. MICOPLASMOZA RESPIRATORIE AVIARA (M.R.A.)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea supravegherii semnelor de boală.	Rapoarte trimestriale la DSVSA şi A.N.S.V.S.A.	Medicul Veterinar Oficial
II. Supraveghere activă	1. examene clinice; 2. examene anatomopatologice; 3. embrioteste la LSVSA pe câte 10 embrioni morţi în coaja şi pui neviabili de pe sitele de control pentru fiecare lot în perioada de ouat, la intervale de 14 zile. 4. confirmarea bolii prin - RT-PCR;	1. Conduita în funcţie de rezultatul embriotestelor: (i) în cazul în care se constată o incidenţă de până la 10% embrioni morţi în coajă cu leziuni de aerosaculita pe sitele de control (embrioni morţi în coajă şi pui neviabili), efectivul matca de la care au provenit ouăle se supune unui tratament cu antibiotice de elecţie, timp de 7 zile (parenteral şi masal); (îi) în cazul în care se constată la embriotest o incidenţă mai mare de 10% de aerosaculite pe sitele de control, se interzice introducerea la incubat a ouălor provenite de la lotul de reproducători de la care au provenit; (iii) lotul respectiv se supune unui program intensiv de patru tratamente cu o durată de 5 zile, parenteral şi masal; (iv) să se facă trierea severă a efectivului, eliminând păsările tarate şi cu semne clinice; (v) se îmbunătăţesc condiţiile de îngrijire şi întreţinere a păsărilor. 2. Ridicarea restricţiei de introducere a ouălor la incubat se face în funcţie de rezultatul embriotestelor efectuate pe 2 site de control, care pot fi introduse după 2 tratamente executate. Incidenţa aerosaculitelor trebuie să fie sub 5%. Impunerea şi ridicarea restricţiei privind introducerea ouălor de incubat se face de către D.S.V.S.A.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit de către DSVSA organizat în condiţiile legii. 2. Examenele se efectuează la LSVSA

35.SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE (B-401)

Font 7

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │

│Supraveghere │1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică.│1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală │1. Medicul veterinar de │

│activă ├─────────────────────────────────────────────┤şi a creşterii mortalităţii. │liberă practică │

│ │2. Supraveghere prin diagnostic de laborator │2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator │împuternicit din │

│ │a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar │se efectuează în conformitate cu Ordinul MAAP │circumscripţia sanitară │

│ │în caz de necesitate, diagnostic complet de │nr. 471/2002 pentru aprobarea Normei sanitare │veterinară de asistenţă │

│ │laborator în toate exploataţiile de salmonide│veterinare privind planurile de prelevare, │şi medicul veterinar │

│ │şi mediul natural. │metodele de diagnostic, determinarea şi │oficial din cadrul DSVSA│

│ │ │confirmarea prezenţei septicemiei hemoragice │Bucureşti şi/sau IDSA. │

│ │ │virale - SHV - şi necrozei hematopoetice │2. Examenele se │

│ │ │infecţioase - NHI - la peşti şi Ordinul │efectuează la LSVSA │

│ │ │preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007 pentru │şi/sau la LNR din cadrul│

│ │ │aprobarea Normei sanitare veterinare ce │IDSA. │

│ │ │stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru │ │

│ │ │animalele de acvacultură şi produsele acestora, │ │

│ │ │precum şi pentru prevenirea şi controlul │ │

│ │ │anumitor boli ale animalelor acvatice, publicat │ │

│ │ │în Monitorul Oficial al României, │ │

│ │ │nr. 679 din 05 octombrie 2007. │ │

│ │ │3. Notificarea bolii se face în conformitate │ │

│ │ │cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA │ │

│ │ │nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. │ │

│ │ │4. Raport trimestrial transmis de DSVSA la │ │

│ │ │ANSVSA. │ │

36.Necroza hematopoietică infecţioasă a salmonidelor (B405)

Font 7

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │

│Supraveghere │1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică │1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală │1. Medicul veterinar de │

│activă ├─────────────────────────────────────────────┤şi a creşterii mortalităţii │liberă practică │

│ │2. Supraveghere prin diagnostic de laborator │2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator │împuternicit din │

│ │a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar │se efectuează în conformitate cu Ordinul MAAP │circumscripţia sanitară │

│ │în caz de necesitate diagnostic complet de │nr. 471/2002 pentru aprobarea normei sanitare │veterinară de asistenţă │

│ │laborator în toate exploataţiile de salmonide│veterinare privind planurile de prelevare, │şi medicul veterinar │

│ │şi mediul natural. │metodele de diagnostic, determinarea şi │oficial din cadrul DSVSA│

│ │ │confirmarea prezenţei septicemiei hemoragice │şi/sau IDSA. │

│ │ │virale-SHV- şi necrozei hematopoietice │2. Examenele se │

│ │ │infecţioase - NHI - la peşti, publicat în │efectuează la LSVSA │

│ │ │Monitorul Oficial al României partea I, nr. 857 │şi/sau LNR din cadrul │

│ │ │din 27 noiembrie 2002, Ordinul preşedintelui │ISA. │

│ │ │ANSVSA nr. 170/2007. │ │

│ │ │3. Notificarea bolii se face în conformitate cu │ │

│ │ │prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. │ │

│ │ │77/2005, cu modificările ulterioare. │ │

│ │ │4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de │ │

│ │ │către DSVSA. │ │

37.Viremia de primăvară a crapului (B404)

Font 7

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │

│Supraveghere │1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică │1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală │1. Medicul veterinar de │

│ │2. Supraveghere prin diagnostic de laborator │2. Prelevarea probelor şi examenul de │împuternicit din │

│ │a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar │laborator se efectuează în conformitate cu │circumscripţia sanitară │

│ │în caz de necesitate diagnostic complet de │Ordinul MAAP nr. 471/2002 şi Ordinul │veterinară de asistenţă │

│ │laborator în toate exploataţiile de │preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007. │şi medicul veterinar │

│ │ciprinide şi mediul natural │3. Notificarea bolii se face în conformitate cu │oficial din cadrul DSVSA│

│ │ │prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. │şi/sau LNR din cadrul │

│ │ │77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare │IDSA. │

│ │ │veterinare privind notificarea bolilor │2. Examenele se │

│ │ │animalelor, cu modificările ulterioare. │efectuează la LSVSA │

│ │ │4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de │Judeţean respectiv a │

│ │ │către DSVSA. │municipiului Bucureşti │

│ │ │ │şi/sau LNR din cadrul │

│ │ │ │IDSA. │

38.Herpesviroza crapului

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică. 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploataţiile piscicole şi mediul natural.	1. Anunţarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală şi a creşterii mortalităţii. 2. Se prelevează probe de organe interne: rinichi, splină, hepatopancreas şi branhii. O probă este constituită din 10 exemplare de peşte ce este împărţită în 2 pool-uri de organe. Recoltarea probelor se efectuează la temperaturi ale apei de 22-27°C de două ori pe an. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din cadrul IDSA.

39.Necroza pancreatică infecţioasă a salmonidelor

Font 7

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │

│Supraveghere │1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică │1. Anunţarea obligatorie de către proprietarul │1. Medicul veterinar de │

│activă ├─────────────────────────────────────────────┤de animale medicului veterinar privind │liberă practică │

│ │2. Supraveghere prin diagnostic de laborator │suspiciunea de boală şi a creşterii │împuternicit din │

│ │a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar │mortalităţii. │circumscripţia sanitară │

│ │în caz de necesitate diagnostic complet de │2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator │veterinară de asistenţă │

│ │laborator în toate exploataţiile de │se efectuează în conformitate cu Ordinul MAAP │şi medicul veterinar │

│ │salmonide şi mediul natural. │nr. 471/2002 şi Ordinul preşedintelui ANSVSA │oficial din cadrul DSVSA│

│ │ │nr. 170/2007. │şi/sau Institutul de │

│ │ │3. Notificarea bolii se face în conformitate │Diagnostic şi Sănătate │

│ │ │cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA │Animală. │

│ │ │nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. │2. Examenele se │

│ │ │4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de │efectuează la LSVSA │

│ │ │către DSVSA. │şi/sau LNR din cadrul │

│ │ │ │IDSA. │

40.Boala bacteriană a rinichiului la salmonide

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural	1. Anunţarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală şi a creşterii mortalităţii. 2. În caz de mortalitate prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de peşte şi/sau cu modificări anatomopatologice. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 4. Raport trimestrial transmis de către DSVSA.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din cadrul IDSA.

41.Girodactilaza

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploataţiile piscicole şi mediul natural	1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. În caz de mortalitate prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de peşte şi/sau cu modificări clinice;i anatomopatologice. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau IDSA.

42.Bonamioza (B431)

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere pasivă	1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.	1. Anunţarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală şi a creşterii mortalităţii. 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte planurile pentru prelevarea probelor şi metodele de diagnostic pentru detectarea şi confirmarea prezenţei bonamiozei (Bonamia ostreae) şi marteiliozei (Marteilia refringens) la moluşte, publicat în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 705 din 17 august 2006 şi Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 117/2005. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare. 4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau LNR din cadrul IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din cadrul IDSA.

43.Haplosporidioza (B432)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere activă	1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve clinic sănătoase, iar în caz de necesitate diagnos- tic complet de laborator	1. Anunţarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală şi a creşterii mortalităţii. 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.

44.Perkinsoza (B433)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere activă.	1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică. 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve clinic sănătoase, iar în caz de necesitate diagnos- tic complet de laborator.	1. Anunţarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală şi a creşterii mortalităţii. 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi /sau la LNR din cadrul IDSA.

45.Marteilioza (B434)

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve clinic sănătoase, iar în caz de necesitate diagnos- tic complet de laborator.	1. Anunţarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală şi a creşterii mortalităţii; 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007; 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare. 4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.

46.Mikrocitoza (B436)

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică. 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve clinic sănătoase, iar în caz de necesitate diagnos- tic complet de laborator.	1. Anunţarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală şi a creşterii mortalităţii. 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare. 4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA judeţene, şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau IDSA.

47.ACARAPIOZA (ACARIOZA INTERNĂ) B-451

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.	1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, în perioada februarie - octombrie la: a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; b) 5% din coloniile stupinelor de producţie, c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral d) la schimbarea vetrei stupinei; 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 15 g/probă, albine vii. 3. Diagnosticul de acarapioză se confirmă la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, pentru probele pozitive. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA

48.LOCA AMERICANĂ B-452

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a puietului de albine lucrătoare, în perioada aprilie - septembrie la: a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; b) 5% din coloniile stupinelor de producţie, c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei; 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cmp/probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii întregi pot conţine şi rezervă de hrană (miere căpăcită). 4. Diagnosticul de locă americană se confirmă la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, pentru probele pozitive. 5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.

49.LOCA EUROPEANĂ B-453

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca în loca americană. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Diagnosticul de locă europeană se confirmă la IDSA, pentru probele pozitive. 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cmp/probă, fagure cu puiet necăpăcit şi căpăcit. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.

50.NOSEMOZA ALBINELOR B-454

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, la fel ca la acarapioză. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnos- tic complet de laborator.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de la urdiniş. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.

51.VARROOZA B-455

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare şi puietului, în perioada martie - octombrie la: 1. cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; 2. 5% din coloniile stupinelor de producţie: a) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; b) la schimbarea vetrei stupinei; 2. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii şi faguri întregi sau porţiuni de min. 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor şi/sau albină lucrătoare. 3. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.	1. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 2. Tratamentele pentru varrooza se suportă de la bugetul de stat conform prevederii Legii nr. 89/1998 a apiculturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998, cu modificările şi completările ulterioare.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.

52.TROPILELAPSOZA B-456

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă II. Supraveghere activă	Monitorizarea datelor despre boală 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la varooză. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooză. 2. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.

53.ATACUL GÂNDACULUI MIC DE STUP

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca în varooză. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.	1. Raport trimestrial transmis de DSVSA la ANSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooză. 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA

54.POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la loturile de larve în fazele de creştere, la stadiul de fluture şi pe fluxul de producere a oului. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă (vârstele I - III) sau 15-20 larve mari/probă (vârstele IV- V); 15 fluturi vii/probă; b) 0, 25 gr. ouă 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

55.FLAŞERIE

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la poliedrie. 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie. 3. Supravegherea prin diagnostic de laborator , iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

56.NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la poliedrie. 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie. 3. Supravegherea prin diagnostic de laborator iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală.

57.MUSCARDINA

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la poliedrie. 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie. 3. Supravegherea prin diagnostic de laborator iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.	1. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală.

58.DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR - BOALA MUCOASELOR (BVD - MD) C-652

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea datelor despre boală.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
II. Supraveghere activă	1. Supravegherea serologică prin ELISA sau VN, la toţi taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie, o dată pe an. 2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, leucoconcentrat, utilizând ca metoda alternativa şi PCR.	1. În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice. 2. Animalele de reproducţie diagnosticate cu BVD-MD se elimină de la reproducţie. 3. Controlul pentru verificarea stării de excretor permanent de virus, se efectuează o dată pe perioada de exploatare economică a animalului. 4. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral: a) la toţi taurii şi mamele de taur la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin; b) la toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după vârsta de şase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin; c) supravegherea taurilor şi bivolilor de reproducţie din import, vaccinaţi anti BVD, pentru depistarea excretorilor de virus. 5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA şi la LSVSA.

Secţiunea 2Supravegherea, profilaxia şi controlul bolilor tumorale

59.LEUCOZA BOVINĂ (B-108)

font 7

1	2	3	4
I. Supravegherea pasivă	Monitorizarea datelor despre boală.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
II. Supraveghere activă	A. FORMA ENZOOTICĂ 1. Măsurile aplicate pentru supravegherea ac- tivă a bolii în exploataţii trebuie să respec te prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 cu modificările şi completările ulterioare. 1. Supravegherea serologică la bovine, bubaline astfel: a) Taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare o dată pe an, prin ELISA şi confirmare prin ID. b) Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză, o dată pe an. c) Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 12 luni, din efectivele supuse asanării prin extracţie, se testează odata pe an, prin ELISA.	1. Examenele se efectuează de regulă pe aceleaşi probe care se recoltează pentru bruceloză. 2. Examenele se efectuează pe aceleaşi probe recoltate în scopul examinării pentru bruceloza bovină. 3. În cazul unei tumori diagnosticate histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA întregul efectiv din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv. 4. Declararea bolii se face dacă un animal a reacţionat pozitiv la examenul serologic ELISA şi ID, iar în cazul neconcordanţei dintre ELISA şi ID se va efectua retestarea animalului prin ID după 30 zile de la prima recoltare. 5. Probele de ser cu rezultat neconcludent (dubios) sau cazurile de litigii înregistrate la LSVSA se trimit la IDSA, pentru expertiză inclusiv prin PCR. 6. Exploataţiile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoză, intră în regim de asanare prin extracţie. 7. Bovinele din exploataţiile supuse asanării prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând procedura de lichidare a efectivului; 8. Bovinele pozitive la examenele serologice, sau după caz hematologice, din exploataţiile aflate în asanare prin extracţie, se elimină din efective prin abatorizare, sub supravegherea DSVSA; 9. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor veterinare. DSVSA poate acorda o derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare. În acest caz, viţelul trebuie ca, după identificare, să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 luni şi să fie testat în concordanţă cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 10. Exploataţiile aflate în asanare prin extracţie devin libere de LEB dacă: a) animalul reacţionat pozitiv părăseşte efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităţilor veterinare; la fel se vor dirija şi viţeii proveniţi din vaci infectate conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006; b) toate animalele din efectiv, în vârstă de peste 12 luni, au reacţionat negativ la 2 testări serologice, realizate conform lit. A pct. 3 la cel puţin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv şi ai oricăror descendenţi ai acestuia; c) în urma anchetei epidemiologice rezultă că investigaţiile de laborator au fost negative şi au fost aplicate măsurile stabilite la pct. 10, lit. b); 11. De la animale reagente, tăiate se recoltează probe pentru examenul histopatologic. 12. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezulte de la animalele diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar de abator 13. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 14. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA. 3. Expertiza de diagnostic se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
	B. FORMA SPORADICĂ Examenele histologice efectuate la bovinele moarte în perioada de supraveghere după introducerea de animale prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe, cu precizarea tipului celular de proliferare.

60.ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ŞI LIMFOAME (Inclusiv BOALA MAREK), ALTE TUMORI

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
II. Supraveghere activă	1. Supraveghere anatomoclinică, de abator în cursul inspecţiei carcaselor şi de laborator a efectivelor de păsări de carne şi de reproducţie.	1. Probele de sânge, alte lichide biologice, ţesuturi se trimit la laboratorul de histopatologie însoţite de fişa oncologică tip cu precizarea datelor anatomoclinice, evolutive şi epidemiologice privind interrelaţia posibilă "animal-om" "om-animal" în boala canceroasă. 2. Tumorile se înregistrează în condicile de diagnostic histopatologic la fiecare LSVSA şi se comunică la IDSA pentru centralizare în "Registrul naţional de cancer la animale".	Examenele anatomopatologice şi precizarea diagnosticului cito-histopatologic se efectuează la LSVSA şi la LNR din cadrul IDSA.
	2. Tumorile diagnosticate anatomoclinic, necropsic şi cu ocazia inspecţiei carcaselor se vor investiga citologic şi/sau histopato- logic în proporţie de 100% la animalele care nu au fost testate serologic şi la care au fost observate modificări anatomopatologice.
	3. O atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral: a) boala Marek; b) leucoze aviare

Secţiunea 3Supravegherea, profilaxia şi controlul bolilor în funcţie de antecedentele epizootice

61.ANTRAX (B 051)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea datelor pentru boală.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
II. Supraveghere activă.	1. Examen clinic a bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor şi speciilor receptive din fondul cinegetic.		1. Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar de libera practica împuternicit şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
	2. în caz de suspiciune se prelevează: a) de la animale vii: probe de sânge sau secreţii sangvinolente; b) de la cadavre nedeschise: secreţii sangvinolente şi probe de sânge; c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgenţă: probe sânge, splină, os lung nedeschis.	1. De la cadavre nedeschise probele de sânge se recoltează prin puncţie venoasă 2. De la cadavre deschise accidental probele de sânge se recoltează prin puncţie cardiacă sau pe tampoane	1. Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi la LNR din cadrul IDSA
	3. în cazurile de antrax localizat se prelevează: a) ţesut din regiunea glosofaringiana împreună cu limfonodurile adiacente şi tonsile; b) lichid de puncţie din zona edematoasă .
	INSPECŢIA ANIMALELOR În ABATOR
	I. ANIMALE VII (i) bovinele, ovinele, ecvinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post mortem.		1. Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
	II. CARNE ŞI ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în uni- tăţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau per- sonal desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă.	MĂSURI: 1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie în abator; în partida separată, la sfârşitul zilei de lucru. 2. În toate situaţiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om şi a contaminării mediului de lucru. 3. Carcasele, organele şi subprodusele de la animale bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea, se confiscă şi distrug.
		4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

62.ECHINOCOCOZA (B 053)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă II. Supraveghere activă.	Monitorizarea incidenţei cazurilor clinice la bovine ovine şi caprine în abatoarele autorizate	Identificarea obligatorie prin marcarea individuală a câinilor din ferme şi stâni. Deparazitarea obligatorie de şase ori pe an a tuturor câinilor identificaţi în ferme şi/sau stâni.	1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă.

63.LEPTOSPIROZA (B 056)

Font 7

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │

│I. Supraveghere │I. La bovine │1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA │1. Medici veterinari │

│pasivă │Monitorizarea datelor despre boală │de către DSVSA │oficiali din cadrul │

│(în condiţii │ │ │DSVSA │

│de linişte │ │ │ │

│epidemiologică) │ │ │ │

│II. Supraveghere│1. Supraveghere serologică prin RMA cu │1. Examenele se efectuează pe probele de │2. Examenele se │

│activă │setul de 7 serotipuri la: │sânge recoltate pentru supravegherea │efectuează la LSVSA şi │

│ │a) taurii şi bivolii de reproducţie, la │brucelozei. │după caz la LNR din │

│ │autorizare şi ulterior o dată pe an în │2. Setul de 7 serotipuri de Leptospira │cadrul IDSA │

│ │trimestrul IV │interrogans: │ │

│ │b) 10% numărul de animale/localităţile │a) pomona; │ │

│ │unde au fost declarate focare de boala în │b) icterohaemorrhagiae; │ │

│ │ultimii 5 ani, │c) canicola; │ │

│ │c) în cazurile de vânzare-cumpărare, la │d) Wolffi; │ │

│ │furnizor cu cel mult 30 zile înainte de │e) hardjo; │ │

│ │livrare; │f) grippotyphosa;, │ │

│ │d) animalele care prezintă semne clinice │g) australis; │ │

│ │ce conduc la suspiciunea de infecţie │h) autumnalis; │ │

│ │leptospirică; │i) bataviae; │ │

│ │ │3. Setul de 11 serotipuri de Leptospira │ │

│ │ │interrogans pentru bovine din import: │ │

│ │ │a) pomona; │ │

│ │ │b)ichterohaemorrhagiae; │ │

│ │ │c) canicola │ │

│ │ │d) wolffi; │ │

│ │ │e) hardjo; │ │

│ │ │f) ballum; │ │

│ │ │g) sejroe; │ │

│ │ │h) bataviae │ │

│ │ │i) australis; │ │

│ │ │j) gnppotyphosa │ │

│ │ │k) autumnalis; │ │

│ │2. Examinarea histologică a avortonilor │ │ │

│ │şi examene histologice în cazul │ │ │

│ │înregistrării de pierderi prin mortalitate la│ │ │

│ │viţei când se suspicionează boala. │ │ │

│ │II. La cabaline: │ │ │

│ │1. Examen clinic şi anatomopatologic a │ │1. Medicul veterinar de │

│ │cabalinelor în zonele în care: │ │liberă practică │

│ │a) există antecedente de boală; │ │împuternicit din │

│ │b) s-a diagnosticat recent boala. │ │circumscripţia sanitară │

│ │ │ │veterinară de asistenţă │

│ │ │ │şi medicul veterinar │

│ │ │ │oficial din cadrul DSVSA│

│ │2. Supraveghere serologică prin RMA cu │1. Setul de 6 serotipuri Leptospira │2. Examenele se │

│ │serul ce conţine 6 serotipuri a: │interrogans: │efectuează la LSVSA │

│ │a) armăsarilor reproducători din staţiunile │a) pomona, │după caz la LNR din │

│ │temporare şi permanente de montă, a │b) icterohaemorrhagiae, │cadrul IDSA. │

│ │celor din herghelii, depozite, hipodroame, │c) canicola │ │

│ │asociaţii hipice, circuri, alte unităţi │d) hardjo, │ │

│ │specializate, exploataţia nonprofesională; │e) grippotyphosa, │ │

│ │b) 10% din numărul de │f) australis │ │

│ │animale/localităţile unde au fost declarate │ │ │

│ │focare de boala în ultimii 5 ani; │ │ │

│ │c) cabalinelor care prezintă semne clinice │ │ │

│ │ce conduc la suspiciunea de infecţie │ │ │

│ │leptospirică; │ │ │

│ │d) la furnizor cu cel mult 30 zile înainte │ │ │

│ │de livrare, în cazurile de vânzare-cumpărare.│ │ │

│ │III. La porcine: │ │1. Medicul veterinar de │

│ │1. Examen clinic şi anatomopatologic în │ │liberă practică │

│ │zonele în care: │ │împuternicit din │

│ │a) există antecedente de boală; │ │circumscripţia sanitară │

│ │b) s-a diagnosticat recent boala; │ │veterinară de asistenţă │

│ │ │ │şi medicul veterinar │

│ │ │ │oficial din cadrul DSVSA│

│ │2. Supraveghere serologică prin RMA cu │1. Setul de 6 serotipuri Leptospira │2. Examenele se │

│ │setul de 6 serotipuri la: │interrogans: │efectuează la LSVSA şi │

│ ├─────────────────────────────────────────────┤a) pomona, │după caz la LNR din │

│ │a) 20% vierii (vieruşii) nevaccinaţi │g) icterohaemorrhagiae, │cadrul IDSA. │

│ │antileptospiric sau 10% din cei vaccinaţi │h) canicola │ │

│ │de două ori pe an, în trimestrele II şi IV în│i) hardjo, │ │

│ │efectivele mai mari de 100 de animale, │j) grippotyphosa, │ │

│ │sub 100 de animale se creşte procentul │k) australis │ │

│ │astfel încât să se examineze minimum 10 │2. Pentru cabalinele introduse prin comerţ │ │

│ │probe; │intracomunitar se folosesc aceleaşi │ │

│ │b) 10% din scroafele şi scrofiţele │serotipuri ca pentru bovine din import; │ │

│ │existente în efectivele mai mari de 100 de │ │ │

│ │animale, sub 100 de animale se creşte │ │ │

│ │procentul astfel încât să se examineze │ │ │

│ │minimum 10 probe; │ │ │

│ │c) 10% din porcinele de reproducţie în │ │ │

│ │cazurile de vânzare - cumpărare, la │ │ │

│ │furnizor cu cel mult 30 zile înainte de │ │ │

│ │livrare; │ │ │

│ │d) la autorizarea vierilor şi vieruşilor │ │ │

│ │pentru însămânţări artificiale sau pentru │ │ │

│ │monta naturală; │ │ │

│ │e) porcinele destinate exportului - cu cel │ │ │

│ │mult 30 zile înainte de livrare; │ │ │

│ │f) animalele care prezintă semne clinice │ │ │

│ │ce conduc la suspiciunea de infecţie │ │ │

│ │leptospirică; │ │ │

│ │g) la solicitare, pentru determinarea │ │ │

│ │statusului imunitar postvaccinal. │ │ │

│ │3. Supraveghere histologică: │ │ │

│ │a) a avortonilor; │ │ │

│ │b) când se suspicionează boala, în cazul │ │ │

│ │înregistrării de mortalităţi la purceii │ │ │

│ │sugari şi tineret. │ │ │

│ │IV. La canide │ │ │

│ │Supraveghere clinică, anatomopatologică, │Examenele serologice se efectuează cu │Examenele se efectuează │

│ │serologică, hematologică şi histologică. │setul de 4 serotipuri: pomona, │la LSVSA şi după caz la │

│ │ │ichterohaemorrhagiae, canicola, sejroe. │LNR din cadrul IDSA. │

│ │INSPECŢIA ANIMALELOR În ABATOR │ │ │

│ │I. ANIMALE VII │I. ANIMALE VII (bovinele, cabalinele, │Medic veterinar oficial │

│ │Bovinele, cabalinele şi porcinele se │porcinele) │din cadrul DSVSA. │

│ │supun inspecţiei ante şi post mortem. │În caz de suspiciune se recoltează probe de │ │

│ │ │sânge şi urină de la animalele în viaţă; │ │

│ │II. CARNEA ŞI ORGANE │II. CARNEA ŞI ORGANE │ │

│ │Examinarea carcaselor se efectuează în │Se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de │ │

│ │unităţi de tăiere autorizate sanitar │la animalele tăiate. │ │

│ │veterinar, de către medici veterinari │ │ │

│ │oficiali sau de către personalul auxiliar │ │ │

│ │oficial. │ │ │

│ │ │III. MĂSURI: │ │

│ │ │1. Carnea şi organele se confiscă în │ │

│ │ │totalitate, precum şi carcasele icterice, │ │

│ │ │marasmatice sau cu modificări importante │ │

│ │ │ale musculaturii; │ │

│ │ │2. Grăsimea se dă în consum după topire; │ │

│ │ │3. Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi │ │

│ │ │se livrează după 14 zile. │ │

64.FEBRA Q (B -057)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	1. Monitorizarea datelor despre boală.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă	1. Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi caprinelor: a) la 5% din efectivul de reproducţie (dar nu mai puţin de 10 probe) din unităţile în care sau diagnosticat cazuri de febră Q la persoane ce au acces în fermă sau legături cu aceasta; b) în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile; c) la 0,2% din efectivul fermelor de producţie		1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi după caz la LNR din cadrul IDSA.

65.ANAPLASMOZA (B 101); BABESIOZA (B 102), inclusiv NUTALIOZA cabalinelor; THEILERIOZA bovinelor şi ovinelor (B 111)

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	I. La taurine şi bubaline: Supravegherea hematologică prin efectuarea şi examinarea frotiurilor de sânge la 10% din bovinele cu semne clinice, în vârstă de peste 6 luni, în perioadele de activitate maximă a căpuşelor (mai-iunie şi septembrie-octombrie) în funcţie de zona geografică şi condiţiile climaterice ale anului respectiv	1. Supraveghere în zonele în care: a) există antecedente de boală; b) s-a diagnosticat boala în ultimii doi ani; c) animalele sunt în tranzit, în special cele în transhumanţă; 2. Pentru babesioză şi anaplasmoză la celelalte specii de animale se procedează ca în cazul bovinelor.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi după caz la LNR din cadrul IDSA.
	II. La ovine şi caprine: Supravegherea hematologică prin efectuarea şi examinarea frotiurilor din sânge la 5% din ovinele cu semne clinice în vârstă de peste 3 săptămâni, în perioadele de activitate maximă a căpuşelor (mai-iunie şi septembrie-octom- brie), în funcţie de zona geografică şi con- diţiile climaterice ale anului respectiv.	1. Supravegherea în zonele în care: a) există antecedente epizootice de boală; b) s-a diagnosticat boala în ultimii doi ani; c)a animalelor în transhumanţă; d) a celor aflate în perioada de carantină profilactică după import. 2. La ovine pentru babesioză şi anaplasmoză se procedează ca în cazul bovinelor. 3. Pentru theilerioză, atât la bovine cât şi la ovine, în cazul examenelor hematologice negative, la animalele la care se suspicionează boala se prepară în completare frotiuri din materialul recoltat în urma puncţiei limfonodurilor abdominali.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi la LNR din cadrul IDSA.
	III. La cabaline: Supravegherea hematologică prin efectuarea şi examinarea frotiurilor de sânge la 10% din cabalinele cu semne clinice în vârstă de peste 6 luni, în perioadele de activitate maximă a căpuşelor (mai-iunie şi septembrie-octombrie), în funcţie de zona geografică şi condiţiile climaterice ale anului respectiv.	1. Supravegherea clinică a cabalinelor din zonele în care: a) există antecedente epizootice de boală; b) s-a diagnosticat boala în ultimii doi ani; c) animalele staţionează în tranzit prelungit (peste 45 zile); d) animalele nou introduse sunt în perioada de carantină. 2. La cabaline pentru babesioză şi anaplasmoză se procedează ca în cazul bovinelor.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi la LNR din cadrul IDSA.

66.AVORTUL SALMONELIC AL OILOR (B-156)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea datelor despre boală.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă.	Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al oilor	Examenele de laborator se execută pe avortoni, placente prelevate de la ovinele avortate.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi după caz la LNR din cadrul IDSA. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării (serologice, fagice, genotipizare) şi a monitorizării antibiorezistenţei.

67.INFLUENŢA ECVINĂ (B-206)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea datelor despre boală	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă.	1. În caz de suspiciune, la interval de 21 zile se efectuează examene serologice pe probe perechi de sânge şi virusologice.	1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, organe sau sânge, după caz.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
	2. Supravegherea serologică prin testul IHA, o dată pe an, la 10% din cabalinele din herghelii, hipodroame, cluburi sportive, depozite de armăsari, pe probe prelevate de la animale nevaccinate.	2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare	2. Supravegherea serologică se efectuează la IDSA.

68.RINOPNEUMONIA ECVINĂ (B-208)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea datelor despre boală.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă	1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe perechi la inter- val de 21 zile, virusologice şi histologice		1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
	2. Avortonii se examinează prin examen virusologic şi histologic.	Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.	2. Examenele virusologice şi serologice se efectuează la LNR din cadrul IDSA. 3. Examenele histologice se efectuează la LSVSA şi după caz la LNR din IDSA pentru judeţele a căror LSVSA, nu sunt abilitate.

69.ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ (B-211)

Font 8

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea datelor despre boală.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă	1. Supraveghere serologică prin ELISA sau seroneutralizare a: a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte autorizare şi începerea campaniei de montă; b) la 20% din iepele mame din herghelii şi din unităţile specializate, o dată pe an, cu minim o lună înainte de începerea campaniei de montă;	1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi, la interval de 21 zile, şi virusologice. 2. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine. 3. Armăsarii de sport şi pentru reproducţie reacţionaţi serologic pozitiv se retestează prin seroneutralizare. după 14 zile în vederea stabilirii dinamicii anticorpilor. 4. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate serologic negative iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate serologic pozitive şi se testează virusologic. 5. Armăsarii vaccinaţi nu se testează serologic. 6. Armăsarii serologic pozitivi se testează virusologic prin izolarea virusului pe culturi celulare şi/sau PCR pe probe de material seminal prelevate de ori la interval de 7 zile. 7. Armăsarii eliminatori de virus se izolează şi se elimină de la montă. Pentru aceşti armăsari circulaţia va fi permisă numai dacă sunt castraţi. 8. Animalele cu titru constant sau în remisiune sunt considerate negative. 9. Iepele reacţionate seropozitiv prin ELISA se retestează prin seroneutralizare de 2 ori la interval de 14 zile pentru stabilirea dinamicii anticorpilor. 10. Iepele la care titrul este constant sau în scădere sunt negative, celelalte se menţin izolate până stabilizarea titrului de anticorpi, în această perioadă fiind interzisă utilizarea la montă. 11. Animalele seronegative nu sunt supuse restricţiilor de circulaţie. 12. Ecvinele de sport şi pentru reproducţie, provenite din exploataţii certificate sanitar veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricţii. 13. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator. 14. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoşi clinic, serologic negativi sau cu titru constant/în scădere şi care nu sunt eliminatori de virus. 15. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat şi înregistrat oficial, costurile fiind suportate de proprietar.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
	2. Pentru circulaţia intracomunitară/export ţări terţe, armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinaţia sport şi 21 de zile pentru ecvinele de producţie/reproducţie. 3. Costurile examenelor de laborator sunt suportate de către proprietar.	16. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completările ulterioare.	2. Examenele se efectuează la la LNR din cadrul IDSA.
			3. România nu importă ecvine cu arterita virală.

70.AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR (B - 214)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea datelor despre boală.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă	1. Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.		1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la la LNR din cadrul IDSA LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării (serologice, fagice, genotipizare) şi a monitorizării antibiorezistenţei.

71.TULAREMIA (B-352)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea datelor despre boală.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă	I. La iepurii domestici 1. Supravegherea morfopatologică şi bacteriologică pe toate animalele moarte. 2. Supravegherea serologică prin RSAR la constituirea crescătoriei; II. La iepurii sălbatici prin examene morfopatologice şi bacteriologice pe cei găsiţi morţi.	1. În unităţile în care se practică vaccinarea, nu se efectuează examene serologice sau alte examene de laborator. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completările ulterioare.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la la LNR din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală, pe aceleaşi probe pe care se execută şi examinările serologice pentru bruceloza şi boala virală hemoragică.

72.BRUCELOZA LA CANIDE

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	1. Examinare clinică, anatomopatologică şi bacteriologică a efectivelor din canise de reproducţie şi a tuturor masculilor folosiţi la reproducţie, efectuată la cerere.	Probele cu rezultate pozitive, dubioase sau neconcludente vor fi reexaminate prin hemoculturi la IDSA.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
	2. Examinare serologică prin RSAR cu antigen Brucella canis colorat cu Roz- Bengal şi prin RFC/ ELISA, efectuată la cerere, costurile fiind suportate de către proprietar/ operatorul economic la: a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia acţiunilor imunoprofilactice, b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv la câinii comunitari.	De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi respectiv testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.	2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz la la LNR din cadrul IDSA.

73.BRUCELOZA LA IEPURI

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	1. Examinare serologică la 5% din iepurii din crescătorii, prin reacţia de seroaglutinare (RSAR cu antigen colorat cu Roz - Bengal).	1. De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule, limfonoduri, splina şi uter în vederea efectuării examenului complex de laborator. 2. Probele pozitive prin RSAR se examinează prin RFC.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz la la LNR din cadrul IDSA.
	2. în abator a) animalele vii se examinează ante mortem şi post mortem; b) carnea şi organele se examinează în uni- tăţi de tăiere autorizate sanitar veterinar	MĂSURI De la iepurii din efectivele cu bruceloză: a) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii; b) organele cu leziuni se confiscă.	Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

74.Furunculoza salmonidelor cu Aeromonas salmonicida

Font 7

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │

│I. Supraveghere │Monitorizarea datelor despre boală. │Raport trimestrial transmis la ANSVSA de │1. Medicul veterinar │

│pasivă │ │către DSVSA │împuternicit din │

├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de │circumscripţia sanitară │

│II. Supraveghere│1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică │boală şi a creşterii mortalităţii; │veterinară de asistenţă │

│activă │2. Supraveghere prin diagnostic de laborator │2. Prelevarea probelor de la exemplarele de │şi/sau medic veterinar │

│ │a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune │peşti muribunzi şi/sau cu modificări │oficial recoltează │

│ │de boală şi/sau mortalitate crescută. │anatomopatologice. │probele, DSVSA │

│ │ │ │şi/sau la LNR din │

│ │ │ │cadrul IDSA. │

│ │ │ │2. Examenele se │

│ │ │ │efectuează la LSVSA │

│ │ │ │Judeţene, respectiv a │

│ │ │ │municipiului │

│ │ │ │Bucureşti, şi /sau la │

│ │ │ │LNR din cadrul IDSA. │

│ │ │ │3. Confirmarea bolii la │

│ │ │ │IDSA │

75.Yersinioza (Boala gură roşie) la salmonide)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă	Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică. 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune/ mortalitate crescută.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii, medicului veterinar practician. 3. Prelevarea probelor se realizează de la peştii muribunzi şi/sau cu modificări anatomopatologice.	1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la IDSA.

76.Anemia infecţioasă a somonului

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă	Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploataţiile piscicole şi mediul natural	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 75/2006 pentru aprobarea normei sanitare veterinare ce stabileşte criterii pentru zonare şi supraveghere oficială ca urmare a suspiciunii sau confirmării anemiei infecţioase a somonului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 327 din 11 aprilie 2006. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completările ulterioare.	1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală. 3. Confirmarea bolii la IDSA.

77.Mixosomiaza

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă	Monitorizarea datelor relevante despre boală 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor se realizează de la peştii muribunzi şi/sau cu modificări clinice şi anatomopatologice.	1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la IDSA.

78.Boala Columnaris la salmonide

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă	Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 2. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii, medicului veterinar de liberă practică. 3. Prelevarea probelor de la peştii muribunzi şi/sau cu modificări clinice şi anatomopatologice.	1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la IDSA.

79.Eritrodermatita la ciprinide

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă	Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Probele se prelevează de la peştii muribunzi şi/sau cu modificări anatomopatologice.	1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul, DSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA recoltează probele. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA.

80.Ihtioftiriaza

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă	Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor de la peştii muribunzi şi/sau cu modificări clinice şi anatomopatologice.	1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA.

81.Criptobiaza

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă	Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor de la peştii muribunzi şi/sau cu modificări clinice şi anatomopatologice.	1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA Judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA.

82.Coccidioza moluştelor bivalve

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă	Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii. 2. Prelevarea probelor de la moluşte bivalve muribunde şi/sau cu modificări anatomopatologice.	1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA.

83.Nematodoze ale moluştelor bivalve

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă	Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii. 2. Prelevarea probelor de la moluşte bivalve muribunde şi/sau cu modificări anatomopatologice.	1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la la LNR din cadrul IDSA.

84.Ricketioza moluştelor bivalve

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă	Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor se realizează de la moluşte bivalve muribunde şi/sau cu modificări anatomopatologice.	1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la IDSA.

85.Vibrioza moluştelor bivalve

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă	Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor de la moluşte bivalve muribunde şi/sau cu modificări anatomopatologice.	1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA Bucureşti şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la la LNR din cadrul IDSA.

86.Moluşte gasteropode - Cryptobia heticis, Klossia helicina, cestode, metacercari, nematode

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă	Monitorizarea datelor despre boală 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte gasteropode în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor de la moluşte gasteropode muribunde şi/sau cu modificări anatomopatologice în vederea realizării examenului parazitologic pentru Cryptobia heticis, Klossia helicina, cestode, metacercari, nematode	1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.

87.Batracieni - trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze şi micobacterioze

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă	Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de batracieni în caz de suspi- ciune de boală şi/sau mortalitate crescută.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii, medicului veterinar de liberă practică. 2. Prelevarea probelor de la batracienii muribunzi şi/sau cu modificări anatomopatologice, în vederea realizării examenului parazitologic pentru trematode şi acantocefali şi bacteriologic pentru pseudomonoze, aeromonoze, micobacterioze.	1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.

88.Pesta racilor

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă	Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de raci în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii, medicului veterinar de liberă practică. 2. În caz de mortalitate prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de raci şi/sau cu modificări anatomopatologice.	1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la la LNR din cadrul IDSA.

89.AMOEBIOZA

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă	Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru nosemoza albinelor.	1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. recoltează probele, 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.

90.BRAULOZA

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă. împuternicit din II. Supraveghere activă.	Monitorizarea datelor despre boală 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooza albinelor.	1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele, 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.

91.ASCOSFEROZA ŞI ASPERGILOZA ALBINELOR

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă. împuternicit din II. Supraveghere activă.	Monitorizarea datelor despre boală. Examenele de laborator se efectuează din 10 g /probă albine moarte şi porţiuni de min. 10/ 15 cm/probă, fagure cu puiet în diferite stadii de dezvoltare.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA

92.PUIETUL ÎN SAC ŞI BOALA BOTCILOR NEGRE

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă. împuternicit din II. Supraveghere activă	Monitorizarea datelor despre boală 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru loca americană şi/sau 10-15 botci.	1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

93.BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă	Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA Examenele de laborator se efectuează pe probe de albine vii, minimum 25 g/probă.	1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA

94.ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă	Monitorizarea datelor despre boală 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie.	1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

95.ONCOPATII LA ANIMALE DE COMPANIE

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă.	Monitorizarea datelor despre boală 1. Supraveghere prin examene hematologice şi citomorfologice pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelaţie om - animal, animal - om în apariţia bolilor leucemice. 2. Tumorile diagnosticate anatomoclinic şi necropsic sunt investigate cito-histopatolo- gic.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 1. Examenele hematologice şi citomorfologice, citohistopatologice pentru precizarea diagnosticului se efectuează la cererea proprietarului de animale, contra cost. 2. Tumorile se înregistrează în condicile de diagnostic histopatologic de la fiecare LSVSA şi IDSA. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.	1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA recoltează probele 2. Examenele se efectuează la LSVSA Bucureşti şi la LNR din cadrul IDSA, după caz

96.LISTERIOZA (C - 611)

Font 7

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │

│Supraveghere │Examene de laborator pe probe de la animale │Probele de creier la care diagnosticul pentru │1. Medicul veterinar de │

│activă. │moarte ce au prezentat semne nervoase şi pe │boala Aujeszky, encefalopatiile spongiforme │liberă practică │

│ │avortoni. │transmisibile, rabie nu s-a confirmat, se vor │împuternicit din │

│ │ │examina pentru listerioză. │circumscripţia sanitară │

│ │ │ │veterinară de asistenţă │

│ │ │ │şi/sau medicul veterinar│

│ │ │ │oficial din cadrul DSVSA│

│ │ │ │recoltează probele. │

│ │ │ │2. Examenele se │

│ │ │ │efectuează la LSVSA şi │

│ │ │ │după caz la LNR din │

│ │ │ │cadrul IDSA. │

│ │INSPECŢIA ANIMALELOR În ABATOR │ │ │

│ │I. ANIMALE VII │I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine) │1. Medic veterinar │

│ │Inspecţia ante şi post mortem se efectuează │Supraveghere prin examene de laborator │oficial din cadrul │

│ │în unităţi de tăiere autorizate sanitar vete-│ │DSVSA. │

│ │rinar, de către medicii veterinari oficiali │ │ │

│ │sau de către personalul auxiliar oficial, │ │ │

│ │desemnat de către autoritatea sanitar veteri-│ │ │

│ │nară competentă. │ │ │

│ │II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, │I. CARNEA ŞI ORGANE │1. Medic veterinar │

│ │PRODUSE LACTATE, PESTE şi │În caz de suspiciune se recoltează capul │oficial din cadrul │

│ │PRODUSE DIN PESCUIT │întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de │DSVSA. │

│ │Examinarea probelor se efectuează în IISPV şi│ficat; probele se examinează prin inoculări pe │ │

│ │LSVSA. │medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se │ │

│ ├─────────────────────────────────────────────┤examinează după păstrarea la frigider (4-8 °C) ├────────────────────────┤

│ │ │timp de o săptămână. │ │

│ │ │II. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PESTE │ │

│ │ │şi PRODUSE DIN PESCUIT │ │

│ │ │În caz de suspiciune se recoltează probe │ │

│ │ │III. MĂSURI: │ │

│ │ │1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele │ │

│ │ │şi grăsimea, care nu prezintă modificări │ │

│ │ │organoleptice se dirijează pentru prelucrare în │ │

│ │ │produse supuse tratamentului termic. │ │

│ │ │2. În cazul confirmării prezentei L. │ │

│ │ │monocytogenes în produse din carne, produse │ │

│ │ │lactate, peste şi produse din pescuit, acestea │ │

│ │ │se retrag din consum se confisca şi se distrug. │ │

│ │ │3. Tulpinile de L. monocytogenes izolate din │ │

│ │ │produsele alimentare de origine animală, se │ │

│ │ │trimit la IISPV pentru confirmarea bolii. │ │

97.TOXOPLASMOZA (C 612)

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	A. La ovine Supravegherea serologică prin ELISA la: a) 5% din probele recoltate pentru Brucella melitensis b) 5% de la toate oile cu avorturi, la 7-14 zile după avort;	Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru bruceloză.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, şi la LSVSA după caz
	B. La porcine Supraveghere serologică prin ELISA la: a) 5% de la vierii pentru reproducţie din efectivele de reproducţie unde au fost înregistrate avorturi; b) 5% de la scroafele de reproducţie, la 7-14 zile după avort.	Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru examenul pentru bruceloză.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA 2. Examenele se efectuează la IDSA, şi la LSVSA Judeţean, după caz la LNR din cadrul IDSA
	C. la carnasiere (pisici) Supraveghere serologică la cerere.		Examenele ELISA se efectuează la cerere contra cost la LNR din cadrul IDSA, sau LSVSA

98.BOTULISM (C - 615)

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere pasivă	Monitorizarea datelor despre boală. Supraveghere pe probe provenite de la animale din speciile receptive	Prezenţa toxinei botulinice în probe se determină prin bioprobă pe şoareci.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA recoltează probele. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA şi la LSVSA.
	INSPECŢIA ANIMALELOR În ABATOR
	I. ANIMALE VII Inspecţia ante şi post mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar	În caz de suspiciune se recoltează probe de sânge.	Medic veterinar oficial din abator.
	II. CARNEA ŞI ORGANE	În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de origine animală
		Determinarea prezentei toxinei botulinice în probe se efectuează prin bioprobă pe şoareci.
		MĂSURI: În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declară improprie consumului uman, se confiscă şi se denaturează.

99.SALMONELOZA (C - 620)

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	Supraveghere anatomopatologică şi prin examene bacteriologice a animalelor din speciile receptive.	Sunt testate toate speciile de animale care prezintă semne clinice care sunt atribuite salmonelozei.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării (serologice, fagice, genotipizare) şi a monitorizării antibiorezistenţei.
	Tineretul bovin şi porcinele, păsările se supun inspecţiei ante şi post mortem după cum urmează:	Probele recoltate (os lung, splină, porţiuni de ficat)
	I. La bovine a) lunar câte o probă de fecale din adăpostul pentru tineret; b) din bovinele tăiate vor fi examinate pe probe de limfonoduri.
	II. La porcine a) lunar, câte o probă de fecale din halele pentru purcei în vârstă de 2-6 luni şi din maternitate; b) de la porcii tăiaţi pe probe de limfono- duri.	Se aplică Decizia Comisiei 55/2008/EC privind o contribuţie financiară din partea Comunităţii pentru efectuarea în Statele Membre, a unui studiu cu privire la prevalenţa Salmonellei spp. şi a Staphylococcus aureus rezistent la meticilină la efectivele de porci pentru reproducţie. Se aplica Decizia Comisiei 219/2007/EC privind o contribuţie financiară pentru efectuarea unui studiu cu privire la prevalenţa Salmonellei la porcii abatorizaţi, studiu ce va fi efectuat cu România şi Bulgaria.
	III. La curcani Se recoltează o probă de fecale din adăpost	Se aplică Decizia Comisiei 208/2007/EC privind o contribuţie financiară pentru efectuarea unui stadiu cu privire la prevalenţa Salmonellei la curcani, studiu ce va fi efectuat de către România şi Bulgaria.
	INSPECŢIA ANIMALELOR În ABATOR
	I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, păsări) Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele şi păsările se supun inspecţiei ante- şi post mortem.	I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine, păsări) Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectuează conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2160/2003, privind controlul Salmonellei şi a altor agenţi zoonotici specifici, prezenţi în reţeaua alimentară Decizia Comisiei 407/2007/EC privind o monitorizare armonizată a rezistenţei antimicrobiene a Salmonellei la păsările de curte şi la porcine.
	II. CARNEA şi ORGANELE de la bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, păsări. 1. Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal auxiliar oficial. 2. Inspecţia include şi sălile de tranşare sau unităţile de tranşare a cărnii proaspete şi a cărnii de pasăre, precum şi depozitele destinate pentru aceste cărnuri.	II. CARNEA ŞI ORGANELE 1. Programul de control pentru Salmonella cuprinde recoltarea de probe, în condiţiile legii de la carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline: a) se recoltează probe de ţesut (metoda distructivă) sau probe tampon (metoda nedistructivă) de pe suprafaţa carcasei, de la fiecare lot, randomizat; b) limfonodurile ileo-cecale de la bovine, ovine şi porcine, recoltate randomizat la fiecare lot; c) os lung nedeschis şi ţesut muscular (în cazul tăierilor în abatorul sanitar). 2. Carcase de păsări, care se recoltează carcase întregi.
	III. OUĂ Inspecţia şi recoltarea de probe se efectuează în ferme, centre de colectare, depozite şi unităţi de procesare ouă, unităţi de desfacere autorizate/aprobate sanitar veterinar
	IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor de laborator pentru Salmonella conform legislaţiei în vigoare	IV. MĂSURI: 1. În cazul cărnii roşii şi a cărnii de vânat se declară improprie consumului uman carnea de la animalele la care a fost diagnosticată salmoneloza acută; în cazul identificării în carnea roşie şi carnea de vânat a prezenţei S. Entiritidis şi/sau S. Typhimurium, aceasta se confiscă şi se distruge.
		2. în cazul produselor din carne roşie şi carne de vânat la care s-a decelat prezenţa S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, acestea se confiscă şi se distrug. 3. În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la produsele din carne roşie şi carne de vânat, pot fi puse în consum uman numai acele produse care suportă un alt tratament termic efectuat sub supraveghere sanitară veterinară, consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste ca acestea sunt corespunzătoare microbiologic. a). Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care în fermă s-a decelat prezenţa în mod sporadic (neinvaziv) a Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele) precum şi luarea măsurilor ce se impun, atât la ferme cât şi la abator. b). În cazul abatorizării unor loturi de păsări, la care a fost decelată în mod sporadic (neinvaziv) Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele), tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitar veterinară, consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare din punct de vedere microbiologic; Decizia admiterii în consum se ia de către medicul veterinar oficial având în baza situaţiei epidemiologice.
		c) În toate cazurile în care s-a izolat S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, carnea se confiscă şi se distruge. d) DSVSA organizează şi monitorizează programul de recoltarea probelor în vederea efectuării analizelor pentru Salmonella şi au obligaţia să notifice la ANSVSA orice situaţie în care se depistează Salmonela la animale vii, produsele acestora, alimentele de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum şi pentru a efectua investigaţiile epidemiologice în scopul eliminării sursei de infecţie sau contaminare.
		4. În cazul decelării serotipurilor S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi alte salmonelle în produsele din carne, se adoptă următoarea procedură:
		a) produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic se confiscă şi se distrug; b) produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste ca acestea sunt corespunzătoare microbiologic; c) semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi supuse unui alt tratament termic se confiscă şi se distrug; d) în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, se comunică la DSVSA de destinaţie, de către medicii veterinari care au efectuat examinarea cărnii, în al cărui teritoriu au fost acestea diagnosticate, precum şi la DSVSA din judeţele de provenienţă a animalelor, prin sistemul rapid de alertă pentru înregistrarea grafică a temperaturii şi a duratei tratamentului termic; fiecare şarjă de fabricaţie se supune unui control microbiologic care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic. Loturile de carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, se confisca şi se distrug.
		5. Loturile din carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele), se prelucrează în produse din carne tratate termic în unităţi autorizate sanitar veterinar, care dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii şi duratei tratamentului termic sub supraveghere sanitară veterinară şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste ca aceasta este corespunzătoare microbiologic. Loturile din carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, se confiscă şi se distrug.
		6. Ouăle provenite din ferme în care s-au depistat cazuri sporadice (neinvaziv) Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele) se pot admite în consum uman numai după procesare în produse din ouă tratate termic. Ouăle provenite din ferme în care contaminarea cu Salmonella spp (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele) a fost invazivă, se confiscă şi se distrug; în toate cazurile în care a fost depistată Salmonella spp. în carnea proaspătă, carnea de pasăre, alimentele de origine animală sau hrana pentru animale (furaje), tulpina izolată se trimite la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, pentru confirmare şi tipizare. 7. Măsurile precizate anterior care se iau în cazul cărnii de pasăre şi ouălor, se notifică autorităţii veterinare competente.

Secţiunea 4SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR TRANSMISIBILE DE LA ANIMALE LA OM (zoonoze)

Font 7

BOALA SUPRAVEGHEATĂ	CONDUITA DE EXECUŢIE	PRECIZĂRI TEHNICE	NIVELUL EXECUŢIEI
I. BACTERIOZE	2	4	3
ANTRAXUL B-051	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	DSVSA LSVSA
LEPTOSPIROZA B-056	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	DSVSA LSVSA
FEBRA Q B-057	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	DSVSA LSVSA
BRUCELOZA E-001	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	DSVSA LSVSA
TUBERCULOZA BOVINA B-105	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	DSVSA LSVSA
MORVA B-209	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	DSVSA LSVSA
TULAREMIA B-352	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	DSVSA LSVSA
LISTERIOZA C-611	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	DSVSA LSVSA
PASTEURELOZA	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	DSVSA LSVSA
SALMONELOZA E-002	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	DSVSA LSVSA
RUJETUL C-801	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	DSVSA LSVSA
STREPTOCOCIA R-015	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	DSVSA LSVSA
STAFILOCOCIA	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	DSVSA LSVSA
YERSINIOZA	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	DSVSA LSVSA
CAMPILOBACTERIOZA	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	DSVSA LSVSA
CLOSTRIDIOZE	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	DSVSA LSVSA
CHLAMYDIOZA AVIARĂ B-312	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	DSVSA LSVSA
COLIBACILOZA (O 157 H7)	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	DSVSA LSVSA
II. MICOZE
ASPERGILOZA	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	DSVSA LSVSA
CANDIDOZA	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	DSVSA LSVSA
DERMATO-MICOZA	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	DSVSA LSVSA
III. VIROZE
FEBRA AFTOASA A-010	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	IDSA
FEBRA VĂII DE RIFT A-080	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	IDSA
BOALA DE NEWCASTLE A-160	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	IDSA
RABIA B - 058	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	DSVSA LSVSA
GRIPA (Influenţa aviară)	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente	DSVSA LSVSA
BOALA CARRE C-921	Supraveghere anatomopatologică şi prin examene hematologice pentru punerea în evidenţă a incluziunilor virale intracitoplasmatice specifice la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA	LSVSA
BOALA LYME	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente.	DSVSA LSVSA
BOALA DE CRIMEEA- CONGO	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente.	DSVSA LSVSA
ENCEFALITA WEST NILE	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente.	DSVSA LSVSA
ENCEFALITA JAPONEZĂ B-212	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente.	DSVSA LSVSA
ENCEFALO-MIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂ B-216	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente.	DSVSA LSVSA
ENCEFALITA DE CĂPUŞE	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente.	DSVSA LSVSA
ONCOPATII LA ANIMALELE DE PRODUCŢIE, ÎN LIBERTATE ŞI EXOTICE.	Supraveghere anatomopatologică şi prin examene hematologice periodice la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente.	DSVSA LSVSA
IV. PARAZITOZE
COCHLIOMYIA HOMINIVORAX B-060	Supraveghere prin examen clinic şi de laborator la speciile receptive.	1. Specii receptive: toate mamiferele cu răni, inclusiv omul. 2. Femela depune până la 400 de ouă pe rănile deschise şi în 24 de ore apar larvele care se afundă în ţesuturile lezate, unde se transformă în stadiul II şi III, în 10 zile. 3. În nomenclatorul OIE se intitulează "Viermele spiralat din Lumea Noua" (America de Nord).	Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
CHRYSOMYA BEZZIANA B-061	Supraveghere prin examen clinic şi de laborator la speciile receptive.	1. Specii receptive: de regula ouăle sunt depuse pe cadavre şi ocazional pe corpul animalelor vii. 2. Larvele sunt obligatoriu miazigene. În nomenclatorul OIE se intitulează "Viermele spiralat din Lumea Veche" (Europa).	Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
ECHINOCOCOZA/ HIDATIDOZA B-053	1. Supravegherea gazdelor intermediare prin examene anatomopatologice şi de laborator. 2. Supravegherea gazdelor definitive prin examene anatomopatologice şi de laborator, inclusiv prin examen serologic ELISA- coproantigen.	1. Denumirea bolii include atât parazitoza determinate de Echinococcus granulosus, cât şi Echinococcus multilocularis. 2. Animale receptive pentru cele două specii: a) gazde definitive: câine, lup, vulpe, pisică; b) gazde intermediare: copitate domestice şi sălbatice (pentru E. granulosus); rozătoare, copitate (pentru E. multilocularis). Omul este receptiv la ambele specii de parazit.	Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
CISTICERCOZA BOVINĂ B-106	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive.	(i) pe gazde definitive: omul; (îi) pe gazde intermediare: bovinele	Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
CISTICERCOZA PORCINĂ B-252	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive.	(i) pe gazde definitive: omul; (îi) pe gazde intermediare: porcinele	Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
TRICHINELOZA B-062	Supraveghere prin examene de laborator respectiv trichineloscopic şi digestie artificială la speciile receptive.	Speciile receptive sunt porcul, mistreţul, ursul, nutria, calul, asinul, etc.	Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
LEISHMANIOZA B-501	Supraveghere prin examene de laborator la animalele receptive şi identificarea vectorilor.	Agentul etiologic este Leishmania spp. Transmiterea parazitului la animale şi om este asigurată de vectori. Aceştia sunt reprezentaţi de către insecte flebotomine, care fac parte din genurile Phlebotomus şi Lutzomyia	Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
FASCIOLOZA C-621	Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive, inclusiv prin examen serologic ELISA şi examen de identificare a gasteropodelor gazde intermediare.	1. Supravegherea gazdelor definitive (bovine, ovine), prin examen coproparazitologic pe probe medie de fecale de la întreg efectivul, de două ori pe an în perioada aprilie - octombrie. 2. Examenele de identificare a gasteropodelor se efectuează în intervalul aprilie-octombrie. 3. Examenul serologic se poate folosi ca examen complementar.	Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
FILARIOZE C-622	Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive şi identificarea vectorilor.	1. Examene clinice şi de laborator pentru gazdele definitive. 2. Filarioze, boli produse de helminţi: parafilarioza cailor, dirofilarioza câinelui şi oncocercozele. Acestea boli sunt transmise de insecte vectori. 3. Vectorii filariozelor sunt: Musca autumnalis pentru parafilarioza cailor; ţânţarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya şi Anopheles, pentru dirofilarioza câinelui, uneori şi a pisicii; culicoizii pentru oncocercoza cervicală a calului; simulidele pentru oncocercoza bovină.	Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
ANCILOSTOMOZA CARNIVORELOR	Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive.	Specii receptive sunt câinele, pisica şi vulpea. La om, paraziţii de la câine produc boală denumită "Larva migrans".	Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
BALANTIDIOZA	Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.	Specii receptive: porcinele, bovinele, inclusiv omul.	IDSA
HEMOSPORIDIOZE	Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.	Examene de laborator pentru gazdele definitive (ovine, bovine, cabaline, etc.) şi examene de identificarea a vectorilor respectiv a speciilor de căpuşe Ixodidae.	Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
PNEUMOCISTOZA	Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.	Speciile receptive sunt ovinele, caprinele, câinele, pisica, iepurele, cobaiul, şoarecele, vulpea, calul, taurinele, porcinele, omul şi maimuţa (cu predilecţie tineretul).	Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
SARCOCISTOZA	Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator, la speciile receptive.	Speciile receptive sunt bovinele, ovinele, caprinele, suinele, cabalinele, iepurele de casă, găina şi omul.	Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
TENIAZE	Supraveghere prin examen anatomopatologic şi de laborator (coproparazitologic) la speciile receptive.	Speciile receptive sunt ovinele, bovinele, suinele, caprinele, etc. Omul este gazda definitivă pentru Taenia saginata şi Taenia solium.	Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
THELAZIOZA	Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive.	Speciile receptive sunt bovinele, cabalinele şi omul.	Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
DERMATOZE PRODUSE DE ACARIENII PARAZIŢI LA ANIMALE	Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive.	Speciile receptive sunt mamiferele şi păsările. Omul se contaminează prin contact cu animalele parazitate, adăposturi,ustensile,etc.	Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA

Secţiunea 5Supravegherea, profilaxia şi controlul tulburărilor genetice la animale

A. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR PREPUBERALE ŞI DE REPRODUCŢIE (ANTEPARTUM, PARTURITIE, POSTPARTUM) LA SPECIILE DE ANIMALE DE INTERES ECONOMIC

1.AVORTURI

Font 7

STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE	CONDUITA DE EXECUŢIE	PRECIZĂRI TEHNICE	NIVELUL EXECUŢIEI
1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă. II. Supraveghere activă.	1. Monitorizarea datelor. Supravegherea tuturor cazurilor de avort prin: a) anchetă ginecologică; b) examen clinic şi de laborator la femelele care au avortat pe probe de sânge, avortoni şi secreţii; c) examen bacteriologic, micologic al materialului seminal utilizat în exploataţiile de reproducţie în care s-au înregistrat avorturi.	1. Monitorizarea avorturilor de către DSVSA, cu transmiterea lunară a raportului la IDSA şi ANSVSA. 2. Toţi avortonii, placentele, lichidele placentare, probe de sânge după 21 de zile de la producerea avortului, se vor trimite la laborator de către proprietar pentru precizarea diagnosticului.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din ca- drul IDSA

2.TULBURĂRI DE REPRODUCŢIE NEINFECŢIOASE

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere pasivă	Supravegherea tulburărilor de reproducţie neinfecţioase prin examen clinic şi de laborator (hormonal)		1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă recoltează probele, DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.

B. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT PENTRU UTILIZARE INTERNĂ, INCLUSIV CERCETARE, EXPORT, IMPORT.

MATERIAL SEMINAL CONGELAT (MSC)

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere pasivă	I. Material seminal congelat pentru export Supravegherea prin examene specifice de laborator, conform cerinţelor de certificare, impuse de ţara importatoare.	1. Examenele de laborator bacteriologice, micologice, parazitologice (taur); bacteriologice, micologice (vier/ţap/berbec), se efectuează la LSVSA Judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, iar cele morfologice (taur, vier, ţap, berbec) şi virusologice (taur) se efectuează la IDSA, dacă laboratoarele judeţene şi al municipiului Bucureşti nu dispun de dotarea corespunzătoare sau nu au fost instruite încă.	1. Prelevarea de probe se va face de către medicul veterinar oficial al autorităţii veterinare teritoriale competente
	II. Material seminal congelat importat: 1. Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de suspiciune de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal congelat. Provenit de la bovine în cadrul comerţului intracomunitar, pe un număr de minimum 6 paiete/şarjă, conform Ordinului preşedintelui A.N.S.V.S.A. nr. 205/2006 pentru aprobarea Normei anitare veterinare care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor, aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 5 septembrie 2006 ce transpune Directiva 88/407/CEE, modificată şi ulterior amendată cu Decizia 2004/101/CE şi Directiva 2003/43/CE; 2. Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de suspiciune de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal congelat. Provenit de la bovine importat din ţări terţe, pe un număr de minimum 6 paiete/şarjă, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 205/2006, ce transpune Directiva 88/407/CEE, modificată şi ulterior amendată cu Decizia 2004/101/CE şi Directiva 2003/43/CE, şi al Deciziei 2004/639/CE;	1. Supravegherea comerţului intracomunitar din C.E. se efectuează pe baza certificatului de sănătate din ţara de origine, întocmit de medicul veterinar oficial al statului membru, în conformitate cu prevederile Ordinul preşedintelui A.N.S.V.S.A. nr. 205/2006 care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animalele domestice din specia bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 5 septembrie 2006. 2. Materialul seminal destinat însămânţărilor artificiale trebuie să corespundă calităţilor de salubritate.	2. Examenele de laborator se efectuează în cadrul LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.
	2. Material seminal congelat pentru utilizare internă: a) în caz de necesitate, în contextul investigaţiilor complexe pentru tulburări de reproducţie la femele sau masculi, pe un număr de minimum 6 paiete/şarjă, provenite de la donatorii suspectaţi. b) supraveghere profilactică semestrială, a 10% din reproducători, pe un număr de minimum 6 paiete/şarjă.		3. Examinarea materialului seminal precum şi altor produse biologice provenite de la alte specii decât cele de interes economic, se face la cererea proprietarului, contracost.

C. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL NEPRELUCRAT ("CRUD") ŞI REFRIGERAT, AUTOHTON/ DE IMPORT, PENTRU UTILIZARE

Font 7

1	2	3	4
	Supravegherea prin examene specifice de laborator, corespunzătoare speciei analizate, de la toţi donatorii autohtoni (reproducători autorizaţi), prin sondaj, semestrial. Pentru materialul seminal refrigerat importat, examenele de laborator se efectuează conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 217/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor, aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia porcine, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 24 octombrie 2006, ce transpune Directiva 90/429/CEE şi a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerţul intracomunitar cu animale din speciile bovine şi suine, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 30 martie 2006, ce transpune Directiva 64/432/CEE	1. Supravegherea importurilor se face numai pe baza certificatului internaţional de sănătate.	1. Prelevarea de probe se va face de către medicul veterinar oficial al autorităţii veterinare teritoriale competente 2. Examenele de laborator se efectuează în cadrul LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.

D. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE. MAMITELE (MASTITELE)

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă II. Supraveghere activă	1. Monitorizarea documentelor privind supravegherea mamitelor. 2. Examen clinic al glandei mamare.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Pentru depistarea mamitelor subclinice se efectuează examenul cu produse revelatoare pentru fiecare sfert al glandei mamare în parte, la începutul şi la jumătatea perioadei de lactaţie, la vacile producătoare de lapte destinat procesării. 3. Se interzice livrarea pentru procesare şi consum uman a laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confirmată printr-un examen de laborator (numărătoare celule somatice).	1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA.

Secţiunea 6Acţiuni de protecţie ecologică

1.ECOPATOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI, ANALIZA POTABILITĂŢII APEI

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere pasivă	1. Monitorizarea documentelor privind analiza potabilităţii apei.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA. de DSVSA. 2. Se va întocmi un raport anual privind calitatea apei distribuite adăpării animalelor din teritoriul aflat sub supraveghere, care va fi înaintat IDSA pentru centralizare în scopul realizării raportului naţional.	1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA.

2.ANALIZA APELOR DIN BAZINE PISCICOLE,LACURI ŞI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ŞI DIN APE CURGĂTOARE

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere pasivă	1. Monitorizare documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole, lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultură, precum şi din ape curgătoare.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA.
Supraveghere activa	2. Pe probe de apă recoltate de două ori pe an, sau de câte ori impune situaţia.	2. Recoltarea probelor de apă ori de câte ori situaţia o impune conform prevederilor Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 161/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind asistenţa şi cooperarea acordate Comisiei Europene pentru cercetarea ştiinţifică a problemelor referitoare la alimente şi a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţa care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 22 martie 2002.	2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA.

3.ANALIZA AERULUI

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	1. Monitorizare documentelor privind analiza aerului.	1. Examenele se efectuează conform metodelor omologate.	1. Medici veterinari oficiali şi DSVSA.
II. Supraveghere activă	2. Pe probe de aer prelevate din adăposturile de animale;		2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA.

4.VERIFICAREA EFICIENŢEI DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUŢIA UNOR BOLI ORI ACŢIUNI PROFILACTICE

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor privind verificarea eficienţei decontaminării.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA	1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi din circumscripţia sanitar veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA
Supravegherea activa	Prin testarea eficienţei decontaminării: a) în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, după fiecare decontaminare de necesitate; b) în PIF de la graniţa Uniunii Europene - ori de câte ori situaţia o impune. Elaborarea de instrucţiuni specifice		2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA.

5.SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ SPECIFICĂ A EXPLOATAŢIILOR ZOOTEHNICE ECOLOGICE ŞI A EXPLOATAŢIILOR MIXTE ECOLOGICE CARE AU SECTOR ZOOTEHNIC

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere pasivă	1. Monitorizarea şi controlul documentelor privind supravegherea exploataţiilor zootehnice ecologice şi a exploataţiilor mixte ecologice care au sector zootehnic 2. Controlul respectării condiţiilor pentru zootehnie ecologică.	1. Identificarea şi înregistrarea separată a exploataţiilor zootehnice ecologice şi a exploataţiilor mixte ecologice cu sector zootehnic 2. Controlul respectării regulilor sanitare veterinare pentru funcţionarea fermelor ecologice zootehnice şi a fermelor ecologice, în special condiţiile de biosecuritate şi de combatere a bolilor 3. Raport trimestrial transmis ANSVSA privind respectarea de către aceste exploataţii a condiţiilor sanitare veterinare de funcţionare	1. Medici veterinari oficiali ai DSVSA: 2. Acţiunile se vor desfăşura în baza Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobată prin Legea nr. 38/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 21 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Secţiunea 7Acţiuni generale de medicină veterinară preventivă, de protecţia şi bunăstarea animalelor şi protecţia mediului

1.INSTITUIREA ŞI RESPECTAREA MĂSURILOR DE BIOSECURITATE

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere pasivă	1. Monitorizarea documentelor privind instituirea şi respectarea măsurilor de biosecuritate, prin controlul permanent privind: a) aplicarea şi respectarea normelor sanitare veterinare, în organizarea şi desfăşurarea fluxului tehnologic; b) accesul în exploataţiile de animale; c) livrări de animale şi produse; d) condiţii de igienă din adăposturi, spaţii de prelucrare şi incinte; e) parametrii de microclimat f) atestări medicale privind sănătatea personalului; g) amplasarea şi sistematizarea unităţilor zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară şi alte unităţi cu profil zooveterinar indiferent de proprietate; h) potabilitatea apei; i) salubritatea furajelor; j) instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploataţie; k) evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecţie a exploataţiilor; l) controlul privind condiţiile sanitare veterinare pentru funcţionarea târgurilor, bazelor de achiziţii, pieţelor şi altor locuri cu aglomerări temporare de animale; m) controlul legalităţii circulaţiei animalelor, în cadrul localităţilor şi în afara lor; n) controlul legalităţii comerţului intracomunitar, importului, tranzitului şi a exportului (verificarea documentară şi fizică); o) evaluarea condiţiilor de bunăstare a animalelor. - protecţia mediului. Control şi supraveghere privind: - vânzările şi cumpărările de animale; - aplicarea şi respectarea condiţiilor de carantină pentru animalele nou introduse în exploataţie; - respectarea regulilor de protecţie şi bunăstare a animalelor, recoltarea, prelucrarea şi valorificarea produselor de origine animală; - controlul privind respectarea interdicţiei creşterii animalelor pe gropile de gunoi.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului şi ieşirii necontrolate a animalelor şi personalului. 3. Asigurarea funcţionalităţii dezinfectorului rutier şi a filtrului sanitar veterinar. 4. Amplasarea rampei de încărcare/descărcare animale. 5. Asigurarea spaţiului pentru executarea necropsiilor. 6. Ecarisarea corespunzătoare a fermelor, exploataţiilor individuale şi a teritoriului. 7. asigurarea echipamentului de protecţie şi materialelor de igienizare. 8. Tehnologiile privind creşterea animalelor şi sanitare veterinare pe specii. 9. Legea nr. 72/2002 a zootehniei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare; 10. Ordinul ministerului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 3 iulie 1997. 11. Legea nr. 71/2006 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor în timpul transportului internaţional (revizuită), semnată la Chişinău la 6 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 7 aprilie 2006. 12. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1196 din 30 decembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare. 13. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care stabileşte metoda analitică de determinare a constituenţilor de origine animală pentru controlul oficial al furajelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 29 septembrie 2005; Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 197/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte condiţiile care reglementează prepararea, punerea pe piaţă şi utilizarea furajelor medicamentate în Comunitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 29 august 2006; 14. Regulamentul nr. 1774/2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman; Regulamentul 999/2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă. 15. Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiza a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase cu modificările şi completările ulterioare; 16. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare; 17. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare, cu modificările şi completările ulterioare. 18. Se identifică şi se apreciază pe obiective, acţiuni şi efective de animale.	1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA.

2.BUNĂSTAREA ANIMALELOR

2.1.BUNĂSTAREA ANIMALELOR SĂLBATICE ÎN CAPTIVITATE

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere pasivă	1. Evidenţa rezervaţiilor sau parcurilor naturale, a grădinilor zoologice precum şi a speciilor de animale existente în acestea. 2. Controlul asigurării condiţiilor de cazare, furajare, adăpare, odihnă etc., din grădinile zoologice, rezervaţiile naturale.	1. Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, adoptată la Washington la 3 martie 1973, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 12 august 1994. 2. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 31 ianuarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 8 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare. 4. Legea nr. 191/2002 a grădinilor zoologice şi a acvariilor publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 23 aprilie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.	Medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară şi medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2.2.BUNĂSTAREA ANIMALELOR DIN EXPLOATAŢII

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	1. Monitorizarea documentelor privind bunăstarea animalelor. 2. completarea referatelor de evaluare la autorizarea unei exploataţii noi: a) evaluarea sistemelor de creştere a animalelor în funcţie de criteriile stabilite de ANSVSA; b) verificarea respectării prevederilor legale referitoare la: personal, inspecţii, ţinerea evidenţelor, libertatea de mişcare, adăposturi şi cazare, animalele care nu sunt ţinute în adăposturi, echipamentele mecanice sau automate, hrana pentru animale, apa şi alte substanţe, mutilări şi metode de creştere; c) verificarea condiţiilor de microclimat (luminozitate, temperatură, umiditate, curenţi de aer), ventilaţie, densitate de cazare şi a echipamentelor pentru monitorizarea acestora; 3. completarea fişei anuale de raportare privind respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei animalelor de fermă.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 1. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 72/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte standarde minime pentru protecţia viţeilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 19 august 2005; 2. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 75/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor de fermă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 25 august 2005; 3. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 136/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006; 4. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standarde minime pentru protecţia porcinelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 01 septembrie 2006; 5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 13/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerinţele minime pentru înregistrarea de informaţii cu ocazia inspecţiilor în exploataţiile în care animalele sunt ţinute pentru scopuri zootehnice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 21 martie 2008, 5. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare. 6. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004 cu modificările şi completările ulterioare. 7. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 62/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare şi autorizare sanitară veterinară a unităţilor şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 22 martie 2007.	1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA.
II. Supraveghere activa	Evaluarea bunăstării viţeilor din exploataţii comerciale prin determinarea nivelului hemoglobinei din sânge. Aceste teste se efectuează trimestrial, la cel puţin 10 animale din exploataţii.	1. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 72/2005; 2. OG nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare;	1. Medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA. Examenele se efectuează la LSVSA şi IDSA, pe probe de sânge recoltate de la animale clinic sănătoase, alese randomizat.

3.PROTECŢIA ANIMALELOR

3.1.PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TĂIERII SAU UCIDERII

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere pasivă	1. Monitorizarea evidenţei autorizaţiilor sanitare veterinare eliberate pentru proiectarea, construirea şi dotarea abatoarelor prin: a) controlul atestării sanitare veterinare a îndeplinirii de către animale a condiţiilor pentru a fi sacrificate sau ucise; b) controlul şi existenţa condiţiilor de descărcare, mişcare şi cazare a animalelor, inclusiv a celor transportate în containere c) controlul şi evidenţa condiţiilor de manipulare, contenţie, asomare, sângerare sau ucidere pentru cabaline, bovine, ovine, caprine, porcine şi păsări; d) controlul şi evidenţa procedurilor de ucidere a animalelor pentru blană; e) controlul şi evidenţa procedurilor de ucidere a puilor de o zi neviabili sau supranumerari precum şi a embrionilor de pasăre; f) supravegherea şi evidenţa tăierilor rituale religioase;	1. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 180/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificării şi uciderii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 23 august 2006; 2. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004, privind organizarea activităţii sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004 cu modificările şi completările ulterioare 3. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare. 4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

3.2.PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	1. Monitorizarea documentelor privind bunăstarea animalelor, în timpul transportului. PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI PRIN: a) controlul îndeplinirii de către mijloacele de transport şi a containerelor pentru animale a condiţiilor de transport prevăzute de legislaţia în vigoare, pentru efectuarea unor astfel de activităţi (ventilaţie, luminozitate, hrană, îngrijire, apă) pe căi rutiere, maritime, aeriene, feroviare; b) controlul densităţii de încărcare a animalelor în mijloace de transport în funcţie de specie, vârstă, greutate, categorie de producţie, mărimea corporală şi stare fiziologică; c) controlul echipamentelor utilizate pentru încărcarea şi descărcarea animalelor în/şi din mijloacele de transport; d) controlul intervalelor de oprire, odihnă, furajare, adăpare şi îngrijire a animalelor în timpul transportului acestora; e) controlul condiţiilor adecvate pentru transport; f) controlul documentelor de autorizare a transportatorilor de animale şi a mijloacelor de transport a animalelor de către DSVSA; g) controlul înregistrării mijloacelor de transport destinate transporturilor de animale pe distanţe de până la 65 de km; h) controlul autorizaţiei de transport, a certificatului de competenţă profesională şi a documentelor de mişcare şi veterinare pentru transporturile cu o durată mai mică de 8 ore; i) controlul autorizaţiei de transport, a jurnalului de călătorie, a certificatului de competenţă profesională pentru conducătorii auto şi însoţitori şi a altor documente însoţitoare pentru transporturile cu o durată mai mare de 8 ore; j) controlul punctelor de control pentru transportul de animale, sub aspectul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare (autorizaţie sanitară veterinară, condiţii de sănătate şi bunăstarea animalelor, precum şi igiena adăpostirii, furajării, adăpării, etc.); k) întocmirea evidenţei mijloacelor de transport autorizate şi înregistrate pentru transportul animalelor; l) evidenţa transportatorilor de animale autorizaţi de către compartimentul de bunăstare a animalelor din cadrul DSVSA. m) completarea fişei anuale de raportare privind respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei animalelor în timpul transportului cu precizarea numărului de animale transportate pentru sacrificare, exportate, importate pentru creştere, alte animale transportate, a numărului de inspecţii în timpul transportului rutier, la locul de destinaţie, în târguri, la locul de plecare, documentele controlate, a numărului de sancţiuni aplicate în timpul transportului rutier, la locul de destinaţie, în târguri, la locul de plecare, documentele controlate. n) controlul modului de gestionare a animalelor bolnave sau moarte în timpul transportului.	1. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA. 1. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare cu modificări, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004 cu modificările şi completările ulterioare 2. Legea nr. 71/2006 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor în timpul transportului internaţional (revizuită), semnată la Chişinau la 6 noiembrie 2003; 3. Regulamentul Consiliului nr. 1/2005 /CE privind protecţia animalelor în timpul transportului şi operaţiunilor conexe şi de modificare a Directivelor 64/432/C.E. şi 93/119/C.E. şi a Regulamentului Consiliului nr. 255/97/C.E. 4. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare. 5. Protocolul de cooperare nr. 2361/27/ 21487/2006 încheiat între ANSVSA, M.A.I. şi M.T.C.T. în scopul efectuării unor acţiuni comune de control privind respectarea legislaţiei sanitare veterinare referitoare la transportul de animale vii, produse şi subproduse de origine animală pe drumurile publice. 6. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 62/2007, cu modificările ulterioare.	1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA.

3.3.PROTECŢIA ANIMALELOR FOLOSITE PENTRU EXPERIMENTARE SAU ÎN ALTE SCOPURI

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere pasivă	a) evidenţa laboratoarelor ori a institutelor în care se realizează experimente pe animale; b) evidenţa metodelor de experimentare utilizate; c) evidenţa speciilor şi numărului de animale vertebrate utilizate în experimentare; d) evidenţa avizelor A.N.S.V.S.A. pentru experimentele pe animale şi controlul respectării celor aprobate;	1. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004 cu modificările şi completările ulterioare 2. Ordonanţa Guvernului nr. 37/2002 pentru protecţia animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare; 3. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare. 4. Ordinul MAAP nr. 143/2002 pentru aprobarea instrucţiunilor privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24 septembrie 2002.	1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA

4.ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ PREVENTIVĂ, DE IDENTIFICARE ŞI ÎNREGISTRARE A ANIMALELOR

4.1.EXPERTIZA PAJIŞTILOR NATURALE ŞI A PĂŞUNILOR STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere pasivă	1. Monitorizarea documentelor privind expertiza pajiştilor naturale şi a păşunilor 2. Expertiza înainte de începerea sezonului de păşunat/recoltare şi ulterior periodic atât a păşunilor, pajiştilor, cât şi a drumului de acces pentru animale, sub raportul: a) prezenţei biotopilor pentru paraziţi şi gazde intermediare; b) prezenţei plantelor toxice sau potenţial toxice; c) prezenţei îngrăşămintelor chimice sau pesticidelor; d) prezenţei resturilor metalice sau a cadavrelor; e) modului de utilizare a suprafeţelor (specii şi grupe de vârstă, succesiunea acestora); f) surselor de apă de pe pajişti şi păşuni. 3. Se stabilesc măsuri privind: a) desecarea zonelor inundate sau împrejmuirea acestora; b) aplicarea de tratamente cu moluscocide a zonelor umede; c) eliminarea corpurilor străine; d) eliminarea plantelor toxice; e) modul de utilizare a păşunii/pajiştii şi furajelor recoltate de pe acestea.	1. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA. 2. Se identifică şi se evaluează numărul de acţiuni şi efectivele de animale, pe specii şi categorii de vârstă. 3. La nivelul judeţului se întocmeşte harta cu biotopii activi şi potenţiali activi pentru fascioloză, dicrocelioză şi paramfistomoză. 4. Laboratoarele de parazitologie trebuie să deţină moluşte şi gasteropode gazde intermediare din judeţul respectiv.	1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA.

4.2.EXPERTIZA PARAZITOLOGICĂ A PAJIŞTILOR NATURALE ŞI A PĂŞUNILOR

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activa	Supraveghere prin prelevare şi examinare periodică a probelor de: a) apă din sursele de apă; b) păşune, pajişti, fâneţe, mâl şi gasteropode.	1. Se prelevează probe de păşune, pajişti, fâneţe, mâl, apa din surse de apă, gazde intermediare (gasteropode, acarieni, insecte etc.) 2. Specialiştii laboratoarelor de parazitologie judeţene întocmesc harta cu biotopii activi şi potenţiali activ pentru fascioloză, dicrocelioză, paramfistomoză, care va fi anual reactualizată. 3. Specialiştii laboratoarelor de parazitologie judeţene trebuie să deţină gasteropode, gazde intermediare pentru geohelminţi în judeţul respectiv	1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă medici veterinari oficiali şi DSVSA. 2. Supravegherea biotopilor şi gazdelor intermediare pentru geohelminţi se efectuează de către specialiştii parazitologi de la LSVSA, sau la IDSA.

4.3.EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR CARE AU CONTRIBUIT LA APARIŢIA MORBIDITĂŢII ŞI MORTALITĂŢII CRESCUTE

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activa	Supravegherea prin examene de laborator în toate stările de morbiditate sau de mortalitate, în care sunt incriminate furajele: de volum, suculente, materii prime vegetale, materii prime de origine minerală, făinuri proteice, premixuri vitaminice şi minerale etc.	1. Se prelevează probe de furaje, materii prime, premixuri. 2. Probele se examinează: organoleptic, bacteriologic, micologic, micotoxicologic, toxicologic, chimic, biochimic etc.	1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA.

4.4.EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ZONELOR DE RECOLTARE A MOLUŞTELOR BIVALVE

4.4.1.Contaminanţi bacterieni şi virali la moluşte bivalve vii

Font 7

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă II. Supraveghere activă	Monitorizarea documentelor privind zonele de recoltare a moluştelor bivalve Supraveghere prin diagnostic de laborator	Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA Hotărârea Guvernului nr. 955/2005 privind aprobarea Regulilor specifice pentru organizarea de controale oficiale referitoare la produse de origine animală destinate consumului uman	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea rezultatului la LNR din cadrul IDSA

4.4.2.Biotoxine marine

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activă	Supraveghere prin diagnostic de laborator	1. Hotărârea Guvernului nr 955/2005 2. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medicului veterinar oficial din cadrul DSVSA, recoltează probele. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.

4.4.3.Icre embrionate

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere activa	Supraveghere prin diagnostic de laborator.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 2. Determinarea contaminanţilor şi a substanţelor interzise, o dată pe an, în perioada obţinerii icrelor embrionate	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitar veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial din cadrul DSVSA recoltează probele 2. Examenele se efectuează la laboratoarele zonale de control reziduuri şi IISPV.

4.5.ACŢIUNI PROFILACTICE DE DECONTAMINARE, DERATIZARE ŞI DEZINFECŢIE (DDD)

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere pasivă Supraveghere activa	1. Monitorizarea documentelor privind acţiunile profilactice de DDD 1. Controlul executării în exploataţiile nonprofesionale de animale a două acţiuni generale de decontaminare şi deratizare, primăvara şi toamna; 2. În lăptării, puncte de tăiere, bazine de colectarea dejecţiilor şi platforme de gunoi, se fac dezinsecţii săptămânale, în funcţie de intensitatea invaziei; 3. În unităţile zootehnice de tip industrial şi fermele cu porcine şi păsări, acţiunile DDD se execută în tot cursul anului, în funcţie de fluxul tehnologic de producţie; 4. În industria alimentară, unităţile autorizate în care se prelucrează şi se valorifică produse de origine animală, operaţiunile DDD se înscriu în programele de igienizare şi se execută, cel puţin o dată pe săptămână. 5. În cazuri de necesitate şi la cerere.	1. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA 2. Lucrările DDD se execută numai de către personalul auxiliar oficial. 1. Deratizările vor cuprinde în mod obligatoriu şi zonele de protecţie din jurul unităţilor. 2. În situaţii de necesitate, acţiunile se execută conform măsurilor stabilite prin programele de combatere sau eradicare. 3. Acţiunile profilactice de DDD se execută la cerere pe cheltuiala proprietarului. 4. Atestarea eficienţei decontaminării se face printr-un buletin de analiză emis de laboratorul care a efectuat testarea.	1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.

4.6.CONTROLUL ECARISĂRII

Font 7

1	2	3	4
Supraveghere pasivă	1. Controlul aplicării şi respectării normelor sanitare veterinare, privind: a) colectarea, transportul şi prelucrarea subproduselor de origine animală, ce nu sunt destinate consumului uman în unităţi aprobate sanitar veterinar, conform prevederilor Regulamentului Parlamentului şi Consiliului European nr. 1774/2002. b) amenajarea şi folosirea cimitirelor de animale, puţuri seci şi crematoriilor în zonele greu accesibile - zonele izolate; c) igienizarea locurilor sau containerelor de colectare a cadavrelor şi deşeurilor, după ridicarea şi evacuarea acestora;	1. Controlul se execută de către serviciul de inspecţii de la nivelul DSVSA; 2. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 80/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind stabilirea documentelor şi evidenţelor veterinare necesare în cadrul activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 12 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

Secţiunea 8Supraveghere toxicologică

Font 7

1	2	3	4
1. Supraveghere pasivă la următoarele specii de animale: bovine cabaline porcine ovine şi caprine păsări animale de blană animale sălbatice peşti, moluşte albine viermi de mătase	1. Monitorizarea datelor din programul de supraveghere;	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA
2. Supraveghere activa	1. în cazuri de intoxicaţie sau suspiciune de intoxicaţie; 2. Expertiză de necesitate	1. Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr sau conţinut gastric, organe, ţesut muscular, precum furajele şi apa folosite în hrănirea şi adăparea animalelor, sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicaţie. 2. Pentru depistarea toxicului din probele prevăzute la pct. 1 se utilizează metodele de analiză stabilite de laboratorul naţional de referinţă.	1. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA

Secţiunea 9Acţiuni profilactice obligatorii pentru unele boli la animale

1.PESTA PORCINĂ CLASICĂ

Font 7

CONDUITA DE EXECUŢIE	PRECIZĂRI TEHNICE	NIVELUL EXECUŢIEI
1	2	3
I. ÎN EXPLOATAŢIILE NONPROFESIONALE DE PORCINE: III. LA MISTREŢI:	Vaccinarea de urgenţă se face în campanii cu completări lunare utilizându-se vaccin viu atenuat. Vaccinarea de urgenţă se realizează cu momeli vaccinale pentru care operatorul economic trebuie să deţină autorizaţie de comercializare obţinută în condiţiile prevăzute de legislaţia europeană specifică.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă. 3. Aplicarea momelilor vaccinale se face de către gestionarul fondului de vânătoare sub coordonarea medicului veterinar oficial. 4. Acţiunea de recoltare a probelor de sânge, destinate evaluării imunităţii postvaccinale se execută sub responsabilitatea medicului veterinar oficial.

2.BOALA DE NEWCASTLE (Pseudopesta aviară) A -160

Font 7

CONDUITA DE EXECUŢIE	PRECIZĂRI TEHNICE	NIVELUL EXECUŢIEI
1	2	3
I. ÎN EXPLOATAŢIILE NONPROFESIONALE DE PĂSĂRI: Se execută obligatoriu, 3 vaccinări/an: a) campania de vaccinare în lunile februarie - martie; b) campania de vaccinare în lunile iunie - iulie; c) campania de vaccinare în lunile octombrie - noiembrie;	1. Programele de vaccinare împotriva bolii de Newcastle a păsărilor din gospodăriile populaţiei se avizează de DSVSA şi de Consiliul Judeţean al Colegiului Medicilor Veterinari. 2. Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu individual, la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle; 3. Vaccinarea contra bolii de Newcastle, indiferent de sursa de vaccin, se realizează astfel: a) primele două vaccinări din viaţa unei păsări, se realizează cu vaccin viu atenuat preparat dintr-o tulpină lentogenă; b) a treia vaccinare din viaţa unei păsări se realizează cu vaccin viu atenuat sau inactivat. 4. În intervalele dintre vaccinările programate se efectuează vaccinări de completare. 5. Vaccinul se achiziţionează de medicul veterinar responsabil de efectuarea vaccinării, pe baza reţetei cu timbru sec aprobată de DSVSA. 6. După fiecare campanie de vaccinare, în baza rezultatelor supravegherii postvaccinale, IDSA va elabora un raport privind rezultatele testării statusului imun postvaccinal care va fi analizat de către ANSVSA, IDSA, CMVR şi UCPR În funcţie de rezultatele constatate, se vor stabili măsurile pentru etapa următoare. 7. Ancheta epidemiologică a fiecărui focar de Newcastle va fi efectuată de reprezentanţii instituţiilor menţionate la punctul 7, pentru stabilirea cauzelor şi a măsurilor sanitare veterinare ce se impun.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă. 2. La acţiunea de recoltare a probelor de sânge în scopul evaluării imunităţii postvaccinale va participa: medicul veterinar oficial, medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă.
II. ÎN EXPLOATAŢIILE AVICOLE COMERCIALE A. În judeţele/exploataţiile indemne de boală de Newcastle 1. Pui de carne: a) obligatoriu 2 vaccinări (la vârsta de 9-10 zile şi 23-24 zile) cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene; b) căile de vaccinare: oculo-nazal sau prin aerosoli; fiind exclusă vaccinarea prin administrarea vaccinului în apa de băut; c) opţional se pot aplica 3 vaccinări (la vârsta de o zi, 9-10 zile şi 23-24 zile). 2. Găini reproducţie - părinţi rase uşoare şi grele Obligatoriu: a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi (în staţiile de incubaţie), 9 zile, 24 zile, 42 zile, 84 zile şi la transfer; b) vaccinul se administrează masal - sub formă de aerosoli sau individual (oculo nazal sau injectabil); c) la transfer, se efectuează o vaccinare cu vaccin inactivat, urmată opţional de 2 vaccinări (32-36 săptămâni şi 42-48 săptămâni) cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene. 3. Găini ouă consum Obligatoriu: a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi (în staţiile de incubaţie), 9 zile, 24 zile, 42 zile, 84 zile şi la transfer; b) vaccinul se administrează masal - sub formă de aerosoli sau individual (oculonazal sau injectabil); c) după transferul păsărilor se efectuează vaccinări la interval de 2-3 luni. B. În judeţele/exploataţiile cu antecedente de boală de Newcastle în ultimile 12 luni Pui de carne: a) obligatoriu 3 vaccinări (la vârsta de o zi, 9-10 zile şi 23-24 zile) cu vaccinuri vii atenuate preparate din tulpini lentogene; b) opţional, vaccinarea la vârsta de o zi cu vaccin viu atenuat, sub formă de aerosoli, poate fi dublată de o vaccinare efectuată injectabil, cu vaccin inactivat.	1. Procedura de vaccinare în exploataţiile avicole, autorizate sanitar veterinar, se aplică la propunerea administraţiei acestora, cu aprobarea obligatorie a DSVSA care verifica existenţa şi funcţionalitatea aparaturii şi instrumentarului necesar vaccinării. 2. Pentru exploataţiile profesionale, strategia de vaccinare este în mod obligatoriu însoţită de măsuri de biosecuritate specifice. 3. În exploataţiile avicole şi grădinile zoologice autorizate sanitar veterinar.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit, organizat în condiţiile legii. 2. La acţiunea de recoltare a probelor de sânge în scopul evaluării imunităţii postvaccinale participă medicul veterinar oficial şi medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

3.ANTRAX (B - 051)

Font 7

CONDUITA DE EXECUŢIE	PRECIZĂRI TEHNICE	NIVELUL EXECUŢIEI
Conform recomandărilor producătorilor de vaccin	1. 1. a) Vaccinarea se execută obligatoriu, o dată pe an, pe întreg teritoriul României, în perioada martie - mai, înainte de ieşirea la păşunat, sau octombrie - noiembrie, la animalele din specii receptive, conform recomandărilor producătorului de vaccin; b) Se execută vaccinări de completare lunar la animale din specii receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de vaccinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate în campanie datorită contraindicaţiilor stabilite de producător; 2. Vaccinare se aplică după interpretarea testului alergic pentru tuberculoza bovină, la bovinele şi bubalinele tuberculinate în vârsta de 2 luni.	Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă.

4.TURBAREA (Rabia) - B - 058

Font 7

CONDUITA DE EXECUŢIE	PRECIZĂRI TEHNICE	NIVELUL EXECUŢIEI
1. Conform recomandărilor producătorilor de vaccin	I. Vaccinarea animalelor domestice 1. Vaccinarea antirabica a câinilor şi pisicilor în vârsta de peste 3 luni se efectuează o dată pe an. 2. Vaccinarea antirabica a cainilor şi pisicilor din curţi, exploataţii sau stâni se efectuează în campanie, în perioada octombrie-decembrie, cu completări lunare pentru animalele ajunse la vârsta de vaccinare sau nou introduse, nevaccinate. 3. Campaniile de vaccinare antirabica a cainilor şi pisicilor din curţi, exploataţii sau stâni se raportează la sfârşitul acesteia la DSVSA	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitar-veterinară de asistenţă.
	II. Vaccinarea animalelor în mediul silvatic
	1. Vaccinarea orală a vulpilor se aplică de două ori pe an în lunile mai-iunie, octombrie-noiembrie, conform programului de eradicare aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 55/2008 cu modificările şi completările ulterioare. 2. Vaccinarea orală a animalelor din mediul silvatic se aplică, la vizuină, de două ori pe an în lunile mai - iunie, octombrie - noiembrie 3. După finalizarea campaniilor de vaccinare, după minim 45 de zile, se efectuează obligatoriu vânători de control a eficienţei vaccinării	2. Administratorii fondurilor de vânătoare din fondul cinegetic, în ceea ce priveşte distribuţia momelilor la vizuină

Secţiunea 10Activităţi de elaborare, omologare, evaluare, pregătire profesională, analiză, monitorizare, în domeniul sanitar veterinar

1.Activitatea de elaborare şi difuzare de materiale ştiinţifice în domeniul sanitar veterinar.

2.Activitate de instruire şi perfecţionare continuă a specialiştilor din cadrul ANSVSA şi din structurile subordonate, pe domeniile de competenţă, prin organizarea de cursuri de profil, în ţară şi în străinătate.

3.Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc şi prognoze sanitare veterinare şi protecţia consumatorilor.

4.Acţiuni de instruire, informare şi educaţie sanitar-veterinară a populaţiei pentru apărarea sănătăţii publice şi protecţiei consumatorilor.

5.Monitorizarea activităţilor şi a situaţiei sanitar veterinare la nivel judeţean, ale institutelor veterinare de profil şi ale ANSVSA, astfel:

Font 7

1	MONITORIZAREA BOLILOR INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.	1. Prelucrarea statistică a datelor obţinute din activităţile de supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om. 2. Efectuarea de analize epidemiologice 3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.	Se execută la ANSVSA - UEC
2	MONITORIZAREA BOLILOR INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.	Prelucrarea statistică a datelor privind activitatea de supraveghere furnizate de laboratoarele judeţene 3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor şi informarea populaţiei	Se execută la IDSA.
3	MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND ECOPATOLOGIA ŞI IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU SĂNĂTATEA ANIMALELOR ŞI SĂNĂTATEA PUBLICĂ	1. Monitorizarea datelor obţinute la nivelul D.S.V.S.A şi raportarea semestrială la IDSA şi IISPV. 2. La nivelul DSVSA, monitorizarea datelor legate de controlul şi supravegherea mediului înconjurător. Se va face pe circumscripţii şi localităţi. 3. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSA, şi IDSA: semestrial în zone cunoscute ca poluate; se vor monitoriza: arealul privind perimetrul de dispersie al poluantului şi gradul de poluare; unităţile poluatoare care pot influenţa sănătatea animalelor şi calitatea producţiei a animalelor. a. Identificarea şi monitorizarea bolilor produse de agenţi poluanţi. b. Monitorizarea condiţiilor de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate în mediu, provenite din activităţile zootehnice, sanitare-veterinare sau de industrie alimentară. 3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor.	Se execută la DSVSA, iar sinteza datelor la IDSA.
4	MONITORIZAREA AVORTURILOR LA ANIMALE	Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale şi boli şi se raportează semestrial la IDSA Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor şi informarea populaţiei	Se execută la IDSA.
5	MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND SUPRAVEGHEREA ECOTOXICOLOGICĂ	Rezultatele examenelor de laborator obţinute la LSVSA se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.	IDSA
6	MONITORIZAREA UNITĂŢILOR DE PRODUCERE A FURAJELOR	1. Monitorizarea condiţiilor de producere, depozitare, comercializare şi utilizare a produselor furajere 2. Monitorizarea condiţiilor de funcţionare a unităţilor producătoare de nutreţuri combinate. 3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor. Rezultatele se raportează anual la ANSVSA.	DSVSA
7	MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL IGIENEI ŞI SĂNĂTĂŢII PUBLICE, MONITORIZAREA REZISTENŢEI ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR PATOGENE PENTRU ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM	Gestionarea şi prelucrarea statistică a activităţii pe linie de supraveghere prin inspecţie şi examene de laborator, a zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii şi a produselor acestora, a furajelor, a gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală şi furaje se realizează de IISPV şi se raportează trimestrial la ANSVSA. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.	IISPV
8	MONITORIZAREA REZISTENŢEI ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR PATOGENE PENTRU ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM	1. Efectuarea testelor de sensibilizare la substanţele antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la IDSA pentru tipizare şi la alte specii bacteriene patogene (Staphilococcus spp, Escherichia coli, Listeria spp, Streptococcus spp, s.a.), izolate de LSVSA. 2. Înregistrarea şi prelucrarea computerizată a datelor privind rezistenţa la antibiotice. 3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.	Se execută la IDSA şi IISPV, în funcţie de agenţii zoonotici izolaţi.

Capitolul IIEXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A FURAJELORSecţiunea I DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE

Font 7

Nr. crt	Boala (cod OIE)	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
1	BRUCELOZA* (B-103) (B-151) (B-152) (B-153)	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE Inspecţia post mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. III. LAPTE	I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, leporide) Supraveghere de laborator pentru speciile receptive (vezi Capitolul I din prezentul Program). II. CARNE şi ORGANE Se recoltează organe în următoarele cazuri: a) de la animalele reacţionate pozitiv, dubioase sau neconcludente la testele pentru brucella; b) de la animalele sacrificate la abator, probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloza. III. MĂSURI 1. În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate precauţiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în abator. 2. Carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a permis punerea în evidenţă a unei bruceloze acute trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman. 3. Mamelele, tractusul genital şi sângele care provin de la animalele la care a fost depistată o reacţie pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, se confiscă şi se distrug, chiar dacă nu a fost detectată nici o leziune de acest tip. Carnea şi subprodusele comestibile, se sterilizează prin tratament termic şi se pot pune în consum. 4. Pieile se supun dezinfecţiei prin sărare timp de 60 zile după care se pot dirija la prelucrare; 5. În toate cazurile: a) se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intră în contact cu animalele vii destinate abatorizării şi/sau cu carcase/organe; b) mamelele, tractusul genital, sângele şi organele cu leziuni se confiscă, se îndepărtează şi se denaturează în condiţii de siguranţă. Laptele crud care provine de la animale care prezintă o reacţie pozitivă la testele de supraveghere privind bruceloza nu va fi utilizat pentru consum uman.
2	CAMPILOBACTERIOZA* (B-104)	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, porcinele şi păsările se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE Inspecţia post mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. III. APA POTABILĂ	I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine, păsări) Supraveghere de laborator pentru speciile receptive (vezi Capitolul I din prezentul Program). II. CARNE şi ORGANE (bovine, ovine, porcine, păsări) Recoltarea de probe din: a) carcase şi organe de bovine, ovine, porcine; b) carcasă întreaga şi cecum de pasăre; III. MĂSURI Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezenţa de specii de Campylobacter termofile. 1. Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. 2. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme. 3. Medicul veterinar oficial va controla (prin inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe): a) programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte; b) Evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine şi porcine; c) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; d) Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă, utilizată în procesare (unde este cazul), în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, alimentaţie publică, în vederea efectuării examenului microbiologic; e) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică. IV. RECOLTAREA DE PROBE DE APĂ POTABILĂ.
2	CAMPILOBACTERIOZA* (B-104) (Program Specific efectuat în unităţile de tăiere autorizate sanitar veterinar pentru determinarea prevalenţei Campylobacter spp. în carcasele de pui broiler, conform Deciziei Comisiei nr. 516/2007/CE)	1. În vederea determinării prevalenţei Campylobacter în carcasele de pui broiler se vor preleva şi analiza probe în conformitate cu specificaţiile tehnice din studiul preliminar descris în Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE 2. Metoda de eşantionare se stabileşte de către ANSVSA. 3. Prelevarea de probe se realizează de către medicii veterinari oficiali din abatoare, 4. Carcasele întregi prelevate se analizează bacteriologic, cu confirmare fenotipică, conform prevederilor Deciziei Comisiei nr. 516/2007/CE numai de către IISPV 5. Toate tulpinile de Campylobacter izolate vor fi păstrate de IISPV, asigurându-se integritatea tulpinilor timp de minimum 2 ani. 6. IISPV va păstra înregistrarea actualizată şi separată a tuturor examenelor bacteriologice efectuate la toate probele analizate şi rezultatele lor în scopul prezentului Program Specific. 7. IISPV va efectua prelucrarea statistică a datelor rezultate în urma examenelor de laborator şi va trimite Direcţiei de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din cadrul ANSVSA, rezultatele supravegherii sub forma de date primare, utilizând un dicţionar de date şi formulare de colectare a datelor conform Deciziei Comisiei nr. 516/2007/CE. 8. Cecumurile prelevate în abatoare, de la puii broiler, se analizează bacteriologic cu confirmare fenotipică conform prevederilor Deciziei Comisiei nr. 516/2007/CE numai de către IDSA 9. Toate tulpinile de Campylobacter izolate vor fi păstrate de IDSA, asigurându-se integritatea tulpinilor timp de minimum 2 ani. 10. IDSA va păstra înregistrarea actualizată şi separată a tuturor examenelor bacteriologice efectuate la toate probele analizate şi rezultatele lor în scopul prezentului Program Specific. 11. IDSA va efectua prelucrarea statistică a datelor rezultate în urma examenelor de laborator şi va trimite Direcţiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul ANSVSA, rezultatele supravegherii sub forma de date primare, utilizând un dicţionar de date şi formulare de colectare a datelor conform Deciziei Comisiei nr. 516/2007/CE.	I. ANIMALE VII (pui broiler) Programul de control la fermă pentru Campylobacter la puii broiler se efectuează conform specificaţiilor tehnice din studiul preliminar descris în Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE. II. CARNE ŞI ORGANE Se recoltează: a) carcase întregi. b) cecum. III. MĂSURI Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezenţa de specii de Campylobacter termofile. 1. Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. 2. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme. 3. Medicul veterinar oficial va controla (prin inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe): a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre; b) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; c) Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă, utilizată în procesare (unde este cazul), în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre în vederea efectuării examenului microbiologic; d) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică. IV. RECOLTAREA DE PROBE DE APĂ POTABILĂ.
3	ECHINOCOCOZA* (HIDATIDOZA) (B-053)	I. ANIMALE VII Animalele din speciile receptive tăiate pentru consum uman se supun inspecţiei antemortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE ŞI ORGANE Inspecţia post mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	I. ANIMALE VII Supravegherea serologică de 2 ori pe an a câinilor din ferme şi/sau stâne (vezi Capitolul I din prezentul Program). II. CARNE ŞI ORGANE Se examinează fiecare carcasă şi organele de bovine, porcine şi ovine, caprine, ecvine şi cervide destinate consumului uman. III. MĂSURI GENERALE Interzicerea prezenţei câinilor în abatoare. IV. MĂSURI SPECIFICE Carnea şi organele infestate se supun următoarelor măsuri: a) Carnea şi organele infestate şi/sau cu chişti hidatici se confiscă, se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de siguranţă. b) Grăsimea se dă în consum fără restricţii. c) Interzicerea recuperării organelor parazitate pentru alimentaţia carnivorelor;
4	LISTERIOZA* (C-611)	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT 1. Inspecţia post mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 2. Recoltarea probelor de către medici veterinari oficiali şi efectuarea examenelor în LSVSA şi în IISPV.	I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine) Supraveghere prin examene de laborator (vezi Capitolul I din prezentul Program). II.a. CARNE ŞI ORGANE În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4-8°C) timp de 48 de ore. II. b. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT recoltarea de probe se face conform Capitolului II, Secţiunea 4 din prezentul Program. III. RECOLTAREA DE PROBE DE APĂ POTABILĂ IV. MĂSURI 1) În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea, care nu prezintă modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. 2) În cazul confirmării prezenţei L. monocytogenes în produse din carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, acestea se retrag din consum se confiscă, se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de siguranţă, conform Regulamentului nr. 1774/2002/CE. 3) Tulpinile de L. monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală, se trimit la IISPV pentru confirmare. 4) Medicul veterinar oficial va controla (prin inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe): a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie, lapte, peşte, moluşte; b) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică, în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum, cu termen lung de valabilitate; c) Alimentele cu termen lung de valabilitate să fie depozitate la temperatura de refrigerare (ex. brânzeturi cu pastă moale, produse din carne tip pate şi produse din carne feliate, produse din carne sau peşte ambalate sub vid); d) Prelevarea de teste de sanitaţie de pe suprafeţele cu care vin în contact alimentele după tratamentul termic în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică; e) Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă utilizată în procesare (unde este cazul), în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică, în vederea efectuării examenului microbiologic; f) Evitarea contaminării prin manipularea alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică, de către personalul angajat.
5	SALMONELOZA* (C-620)	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele şi păsările se supun inspecţiei ante mortem în abatoare autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE 1. Inspecţia post mortem a carcaselor şi organelor precum şi recoltarea de probe se efectuează în abatoare autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 2. Inspecţia şi recoltarea de probe include şi sălile de tranşare sau unităţile de tranşare şi reambalare a cărnii roşii şi a cărnii de pasăre, precum şi depozitele destinate pentru aceste cărnuri. III. OUĂ Inspecţia şi recoltarea de probe se efectuează în centre de colectare, unităţi producere ouă lichide, unităţi de procesare ouă, depozite, unităţi de alimentaţie publică şi unităţi de desfacere autorizate şi înregistrate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial (vezi Capitolul II, Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentul Program). IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor de laborator pentru Salmonella, conform legislaţiei în vigoare (vezi Capitolul II Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentul Program). V. HRANA ANIMALĂ (Furaje) - (vezi Capitolul II, Secţiunea 9 din prezentul Program)	I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, lagomorfe, păsări): Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare (vezi Capitolul I din prezentul Program). II. CARNE şi ORGANE Programul de control pentru Salmonella cuprinde recoltarea de probe şi analize, conform procedurilor de recoltare: 1. Carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline: a) se recoltează probe de ţesut (metoda distructivă) sau probe tampon (metoda nedistructivă) de pe suprafaţa carcasei conform Capitolului II, Secţiunea 4 din prezentul Program; b) noduli limfatici ileo-cecali de la bovine, ovine şi porcine recoltaţi randomizat la fiecare lot; c) os lung nedeschis şi ţesut muscular (în cazul tăierilor în partidă separată în abator). 2. Carcase de păsări: se recoltează carcase întregi. III. MĂSURI: A.1. În cazul cărnii roşii şi a cărnii de vânat, se declară improprie consumului uman carnea de la animalele la care a fost diagnosticată salmoneloza acută; În cazul identificării în carnea roşie şi carnea de vânat a prezentei S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, aceasta se confiscă şi se distruge. În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la carnea roşie şi carnea de vânat, aceasta se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv executării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. 2. În cazul produselor din carne roşie şi carne de vânat la care s-a decelat prezenţa S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, acestea se confiscă şi se distrug. În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la produsele din carne roşie şi carne de vânat, pot fi puse în consum uman numai acele produse care mai pot suporta un alt tratament termic efectuat sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv, efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic. 3.a) Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care în ferma s-a decelat prezenţa în mod sporadic (neinvaziv) Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele) şi luarea măsurilor ce se impun, atât la ferme cât şi la abator. b) În cazul abatorizării unor loturi de păsări, la care a fost decelată în mod sporadic (neinvaziv) Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele), tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic; Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar oficial având în vedere situaţia epidemiologică a efectivelor. În toate cazurile în care s-a izolat serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, carnea se confiscă şi se distruge. DSVSA organizează şi monitorizează programul pentru recoltarea probelor în vederea efectuării analizelor pentru Salmonella. DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA orice situaţie în care se depistează Salmonela la animale vii, produsele acestora, alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare. c) În cazul decelării serotipurilor S. galinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele în produsele din carne de pasăre şi/sau alte produse care au în compoziţie carne de pasăre, se aplică următoarea procedură: 1. produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic se confiscă şi se distrug; 2. produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament termic, se tratează termic sub supraveghere sanitară veterinară şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic; 3. semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi supuse unui alt tratament termic se confiscă şi se distrug; 4. în toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a decelat serotipul S. enteritidis şi/sau S. Typhimurium, DSVSA comunică medicilor veterinari oficiali din unităţile situate pe teritoriul unde au fost diagnosticate acestea, precum şi la DSVSA din judeţele de provenienţa a animalelor, prin Sistemul Rapid de Alertă. 5. în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat Salmonella spp., supravegherea sanitară veterinară va superviza înregistrarea grafică a temperaturilor şi a duratei tratamentului termic, consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic; d. Loturile de carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, se confiscă şi se distrug. Loturile din carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele), se prelucrează sub supraveghere sanitară veterinară în produse din carne tratate termic, în unităţi autorizate sanitar veterinar care dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii şi duratei tratamentului şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. 4. Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut, care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu serotipuri de Salmonella ssp (pentru care a fost stabilit un obiectiv de reducere sau care au fost identificate că fiind sursa de infecţie în cadrul unui focar specific de toxiinfecţie alimentară la om) se pot admite în consum uman numai după tratare, astfel încât să se garanteze distrugerea serotipului S. enteritidis şi/sau S. Typhimurium. 5. Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut, care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu Salmonella spp: a) sunt considerate ouă de categoria B (conform art. 2 alin. (4) Regulamentul nr. 557/2007/CE de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 1028/2006/CE privind standardele de comercializare aplicabile ouălor), b) sunt marcate înainte că acestea să fie introduse pe piaţă (conform art. 10 din Regulamentul nr. 557/2007/CE), c) sunt distribuite către centrele de ambalare numai în cazul în care DSVSA avizează în mod favorabil măsurile implementate de către operatorul de industrie alimentară, în vederea prevenirii contaminării încrucişate cu ouă provenite din alte efective. B. În toate cazurile în care a fost depistată prezenţa Salmonella spp. în carnea roşie, carnea de pasăre, alimentele de origine animală sau hrana pentru animale (furaje), tulpina izolată se va trimite la IISPV, pentru confirmare şi tipizare. C. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor inspecţiei ante şi post mortem, precum şi a rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme. Măsurile anterior precizate luate în cazul cărnii roşii, cărnii de vânat, cărnii de pasăre şi ouălor se notifica ANSVSA. D. Medicul veterinar oficial va controla (prin inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe): 1. Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte; 2. Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; 3. Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; 4. Efectuarea examenelor medicale periodice ale operatorilor de industrie alimentară în vederea identificării şi eliminării purtătorilor de germeni din genul Salmonella din toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; 5. Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică. 6. În toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a izolat serotipul S. enteritidis şi/sau S. Typhimurium cărnurile şi produsele derivate se confiscă, se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de siguranţă.
5	SALMONELOZA* (C-620) (Program Specific efectuat în unităţile de tăiere autorizate sanitar veterinar pentru determinarea prevalenţei Salmonella spp. în carcasele de pui broiler - Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE)	I. În carcasele de pui broiler: 1. În vederea determinării prevalenţei Salmonella spp. în carcasele de pui broiler se vor preleva şi analiza probe în conformitate cu specificaţiile tehnice din studiul preliminar descris în Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE 2. Metoda de eşantionare se va stabili de către ANSVSA. 3. Prelevarea de probe se va efectua de către medicii veterinari oficiali din abatoare, 4. Probele prelevate vor fi analizate bacteriologic, iar tulpinile izolate vor fi serotipizate numai în cadrul IISPV. 5. Toate tulpinile de Salmonella spp izolate vor fi păstrate în IISPV, asigurându-se integritatea tulpinilor timp de minimum 2 ani. 6. IISPV va păstra înregistrarea actualizată şi separată a tuturor examenelor bacteriologice efectuate la toate probele analizate şi rezultatele lor, în scopul prezentului Program Specific. 7. IISPV va realiza prelucrarea statistică a datelor rezultate în urma examenelor de laborator şi va transmite Direcţiei de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din cadrul ANSVSA rezultatele supravegherii sub formă de date primare, folosind un dicţionar de date şi formulare de colectare a datelor, menţionat în Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE.	I. ANIMALE VII (pui broiler) Programul de control la fermă pentru Salmonella ssp. la puii broiler se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare (vezi Capitolul I din prezentul Program). II. CARNE Recoltarea de probe: se recoltează carcase întregi. III. MĂSURI Se aplică măsurile prevăzute. la Capitolul II, Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentul Program.
5	SALMONELOZA* (C-620) (Program Specific efectuat în unităţile de tăiere autorizate sanitar veterinar pentru determinarea prevalenţei Salmonella spp la porcii la îngrăşat)	II. La porcii la îngrăşat sacrificaţi în abatoare: 1. În vederea determinării prevalenţei Salmonella spp la porcii la îngrăşat sacrificaţi în abatoare, se vor preleva şi analiza probe în conformitate cu specificaţiile tehnice, care vor fi transmise de către ANSVSA. 2. Metoda de eşantionare se va stabili de către ANSVSA. 3. Prelevarea probelor se va efectua de către medicii veterinari oficiali cu responsabilităţi în examinarea post mortem. 4. Probele prelevate în scopul prezentului Program Specific se vor examina bacteriologic iar tulpinile izolate vor fi serotipizate numai de către LNR pentru Salmonelozele Animalelor din cadrul IDSA. 5. Toate tulpinile de Salmonella spp izolate vor fi păstrate în IDSA, asigurându-se integritatea tulpinilor timp de minimum 2 ani. 6. IDSA va păstra înregistrarea actualizată şi separată a tuturor examenelor bacteriologice efectuate şi rezultatele lor, în scopul prezentului Program Specific. 7. IDSA va realiza prelucrarea statistică a datelor rezultate în urma examinărilor de laborator şi trimite Direcţiei de Sănătate Animală din cadrul ANSVSA, rezultatele supravegherii sub forma de date primare, folosind un dicţionar de date şi formulare de colectare a datelor menţionat în Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE.	I. ANIMALE VII (porcii graşi) Programul de control pentru Salmonella ssp la porcii la îngrăşat se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare (vezi Capitolul I din prezentul Program). II. CARNE ŞI ORGANE Recoltarea de probe: limfonoduli ileo - cecali. III. MĂSURI Se aplică măsurile prevăzute la Capitolul II, Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentul Program.
6	TRICHINELOZA* (B-255)	I. ANIMALE VII Animalele tăiate pentru consum uman (porc domestic, mistreţ, urs, cabaline şi alte specii receptive) trebuie examinate la tăiere pentru Trichinella spp. II. CARNEA 1. Carnea proaspătă provenită de la speciile de animale receptive se admite pentru consum uman numai după efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. de către medici veterinari oficiali sau medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA. 2. Efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. poate fi efectuată şi de personalul auxiliar oficial sau de personalul din unităţile de tăiere autorizate sanitar veterinar, care îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea şi responsabilitatea medicului veterinar oficial sau medicului veterinar de liberă practică împuternicit, decizia finală privind admiterea în consum a cărnii fiind luată de către medicul veterinar oficial. 3. În conformitate cu prevederile art. 5 din Regulamentul nr. 2075/2005/CE tot personalul implicat în examinarea probelor pentru decelarea Trichinella spp. trebuie să fie instruit corespunzător şi să participe la: a. un program de control al testelor utilizate pentru decelarea Trichinella spp; b. o evaluare periodică a procedurilor de testare, înregistrare şi analiză utilizate în laborator. 4. Examenul pentru decelarea Trichinella spiralis se efectuează în cadrul institutelor naţionale de referinţă, la LSVSA din cadrul DSVSA, în circumscripţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în laboratoarele din circumscripţiile sanitare veterinare de asistentă, în laboratoarele special amenajate şi dotate pentru decelarea trichinei din abatoarele în care se sacrifică porcine şi/sau cabaline, ori în laboratoarele din unităţile care manipulează carne de vânat sălbatic. 5. Contravaloarea examenelor pentru decelarea trichinei se va efectua în conformitate cu prevederile legale în vigoare.	I. ANIMALE VII (porc domestic, mistreţ, urs, cabaline şi alte specii receptive) Supraveghere prin examene de laborator pentru speciile receptive (vezi Capitolul I din prezentul Program). II. CARNE Recoltarea probelor pentru decelarea Trichinella spiralis se face conform prevederilor Regulamentului nr. 2075/2005/CE. Examenul pentru depistarea trichinei se efectuează printr-una din următoarele metode, după cum urmează: 1. Metoda digestiei: a) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective, utilizând un agitator magnetic - metoda de referinţă; b) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective cu asistenţă mecanică: i) tehnica sedimentării - metoda echivalentă; îi) tehnica de izolare prin filtrare - metoda echivalentă. c) metoda de digestie automată pentru eşantioane combinate/colective până la 35 g - metoda echivalentă. 2. Examen trichineloscopic direct prin compresie pe lamă în condiţiile prevăzute de Regulamentul nr. 2075/2005/CE. Marcarea cărnurilor care au fost supuse examenului pentru decelarea Trichinella spiralis se efectuează conform prevederilor legale. III. MĂSURI a) Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată Trichinella spiralis se declară improprie consumului uman. b) DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea punerii pe piaţă a cărnurilor la care a fost depistată Trichinella, vor dispune distrugerea acestora, vor iniţia investigaţii epidemiologice în vederea identificării fermei şi a eliminării surselor. c) În situaţia în care se constată că produsele din carne, carnea preparată şi carnea tocată cu origine necunoscută, care au stat la baza declanşării unor episoade de trichineloza la om, DSVSA au obligaţia ca în timpul investigaţiilor din cadrul anchetei epidemiologice să recolteze şi să examineze toate probele suspecte.
7	TUBERCULOZA* (B-105) (produsă de Mycobacterium bovis)	I. ANIMALE VII Bovinele, caprinele, porcinele, leporide şi vânatul sălbatic se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE 1. Inspecţia post mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 2. În cadrul inspecţiei post mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor. 3. în cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată.	I. ANIMALE VII (bovine, caprine, porcine, leporide şi vânat sălbatic) Supravegherea speciilor receptive în ferme prin teste alergice şi/sau serologice pentru tuberculoză şi expedierea animalelor reagente către abator în vederea sacrificării în partidă separată, (vezi Capitolul I din prezentul Program). II. CARNE şi ORGANE Se recoltează probe în următoarele cazuri: a) În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau serologice, la care după tăiere prin inspecţia post mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni limfatici: 1. submaxilari, retrofaringieni, bronhici; 2. mediastinali, eventual şi mezenterici (dacă sunt măriţi în volum), portali şi retromamari. b) În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare în vigoare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonodulii aferenţi. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu leziuni. c) Medicul veterinar oficial va notifica la DSVSA toate cazurile de suspiciune/leziuni detectate la examenul post mortem. III. MĂSURI a) În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau neconcludentă la tuberculină sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate precauţiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în abator. b) Sancţiunile de abator la carnea şi organele mamiferelor se aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare. c) Toată carnea care provine de la animale la care inspecţia postmortem a permis punerea în evidenţă a unor leziuni tuberculoase în mai multe organe sau părţi ale carcasei trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman. d) În cazul în care a fost evidenţiată o leziune tuberculoasă în ganglionii limfatici ai aceluiaşi organ sau în aceeaşi parte a carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei şi ganglionii limfatici asociaţi trebuie să fie declaraţi improprii pentru consumul uman.
7	TUBERCULOZA* (B-105) (produsă de Mycobacterium bovis)	III. LAPTE CRUD În exploataţiile de animale producătoare de lapte	III. MĂSURI LAPTE CRUD a) Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la testul unic (TU) în perioada de 42 zile până la efectuarea testului comparativ simultan (TCS) nu va fi pus în consum public. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la TU (în perioada de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi livrat la: 1. centre de colectare lapte; 2. centre de prelucrare lapte înregistrate sanitar veterinar; 3. unităţi de procesare a laptelui autorizate sanitar veterinar. b) Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt libere sau oficial libere de tuberculoză poate fi livrat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA judeţene, în vederea obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline.
		III. LAPTE CRUD În unităţi de procesare a laptelui supuse autorizării şi/sau înregistrării sanitare veterinare	a) Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la TU (în perioada de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi recepţionat şi admis la procesare în unităţile supuse înregistrării sanitare veterinare (centrele de prelucrare a laptelui) şi în unităţile de procesare autorizate sanitar veterinar. b) Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt libere sau oficial libere de tuberculoză, poate fi recepţionat şi utilizat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline.
8	ESCHERICHIA COLI VEROTOXIGENA* E. coli O157 H7	I. ANIMALE VII Bovinele se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARCASE şi ORGANE Inspecţia post mortem a carcaselor şi organelor precum şi recoltarea de probe se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. III. LAPTE CRUD	I. ANIMALE VII (bovine) Supraveghere prin examene de laborator (vezi Capitolul I din prezentul Program). II. CARNE Se recoltează probe de pe suprafaţa carcaselor conform normelor sanitare veterinare în vigoare III. MĂSURI Carne 1. Carcasele cu rezultate pozitive se confiscă şi denaturează. 2. Medicul veterinar oficial va controla (prin inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe): a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP în toate unităţile de abatorizare bovine şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; b) Evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine şi caprine. c) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termene de valabilitate lungi; d) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică. e) Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă utilizată în procesare (unde este cazul), în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în alimentaţie publică, în vederea efectuării examenului microbiologic; Lapte Respectarea igienei mulsului.
9	INFLUENŢA AVIARĂ	I. PĂSĂRI VII Păsările vii se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar şi în ferme, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	I. PĂSĂRI VII Vezi Capitolul I din prezentul Program. II. MĂSURI: 1. DSVSA au obligaţia de a notifica prin SRAAF în regim de urgenţă cazurile suspecte. 2. Medicul veterinar oficial va controla (prin inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe): a) Respectarea măsurilor de curăţire, spălare şi dezinfecţie a mijloacelor de transport şi cuştilor; b) Abatorizarea pe loturi urmată de dezinfecţia între tăieri; c) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP în toate unităţile de abatorizare a păsărilor; d) Prevenirea contaminării încrucişate în timpul tăierii şi procesării; e) Îndepărtarea subproduselor rezultate în urma abatorizării păsărilor (pene, viscere) şi a cadavrelor în condiţii de siguranţă; f) Interzicerea prezenţei animalelor indezirabile (câini, pisici, rozătoare) în incinta abatoarelor de păsări; g) Interzicerea recuperării subproduselor pentru alimentaţia carnivorelor. 3. În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intră în contact cu păsările vii destinate abatorizării şi/sau carcase.
10	RABIA ** B-058	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele şi vânatul sălbatic se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARCASE Inspecţia post mortem a carcaselor precum şi recoltarea de probe se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, ecvine, vânat sălbatic) Supraveghere (vezi Capitolul I din prezentul Program). II. CARNE ŞI ORGANE: Se prelevează capul întreg pentru examen virusologic (inclusiv bioprobă) şi histologic. (diagnostic diferenţial EST, Aujeszky şi Listeria, conform Capitolul I din prezentul Program) III. MĂSURI a) În cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au trecut mai mult de 6 zile de la muşcătura infectantă se confiscă animalul în întregime; b) În cazul în care animalele au fost tăiate după mai puţin de 6 zile de la muşcătură, fără semne clinice de turbare, se confiscă locul muşcăturii, capul şi coloana vertebrală; c) Restul cărnii şi subproduselor comestibile se livrează pentru consum uman, fără restricţii.
11	BOTULISM ** (C-615)	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE (bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele) Inspecţia post mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	I. ANIMALE VII (bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporide) Supraveghere specii receptive (vezi Capitolul I din prezentul Program). II. CARNE, ORGANE ŞI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de origine animală. Determinarea prezenţei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă pe şoareci şi testele imunologice (ELISA, RIA s.a.). III. MĂSURI 1. În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declara improprie consumului uman, se confiscă şi se denaturează; 2. În cazul în care se identifica prezenţa toxinei botulinice în produse de origine animală, acestea se distrug; 3. DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA toate situaţiile de suspiciune şi confirmare a cazurilor de botulism sau orice situaţie în care se depistează toxina botulinică, în alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare; 4. Medicul veterinar oficial va controla (prin inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe): a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic (durata, presiunea şi temperatura de sterilizare şi/sau pasteurizare) în toate unităţile de procesare carne, lapte, peşte; b) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică; c) Identificarea şi eliminarea conservelor şi semiconservelor bombate sau alte defecte fizice, cu modificări senzoriale că urmare a controlului oficial în unităţi de procesare, depozitare şi comercializare.
12	LEPTOSPIROZA ** (B-056)	I. ANIMALE VII Bovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE Inspecţia post mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. III. LAPTELE	I. ANIMALE VII (bovinele, porcinele, cabalinele) Supraveghere serologică prin examene de laborator (vezi Capitolul I din prezentul Program). II. CARNE şi ORGANE Se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate; III. MĂSURI 1. Carnea şi organele: a) Se confiscă în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii; b) Se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenţei leziunilor degenerative numai în ficat şi a examenului bacteriologic pozitiv; c) Grăsimea se dă în consum după topire iar glandele endocrine şi sângele se confiscă; d) Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile. 2. Medicul veterinar oficial va controla (prin inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe): a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă şi a programului HACCP în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; b) Evitarea contaminării carcaselor cu excreţii de la speciile receptive prin utilizarea de tehnici de tăiere şi inspecţie adecvate care includ protejarea vezicii urinare şi a rinichilor; c) Îndepărtarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă a excreţiilor de la speciile receptive, din boxele de aşteptare; d) Evitarea contaminării surselor de apă potabilă cu excreţii provenite de la speciile receptive; e) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare, precum şi în unităţile de alimentaţie publică; În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intră în contact cu animalele vii destinate abatorizării şi/sau carcase. 3. Laptele: a) Respectarea igienei mulsului; b) Evitarea contaminării cu excreţii provenite de la animalele receptive.
13	TUBERCULOZA** (alta decât cea produsă de Mycobacterium bovis)	I. ANIMALE VII Porcinele, ovinele, cabalinele şi păsările se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE 1. porcine, ovine, cabaline a. Inspecţia post mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. b. La inspecţia post mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor. c. În cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată. 2. păsări Păsările se supun inspecţiei post mortem individuale după tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor.	I. ANIMALE VII (porcine, ovine, cabaline, păsări) Supraveghere (vezi Capitolul I din prezentul Program). II. CARNE şi ORGANE 1. porcine, ovine, cabaline: a) în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici aferenţi în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare; b) în lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii limfatici cu leziuni. 2. păsări: în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi şi organe cu leziuni (ficat, splină). III. MĂSURI 1. porcine, ovine, cabaline: măsurile de abator la carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare. 2. păsări: Măsurile de abator pentru carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor. Se confiscă carcasele şi organele în caz de: a) infecţie generalizată; b) leziuni pe organe însoţite de cahexie şi infiltraţii în musculatură. În cazurile în care carcasa nu prezintă modificări, dar există leziuni pe organe se confiscă organele cu leziuni iar carnea se admite în consum după sterilizare prin fierbere.
14	YERSINIOZA **	I. ANIMALE VII Porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE Inspecţia post mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	I. ANIMALE VII (porcine): Supraveghere anatomopatologică şi de laborator (vezi Capitolul I din prezentul Program). II. CARNE şi ORGANE În caz de suspiciune se recoltează: a) probe de pe suprafaţa carcaselor; b) ganglionii limfatici mezenterici, intestinul subţire, organele cu leziuni; c) la porcine se recoltează inclusiv ganglionii limfatici retrofaringieni şi tonsilele palatine. III. MĂSURI 1. Carnea, organele şi grăsimea, fără modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. 2. Medicul veterinar oficial va controla (prin inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe): a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte; b) Prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de tehnici de tăiere adecvate care includ protejarea rectului cu pungă de plastic; c) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termen lung de valabilitate; d) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.
15	ANISAKIDOZA ** ŞI ALTE PARAZITOZE LA PEŞTI	1. Fiecare lot de peşte, icrele şi lapţii se supun examenului prin inspecţie vizuală. 2. Se prelevează probe reprezentative din fiecare lot de peşte, icre şi lapţi.	I. Înainte de prelucrare sau comercializare, loturile de peşte, icrele şi lapţii sunt supuse inspecţiei vizuale randomizate de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial în vederea depistării şi îndepărtării paraziţilor vizibili cu ochiul liber. II. MĂSURI Medicul veterinar oficial va controla (prin inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe) modul în care se prelucrează peştele, icrele şi lapţii: a) peştele parazitat sau părţile parazitate din acesta nu vor fi comercializate pentru consum uman; b) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare doar la nivelul viscerelor şi care pot fi îndepărtate în totalitate, se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară veterinară într-o unitate autorizată sanitar veterinar care dispune de facilităţi pentru îndepărtarea eficientă a părţilor parazitate şi în care sunt respectate condiţiile de igienă pentru evitarea posibilităţilor de contaminare; c) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii şi a viscerelor se declară impropriu pentru consum uman şi nu se acceptă valorificarea acestuia pentru consumul uman.
16	CISTICERCOZA ** (B-252)	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE ŞI ORGANE 1. Carnea proaspătă provenită de la animale receptive se supune inspecţiei post mortem imediat după tăiere. 2. Inspecţia post mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine) Supravegherea prin examene de laborator (vezi Capitolul I din prezentul Program). II. CARNE ŞI ORGANE Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine destinată consumului uman. III. MĂSURI 1. Carnea şi organele infestate trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, cu următoarele precizări: a) În cazul infestaţiei generalizate sau dacă musculatura prezintă modificări senzoriale carnea şi organele se confiscă, se denaturează şi se distrug; b) În cazul infestaţiei localizate, porţiunile infestate se confiscă, iar restul cărnii se poate pune în consum condiţionat după tratament termic prin fierbere sau prin congelare, atunci când caracterele senzoriale ale cărnii, organelor şi subproduselor sunt normale; c) Grăsimea de porc se topeşte la 100°C după care se poate utiliza pentru consum; d) masa gastrointestinală se poate utiliza în procesare fără restricţii, dacă nu prezintă chişti. 2. Medicul veterinar oficial va controla (prin inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe): a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie; b) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; c) Interzicerea prezentei câinilor în abatoare.
17	ANTRAX ** (B-051)	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE Inspecţia post mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	I. ANIMALE VII (bovinele, ovinele, caprine, cabalinele, porcinele) Supraveghere anatomopatologică şi de laborator pentru speciile receptive (vezi Capitolul I din prezentul Program). II. MĂSURI: a) animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au existat cazuri de antrax, se dirijează la abator pentru sacrificare în partidă separată; b) în forma localizată la porci (glosantrax), animalele sunt izolate sub restricţii şi se recoltează porţiuni de splina, ganglioni limfatici şi os lung nedeschis; c) în toate situaţiile în care se suspicionează o formă de antrax în abator trebuie suspendate toate activităţile până la confirmarea diagnosticului; d) în cazul în care se depistează un caz pozitiv de antrax toate carcasele contaminate trebuie distruse şi îndepărtate în condiţii de siguranţă; e) reluarea activităţii se poate face numai după efectuarea unei dezinfecţii severe astfel încât agentul chimic utilizat să rămână în contact timp de 8 ore cu suprafeţele supuse dezinfecţiei; f) În toate situaţiile în care se suspicionează sau se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om/personalul operator şi a contaminării mediului de lucru.

Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei Sanitare Veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 199 din 2 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare:

* Zoonoze care trebuie monitorizate

** Zoonoze ce se vor monitoriza în conformitate cu situaţia epidemiologică

*** MĂSURI LE CARE SE APLICĂ DUPĂ EFECTUAREA CONTROALELOR - COMUNICAREA REZULTATELOR INSPECŢIEI:

(1)Medicul veterinar oficial trebuie să consemneze şi să evalueze rezultatele activităţilor din cadrul inspecţiei. (2) a) În cazul în care inspecţiile pun în evidenţă prezenţa unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea publică sau animală sau ar putea periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial trebuie să informeze operatorul din sectorul alimentar despre aceasta.

b)În cazul în care problema identificată a apărut în cursul producţiei primare, medicul veterinar oficial trebuie să informeze despre aceasta medicul veterinar concesionar responsabil de supravegherea stării de sănătate a animalelor din exploataţia de origine, operatorul din sectorul alimentar şi DSVSA, şi după caz, fondul de vânătoare respectiv.

c)În cazul în care animalele în cauză provin dintr-o crescătorie a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-o ţară terţă, medicul veterinar oficial trebuie să informeze DSVSA.

(3)Rezultatele inspecţiilor şi testărilor vor fi monitorizate în bazele de date ale ANSVSA şi DSVSA.

(4)Medicul veterinar oficial care, în timpul unei inspecţii ante-mortem sau post-mortem sau în cursul oricărei alte activităţi de inspectare, suspectează prezenţa unui agent infecţios menţionat în lista A a OIE, este obligat să informeze imediat DSVSA şi să ia, împreună cu aceasta, toate măsurile şi precauţiile care se impun pentru a împiedica eventuala răspândire a agentului infecţios, în conformitate cu legislaţia comunitară care se aplică.Secţiunea 2 CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE AUTORIZATE SANITAR-VETERINAR

Font 7

┌───┬──────────┬───────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ │ │ │ CONDUITA DE CONTROL OFICIAL PRIN INSPECŢIE/VERIFICARE/TESTARE/SUPRAVEGHERE/ │

│ │ │ │ MONITORIZARE/RECOLTARE DE PROBE │

│ │ │ ├──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │ CATEGORIA│ │ Frecvenţa │ RECOLTARE DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR │

│Nr.│DE PRODUS/│ UNITATEA │inspecţiilor/ ├─────────────────┬──────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤

│ │ACTIVITATE│ │verificărilor/│ │ Frecvenţa recoltării probelor │ │

│ │ │ │supravegherii/│ Natura probei │ pentru examenele de laborator │ Precizări tehnice * │

│ │ │ │monitorizării │ │ prevăzute la Capitolul II, │ │

│ │ │ │ │ │Secţiunea 4 din prezentul Program │ │

├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤

│ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │

│ 1.│Activităţi│a) Depozit │Lunar │Produse │Trimestrial - pentru fiecare │1) Recoltarea de probe se efectuează │

│ │generale │frigorific │ │depozitate care │categorie de produse │de către DSVSA în scop bine determinat│

│ │ │ │ │necesită regim │ │în cadrul controlului oficial, în │

│ │ │ │ │termic │ │vederea verificării siguranţei │

│ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤produsului şi respectiv a │

│ │ │b) Unitate de │Lunar │Produse │Trimestrial - pentru fiecare │conformităţii alimentului cu │

│ │ │reambalare │ │alimentare de │categorie de produse reambalate │criteriile de siguranţă prevăzute în │

│ │ │ │ │origine animală │ │Regulamentul (CE) 1441/2007, după cum │

│ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤urmează: │

│ │ │c) Piaţa │Semestrial │Produse │În caz de reclamaţie, sesizare, │a) verificarea siguranţei produsului │

│ │ │en-gros │ │alimentare de │suspiciune, toxiinfecţii │şi respectiv a conformităţii │

│ │ │ │ │origine animală │alimentare │alimentului cu criteriile de │

│ │ │ │ │expuse la vânzare│ │siguranţă prevăzute în Regulamentul │

├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤(CE) 1441/2007; │

│ 2.│Carne de │a) Abator │Permanentă │Ţesut muscular, │Lunar - pentru fiecare specie. │b) verificarea siguranţei produsului │

│ │ongulate │ │ │organe (ficat, │ │şi respectiv a conformităţii │

│ │domestice │ │ │rinichi, splina, │ │alimentului din punct de vedere │

│ │ │ │ │ganglioni). │ │microbiologic cu criteriile de │

│ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤siguranţă care nu sunt prevăzute de │

│ │ │ │ │Probe de pe │a) Lunar - conform reglementărilor│legislaţia comunitară, dar care sunt │

│ │ │ │ │suprafaţa │Uniunii Europene în vigoare │cuprinse în legislaţia naţională; │

│ │ │ │ │carcaselor de │b) Conform programelor specifice │c) obţinerea de informaţii privind │

│ │ │ │ │bovine, porcine, │aplicate suplimentar în cazul │statusul microbiologic al unor │

│ │ │ │ │pentru testarea │unităţilor autorizate pentru │alimente comercializate pe piaţă; │

│ │ │ │ │E. coli şi │export în ţări terţe │d) verificarea sistemului de proceduri│

│ │ │ │ │Salmonella │ │şi programe implementate de către │

│ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤operatorii cu activitate în domeniul │

│ │ │b) Abator │ │limfonodulii │conform specificaţiilor tehnice │alimentar în vederea asigurării │

│ │ │sacrificare │ │ileo - cecali │transmise de ANSVSA *** │siguranţei alimentelor (proceduri de │

│ │ │porci la │ │pentru testarea │ │bune practici de igienă şi producţie, │

│ │ │îngrăşat*** │ │Salmonella │ │program HACCP, sistem de │

│ │ │ │ │spp. *** │ │trasabilitate, proceduri de │

│ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤retragere/rechemare, evitarea │

│ │ │c) Unitate de │Permanentă │Carne tranşată │Trimestrial - pentru fiecare │contaminării încrucişate şi/sau a │

│ │ │tranşare │ │ │categorie de carne pe specii. │contaminării post tratament termic); │

│ │ │ │ │ │ │e) verificarea conformităţii │

│ │ │ │ │ │ │alimentului/lotului/loturilor │

│ │ │ │ │ │ │suspicionate; │

│ │ │ │ │ │ │f) dezvoltarea investigaţiilor în │

│ │ │ │ │ │ │cursul anchetelor de Toxiinfecţii │

│ │ │ │ │ │ │Alimentare, reclamaţiilor, │

│ │ │ │ │ │ │sesizărilor; │

│ │ │ │ │ │ │g) obţinerea de informaţii cu privire │

│ │ │ │ │ │ │la noi pericole, rezultate în urma │

│ │ │ │ │ │ │evaluării riscului │

│ 3.│Carne de │a) Abator │Permanentă │Ţesut muscular, │Lunar - pentru fiecare specie. │2) În cazul în care în urma │

│ │pasăre şi │ │ │organe. │ │controlului se suspicionează sau se │

│ │de │ │ ┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤constată o neconformitate care │

│ │lagomorfe │ │ │Probe de pe │a) Lunar - conform reglementărilor│necesită investigaţii de laborator │

│ │ │ │ │suprafaţa │Uniunii Europene în vigoare │recoltarea de probe va fi însoţită │

│ │ │ │ │carcaselor pentru│b) Conform programelor specifice │întotdeauna şi de notă de control, în │

│ │ │ │ │testarea E. coli │aplicate suplimentar în cazul │care autoritatea sanitară veterinară │

│ │ │ │ │şi Salmonella │unităţilor autorizate pentru │locală va înscrie rezultatul │

│ │ │ │ │ │export în ţări terţe │controlului oficial şi va argumenta │

│ │ ├───────────────┤ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤scopul recoltării │

│ │ │b) Abator │ │1. cecum pentru │conform specificaţiilor tehnice │3) Recoltarea de probe de către │

│ │ │sacrificare pui│ │testarea │prevăzute în Decizia Comisiei nr. │autoritatea sanitară veterinară │

│ │ │broiler** │ │Campylobacter │516/2007/CE ** │locală se realizează planificat în │

│ │ │ │ │ │spp**** │baza unei strategii stabilite de │

│ │ │ │ │ │2. carcasă întreagă pentru │către DSVSA şi care trebuie să │

│ │ │ │ │ │testarea Campylobacter spp şi │urmărească obţinerea de informaţii - │

│ │ │ │ │ │Salmonella spp │date comparabile, necesare │

│ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤autorităţii veterinare locale; În │

│ │ │c) Unitate de │Permanentă │Carne tranşată │Trimestrial - pentru fiecare │stabilirea strategiei de recoltare, │

│ │ │tranşare │ │ │categorie de carne pe specii. │DSVSA trebuie să ţină cont de │

├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤următoarele principii: │

│ 4.│Carne de │a) Abator │Permanentă │Ţesut muscular, │Lunar - pentru fiecare specie. │a) recoltare randomizată şi │

│ │vânat de │ │ │organe (ficat, │ │reprezentativă pentru lot; │

│ │crescă- │ │ │rinichi, splina, │ │b) recoltare selectivă - când se │

│ │torie │ │ │ganglioni). │ │adresează unor categorii de alimente │

│ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤cu risc înalt (în baza informaţiilor, │

│ │ │ │ │Probe de pe │a) Lunar - conform reglementărilor│investigaţiilor şi a experienţei │

│ │ │ │ │suprafaţa │Uniunii Europene în vigoare │anterioare); │

│ │ │ │ │carcaselor pentru│b) Conform programelor specifice │c) recoltare în caz de suspiciune - │

│ │ │ │ │testarea E. coli │aplicate suplimentar în cazul │care se bazează pe o analiză şi o │

│ │ │ │ │şi Salmonella │unităţilor autorizate pentru │experienţă privind lotul şi │

│ │ │ │ │ │export în ţări terţe │circumstanţele recoltării (ex. │

│ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤recoltarea efectuată ca o parte a │

│ │ │b) Unitate de │Permanentă │Carne tranşată │Trimestrial - pentru fiecare │investigaţiei în focarele de │

│ │ │tranşare carne │ │ │categorie de carne pe specii │toxiinfecţii alimentare (TIA), sau în │

│ │ │de vânat de │ │ │ │timpul unei inspecţii sau evaluări a │

│ │ │crescătorie │ │ │ │programului HACCP în urma cărora se │

├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤constată deficienţe care afectează │

│ 5.│Carne de │a) Unitate care│Permanentă │Materii prime │Trimestrial - pentru fiecare │siguranţa produsului); În scopul │

│ │vânat │manipulează │ │ │specie │obţinerii de date relevante, │

│ │sălbatic │carne de vânat │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤monitorizării şi supravegherii │

│ │ │sălbatic │ │Produse finite │Trimestrial - pentru fiecare │corespunzătoare a riscului │

│ │ │ │ │ │categorie de produse. │microbiologic pe întreg lanţul │

│ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤alimentar, DSVSA trebuie să ţină cont │

│ │ │b) Unitate de │Permanentă │Carne tranşată │Trimestrial - pentru fiecare │în elaborarea strategiei de recoltare │

│ │ │tranşare carne │ │ │categorie de carne pe specii. │că frecvenţa şi procedura de recoltare│

│ │ │vânat sălbatic │ │ │ │să se aleagă în funcţie de tipul de │

├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤microorganism sau toxina şi tipul de │

│ 6.│Carne │a) Unitate │Lunar │Produse finite │Trimestrial - conform prevederilor│aliment implicat (perisabil, stabil). │

│ │tocată, │carne tocată │ │ │Regulamentului (CE)1441/2007 │4) În cazul unor rezultate de │

│ │preparată ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤laborator necorespunzătoare frecvenţa │

│ │şi carne │b) Unitate │Lunar │Produse finite │Trimestrial - conform prevederilor│de prelevare a probelor poate fi │

│ │separată │carne preparată│ │ │Regulamentului (CE)1441/2007 │mărită până la identificarea şi │

│ │mecanic ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤eliminarea cauzei** │

│ │ │c) Unitate │Lunar │Produse finite │Semestrial - pentru fiecare │ │

│ │ │carne separată │ │ │categorie carne tocată obţinută pe│ │

│ │ │mecanic │ │ │specie │ │

├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │

│ 7.│Produse │Unitate de │Lunar │Produse finite │Trimestrial - conform prevederilor│ │

│ │din carne │procesare │ │ │Regulamentului (CE) 1441/2007 │ │

│ 8.│Moluşte │a) Centru de │Semestrial │Moluşte bivalve │Trimestrial │ │

│ │bivalve │colectare │ │vii. │ │ │

│ │vii │ │ │Apă de contact │ │ │

│ │ ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │

│ │ │b) Centru de │Semestrial │Moluşte bivalve │Trimestrial │ │

│ │ │purificare │ │vii │ │ │

│ │ │ │ │Apă de contact │ │ │

│ 9.│Peşte şi │a) Vas fabrică │Semestrial │Peşte şi produse │Semestrial - pentru fiecare specie│ │

│ │produse │ │ │din pescuit │ │ │

│ │din ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │

│ │pescuit │b) Vas │Semestrial │Peşte şi produse │Semestrial - pentru fiecare specie│ │

│ │ │congelator │ │din pescuit │ │ │

│ │ │ │ │congelate │ │ │

│ │ │c) Unitate │Trimestrial │Peşte şi produse │Semestrial - pentru fiecare specie│ │

│ │ │produse │ │din pescuit │ │ │

│ │ │proaspete din │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │

│ │ │pescuit │ │Produse │Trimestrial - pentru fiecare │ │

│ │ │(Cherhana) │ │proaspete din │categorie de produse din pescuit │ │

│ │ │ │ │pescuit │obţinute │ │

│ │ │d) Unitate │Lunar │Materii prime │Trimestrial - pentru fiecare │ │

│ │ │procesare │ │ │categorie │ │

│ │ │produse din │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │

│ │ │pescuit │ │Produse finite │Trimestrial - pentru fiecare │ │

│ │ │ │ │ │categorie de produse obţinute │ │

│ │ │e) Piaţa de │Trimestrial │Produse │Semestrial - pentru fiecare │ │

│ │ │licitaţie │ │valorificate │categorie de produse │ │

│ │ │f) Piaţa de │Trimestrial │Produse │Semestrial - pentru fiecare │ │

│ │ │desfacere │ │valorificate │categorie de produse │ │

│10.│Lapte crud│a) Exploataţii │Trimestrial │Lapte crud │- Bilunar - număr total de germeni│ │

│ │şi produse│de animale │ │ │- Lunar - Număr Celule Somatice │ │

│ │din lapte │producătoare de│ │ │după cum urmează: │ │

│ │ │lapte care │ │ │1) Se vor recolta probe de lapte │ │

│ │ │livrează lapte │ │ │crud de la cel puţin 0,5% din │ │

│ │ │la unităţile de│ │ │numărul total de exploataţii care │ │

│ │ │procesare │ │ │livrează lapte la unităţile de │ │

│ │ │ │ │ │procesare autorizate sanitar │ │

│ │ │ │ │ │veterinar, în vederea stabilirii │ │

│ │ │ │ │ │criteriilor pentru laptele crud │ │

│ │ │ │ │ │conform prevederilor │ │

│ │ │ │ │ │Regulamentului (CE) 853/2004, │ │

│ │ │ │ │ │astfel: │ │

│ │ │ │ │ │a) Pentru laptele crud de vacă: │ │

│ │ │ │ │ │1. numărul total de germeni la │ │

│ │ │ │ │ │30°C 100.000/ml***** │ │

│ │ │ │ │ │2. Număr Celule Somatice? │ │

│ │ │ │ │ │400.000/ml****** │ │

│ │ │ │ │ │b) Pentru laptele crud provenit │ │

│ │ │ │ │ │de la alte specii: │ │

│ │ │ │ │ │numărul total de germeni la 30°C │ │

│ │ │ │ │ │<= 1.500.000/ml***** │ │

│ │ │ │ │ │c) Pentru laptele crud provenit │ │

│ │ │ │ │ │de la alte specii, care este │ │

│ │ │ │ │ │destinat fabricării de produse │ │

│ │ │ │ │ │lactate din lapte crud: │ │

│ │ │ │ │ │numărul total de germeni la 30°C │ │

│ │ │ │ │ │<= 500.000/ml***** │ │

│ │ │ │ │ │2) În cazul în care laboratoarele │ │

│ │ │ │ │ │DSVSA nu dispun de capacitatea │ │

│ │ │ │ │ │analitică pentru a acoperi numărul│ │

│ │ │ │ │ │de probe recoltate, DSVSA vor │ │

│ │ │ │ │ │întocmi un Plan defalcat de │ │

│ │ │ │ │ │recoltare a probelor, astfel încât│ │

│ │ │ │ │ │în decursul unui an de zile să se │ │

│ │ │ │ │ │recolteze şi analizeze probe de │ │

│ │ │ │ │ │lapte crud de la cel puţin 0,5% │ │

│ │ │ │ │ │din numărul total de exploataţii │ │

│ │ │ │ │ │care livrează lapte la unităţile │ │

│ │ │ │ │ │de procesare autorizate sanitar │ │

│ │ │ │ │ │veterinar (minim o medie │ │

│ │ │ │ │ │geometrică pentru NTG şi o medie │ │

│ │ │ │ │ │geometrică pentru NCS, pentru │ │

│ │ │ │ │ │fiecare exploataţie din cele 0,5 │ │

│ │ │ │ │ │%). │ │

│ │ │ │ │ │3. În cazul în care se constată │ │

│ │ │ │ │ │că laptele crud livrat de un │ │

│ │ │ │ │ │producător nu îndeplineşte │ │

│ │ │ │ │ │criteriile stabilite de │ │

│ │ │ │ │ │Regulamentul (CE) 853/2004, DSVSA │ │

│ │ │ │ │ │va notifica producătorul de lapte │ │

│ │ │ │ │ │iar acesta are obligaţia de a │ │

│ │ │ │ │ │remedia situaţia în termen de 3 │ │

│ │ │ │ │ │luni de la notificare. │ │

│ │ │ │ │ │4. În situaţia în care │ │

│ │ │ │ │ │producătorul de lapte nu a │ │

│ │ │ │ │ │remediat criteriile de calitate a │ │

│ │ │ │ │ │laptelui crud după 3 luni de la │ │

│ │ │ │ │ │notificare, DSVSA vor proceda │ │

│ │ │ │ │ │conform instrucţiunilor stabilite │ │

│ │ │ │ │ │de ANSVSA în baza Regulamentelor │ │

│ │ │ │ │ │(CE) 853/2004 şi 854/2004. │ │

│ │ │b) Centre de │Trimestrial │Lapte crud │- Bilunar - Număr Total de │ │

│ │ │colectare lapte│ │ │Germeni │ │

│ │ │ │ │ │- Lunar - Număr Celule Somatice │ │

│ │ │ │ │ │după cum urmează: │ │

│ │ │ │ │ │1) Se vor recolta probe de lapte │ │

│ │ │ │ │ │crud de la fiecare centru de │ │

│ │ │ │ │ │colectare care livrează lapte la │ │

│ │ │ │ │ │unităţile de procesare autorizate │ │

│ │ │ │ │ │sanitar veterinar, în vederea │ │

│ │ │ │ │ │stabilirii criteriilor pentru │ │

│ │ │ │ │ │laptele crud conform prevederilor │ │

│ │ │ │ │ │Regulamentului (CE) 853/2004, │ │

│ │ │ │ │ │astfel: │ │

│ │ │ │ │ │a) Pentru laptele crud de vacă: │ │

│ │ │ │ │ │1. numărul total de germeni la │ │

│ │ │ │ │ │30°C <= 100.000/ml***** │ │

│ │ │ │ │ │2. Număr Celule Somatice? │ │

│ │ │ │ │ │400.000/ml****** │ │

│ │ │ │ │ │b) Pentru laptele crud provenit │ │

│ │ │ │ │ │de la alte specii: │ │

│ │ │ │ │ │numărul total de germeni la 30°C │ │

│ │ │ │ │ │<= 1.500.000/ml***** │ │

│ │ │ │ │ │c) Pentru laptele crud provenit │ │

│ │ │ │ │ │de la alte specii care este │ │

│ │ │ │ │ │destinat fabricării de produse │ │

│ │ │ │ │ │lactate din lapte crud: │ │

│ │ │ │ │ │numărul total de germeni la 30°C │ │

│ │ │ │ │ │<= 500.000/ml***** │ │

│ │ │ │ │ │2) În cazul în care laboratoarele │ │

│ │ │ │ │ │DSVSA nu dispun de capacitatea │ │

│ │ │ │ │ │analitică pentru a acoperi numărul│ │

│ │ │ │ │ │de probe recoltate, DSVSA vor │ │

│ │ │ │ │ │întocmi un Plan defalcat de │ │

│ │ │ │ │ │recoltare a probelor, astfel încât│ │

│ │ │ │ │ │în decursul unui an de zile să se │ │

│ │ │ │ │ │recolteze şi analizeze probe de │ │

│ │ │ │ │ │lapte crud de la toate centrele de│ │

│ │ │ │ │ │colectare care livrează lapte la │ │

│ │ │ │ │ │unităţile de procesare autorizate │ │

│ │ │ │ │ │sanitar veterinar (minim o medie │ │

│ │ │ │ │ │geometrică pentru NTG şi o medie │ │

│ │ │ │ │ │geometrică pentru NCS, pentru │ │

│ │ │ │ │ │fiecare centru de colectare │ │

│ │ │ │ │ │lapte). │ │

│ │ │ │ │ │3) În cazul în care se constată că│ │

│ │ │ │ │ │laptele crud livrat de centrul de │ │

│ │ │ │ │ │colectare lapte nu îndeplineşte │ │

│ │ │ │ │ │criteriile stabilite de │ │

│ │ │ │ │ │Regulamentul (CE) 853/2004, DSVSA │ │

│ │ │ │ │ │va notifica unitatea de procesare │ │

│ │ │ │ │ │a laptelui şi centrul de colectare│ │

│ │ │ │ │ │lapte, iar acesta din urmă are │ │

│ │ │ │ │ │obligaţia de a remedia situaţia în│ │

│ │ │ │ │ │termen de 3 luni de la notificare.│ │

│ │ │c) Unitate de │Permanentă │Lapte crud │1. Lunar, se va recolta o probă de│ │

│ │ │procesare a │ │ │lapte crud de vacă imediat înainte│ │

│ │ │laptelui │ │ │de procesare, pentru stabilirea │ │

│ │ │ │ │ │conformităţii cu cerinţele din │ │

│ │ │ │ │ │Regulamentul (CE) 853/2004, │ │

│ │ │ │ │ │astfel: │ │

│ │ │ │ │ │Pentru laptele crud de vacă │ │

│ │ │ │ │ │destinat obţinerii de produse │ │

│ │ │ │ │ │lactate: │ │

│ │ │ │ │ │numărul total de germeni la 30°C │ │

│ │ │ │ │ │< 300.000/ml │ │

│ │ │ │ │ │Pentru laptele de vacă procesat │ │

│ │ │ │ │ │destinat obţinerii de produse │ │

│ │ │ │ │ │lactate: │ │

│ │ │ │ │ │numărul total de germeni la 30°C │ │

│ │ │ │ │ │< 100.000/ml │ │

│ │ │ │ │ │2. Lunar, se va recolta o probă de│ │

│ │ │ │ │ │lapte crud în vederea efectuării │ │

│ │ │ │ │ │analizelor pentru Listeria │ │

│ │ │ │ │ │monocytogenes. │ │

│ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │

│ │ │ │ │Produse finite │Trimestrial pentru fiecare │ │

│ │ │ │ │ │categorie de produse finite │ │

│ │ │ │ │ │obţinute │ │

│ │ │d) Unitate de │Permanentă │Produse finite │Trimestrial pentru fiecare │ │

│ │ │procesare a │ │ │categorie de produse finite │ │

│ │ │produselor din │ │ │obţinute │ │

│ │ │lapte │ │ │ │ │

│11.│Ouă şi │a) Centru de │Trimestrial │Ouă │Trimestrial │ │

│ │produse │ambalare ouă │ │ │ │ │

│ │din ouă ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │

│ │ │b) Unitate │Lunar │Ouă │Trimestrial │ │

│ │ │producere ouă │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │

│ │ │lichide │ │Produse finite │Trimestrial - pentru fiecare │ │

│ │ │ │ │ │categorie de produse obţinute │ │

│ │ │c) Unitate │Lunar │Ouă │Trimestrial │ │

│ │ │procesare ouă │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │

│ │ │ │ │Produse finite │Trimestrial - pentru fiecare │ │

│ │ │ │ │ │categorie de produse obţinute │ │

│12.│Pulpe de │Unitate de │Trimestrial │Materii prime │Trimestrial │ │

│ │broască │procesare │ │Produse finite │ │ │

│ │şi melci │ │ │ │ │ │

│13.│Grăsimi │a) Centru de │Trimestrial │Materii prime │Semestrial │ │

│ │animale, │colectare │ │ │ │ │

│ │untură, │grăsimi animale│ │ │ │ │

│ │jumări ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │

│ │ │b) Unitate de │Trimestrial │Produse finite │Semestrial │ │

│ │ │procesare │ │ │ │ │

│ │ │grăsimi animale│ │ │ │ │

│14.│Gelatină │a) Centru de │Semestrial │Materii prime │Semestrial │ │

│ │ │colectare │ │ │ │ │

│ │ │materii prime │ │ │ │ │

│ │ │pentru gelatină│ │ │ │ │

│ │ │b) Unitate de │Semestrial │Produse finite │Semestrial │ │

│ │ │procesare │ │ │ │ │

│ │ │gelatină │ │ │ │ │

│15.│Colagen │a) Centru de │Semestrial │Materii prime │Semestrial │ │

│ │ │colectare │ │ │ │ │

│ │ │materii prime │ │ │ │ │

│ │ │pentru colagen │ │ │ │ │

│ │ │b) Unitate de │Semestrial │Produse finite │Semestrial │ │

│ │ │procesare │ │ │ │ │

│ │ │colagen │ │ │ │ │

│16.│Alte │a) Unitate de │Semestrial │Materii prime │Semestrial │ │

│ │activi- │procesare a │ │ │ │ │

│ │tăţi │mierii de │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │

│ │ │albine şi/sau │ │Produse finite │Semestrial │ │

│ │ │a altor │ │ │ │ │

│ │ │produse │ │ │ │ │

│ │ │apicole │ │ │ │ │

│ │ │b) Mijloc de │Anual şi ori │De pe suprafeţele│În caz de reclamaţie, sesizare, │ │

│ │ │transport │de câte ori │interioare şi │suspiciune, toxiinfecţii │ │

│ │ │ │este necesar │echipamentele de │alimentare. │ │

│ │ │ │ │răcire │ │ │

└───┴──────────┴───────────────┴──────────────┴─────────────────┴──────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘

* I. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA au următoarele obligaţii şi vor dispune următoarele măsuri:

A) notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă;

1.declanşarea anchetei în scopul:

a)identificării lot/loturilor suspecte;

b)identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/produse;

c)identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor;

d)identificării cauzei/pericolului;

e)evaluării pericolelor/riscului;

f)aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului.

2.controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;

3.verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;

4.supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul suspect/încriminat;

5.reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei şi sosirea Buletinelor de Analiză;

6.verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura, etc.), precum şi de înregistrările operatorii cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înregistrate în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/incriminat);

7.includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie, mediu, materii prime, produse şi loturi, relevante în funcţie de tipul de risc şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura, etc.);

8.până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolelor/riscului, în funcţie de analiza de risc, DSVSA pot dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului incriminat;

9.centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA.

B) În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe, PIF şi DSVSA vor dispune măsuri în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din ţări terţe, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 752 din 4 septembrie 2006:

1.În situaţia în care, urmare a controalelor prevăzute în Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, se constată că legislaţia comunitară a fost încălcată PIF şi DSVSA vor lua următoarele măsuri:

a)notificarea ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză;

b)intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine (următoarele 10 transporturi care au aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006);

2.În situaţia în care controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006;

În cazul în care controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006;

II. DSVSA se vor asigura că, în caz de obţinere de rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică, operatorii cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri:

1.notifică în regim de urgenţă DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcţie de caz;

2.notifică în regim de urgentă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme;

3.informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţa;

4.iniţiază în regim de urgenţă, procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final şi vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea;

5.colaborează cu autorităţile sanitare veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminate şi furnizează în timp util documentaţia solicitată de către ANSVSA;

6.reevaluează procedurile şi programele de bune practici de igienă şi producţie, HACCP, precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea şi eliminarea cauzei, şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/pericolului pentru alimentul implicat.

** Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice (menţionate la coloana 5) vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul Program de supraveghere, după cum urmează:

1.în cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, autoritatea sanitar-veterinară locală va preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator;

2.ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA pot dispune creşterea frecvenţei inspecţiilor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu;

*** În vederea determinării prevalenţei Salmonella spp la porcii la îngrăşat sacrificaţi în abatoare, se vor preleva şi analiza probe în conformitate cu specificaţiile tehnice, transmise de ANSVSA (vezi Capitolul II, Secţiunea 1, nr. curent 5 din prezentul Program).

**** În vederea determinării prevalenţei Campylobacter spp şi Salmonella spp în carcasele de pui broiler se vor preleva şi analiza probe în conformitate cu specificaţiile tehnice din studiul preliminar prevăzut în Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE (vezi Capitolul II, Secţiunea 1, nr. curent 2 şi 5 din prezentul Program).

***** media geometrică calculată pe o perioadă de 2 luni, cu prelevarea a 2 probe/lună;

****** media geometrică calculată pe o perioadă de 3 luni, cu prelevarea unei singure probe/lună.

Secţiunea 3Controlul oficial în unităţile înregistrate sanitar-veterinar

Font 7

┌───┬───────────┬───────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ │ │ │ CONDUITA DE CONTROL OFICIAL PRIN INSPECŢIE/VERIFICARE/TESTARE/RECOLTARE DE PROBE │

│ │ │ ├─────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │ Categoria │ │ Frecvenţa │ Recoltare de probe pentru examene de laborator │

│Nr.│de produs/ │ Unitatea │inspecţiilor/├─────────────────┬──────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤

│ │activitate │ │verifică- │ │ Frecvenţa recoltării probelor │ │

│ │ │ │rilor/ │ Natura probei │ pentru examenele prevăzute la │ Precizări tehnice * │

│ │ │ │suprave- │ │ Capitolul II, Secţiunea 4 din │ │

│ │ │ │gherii/ │ │ prezentul Program │ │

│ │ │ │monitorizării│ │ │ │

├───┼───────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤

│ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │

│ 1.│Carne │a) Carmangerie │Trimestrial │Materii prime │Semestrial, pentru fiecare │1) Recoltarea de probe se efectuează │

│ │ │ │ │ │categorie de produse, conform │de către DSVSA în scop bine determinat│

│ │ │ │ │ │prevederilor Regulamentului (CE) │în cadrul controlului oficial, în │

│ │ │ │ │ │1441/2007 │vederea verificării siguranţei │

│ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤produsului şi respectiv a │

│ │ │ │ │Produse finite │Semestrial, conform prevederilor │conformităţii alimentului cu │

│ │ │ │ │ │Regulamentului (CE) 1441/2007 │criteriile de siguranţă prevăzute în │

│ │ ├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤Regulamentul (CE) 1441/2007, după cum │

│ │ │b) Măcelărie │Semestrial │Carne proaspătă │Semestrial, conform prevederilor │urmează: │

│ │ │ │ │ │Regulamentului (CE) 1441/2007 │a) verificarea siguranţei produsului │

│ │ ├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤şi respectiv a conformităţii │

│ │ │c) Centru │Semestrial │*** │În sezoanele de vânătoare │alimentului din punct de vedere │

│ │ │colectare vânat│ │ │ │microbiologic cu criteriile de │

│ │ │sălbatic │ │ │ │siguranţă prevăzute în Regulamentul │

│ │ ├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤(CE) 1441/2007; │

│ │ │d) Centru │Semestrial │Carcase │Semestrial, conform prevederilor │b) verificarea siguranţei produsului │

│ │ │sacrificare │ │păsări/lagomorfe │Regulamentului (CE) 1441/2007 │şi respectiv a conformităţii │

│ │ │păsări şi/sau │ │ │ │alimentului din punct de vedere │

│ │ │lagomorfe la │ │ │ │microbiologic cu criteriile de │

│ │ │nivelul fermei │ │ │ │siguranţă care nu sunt prevăzute de │

├───┼───────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤legislaţia comunitară, dar care sunt │

│ 2.│Lapte │Centru de │Trimestrial │Lapte crud │- Bilunar - Număr Total de Germeni│cuprinse în legislaţia naţională; │

│ │ │prelucrare │ │ │- Lunar - Număr Celule Somatice │c) obţinerea de informaţii privind │

│ │ │lapte │ │ │după cum urmează: │statusul microbiologic a unor alimente│

│ │ │ │ │ │1) Se vor recolta probe de lapte │comercializate pe piaţă; │

│ │ │ │ │ │crud de la cel puţin 0,5% din │d) verificarea sistemului de │

│ │ │ │ │ │numărul total de exploataţii care │proceduri şi programe implementate de │

│ │ │ │ │ │livrează lapte la centrele de │către operatorii cu activitate în │

│ │ │ │ │ │prelucrare lapte înregistrate │domeniul alimentar în vederea │

│ │ │ │ │ │sanitar veterinar, în vederea │asigurării siguranţei alimentelor │

│ │ │ │ │ │stabilirii criteriilor pentru │(proceduri de bune practici de igienă │

│ │ │ │ │ │laptele crud conform prevederilor │şi producţie, program HACCP, sistem │

│ │ │ │ │ │Regulamentul (CE) 853/2004, │de trasabilitate, proceduri de │

│ │ │ │ │ │astfel: │retragere/rechemare, evitarea │

│ │ │ │ │ │a) Pentru laptele crud de vacă: │contaminării încrucişate şi/sau a │

│ │ │ │ │ │1. numărul total de germeni <= │contaminării post tratament termic); │

│ │ │ │ │ │100.000/ml**** │e) verificarea conformităţii │

│ │ │ │ │ │2. Număr Celule Somatice <= │alimentului/lotului/loturilor │

│ │ │ │ │ │400.000/ml***** │suspicionate; │

│ │ │ │ │ │b) Pentru laptele crud provenit de│f) dezvoltarea investigaţiilor în │

│ │ │ │ │ │la alte specii: │cursul anchetelor de toxiinfecţii │

│ │ │ │ │ │numărul total de germeni <= │alimentare, reclamaţiilor, │

│ │ │ │ │ │1.500.000/ml**** │sesizărilor; │

│ │ │ │ │ │c) Pentru laptele crud provenit de│g) obţinerea de informaţii cu privire │

│ │ │ │ │ │la alte specii destinat fabricării│la noi hazarde, rezultate în urma │

│ │ │ │ │ │de produse lactate din lapte crud:│evaluării riscului │

│ │ │ │ │ │numărul total de germeni <= │2) În cazul în care în urma │

│ │ │ │ │ │500.000/ml**** │controlului se suspicionează sau se │

│ │ │ │ │ │2) În cazul în care laboratoarele │constată o neconformitate care │

│ │ │ │ │ │DSVSA nu dispun de capacitatea │necesită investigaţii de laborator │

│ │ │ │ │ │analitică pentru a acoperi │recoltarea de probe va fi însoţită │

│ │ │ │ │ │numărul de probe recoltate, DSVSA │întotdeauna şi de notă de control, în │

│ │ │ │ │ │vor întocmi un Plan defalcat de │care autoritatea veterinară locală va │

│ │ │ │ │ │recoltare a probelor, astfel încât│înscrie rezultatul controlului oficial│

│ │ │ │ │ │în decursul unui an de zile să se │şi va argumenta scopul recoltării │

│ │ │ │ │ │recolteze şi analizeze probe de │3) Recoltarea de probe de către │

│ │ │ │ │ │lapte crud de la cel puţin 0,5% │autoritatea sanitară veterinară locală│

│ │ │ │ │ │din numărul total de exploataţii │se realizează planificat în baza unei │

│ │ │ │ │ │care livrează lapte la centre de │strategii stabilite de către DSVSA, │

│ │ │ │ │ │prelucrare lapte înregistrate │care trebuie să urmărească obţinerea │

│ │ │ │ │ │sanitar veterinar (minim o medie │de informaţii - date comparabile, │

│ │ │ │ │ │geometrică pentru NTG şi o medie │necesare autorităţii sanitare │

│ │ │ │ │ │geometrică pentru NCS, pentru │veterinare locale. │

│ │ │ │ │ │fiecare exploataţie din cele │În stabilirea strategiei de recoltare │

│ │ │ │ │ │0,5%). │DSVSA trebuie să ţină cont de │

│ │ │ │ │ │3) În cazul în care se constată că│următoarele principii de: │

│ │ │ │ │ │laptele crud livrat de un │a) recoltare randomizată şi │

│ │ │ │ │ │producător nu îndeplineşte │reprezentativă pentru lot; │

│ │ │ │ │ │criteriile stabilite de │b) recoltare selectivă - când se │

│ │ │ │ │ │Regulamentul 853/2004/CE, DSVSA va│adresează unor categorii de alimente │

│ │ │ │ │ │notifica centrul de prelucrare a │cu risc înalt (în baza informaţiilor, │

│ │ │ │ │ │laptelui şi producătorul de lapte,│investigaţiilor şi a experienţei │

│ │ │ │ │ │iar acesta din urmă are obligaţia │anterioare); │

│ │ │ │ │ │de a remedia situaţia în 3 luni de│c) recoltare în caz de suspiciune - │

│ │ │ │ │ │la notificare. │care se bazează pe o analiza şi o │

│ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────┤experienţa privind lotul şi │

│ │ │ │ │Produse finite │Trimestrial pentru fiecare │circumstanţele recoltării (ex. │

│ │ │ │ │ │categorie de produse obţinute, │recoltarea efectuată că o parte a │

│ │ │ │ │ │conform prevederilor │investigaţiei în focarele de TIA, sau │

│ │ │ │ │ │Regulamentului (CE) 1441/2007. │în timpul unei inspecţii sau evaluări │

├───┼───────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤a programului HACCP în urma cărora se │

│ 3.│Peşte şi │a) Centru de │Trimestrial │Peşte şi produse │Semestrial - pentru fiecare specie│constată deficiente care afectează │

│ │produse │colectare peşte│ │din peşte │ │siguranţă produsului); │

│ │din pescuit├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤În scopul obţinerii de date relevante,│

│ │ │b) Ambarcaţiune│Anual │- │- │monitorizării şi supravegherii │

│ │ │de pescuit │ │ │ │corespunzătoare a riscului │

│ │ │comercială │ │ │ │microbiologic pe întreg lanţul │

│ │ ├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤alimentar, DSVSA trebuie să ţină cont │

│ │ │c) Punct de │Trimestrial │Peşte │Semestrial - pentru fiecare specie│în elaborarea strategiei de recoltare │

│ │ │debarcare │ │ │ │că frecvenţa şi procedura de recoltare│

│ │ ├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤să se aleagă în funcţie de tipul de │

│ │ │d) Magazin de │Anual │Peşte şi produse │Anual pentru fiecare categorie de │micro-organism sau toxina şi │

│ │ │desfacere │ │din peşte │produse │tipul de aliment implicat (perisabil, │

│ │ │(pescărie) │ │ │ │stabil). │

│ │ ├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │

│ │ │e) Centru de │Semestrial │Batracieni, │Semestrial - pentru fiecare specie│ │

│ │ │colectare a │ │gasteropode │ │ │

│ │ │batracienilor, │ │ │ │ │

│ │ │gasteropodelor │ │ │ │ │

├───┼───────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤ │

│ 4.│Miere │a) Centru │Semestrial │Miere şi produse │Semestrial - pentru fiecare │ │

│ │ │colectare miere│ │apicole │categorie de produse │ │

│ │ │şi alte produse│ │ │ │ │

│ │ │apicole │ │ │ │ │

│ │ │b) Centre de │Anual │Miere │Anual - în perioada │ │

│ │ │extracţie miere│ │ │iulie-septembrie │ │

│ │ │c) Magazin de │Anual │Miere │Anual - pentru fiecare categorie │ │

│ │ │desfacere miere│ │ │de miere │ │

│ 5.│Alimentaţie│a) Restaurant │Semestrial │Materii prime şi │În caz de reclamaţii, sesizări, │ │

│ │publică şi │şi alte unităţi│ │produse finite │suspiciuni sau toxiinfecţii │ │

│ │alte │în care se │ │Probe de │alimentare │ │

│ │activităţi │prepară şi │ │sanitaţie │ │ │

│ │ │servesc │ │ │ │ │

│ │ │mâncăruri │ │ │ │ │

│ │ │gătite │ │ │ │ │

│ │ │b) Pizzerie │ │ │ │ │

│ │ │c) Laborator │ │ │ │ │

│ │ │patiserie │ │ │ │ │

│ │ │d) Pensiuni │ │ │ │ │

│ │ │turistice │ │ │ │ │

│ │ │e) Unităţi cu │ │ │ │ │

│ │ │vânzare prin │ │ │ │ │

│ │ │internet │ │ │ │ │

│ │ │f) Depozit │ │ │ │ │

│ │ │alimentar │ │ │ │ │

│ │ │g) Hipermarket │ │ │ │ │

│ │ │h) Supermarket │ │ │ │ │

│ │ │i) Cantină │ │ │ │ │

│ │ │Magazin │Anual │Materii prime, │În caz de reclamaţii, sesizări, │ │

│ │ │alimentar │ │semipreparate │suspiciuni sau toxiinfecţii │ │

│ │ │ │ │şi produse finite│alimentare │ │

│ │ │ │ │Probe de │ │ │

│ │ │ │ │sanitaţie │ │ │

│ 6.│Preparare │Catering │Trimestrial │Produse finite │Trimestrial - pentru fiecare │ │

│ │mâncăruri │ │ │Probe de │categorie în parte │ │

│ │la comandă │ │ │sanitaţie │ │ │

│ 7.│Produse │a) vânat │- │a) vânat sălbatic│În caz de reclamaţii, suspiciuni │ │

│ │primare │sălbatic şi de │ │şi de crescătorie│sau toxiinfecţii alimentare │ │

│ │destinate │crescătorie │ │b) carne pasăre │ │ │

│ │vânzării │b) carne pasăre│ │şi lagomorfe │ │ │

│ │directe │şi lagomorfe │ │c) peşte proaspăt│ │ │

│ │(vânat │c) peşte │ │d) melci şi │ │ │

│ │sălbatic, │proaspăt │ │moluşte bivalve │ │ │

│ │carne │d) melci şi │ │e) ouă │ │ │

│ │pasăre şi │moluşte bivalve│ │f) miere de │ │ │

│ │lagomorfe, │e) ouă │ │albine │ │ │

│ │peşte │f) miere de │ │g) lapte crud │ │ │

│ │proaspăt, │albine │ │ │ │ │

│ │melci şi │g) lapte │ │ │ │ │

│ │moluşte │ │ │ │ │ │

│ │bivalve, │ │ │ │ │ │

│ │ouă, miere │ │ │ │ │ │

│ │de albine, │ │ │ │ │ │

│ │lapte) │ │ │ │ │ │

└───┴───────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┴──────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘

* I. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA au următoarele obligaţii şi vor dispune următoarele măsuri:

A) notificarea prin SRAAF a tuturor punctelor de contact implicate în alertă;

1.declanşarea anchetei în scopul:

a)identificării lotului/loturilor suspecte;

b)identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/produse;

c)identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor;

d)identificării cauzei/pericolului;

e)evaluării pericolului/riscului;

f)aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului.

2.controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;

3.verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;

5.reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/încriminate până la terminarea anchetei şi sosirea Buletinului de Analiză;

6.verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de pericol şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura, etc.), precum şi de înregistrările operatorii cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înscrise în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/încriminat);

7.includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie, mediu, materii prime, produse şi loturi, relevante în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura, etc.);

8.până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolului/riscului, în funcţie de analiza de risc, DSVSA pot dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului încriminat;

9.centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA.

B) În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe PIF şi DSVSA vor dispune măsuri în baza prevederilor Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006:

1.În situaţia în care în urma controalelor prevăzute în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006 se constată că legislaţia comunitară a fost încălcată PIF, DSVSA vor lua următoarele măsuri:

a)notificarea la ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză;

b)intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine (următoarele 10 transporturi din aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobat prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006);

2.În situaţia în care controalele suplimentare confirma nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006.

II. DSVSA se vor asigura că, în caz de obţinere a unor rezultate de laborator necorespunzătoare, sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică, operatorii cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri:

1.notifică în regim de urgenţă DSVSA, producătorul/importatorul/exportatorul, în funcţie de caz;

2.notifică în regim de urgenţă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme;

3.informează consumatorii cu privire la produsul suspect/încriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţă;

4.iniţiază în regim de urgenţă procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final şi vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea produsului;

5.colaborează cu autorităţile veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/încriminate şi furnizează în timp util documentaţia solicitată de către ANSVSA;

6.reevaluează procedurile şi programele (de bune practici de igienă şi producţie, HACCP), precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea şi eliminarea cauzei, şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/hazardului pentru alimentul implicat.

** În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa de prelevare a probelor poate fi mărită până la identificarea şi eliminarea cauzei

Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice (menţionate la coloana 5) vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin Programul de supraveghere, după cum urmează:

–în cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, autoritatea veterinară competentă va preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator;

–ori de câte ori se considera necesar, DSVSA poate dispune creşterea frecvenţei inspecţiilor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu;

*** Probe recoltate în vederea efectuării examenelor pentru decelarea Trichinella spp. (conform prevederilor Regulamentului nr. 2075/2004/CE) şi probe pentru diagnosticul Pestei Porcine Clasice de către medicii veterinari desemnaţi de către ANSVSA.

**** media geometrică calculată pe o perioadă de 2 luni, cu prelevarea a 2 probe/lună;

***** media geometrică calculată pe o perioadă de 3 luni, cu prelevarea unei singure probe/lună.

Secţiunea 4Expertiza sanitară veterinară a alimentelor de origine animală

PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORII

┌────┬──────────────────────────────┬──────────────┬────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐

│ │ │ Examen │ Analize microbiologice │ Analize fizico-chimice │

│Nr. │ Produsul │ senzorial ├───────────────────────────┬────────────────────┼─────────────────────┬───────────────┤

│crt.│ │ │ Criteriu │ Metoda │ Criteriu │ Metoda │

├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤

│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │

│ 1. │Alimente gata preparate │ Da │Listeria monocytogenes │ SR EN ISO 11290- │ - │ - │

│ │destinate sugarilor sau │ │ │ 1,2 /2000 A1/2005 │ │ │

│ │alimente gata preparate în │ │ │ │ │ │

│ │scopuri medicale speciale │ │ │ │ │ │

│ 2. │Alimente gata preparate ce │ Da │Listeria monocytogenes │ SR EN ISO 11290- │ - │ - │

│ │constituie suport de creştere │ │ │ 1,2 /2000 A1/2005 │ │ │

│ │pentru L. monocytogenes, │ │ │ │ │ │

│ │altele decât acelea destinate │ │ │ │ │ │

│ │sugarilor şi în scopuri │ │ │ │ │ │

│ │medicale speciale │ │ │ │ │ │

│ 3. │Alimente gata preparate ce nu │ Da │Listeria monocytogenes │ SR EN ISO 11290- │ - │ - │

│ │constituie suport de creştere │ │ │ 1,2 /2000 A1/2005 │ │ │

│ │pentru L. monocytogenes, │ │ │ │ │ │

│ │altele decât acelea destinate │ │ │ │ │ │

│ │sugarilor şi în scopuri │ │ │ │ │ │

│ │medicale speciale │ │ │ │ │ │

│ 4. │a) Carcase de bovine, ovine, │ Da │Număr Total de Germeni │SR EN ISO 4833/2003 │ - │ - │

│ │caprine, cabaline │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Enterobacteriaceae │ ISO 21528/2/2004 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Salmonella │ SR EN ISO │ │ │

│ │ │ │ │ 6579/2003 A1/2006 │ │ │

│ ├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤

│ │b) Carcase de porcine │ Da │Număr Total de Germeni │SR EN ISO 4833/2003 │ - │ - │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Enterobacteriaceae │ ISO 21528/2/2004 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Salmonella │SR EN ISO 6579/2003 │ │ │

│ │ │ │ │ A1/2006 │ │ │

│ │c) Carcase de păsări │ Da │Samonella/25 g de proba │ SR EN ISO │ - │ - │

│ │(broileri şi curcani) │ │comună din pielea gâtului │ 6579/2003 A1/2006 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Campylobacter şi Salmonella│ SR EN ISO │ │ │

│ │ │ │din proba de pielea │ 10272-1/2006 │ │ │

│ │ │ │gâtului, conform │ SR ISO/TS │ │ │

│ │ │ │prevederilor Deciziei │ 10272-2/2007 │ │ │

│ │ │ │Comisiei nr. 516/2007 │SR EN ISO 6579/2003 │ │ │

│ │ │ │(program în desfăşurare │ A1/2006 │ │ │

│ │ │ │la IISPV) │ │ │ │

│ │d) Carne vânat de ferma şi │ Da │Număr Total de Germeni │SR EN ISO 4833/2003 │ - │ - │

│ │sălbatic │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Enterobacteriaceae │ ISO 21528/2/2004 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Salmonella │SR EN ISO 6579/2003 │ │ │

│ │ │ │ │ A1/2006 │ │ │

│ 5. │Carne proaspătă şi subproduse │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │Prospeţime azot uşor │SR 9065-7/07 │

│ │comestibile │ │ │ 6579/2003 A1/2006 │ hidrolizabil │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Campylobacter │ SR EN ISO 10272- │determinarea pH-ului │SR ISO 2917/07 │

│ │ │ │(numai pentru carnea │ 1/2006 │ │ │

│ │ │ │refrigerată de bovine, │ │ reacţia Kreis │SR 9065-10/07 │

│ │ │ │ovine, porcine) │ │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ reacţia pentru H2S │SR 9065-11/07 │

│ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ │

│ │ │ │(numai pentru carnea │ 11290/1/2/2000 │ │ │

│ │ │ │proaspătă de bovine, │ A1/12005 │ │ │

│ │ │ │ovine, porcine) │ │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │E coli O157 │ SR EN ISO │ │ │

│ │ │ │(numai pentru carnea │ 16654/2002 │ │ │

│ │ │ │proaspătă de bovine) │ │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Yersinia enterocolitica │ SR ISO 10273/2003 │ │ │

│ │ │ │(numai pentru carnea │ │ │ │

│ │ │ │proaspătă de porcine) │ │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Determinare specie (numai │ metoda USDA FSIS │ │ │

│ │ │ │pentru carnea proaspătă) - │ │ │ │

│ │ │ │atunci când se impune │ │ │ │

│ 6. │Carne tocată şi carne │ Da │Număr Total de Germeni │SR EN ISO 4833/2003 │ Prospeţime: │ │

│ │preparată destinată să fie │ │(numai pentru carnea │ │ azot uşor │SR 9065-7/07 │

│ │consumată crudă │ │tocată) │ │ hidrolizabil; │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ reacţia Kreis │SR 9065-10/07 │

│ │ │ │Salmonella │ SR EN ISO │ conţinut grăsime │STAS 9065/2/73 │

│ │ │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ │ │

│ │ │ │E coli O157 │ │ │ │

│ │ │ │numai pt. carnea de bovine │SR EN ISO 16654/2002│ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ │

│ │ │ │ │ 11290/1/2/2000 │ │ │

│ │ │ │ │ A1/2005 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Yersinia enterocolitica │ ISO 10273/2003 │ │ │

│ │ │ │(numai pentru carnea de │ │ │ │

│ │ │ │porcine) │ │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Determinare specie atunci │metoda USDA-FSIS │ │ │

│ │ │ │când se impune │ │ │ │

│ 7. │Carne tocată şi carne │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ Prospeţime: │ │

│ │preparată provenită de la │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ azot uşor │SR 9065-7/07 │

│ │pasăre, destinată să fie │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ hidrolizabil │ │

│ │consumată gătită │ │Număr Total de Germeni │SR EN ISO 4833/2003 │ reacţia Kreis │SR 9065-10/07 │

│ │ │ │(numai pentru carnea │ │ │ │

│ │ │ │tocată) │ │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Escherichia coli │ SR ISO 16649- │ │ │

│ │ │ │ │ 1,2/2007 │ │ │

│ │ │ │ │ ISO/TS 16649- │ │ │

│ │ │ │ │ 3/2005 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Determinare specie atunci │ metoda USDA FSIS │ │ │

│ │ │ │când se impune │ │ │ │

│ 8. │Carne tocată şi carne │ Da │Număr Total de Germeni │SR EN ISO 4833/2003 │ Prospeţime: │ │

│ │preparată provenită de la │ │(numai pentru carnea │ │ azot uşor │SR 9065-7/07 │

│ │alte specii decât pasăre, │ │tocată) │ │ hidrolizabil │ │

│ │destinată să fie consumată │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ reacţia Kreis │SR 9065-10/07 │

│ │gătită │ │Salmonella │ SR EN ISO │ │ │

│ │ │ │ │ 6579/2003 AC2006 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │E coli O157 │ SR EN ISO │ │ │

│ │ │ │(numai pt. carnea de │ 16654/2002 │ │ │

│ │ │ │bovine) │ │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ │

│ │ │ │ │ 11290/1/2/2000 │ │ │

│ │ │ │ │ A1/2005 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Determinare specie - atunci│ metoda USDA-FSIS │ │ │

│ │ │ │când se impune │ │ │ │

│ 9. │Carne separată mecanic │ Da │Număr Total de Germeni │ SR EN ISO │ Prospeţime: │ │

│ │ │ │ │ 4833/2003 │ azot uşor │SR 9065-7/07 │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ hidrolizabil │ │

│ │ │ │Salmonella │ SR EN ISO │ │ │

│ │ │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Determinare specie - atunci│ metoda USDA-FSIS │ │ │

│ │ │ │când se impune │ │ │ │

│10. │Produse din carne destinate a │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ Prospeţime: │ │

│ │fi consumate crude │ │(cu excepţia produselor │ 6579/2003 AC/2006 │ azot uşor │SR 9065-7/07 │

│ │ │ │care în timpul procesului │ │ hidrolizabil │ │

│ │ │ │de fabricare sau datorită │ │ reacţia Kreis │SR 9065-10/07 │

│ │ │ │compoziţiei produsului │ │ │ │

│ │ │ │elimină riscul de │ │ │ │

│ │ │ │Salmonella) │ │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ │

│ │ │ │ │ 11290/1/2/2000 │ │ │

│ │ │ │ │ A1/2005 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Determinare specie atunci │ metoda USDA-FSIS │ │ │

│ │ │ │când se impune │ │ │ │

│11. │Produse din carne de pasăre │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ Prospeţime: │ │

│ │destinate să fie preparate │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ azot uşor │SR 9065-7/07 │

│ │(gătite) │ │ │ │ hidrolizabil │ │

│12. │Produse din carne - tratate │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ Prospeţime: │ │

│ │termic │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ azot uşor │SR 9065-7/07 │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ hidrolizabil │ │

│ │ │ │Determinare specie - atunci│ metoda USDA-FSIS │ reacţia Kreis │SR 9065-10/07 │

│ │ │ │când se impune │ │ │ │

│13. │Gelatină şi colagen │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ - │ - │

│ │ │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │

│14. │Produse din pescuit │ Da │Examen parazitologic │ Conform │ Prospeţime: │ │

│ │proaspete** │ Conform │ │Regulamentului (CE) │ azot uşor │STAS 6513/78 │

│ │ │Regulamentului│ │ nr. 2074/2005 │ hidrolizabil │ │

│ │ │ (CE) nr. ├───────────────────────────┼────────────────────┤ histamina****** │HPLC sau ELISA │

│ │ │ 2406/1996 │Escherichia Coli │ ISO │ (la speciile din │ conform │

│ │ │ │ │ 16649/1/2/2001 │ familiile de │Regulamentului │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ Scombridae şi │ (CE) nr. │

│ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ Clupeidae) │ 1441/2007 │

│ │ │ │ │ 11290/1/2000 │ │ │

│ │ │ │ │ A1/2005 │ │ │

│ │Produse din pescuit │ Da │Examen parazitologic │ Conform │ Prospeţime: │ │

│ │preparate*** │ Conform │ │Regulamentului (CE) │ azot uşor │SR 9065-7/07 │

│ │ │Regulamentului│ │ nr. 2074/2005 │ hidrolizabil │ │

│ │ │ 2406/1996 │Salmonella │ SR EN ISO │ (la speciile din │ conform │

│ │ │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ familiile de │Regulamentului │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ Scombridae şi │ (CE) nr. │

│ │ │ │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ Clupeidae) │ 1441/2007 │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ │

│ │ │ │ │ 11290/1/2/2000 │ │ │

│ │ │ │ │ A1/2005 │ │ │

│ │Produse din pescuit │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ Prospeţime: │ │

│ │transformate**** │ Conform │ │ 6579/2003 AC/2006 │ azot uşor │SR 9065-7/07 │

│ │ │Regulamentului├───────────────────────────┼────────────────────┤ hidrolizabil │ │

│ │ │ (CE) nr. │Stafilococi coagulazo │ SR EN ISO 6888- │ histamina****** │HPLC sau ELISA │

│ │ │ 2406/1996 │pozitivi │ 1,2/2002 AC/2005 │ (la speciile din │ conform │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ familiile de │Regulamentului │

│ │ │ │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ Scombridae şi │ (CE) nr. │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ Clupeidae) │ 1441/2007 │

│ │ │ │Drojdii şi Mucegaiuri │ SR ISO 7954/2001 │ │ │

│ │Conserve din peşte***** │ Da │Proba termostatării şi │ SR ISO 8924/1995 │ azot uşor │SR 9065-7/07 │

│ │ │ │examen microbiologic │ │ hidrolizabil │ │

│ │ │ │ │ │ histamina****** │HPLC sau ELISA │

│ │ │ │ │ │ (la speciile din │ conform │

│ │ │ │ │ │ familiile de │Regulamentului │

│ │ │ │ │ │ Scombridae şi │ (CE) nr. │

│ │ │ │ │ │ Clupeidae │ 1441/2007 │

│ │ │ │ │ │ Na Cl │ │

│ │ │ │ │ │ (conţinutul de │ SR ISO │

│ │ │ │ │ │ NaCl % │ 1841-2/00 │

│ │ │ │ │ │ potenţiometric │ │

│15. │Carne de peşte separată │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ Prospeţime: │ │

│ │mecanic******* │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ azot uşor │STAS 6513/78 │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ hidrolizabil │ │

│ │ │ │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ procent carne oase │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ │

│ │ │ │ │ 11290/1/2000 │ │ │

│ │ │ │ │ A1/2005 │ │ │

│16. │a) Moluşte, crustacee întregi │ Da │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ Prospeţime: │ │

│ │sau decochiliate/decojite │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ azot uşor │STAS 6513/78 │

│ │refrigerate sau congelate, │ │Salmonella │ SR EN ISO │ hidrolizabil │ │

│ │fructe de mare refrigerate, │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │

│ │congelate şi altele │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ │

│ │ │ │ │ 11290/1/2000 │ │ │

│ │ │ │ │ A1/2005 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Vibrio parahaemolyticus │ SR ISO 8914/92 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Stafilococi coagulazo │ SR ISO │ │ │

│ │ │ │pozitivi │ 6888/1/2/AC/2005 │ │ │

│ ├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │b) Pulpe de broască, melci │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ │ │

│ │fără cochilie congelaţi │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Clostridium perfringens │SR EN ISO 7937/2005 │ │ │

│ │c) Moluşte bivalve vii, │ Da │Escherichia coli │ISO TS 16649/3/2001 │ │ │

│ │echinoderme, tunicate şi │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │gasteropode vii │ │Salmonella │ SR EN ISO │ │ │

│ │ │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │

│17. │a) Crustacee şi moluşte │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ Prospeţime: │ │

│ │decochiliate gătite │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ azot uşor │STAS 6513/78 │

│ ├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┤ hidrolizabil │ │

│ │b) Produse decorticate şi │ Da │Escherichia coli │ISO TS 16649/3/2001 │ │ │

│ │decochiliate ale crustaceelor │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │şi moluştelor gătite │ │Stafilococi coagulazo │ SR ISO │ │ │

│ │ │ │pozitivi │ 6888/1/2/2002 │ │ │

│ │ │ │ │ AC/2005 │ │ │

│18. │Conserve din carne │ Da │Proba termostatării şi │ SR ISO 8924/1995 │Procent carne-grăsime│STAS 1089/71 │

│ │ │ │examen microbiologic │ │ Prospeţime: │ │

│ │ │ │ │ │ azot uşor │SR 9065-7/07 │

│ │ │ │ │ │ hidrolizabil │ │

│ │ │ │ │ │ NaCl: │ SR ISO │

│ │ │ │ │ │ (conţinutul de │ 1841-2/00 │

│ │ │ │ │ │ NaCl % │ │

│ │ │ │ │ │ potenţiometric │ │

│19. │a) Lapte crud (materie primă) │ Da │Număr Total de Germeni │ SR EN ISO 4833/ │ punct crioscopic │ SR EN ISO │

│ │din centre de colectare şi │ │ │ 2003******** │ │ 5764/2003 │

│ │fabrici de procesare lapte │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ densitate │ STAS 6347/73 │

│ │ │ │Număr Celule Somatice │ SR ISO 13366-1/98 │ substanţa uscată │ SR ISO │

│ │ │ │(numai pentru laptele crud │sau SR ISO 13366-3/ │ negrasă │ 6731/1996 │

│ │ │ │de vacă provenit din │ 2001******** │ proteină │SR EN ISO 8968-│

│ │ │ │centrele de colectare a │ │ │ 1.5/2002 │

│ │ │ │laptelui) │ │ grăsime │ ISO 3889/2006;│

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ IDF 219/2006 │

│ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ (metoda de │

│ │ │ │(numai pentru laptele crud │ 11290/1/2000 │ │ referinţa) │

│ │ │ │provenit din unităţile de │ A1/2005 │ │ SR EN ISO │

│ │ │ │procesare a laptelui) │ │ │ 1211/2003 │

│ │ │ │ │ │ │ (metoda de │

│ │ │ │ │ │ │ rutină) │

│ │ │ │ │ │ toţi parametri │ pot fi lucraţi│

│ │ │ │ │ │ │şi pe analizo- │

│ │ │ │ │ │ │ rul rapid cu │

│ │ │ │ │ │ │ condiţia că │

│ │ │ │ │ │ │ metoda să fie │

│ │ │ │ │ │ │ validată │

│ │b) Lapte crud (materie primă) │ Da │Număr Total de Germeni │ SR EN ISO 4833/ │ punct crioscopic │ ISO 5764/2006 │

│ │provenit din exploataţiile de │ │ │ 2003******** │ grăsime │ ISO 3889/2006;│

│ │vaci producătoare de lapte │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ IDF 219/2006 │

│ │destinat procesării │ │Număr Celule Somatice │ SR ISO 13366-1/98 │ │ (metoda de │

│ │ │ │ │sau SR ISO 13366-3/ │ │ referinţa) │

│ │ │ │ │ 2001******** │ │ SR EN ISO │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ 1211/2003 │

│ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ (metoda de │

│ │ │ │ │ 11290/1/2000 │ │ rutină) │

│ │ │ │ │ A1/2005 │ toţi parametri │ pot fi lucraţi│

│ │ │ │ │ │ │şi pe analizo- │

│ │ │ │ │ │ │ rul rapid cu │

│ │ │ │ │ │ │ condiţia că │

│ │ │ │ │ │ │ metoda să fie │

│ │ │ │ │ │ │ validată │

│ │c) Lapte pasteurizat şi alte │ │Număr Total de Germeni │ SR EN ISO 4833/ │ Prospeţime │ │

│ │produse lactate lichide │ │(numai pentru laptele de │ 2003******** │ determinarea │ STAS 6353/85 │

│ │pasteurizate │ │vacă procesat, destinat │ │ acidităţii │ │

│ │ │ │obţinerii de produse │ │ │ │

│ │ │ │lactate, în scopul │ │ │ │

│ │ │ │verificării procesului de │ │ │ │

│ │ │ │pasteurizare, conform │ │ │ │

│ │ │ │prevederilor Regulamentului│ │ │ │

│ │ │ │(CE) nr. 853/2004 │ │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Enterobacteriaceae │ ISO 21528/1/2004 │ │ │

│20. │Alte produse lactate şi │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ Prospeţime │ │

│ │subproduse din lapte, tratate │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ determinarea │ STAS 6353/85 │

│ │termic │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ acidităţii: │ │

│ │ │ │Stafilococi coagulazo │ SR ISO │ │ │

│ │ │ │pozitivi │ 6888/1/2/2002 │ │ │

│ │ │ │ │ AC/2005 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Enterotoxina stafilococică │Metoda europeană de │ │ │

│ │ │ │ │ screening a CRL │ │ │

│ │ │ │ │ pentru lapte │ │ │

│ │ │ │ │ ********* │ │ │

│21. │Alte produse lactate din lapte│ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ Prospeţime │ │

│ │netratat termic │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ determinarea │ STAS 6353/85 │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ acidităţii: │ │

│ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ │

│ │ │ │ │ 11290/1/2000 │ │ │

│ │ │ │ │ A1/2005 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Stafilococi coagulazo │ SR ISO │ │ │

│ │ │ │pozitivi │ 6888/1/2/2002 │ │ │

│ │ │ │ │ AC/2005 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Enterotoxina stafilococică │Metoda europeană de │ │ │

│ │ │ │ │ screening a CRL │ │ │

│ │ │ │ │ pentru lapte │ │ │

│ │ │ │ │ ********* │ │ │

│22. │Lapte praf şi zer praf │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ Prospeţime │ │

│ │ │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ determinarea │ STAS 6353/85 │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ acidităţii: │ │

│ │ │ │Enterobacteriaceae │ ISO 21528/2/2004 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Stafilococi │ SR ISO │ │ │

│ │ │ │coagulazo-pozitivi │ 6888/1/2/2002 │ │ │

│ │ │ │ │ AC/2005 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Enterotoxina stafilococică │Metoda europeană de │ │ │

│ │ │ │ │ screening a CRL │ │ │

│ │ │ │ │ pentru lapte │ │ │

│ │ │ │ │ ********* │ │ │

│23. │Formula uscată pentru sugari │ Da │E. Sakazakii │ ISO/TS 22964/2006 │ - │ - │

│ │şi alimente dietetice │ │(numai pentru formula │ │ │ │

│ │deshidratate pentru diferite │ │uscată pentru sugari şi │ │ │ │

│ │scopuri medicale speciale │ │alimente dietetice │ │ │ │

│ │destinate sugarilor sub 6 │ │deshidratate pentru │ │ │ │

│ │luni, formula uscată de │ │diferite scopuri medicale │ │ │ │

│ │continuare pentru copii cu │ │speciale destinate │ │ │ │

│ │vârsta peste 6 luni │ │sugarilor sub 6 luni) │ │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Salmonella │ SR EN ISO │ │ │

│ │ │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Bacillus Cereus prezumtiv │ SR EN ISO │ │ │

│ │ │ │(numai pentru formula │ 7932/2005 │ │ │

│ │ │ │uscată pentru sugari şi │ │ │ │

│ │ │ │alimente dietetice │ │ │ │

│ │ │ │deshidratate pentru │ │ │ │

│ │ │ │diferite scopuri medicale │ │ │ │

│ │ │ │speciale destinate │ │ │ │

│ │ │ │sugarilor sub 6 luni) │ │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Enterobacteriaceae │ ISO 21528/1/2004 │ │ │

│ │ │ │(la sfârşitul procesului │ │ │ │

│ │ │ │de prelucrare) │ │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┴────────────────────┤ │ │

│ │ │ │ Dacă enterobacteriaceaele sunt │ │ │

│ │ │ │ detectate în oricare unitate de probă, │ │ │

│ │ │ │ trebuie să fie testat pentru: │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┬────────────────────┤ │ │

│ │ │ │E. Sakazakii │ ISO/TS 22964/2006 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Salmonella │ SR EN ISO │ │ │

│ │ │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │

│24. │Brânză, unt şi smântână │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ Prospeţime │ │

│ │obţinute din lapte crud sau │ │ │ 6579/2003 AC/2006 │ determinarea │ STAS 6353/85 │

│ │lapte ce a fost supus unui │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ acidităţii: │ │

│ │tratament termic mai scăzut │ │Stafilococi coagulazo │ SR ISO │ │ │

│ │decât pasteurizarea │ │pozitivi (numai pentru │ 6888/1/2/2002 │ │ │

│ │ │ │brânzeturi) │ AC/2005 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Escherichia coli (numai │ISO 16649/1/2 /2001 │ │ │

│ │ │ │pentru unt şi smântână) │ │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Enterotoxina stafilococică │Metoda europeană de │ │ │

│ │ │ │ │ screening a CRL │ │ │

│ │ │ │ │ pentru lapte │ │ │

│ │ │ │ │ ********* │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ │

│ │ │ │ │ 11290/1/2/2000 │ │ │

│ │ │ │ │ A1/200 │ │ │

│25. │Brânzeturi (maturate şi │ Da │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ Grăsime: │ │

│ │nematurate) produse din lapte │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ a) Metoda de │ ISO/FDIS │

│ │sau din zer, ce a fost supus │ │Stafilococi coagulazo │ SR ISO │ rutină: │ 3432/1975; │

│ │tratamentului termic │ │pozitivi │ 6888/1/2/2002 │ │ ISO/FDIS │

│ │ │ │ │ AC/2005 │ │ 3433/1975) │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ b) Metoda de │ SR EN ISO │

│ │ │ │Enterotoxina stafilococică │Metoda europeană de │ referinţa: │ 1735/05 │

│ │ │ │ │ screening a CRL │ Umiditate │ ISO 5534/04 │

│ │ │ │ │ pentru lapte │ │ │

│ │ │ │ │ ********* │ │ │

│26. │Îngheţată şi deserturi pe bază│ Da │Enterobacteriaceae │ ISO 21528/2/2004 │ Prospeţime │ │

│ │de produse lactate, congelate │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ determinarea │ STAS 6353/85 │

│ │ │ │Salmonella (numai pentru │ SR EN ISO │ acidităţii │ │

│ │ │ │îngheţata cu lapte ca │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │

│ │ │ │ingredient, cu excepţia │ │ │ │

│ │ │ │produselor care în timpul │ │ │ │

│ │ │ │procesului de fabricaţie │ │ │ │

│ │ │ │sau datorită compoziţiei, │ │ │ │

│ │ │ │elimină riscul de │ │ │ │

│ │ │ │Salmonella) │ │ │ │

│27. │Produse din ouă cu excepţia │ Da │Salmonella (se exclud │ SR EN ISO │ - │ - │

│ │produselor care în timpul │ │produsele care în timpul │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │

│ │procesului de fabricaţie sau │ │procesului de fabricare │ │ │ │

│ │datorită compoziţiei, elimină │ │sau datorită compoziţiei │ │ │ │

│ │riscul de Salmonella │ │produsului elimină riscul │ │ │ │

│ │ │ │de Salmonella) │ │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Enterobacteriaceae │ ISO 21528/2/2004 │ │ │

│28. │Alimente gata preparate care │ Da │Salmonella cu excepţia │ SR EN ISO │ - │ - │

│ │conţin ouă crude, cu excepţia │ │produselor care în timpul │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │

│ │produselor care în timpul │ │procesului de fabricaţie │ │ │ │

│ │procesului de fabricare sau │ │sau datorită compoziţiei, │ │ │ │

│ │datorită compoziţiei │ │elimină riscul de │ │ │ │

│ │produsului elimină riscul de │ │Salmonella │ │ │ │

│ │Salmonella) │ │ │ │ │ │

│29. │Ouă consum │ Da │Salmonella │ SR EN ISO │ - │ - │

│ │ │ │(conţinut şi coajă) │ 6579/2003 AC/2006 │ │ │

│30. │Miere de albine │ Da │Drojdii şi mucegaiuri/g │ SR ISO 7954/2001 │ conţinutul de apă │STAS 784/3/89; │

│ │ │ │ │ │ conţinutul de │STAS 784/3/89; │

│ │ │ │ │ │ glucide │ │

│ │ │ │ │ │ aciditate, indice │STAS 784/3/89 │

│ │ │ │ │ │ diastazic, HMF, │ │

│ │ │ │ │ │ conductivitate │ │

│ │ │ │ │ │ electrica │ │

│31. │Preparate şi semipreparate │ Da │Salmonella │ SR ISO 6579/2003 │ - │ - │

│ │culinare prelucrate din │ │ │ AC/2006 │ │ │

│ │materii prime de origine │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │animală │ │Listeria monocytogenes │ SR ISO │ │ │

│ │ │ │ │ 11290/1/2/2000 │ │ │

│ │ │ │ │ A1/2005 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Escherichia coli │ ISO 16649/1/2/2001 │ │ │

│ │ │ ├───────────────────────────┼────────────────────┤ │ │

│ │ │ │Stafilococi coagulazo │ SR ISO │ │ │

│ │ │ │pozitivi │ 6888/1/2/2002 │ │ │

│ │ │ │ │ AC/2005 │ │ │

└────┴──────────────────────────────┴──────────────┴───────────────────────────┴────────────────────┴─────────────────────┴───────────────┘

Notă

1.În cazul matricelor prevăzute de Regulamentul (CE) 1441/2007 se vor recolta şi examina 5 eşantioane /proba pentru criteriile microbiologice prevăzute în Regulamentul (CE) 2073/2005, modificat de Regulamentul (CE) 1441/2007.

2.Pentru matricele prevăzute în Regulamentul (CE) 1441/2007 dar ale căror criterii microbiologice se regăsesc numai în Programul Strategic examinarea se va efectua pe proba medie.

3.Pentru matricele care nu se regăsesc în Regulamentul (CE) 1441/2007 prelevarea de probe şi examinarea se vor face pe proba unica.

* - Se va efectua numai de către unităţile agreate pentru export SUA;

** - produse proaspete - toate produsele din pescuit (întregi sau preparate), inclusiv produsele ambalate în vid sau în atmosfera modificată, care nu au fost supuse nici unui tratament care să asigure păstrarea şi conservarea, altul decât răcirea;

*** - produse preparate - toate produsele din pescuit care au fost supuse unor operaţiuni care au afectat integritatea anatomică a acestora, cum ar fi: desolzirea, decapitarea, eviscerarea, jupuirea, porţionarea, filetarea, etc.;

**** - produse transformate - toate produsele din pescuit refrigerate sau congelate care au fost supuse unui proces fizic sau chimic cum ar fi: fierberea, prăjirea, afumarea, sărarea, blanşarea, deshidratarea sau marinarea, asociate sau/nu cu alte ingrediente alimentare, sau oricare altă combinaţie a acestor tratamente;

***** - conserve din peşte - toate produsele din pescuit introduse în recipiente ermetic închise care au fost supuse unui tratament termic înalt (sterilizare) în măsură să asigure distrugerea, inactivarea şi neproliferarea microorganismelor, indiferent de temperatura la care aceste produse pot fi depozitate;

****** Determinările de histamină se vor efectua la speciile menţionate la Capitolul II, Secţiunea 4 din prezentul Program, pescuite de nave aparţinând/închiriate de persoane fizice sau juridice româneşti destinate pieţei naţionale;

******* - carne din peşte separată mecanic- carnea obţinută imediat după filetare prin separarea mecanică a produselor din pescuit, sau obţinută din produse din pescuit întregi eviscerate şi spălate în prealabil;

******** Se acceptă utilizarea metodelor de analiză alternative pentru laptele crud în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1664/2006, după cum urmează:

–pentru stabilirea numărului total de germeni la 30'd6C, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de norma SR EN ISO 16140/2003 sau cu alte protocoale analoge recunoscute pe plan internaţional. Relaţia de conversie dintre metoda alternativă utilizată şi metoda de referinţă definită mai sus se stabileşte în conformitate cu standardul SR EN ISO 21187/2006;

–pentru stabilirea numărului de celule somatice, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de standardul ISO 8196 şi atunci când metodele sunt aplicate în conformitate cu standardul ISO 13366-2 sau cu alte protocoale analoge recunoscute pe plan internaţional.

********* Dacă se detectează valori mai mari de 105 CFU/g Stafilococi coagulazo-pozitivi, se va testa pentru enterotoxina stafilococică.

Secţiunea 5Determinări rapide efectuate pe autolaborator

ÎN ZONE DE INTERES TURISTIC SAU ALTE PROGRAME DE

SUPRAVEGHERE DE NECESITATE DISPUSE DE ANSVSA

Determinări microbiologice	Determinări fizico-chimice
Teste de sanitaţie - metoda ATP total * Potabilitate apă - metoda ATP total * Determinarea eficienţei tratării termice a cărnii Eficienţa pasteurizării laptelui Determinarea numărului de celule somatice din laptele crud	Examene pentru determinarea: pH-ului, aciditate, reacţiile Nessler, Kreis şi H2S, decelare falsificare smântână, în funcţie de produs. Examene rapide pentru determinarea: azotiţi, azotaţi, peroxidaza, fosfataza, uree, glucoza în funcţie de produs.*

Notă

Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, la tulpinile de Salmonella spp, Campylobacter jejuni şi Campylobacter coli, izolate din produse alimentară de origine animală provenite de la bovine, porcine şi păsări se monitorizează antibiorezistenţa. Se va testa rezistenţa antimicrobiană şi la alţi agenţi zoonotici, în măsura în care aceştia prezintă un risc pentru sănătatea publică.

Tulpinile de Salmonella spp., Listeria monocytogenesis, E. coli O157, Stafilococ coagulo-pozitiv şi Campylobacter trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi colecţie.

Parametrii microbiologici prevăzuţi pentru categoriile de produse de Capitolul II, Secţiunea 4 din prezentul Program se vor efectua în funcţie de sortimentul produsului analizat în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

* Rezultatele necorespunzătoare vor fi obligatoriu confirmate, în laborator, prin metodele standardizate.

Secţiunea 6Supravegherea prin examene de laborator a altor produse

CARE INTRĂ ÎN COMPOZIŢIA SAU VIN ÎN CONTACT CU MATERIILE PRIME

ŞI PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALĂ

Nr. crt.	Produsul	Frecvenţa controlului	Examen senzorial	Examen microbiologic	Examen fizico-chimic
1.	Apă potabilă	Trimestrial Conform prevederilor Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 29 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.	da	Trimestrial conform conform prevederilor Legii nr. 458/2002	Trimestrial conform conform prevederilor Legii nr. 458/2002
2.	Aditivi alimentari şi condimente	Semestrial	da	Salmonella/SREN ISO 6579/2003 AC/2006 Escherichia coli/ISO 16649/1/2/2001 Bacilus cereus/SR EN ISO 7932/2005 Drojdii şi Mucegaiuri/SR ISO 7954/2001	-
3.	Materiale utilizate pentru preambalarea produselor de origine animală	Semestrial	da	Număr total de germeni/SR EN ISO 4833/2003 Bacterii coliforme/ISO 4831/06 şi 4832/06 Drojdii şi mucegaiuri/SR ISO 7954/2001	-

Secţiunea 7Examene de laborator pentru stabilirea eficienţei

OPERAŢIUNILOR DE IGIENIZARE

Nr. crt.	Examene	Frecvenţa controlului*)	Microbiologic	Unităţile în care se prelevează teste de sanitaţie
1.	Teste de sanitaţie	Prelevarea testelor de sanitaţie se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma inspecţiei/verificării/supravegherii/monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitate. Frecvenţa inspecţiilor/verificărilor/supravegherii/monitorizării se face conform prevederilor Capitolului II, Secţiunile 2 şi 3 din prezentul Program.	Număr Total de Germeni (NTG)/SR EN ISO 4833/2003 Bacterii coliforme/ ISO 4831/06 şi 4832/06 Enterobacteriaceae/ ISO 21528/2/2004 Stafilococ coagulazo-pozitivi/ SR EN ISO 6888/1/2/2002 AC/2005 AC/2005	În unităţile autorizate/aprobate sanitar veterinar şi unităţile înregistrate sanitar veterinar prevăzute la Capitolul II, Secţiu- nile 2 şi 3 din prezentul Program

Notă *) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa controlului va fi mărită până la obţinerea de rezultate corespunzătoare.Secţiunea 8 CONTROLUL EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE DEZINSECŢIE ŞI DERATIZARE

Nr. crt.	Examene	Frecvenţa Controlului*	Unităţile în care se controlează eficienţa operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare
1.	a) inspecţie; b) verificare; c) supraveghere; d) monitorizare.	Controlul eficienţei operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma inspecţiei/verificării/supravegherii/monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitate. Frecvenţa inspecţiilor/verificărilor/supravegherii/ monitorizării se face conform prevederilor Capitolului II, Secţiunile 2 şi 3 din prezentul Program	În unităţile autorizate/aprobate sanitar veterinar şi unităţile înregistrate sanitar veterinar menţionate la Capitolul II Secţiunile 2 şi 3 din prezentul Program

Secţiunea 9Expertiza sanitară veterinară a furajelor

┌───┬─────────────────────┬────────────────────┬─────────────────────────────────┬─────────────────────┬───────────────────┬──────────────┐

│ │ Grupa de furaje │Unităţile controlate│ Examene de laborator1 │ Metode de analiză │ Frecvenţa │Grupa de risc3│

│ │ (matrici) │ (operatori) │ │ oficiale2 │recoltării probelor│ │

├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤

│ 1.│Nutreţuri de volum │Ferme │Pesticide organoclorurate │SR EN ISO 14181/2001 │Semestrial │ Pesticide - │

│ │(fibroase, masa │ │ │ │randomizat │ grupa de risc│

│ │verde, rădăcinoase, ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤

│ │tuberculi şi │Gospodăria │Pesticide organoclorurate │SR EN ISO 14181/2001 │Anual randomizat │ - │

│ │derivate) │populaţiei │ │ │ │ │

│ 2.│Nutreţuri suculente │Ferme │în caz de suspiciuni │SR EN ISO 11290- │Semestrial │ - │

│ │ │ │Listeria monocitogenes │1:2000/A1/2005 │randomizat şi în │ │

│ │ │ │ │ │caz de suspiciune │ │

│ 3.│Materii prime │Unităţi producătoare│Indice de ureaza4, │Ordinul preşedintelui│Semestrial │ Micotoxine - │

│ │vegetale pentru │de nutreţ combinat │ │ANSVSA 40/2007 │randomizat │ grupa de risc│

│ │nutreţuri combinate │ │ │privind aprobarea │ │ generală │

│ │(cereale boabe, │ │ │Normei sanitare │ │ │

│ │subproduse, seminţe │ │ │veterinare ce │ │ Seminţe de │

│ │întregi, oleaginoase │ │ │stabileşte metode │ │ buruieni şi │

│ │şi derivate, şroturi)│ │ │pentru controlul │ │plante toxice-│

│ │ │ │ │oficial al furajelor │ │ grupa de risc│

│ │ │ │ │cu privire la │ │pentru cereale│

│ │ │ │ │conţinutul de acid │ │ │

│ │ │ │ │cianhidric, calciu, │ │ │

│ │ │ │ │carbonaţi, cenuşă │ │ │

│ │ │ │ │brută, cenuşă │ │ │

│ │ │ │ │insolubilă în HCL, │ │ │

│ │ │ │ │clor din cloruri, │ │ │

│ │ │ │ │lactoză, potasiu, │ │ │

│ │ │ │ │sodiu, zaharuri şi │ │ │

│ │ │ │ │uree şi estimarea │ │ │

│ │ │ │ │activităţii ureazice │ │ │

│ │ │ │ │a produselor derivate│ │ │

│ │ │ │ │din soia, publicat în│ │ │

│ │ │ │ │Monitorul Oficial al │ │ │

│ │ │ │ │României, Partea I, │ │ │

│ │ │ │ │nr. 166 din 8 martie │ │ │

│ │ │ │ │2007 │ │ │

│ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┤ │

│ │ │ │Micotoxine a) aflatoxina B1 │ISO 6651/2001 │Trimestrial │ │

│ │ │ │ b) ochratoxina A │SR 13324/1995 │randomizat │ │

│ │ │ │ c) zearalenona │SR 9597/19-93 │ │ │

│ │ │ │ d) deoxynivalenol │Ordinul preşedintelui│ │ │

│ │ │ │ (DON) │ANSVSA 46/2007 │ │ │

│ │ │ ├─────────────────────────────────┤privind aprobarea ├───────────────────┤ │

│ │ │ │Pesticide organoclorurate │Normei sanitare │Semestrial │ │

│ │ │ │ │veterinare care │randomizat │ │

│ │ │ ├─────────────────────────────────┤stabileşte metode de ├───────────────────┼──────────────┤

│ │ │ │Seminţe de buruieni şi plante │analiză pentru │Trimestrial │boabe, seminţe│

│ │ │ │toxice6 │controlul oficial al │randomizat │ întregi, │

│ │ │ ├─────────────────────────────────┤furajelor cu privire ├───────────────────┤ sroturi │

│ │ │ │Uree7 │la conţinutul de │Semestrial │ │

│ │ │ │ │aflatoxine B(1), │randomizat │ │

│ │ │ │ │publicat în Monitorul│ │ │

│ │ │ │ │Oficial al României, │ │ │

│ │ │ │ │Partea I, nr. 236 din│ │ │

│ │ │ │ │5 aprilie 2007 │ │ │

│ │ │ │ │SR EN ISO 14181/2001 │ │ │

│ │ │ │ │LNR5 │ │ │

│ │ │ │ │Ord. ANSVSA nr. │ │ │

│ │ │ │ │40/2007 │ │ │

│ 4.│Materii prime de │Unităţi producătoare│Metale grele │LNR │Trimestrial │Metale grele- │

│ │origine minerală │de nutreţ combinat │ │ │randomizat │grupa de risc │

│ │pentru nutreţuri │ │ │ │ │ │

│ │combinate (fosfaţi, │ │ │ │ │ │

│ │carbonaţi) │ │ │ │ │ │

│ 5.│Aditivi furajeri │Unităţi producătoare│Metale grele │LNR │Semestrial prin │ - │

│ │(aminoacizi │de nutreţ combinat │ │ │sondaj dintr-un lot│ │

│ │sintetici, vitamine, │ │ │ │de recepţie │ │

│ │microelemente, enzime│ │ │ │ │ │

│ │furajere, drojdii, │ │ │ │ │ │

│ │acidifianţi, │ │ │ │ │ │

│ │emulgatori, │ │ │ │ │ │

│ │antioxidanţi, │ │ │ │ │ │

│ │coloranţi) │ │ │ │ │ │

│ 6.│Produse şi derivate │Unităţi producătoare│Micotoxine a) aflatoxina B1 │Ordinul preşedintelui│Trimestrial, prin │ - │

│ │din lapte, │de nutreţ combinat │ b) ochratoxina A │ANSVSA nr. 46/2007 │sondaj │ │

│ │înlocuitori de lapte │ │ │ISO 6651/2001 │ │ │

│ │praf │ │ │SR 9597/19/93 │ │ │

│ 7.│Făina peşte │Unităţi furnizoare │Salmonella spp │SR EN ISO 6579/AC │Lunar (din fiecare │Contaminare cu│

│ │ │şi depozite │Enterobacterii │2006 ISO │lot) │ proteine │

│ │ │ │ │21528-1,2/2004 │ │ animale │

│ │ │ │ │ │ │ procesate - │

│ │ │ │ │ │ │ grupa de risc│

│ │ │ │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│ │ │

│ │ │ │constituenţilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │ │ │

│ │ │ │în făină de peste │privind aprobarea │ │ │

│ │ │ │ │Normei sanitare │ │ │

│ │ │ │Nitriţi │veterinare şi pentru │ │ │

│ │ │ │ │siguranţa alimentelor│ │ │

│ │ │ │Metale grele │care stabileşte │ │ │

│ │ │ │ │metoda analitică de │ │ │

│ │ │ │ │determinare a │ │ │

│ │ │ │ │constituenţilor de │ │ │

│ │ │ │ │origine animală │ │ │

│ │ │ │ │pentru controlul │ │ │

│ │ │ │ │oficial al furajelor,│ │ │

│ │ │ │ │publicat în Monitorul│ │ │

│ │ │ │ │Oficial al României, │ │ │

│ │ │ │ │Partea I, nr. 873 din│ │ │

│ │ │ │ │29 septembrie 2005 │ │ │

│ │ │ │ │SR 13175/1993 │ │ │

│ │ │ │ │ │ │ │

│ │ │ │ │LNR │ │ │

│ 8.│Premixuri - │Unităţi producătoare│Metale grele │LNR │1. trimestrial │ - │

│ │vitamino-minerale │de nutreţ combinat │ │ │pentru unităţi cu o│ │

│ │(zooforturi) şi │ │ │ │producţie mai │ │

│ │amestecuri minerale │ │ │ │mare de 6000 t/an │ │

│ │ │ │ │ │2. semestrial │ │

│ │ │ │ │ │pentru unităţile cu│ │

│ │ │ │ │ │o producţie mai │ │

│ │ │ │ │ │mică de 6000 t/an │ │

│ 9.│Premixuri, │Unităţi producătoare│Metale grele │LNR │1. trimestrial │ - │

│ │concentrate proteino-│de nutreţ combinat │ │ │pentru unităţi cu o│ │

│ │vitamino-minerale şi │ │ │ │producţie mai │ │

│ │zooforturi (cu │ │ │ │mare de 6000 t/an │ │

│ │conţinut de proteină │ │ │ │2. semestrial │ │

│ │bruta de peste 5%) │ │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│pentru unităţile cu│ │

│ │ │ │constituenţilor de natură animală│ANSVSA nr. 93/2005 │o producţie mai │ │

│ │ │ │ │ │mică de 6000 t/an │ │

│ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤

│ │ │Ferme │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Trimestrial │ - │

│ │ │ │constituenţilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │ │ │

│10.│Nutreţuri combinate │Unităţi producătoare│Substanţe coccidiostatice8 │(IONO 96/01) LNR │Trimestrial, prin │ - │

│ │pentru păsări │de nutreţ combinat │ a) Monensin │ │sondaj │ │

│ │ │ │ b) Narasin │ │ │ │

│ │ │ │ c) Salinomicin │ │ │ │

│ │ │ │ d) Lasalocid (Avatec) │(AOAC) LNR │ │ │

│ │ │ │ │ │ │ │

│ │ │ │Micotoxine a) aflatoxina B1 │Ordinul preşedintelui│ │ │

│ │ │ │ b) ochratoxina A │ANSVSA nr. 46/2007 │ │ │

│ │ │ │ c) zearalenona │ISO 6651/2001 │ │ │

│ │ │ │ d) deoxynivalenol │SR 9597/19/93 │ │ │

│ │ │ │ (DON) │SR 13324/95 │ │ │

│ │ │ │ │ │ │ │

│ │ │ │Nitriţi │SR 13175/1993 │ │ │

│ │ │ │Substanţe interzise ca aditivi │ │ │ │

│ │ │ │furajeri9 │ │ │ │

│ │ │ │a) Amprol │ │ │ │

│ │ │ │b) Tylosin │ISO 13236/1994 │ │ │

│ │ │ │c) Dimetridazol │ │ │ │

│ │ │ │d) Nicarbazin │ │ │ │

│ │ │ │e) Ronidazol10 │ │ │ │

│ │ │ │f) Ipronidazol11 │(AOAC) LNR │ │ │

│ │ │ │g) Carbadox12 │ │ │ │

│ │ │ │h) Olaquindox13 │ │ │ │

│ │ │ │i) Tetracicline │ │ │ │

│ │ │ │j) Spiramicina │ │ │ │

│ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤

│ │ │ │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Lunar din fiecare │ │

│ │ │ │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │sortiment la │ │

│ │ │ │ │ │unităţi cu o │ │

│ │ │ │ │ │producţie mai mare │ │

│ │ │ │ │ │de 6000 t/an │ │

│ │ │ │ │ │Trimestrial, din │ │

│ │ │ │ │ │fiecare sortiment, │ │

│ │ │ │ │ │la unităţile cu o │ │

│ │ │ │ │ │producţie mai mică │ │

│ │ │ │ │ │de 6000 t/an. │ │

│ │ │Unităţi producătoare│Substanţe coccidiostatice14 │ │Lunar, prin │ Contaminare │

│ │ │de nutreţ combinat │ a) Monensin │(IONO 96/01) LNR │sondaj, din reţete │încrucişată cu│

│ │ │pentru mai multe │ b) Narasin │ │destinate altor │coccidiosta- │

│ │ │ │ │ │specii │tice │

│ │ │specii │ c) Salinomicin │ │ │ - │

│ │ │ │ d) Lasalocid (Avatec) │(AOAC) LNR │ │grupa de risc │

│ │ │ │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Trimestrial, din │ - │

│ │ │ │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │fiecare reţetă │ │

│ │ │Mijloace de │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Prin sondaj, când │ - │

│ │ │transport │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │se suspicionează │ │

│ │ │autorizate15 │ │ │posibilitatea de │ │

│ │ │ │ │ │contaminare │ │

│ │ │ │ │ │încrucişată │ │

│ │ │ │Substanţe coccidiostatice16 │ │Prin sondaj, când │ - │

│ │ │ │ a) Monensin │(IONO 96/01) LNR │se suspicionează │ │

│ │ │ │ b) Narasin │ │posibilitatea de │ │

│ │ │ │ c) Salinomicin │ │contaminare │ │

│ │ │ │ d) Lasalocid (Avatec) │(AOAC) LNR │încrucişată │ │

│ │ │Ferme │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Trimestrial │ - │

│ │ │ │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │ │ │

│ │ │ │Substanţe interzise ca aditivi │ │ │ │

│ │ │ │furajeri17 │ │ │ │

│ │ │ │ a) Amprol │ │ │ │

│ │ │ │ b) Tylosin │ISO 13236/1994 │ │ │

│ │ │ │ c) Dimetridazol │ │ │ │

│ │ │ │ d) Nicarbazin │(AOAC) LNR │ │ │

│ │ │Ferme mixte │Substanţe coccidiostatice18: la │- │Prin sondaj, când │ Furajare │

│ │ │ │alegere pe baza suspiciunii │ │se suspicionează │încrucişată cu│

│ │ │ │ │ │posibilitatea de │coccidiosta- │

│ │ │ │ │ │contaminare │tice │

│ │ │ │ │ │încrucişată │ - │

│ │ │ │ │ │ │grupa de risc │

│ │ │Gospodăriile │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Semestrial │ - │

│ │ │populaţiei │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │ │ │

│11.│Nutreţuri combinate │Unităţi producătoare│Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Lunar din fiecare │ - │

│ │pentru rumegătoare │de nutreţ combinat │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │sortiment la │ │

│ │ │ │Micotoxine a) aflatoxina B1 │Ordinul preşedintelui│unităţi cu o │ │

│ │ │ │ b) ochratoxina A │ANSVSA nr. 46/2007 │producţie mai mare │ │

│ │ │ │ c) zearalenona │ISO 6651/2001 │de 6000 t/an │ │

│ │ │ │ │SR 9597/19/93 │Trimestrial, din │ │

│ │ │ │ │SR 13324/95 │fiecare sortiment, │ │

│ │ │ │Nitriţi │SR 13175/1993 │la unităţile cu o │ │

│ │ │ │ │ │producţie mai mică │ │

│ │ │ │ │ │de 6000 t/an. │ │

│ │ │Unităţi producătoare│Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Lunar │ Contaminare │

│ │ │de nutreţ combinat │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │ │ încrucişată │

│ │ │pentru rumegătoare/ │ │ │ │ cu proteine │

│ │ │nerumegătoare │ │ │ │ animale │

│ │ │ │ │ │ │ procesate - │

│ │ │ │ │ │ │grupa de risc │

│ │ │Mijloace de │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Prin sondaj, când │ - │

│ │ │transport autorizate│constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │se suspicionează │ │

│ │ │ │ │ │posibilitatea de │ │

│ │ │ │ │ │contaminare │ │

│ │ │ │ │ │încrucişată │ │

│ │ │Ferme │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Trimestrial, prin │ - │

│ │ │ │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │sondaj │ │

│ │ │Ferme mixte │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Lunar, prin sondaj │ Furajare │

│ │ │(rumegătoare/ │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │ │încrucişată cu│

│ │ │nerumegătoare) │ │ │ │ proteine │

│ │ │ │ │ │ │ animale │

│ │ │ │ │ │ │ procesate - │

│ │ │ │ │ │ │ grupa de risc│

│ │ │Gospodăriile │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Trimestrial │ - │

│ │ │populaţiei │constituentilor de origine │ANSVSA nr. 93/2005 │randomizat (minim │ │

│ │ │ │animală │ │2 probe, maxim 4 │ │

│ │ │ │ │ │probe pe │ │

│ │ │ │ │ │circumscripţie │ │

│ │ │ │ │ │zonală) │ │

│12.│Amestec de uruieli │Ferme │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Trimestrial, prin │ - │

│ │pentru rumegătoare │ │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │sondaj │ │

│ │(amestec unic) │ │Micotoxine a) aflatoxina B1 │ │ │ │

│ │ │ │ b) ochratoxina A │ │ │ │

│ │ │ │ c) zearalenona │ │ │ │

│ │ │ │ d) deoxynivalenol │Ordinul preşedintelui│ │ │

│ │ │ │ (DON) │ANSVSA nr. 46/2007 │ │ │

│ │ │ │ │ISO 6651/2001 │ │ │

│ │ │ │ │SR 9597/19/93 │ │ │

│ │ │ │ │SR 13324/95 │ │ │

│ │ │Gospodăria │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Trimestrial │ - │

│ │ │populaţiei │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │randomizat (minim │ │

│ │ │ │ │ │2 probe, maxim 4 │ │

│ │ │ │ │ │probe pe │ │

│ │ │ │ │ │circumscripţie │ │

│ │ │ │ │ │zonală) │ │

│13.│Nutreţuri combinate │Unităţi producătoare│Substanţe coccidiostatice19: │IONO 96/01 │Trimestrial pentru │ - │

│ │pentru porci │de nutreţ combinat │Salinomicin │(AOAC) LNR │unităţile cu o │ │

│ │ │ │ │ │producţie mai │ │

│ │ │ │Micotoxine a) aflatoxina B1 │Ordinul preşedintelui│mare de 6000 t/an │ │

│ │ │ │ b) ochratoxina A │ANSVSA nr. 46/2007 │Semestrial, pentru │ │

│ │ │ │ c) zearalenona │ISO 6651/2001 │unităţile cu o │ │

│ │ │ │ │SR 9597/19/93 │producţie mai mică │ │

│ │ │ │ │SR 13324/95 │de 6000 t/an. │ │

│ │ │ │ │ │ │ │

│ │ │ │Cupru (total)20 E 4 │AOAC (LNR) │ │ │

│ │ │ │ │ │ │ │

│ │ │ │Nitriţi │SR 13175/1993 │ │ │

│ │ │ │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Lunar din fiecare │ │

│ │ │ │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │sortiment la │ │

│ │ │ │ │ │unităţi cu o │ │

│ │ │ │ │ │producţie mai mare │ │

│ │ │ │ │ │de 6000 t/an │ │

│ │ │ │ │ │Trimestrial, din │ │

│ │ │ │ │ │fiecare sortiment, │ │

│ │ │ │ │ │la unităţile cu o │ │

│ │ │ │ │ │producţie mai mică │ │

│ │ │ │ │ │de 6000 t/an. │ │

│ │ │ │Substanţe interzise ca aditivi │ │ │ │

│ │ │ │furajeri21 │ │ │ │

│ │ │ │ a) Amprol │ISO 13236/1994 │ │ │

│ │ │ │ b) Tylosin │ │ │ │

│ │ │ │ c) Dimetridazol │ │ │ │

│ │ │ │ d) Nicarbazin │(AOAC) LNR │ │ │

│ │ │ │ e) Ronidazol22 │ │ │ │

│ │ │ │ f) Ipronidazol23 │ │ │ │

│ │ │ │ g) Carbadox24 │ │ │ │

│ │ │ │ h) Olaquindox25 │ │ │ │

│ │ │ │ i) Tetracicline │ │ │ │

│ │ │ │ j) Spiramicina │ │ │ │

│ │ │Mijloace de │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Prin sondaj, când │ - │

│ │ │transport autorizate│constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │se suspicionează │ │

│ │ │ │ │ │posibilitatea de │ │

│ │ │ │ │ │contaminare │ │

│ │ │ │ │ │încrucişată │ │

│ │ │ │Substanţe coccidiostatice26: la │ │Prin sondaj, când │ - │

│ │ │ │alegere pe baza suspiciunii │ │se suspicionează │ │

│ │ │ │ │ │posibilitatea de │ │

│ │ │ │ │ │contaminare │ │

│ │ │ │ │ │încrucişată │ │

│ │ │Ferme │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Trimestrial, prin │ - │

│ │ │ │constituentilor de natura animal │ANSVSA nr. 93/2005 │sondaj │ │

│ │ │Ferme mixte │Substanţe coccidiostatice27: │ │Prin sondaj, când │ Furajare │

│ │ │ │Salinomicin │IONO 96/01 │se suspicionează │încrucişată cu│

│ │ │ │ │(AOAC) LNR │posibilitatea de │coccidiosta- │

│ │ │ │ │ │contaminare │tice │

│ │ │ │Substanţe interzise ca aditivi │ISO 13236/1994 │încrucişată │ - │

│ │ │ │furajeri28 │ │ │grupa de risc │

│ │ │ │ a) Amprol │ │ │ │

│ │ │ │ b) Tylosin │ │ │ │

│ │ │ │ c) Dimetridazol │(AOAC) LNR │ │ │

│ │ │ │ d) Nicarbazin │ │ │ │

│ │ │ │ e) Ronidazol29 │ │ │ │

│ │ │ │ f) Ipronidazol30 │ │ │ │

│ │ │ │ g) Carbadox31 │ │ │ │

│ │ │ │ h) Olaquindox32 │ │ │ │

│ │ │ │ i) Tetracicline │ │ │ │

│ │ │ │ j) Spiramicina │ │ │ │

│ │ │Unităţi producătoare│Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Lunar, prin sondaj │ Contaminare │

│ │ │de nutreţ combinat │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │ │încrucişată │

│ │ │pentru rumegătoare/ │ │ │ │cu proteine │

│ │ │nerumegătoare │ │ │ │ animale │

│ │ │ │ │ │ │ procesate - │

│ │ │ │ │ │ │grupa de risc │

│ │ │Gospodăriile │Identificarea microscopică a │Ordinul preşedintelui│Trimestrial │ - │

│ │ │populaţiei │constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005 │randomizat (minim │ │

│ │ │ │ │ │2 probe, maxim 4 │ │

│ │ │ │ │ │probe pe │ │

│ │ │ │ │ │circumscripţie │ │

│ │ │ │ │ │zonală) │ │

│14.│Nutreţuri pentru │Ferme (crescător) │Metale grele │LNR │Trimestrial, prin │Grupa de risc-│

│ │cabaline │ │ │ │sondaj │ metale grele │

│ │ │ │Micotoxine a) aflatoxina B1 │Ordinul preşedintelui│ │ │

│ │ │ │ b) ochratoxina A │ANSVSA nr. 46/2007 │ │ │

│ │ │ │ c) zearalenona │ISO 6651/2001 │ │ │

│ │ │ │ d) deoxynivalenol │SR 9597/19/93 │ │ │

│ │ │ │ (DON) │SR 13324/95 │ │ │

│15.│Nutreţuri granulate │Unităţi producătoare│Salmonella spp33 │SR-EN ISO 6579/AC │Semestrial, prin │ - │

│ │pentru peşti de │ │ │2006 │sondaj │ │

│ │crescătorie │ │Enterobacterii │ISO 21528-1,2/04 │ │ │

│ │ │ │ │ │ │ │

│ │ │ │Micotoxine a) aflatoxina B1 │Ordinul preşedintelui│ │ │

│ │ │ │ b) ochratoxina A │ANSVSA nr. 46/2007 │ │ │

│ │ │ │ c) zearalenona │ISO 6651/2001 │ │ │

│ │ │ │ │SR 9597/19/93 │ │ │

│ │ │ │ │SR 13324/95 │ │ │

│16.│Hrană deshidratată │Unităţi producătoare│Salmonella spp │SR-EN ISO │Semestrial, prin │ - │

│ │pentru animale de │şi distribuitori │ │6579/AC/2006 │sondaj │ │

│ │companie │ │Enterobacterii │ISO 21528-1,2/04 │ │ │

│17.│Hrană umedă pentru │Unităţi producătoare│Proba termostatarii şi examen │SR 8924/1995 │Semestrial, prin │ - │

│ │animale de companie │şi distribuitori │microbiologic │ │sondaj │ │

└───┴─────────────────────┴────────────────────┴─────────────────────────────────┴─────────────────────┴───────────────────┴──────────────┘

1 Examene corespunzătoare substraturilor analizate în conformitate cu Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 18/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind substanţele nedorite din hrana pentru animale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 130 din 22 februarie 2007

2 Metode oficiale minim recomandate care pot fi înlocuite de metode performante validate în acest sens

3 Pentru grupe de risc numărul de probe trebuie dublat raportat la frecvenţa de recoltare

4 Activitatea ureazică exclusiv la şroturile de soia

5 LNR = Laborator Naţional de referinţă (institutul de Igiena şi Sănătate Publică Veterinară)

6 Numai pentru cereale nemăcinate şi şroturi (conform Ordinului preşedintelui ANSVSA 18/2007). Grupele de plante (buruieni şi plante toxice) se încadrează la pct. 14 din Anexa DC 2002/32/EC (Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 18/2007):

a)Specii cu fructe şi seminţe otrăvitoare: Lolium themulentum, Papaver rhoeas, Agrostemma githago, Delphinium consolida;

b)Specii cu substanţa activă în tulpini, frunze şi flori: Veratrum album şi V. nigrum, Datura stramonium, Hyosciamus niger, Solanum nigrum, Xanthium strumarium, Cicuta virosa, Colchycum autumnale, Euphorbia sp;

c)Specii care influenţează negativ calitatea producţiei animalelor: Arthemisia absinthium, Matricaria chamomilla, Alliaria officinallis, Lepidium draba, Allium ursinum;

d)Plante necomestibile: Xanthium spinosum, Cyrsium arvense, Sonchus oleraceus, Rumex sp., Salvia sp., Lepidium sp., Equisetum sp., Bromus tectorum, Setaria verticillata, Holcus lanatus, Stipa pennata, Stipa capillata

7 Ureea adăugată exclusiv la şroturile de soia

8 Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid) se efectuează numai la reţetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizată reţeta furajeră pentru care se solicită analiza. Reţetele furajere la care nu sunt utilizate coccidiostatice sunt prevăzute la Capitolul II, Secţiunea 10 din prezentul Program.

9 Utilizarea acestor substanţe este ilegală pentru toate reţetele furajere (recoltarea probelor se face atunci când există suspiciuni de utilizare neautorizată sau pe baza informaţiilor obţinute în urma inspecţiilor anterioare)

10 , 11, 12, 13, Determinările acestor substanţe interzise se vor efectua în trimestrul III 2008

14 Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid) se efectuează numai la reţetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizată reţeta furajeră pentru care se solicită analiza. Reţetele furajere în care nu sunt utilizate coccidiostatice sunt următoarele: pentru păsări: 21-4, 21-5, 21-6, 21-7; pentru curci 27-8; pentru porci: 0-5, 0-6, 2-3, 2-4

15 Pentru mijloacele de transport se recoltează probe din furajele în vrac transportate după un lot de furaj cu conţinut proteic ridicat sau făina proteică (analiza prafului din bena poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminării încrucişate.

16 Pentru mijloacele de transport se recoltează probe din furajele în vrac transportate după un lot de furaj cu conţinut de coccidiostatic (analiza prafului din bena poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminării încrucişate.

17 Utilizarea acestor substanţe este ilegală pentru toate reţetele furajere (recoltarea probelor se va face atunci când există suspiciuni de utilizare neautorizată sau pe baza informaţiilor obţinute în urma inspecţiilor anterioare)

18 Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectuează numai la reţetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizată reţeta furajeră pentru care se solicită analiza.

19 Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectuează numai la reţetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizată reţeta furajeră pentru care se solicită analiza

20 Reţetele furajere de interes sunt cele destinate categoriilor de vârstă de peste 12 săptămâni

21 Utilizarea acestor substanţe este ilegală pentru toate reţetele furajere (recoltarea probelor se va face atunci când există suspiciuni de utilizare neautorizată sau pe baza informaţiilor obţinute în urma inspecţiilor anterioare)

22 , 23, 24, 25, Determinările acestor substanţe interzise se vor efectua în trimestrul III 2008

26 Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectuează numai la reţetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizată reţeta furajeră pentru care se solicită analiza.

27 Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectuează numai la reţele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizată reţeta furajeră pentru care se solicită analiza.

28 Utilizarea acestor substanţe este ilegală pentru toate reţetele furajere (recoltarea probelor se va face atunci când există suspiciuni de utilizare neautorizată sau pe baza informaţiilor obţinute în urma inspecţiilor anterioare)

29 , 30, 31, 32, Determinările acestor substanţe interzise se vor efectua în trimestrul III 2008

33 pentru hrana deshidratată

Secţiunea 10Reţete furajere la care se determina prezenţa coccidiostaticelor

În PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE

┌─────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐

│ │ REŢETE1 FURAJERE PENTRU PĂSĂRI │ │

│ COCCIDIOSTATIC ├─────────────────────────┬─────────────────────────┤ REŢETE FURAJERE │

│ │ REŢETE FURAJERE │ REŢETE FURAJERE │ PENTRU PORCI │

│ │ PENTRU GĂINI │ PENTRU CURCI │ │

├─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤

│ MONENSIN │ 21-5 │ 27-8 │ - │

│ │ 21-6 │ │ │

│ │ 21-7 │ │ │

│ SALINOMICIN │ 21-5 │ - │ 0-5 │

│ │ 21-6 │ │ 0-6 │

│ │ 21-7 │ │ 2-3 │

│ │ │ │ 2-4 │

│ NARASIN │ 21-5 │ - │ - │

│ │ 21-6 │ │ │

│ │ 21-7 │ │ │

│ LASALOCID │ 21-5 │ - │ - │

│ │ 21-6 │ │ │

│ │ 21-7 │ │ │

└─────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┘

1 Reţele care nu se regăsesc în tabel sunt excluse de la controlul pentru supraveghere. Pentru aceste reţete, concentraţia şi utilizarea coccidiostaticelor se demostrează cu certificatele de calitate şi etichetele produselor.

Secţiunea 11 EXPERTIZA REZIDUURILOR LA ANIMALELE VII,

PRODUSELE ACESTORA, FURAJE ŞI APĂ

┌───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┐

│ Grupa şi │ Compuşii │ Specia de animale/ │ Loc de recoltare │ Substratul(rile) │ Referenţial (metode de │

│ denumirea │ │ categoria de vârstă │ │ care se │ analiză)(*) │

│ │ │ │ │ recoltează (3) │ │

├───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤

│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │

├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤

│Grupa A - Substanţe cu efect anabolizant şi substanţe neautorizate │

├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤

│A.1 │Stilbene │Bovine - viţei │fermă - animale vii │urină │Protocol LNR │

│DES (DES, │şi derivaţi │ - tineret bovin│ │ │ │

│Hexestrol, │ │ - vaci │ │ │ │

│Dienestrol) │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │porcine │ │urină │ │

│ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │

│ │ │Bovine - viţei │abator - animale tăiate│bila │ │

│ │ │ - tineret bovin│ │ │ │

│ │ │ - vaci │ │ │ │

│ │ │ovine │fermă şi abator │bila │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │caprine │ │bila │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │porcine │ │bila │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │cabaline │ │bila │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │păsări(**) │ │bila │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │iepuri(**) │ │bila │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │vânat de │ │bila │ │

│ │ │crescătorie(**) │ │ │ │

│ │ │peste │fermă piscicolă │peste │ │

│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │

│A.2 │-5-metiltiouracil │Bovine - viţei │fermă - animale vii │urină │Protocol ELISA │

│Substanţe │-2-tiouracil │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│tireostatice │-tapazol │ - tineret bovin│ │urină │ │

│ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ - vaci │ │urină │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │porcine │ │urină │ │

│ │ │Bovine - viţei │abator - animale tăiate│tiroida │ │

│ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ - tineret bovin│ │tiroida │ │

│ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ - vaci │ │tiroida │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ovine │ │tiroida │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │caprine │ │tiroida │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │porcine │ │tiroida │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │cabaline │ │tiroida │ │

│ │ │păsări(**) │fermă şi abator │muşchi │ │

│ │ │vânat de │fermă şi abator │urină │ │

│ │ │crescătorie(**) │ │ │ │

│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │

│A.3 │a) 17-Oestradiol │Bovine - viţei │fermă - animale vii │Sânge1 │Protocol ELISA │

│Steroizi │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ - tineret bovin│ │Sânge1 │ │

│ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │b) Testosteron │ - vaci │ │Sânge1 │ │

│A.3 Steroizi │c) │Bovine - viţei │fermă - animale vii │urină │Protocol ELISA │

│ │19-Nortestosteron │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │(19-Nortestosteron │ - tineret bovin│ │urină │ │

│ │17) │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ - vaci │ │urină │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │Porcine │ │urină │ │

│ │ │Bovine - viţei │abator - animale tăiate│urină │ │

│ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ - tineret bovin│ │urină │ │

│ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ - vaci │ │urină │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ovine │ │urină │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │caprine │ │urină │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │porcine │ │urină │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │cabaline │ │urină │ │

│ │ │păsări(**) │fermă şi abator │Bila sau ţesut hepatic │ │

│ │ │vânat de │fermă şi abator │urină │ │

│ │ │crescătorie(**) │ │ │ │

│A.3 │d) Trenbolon │Bovine - viţei │fermă - animale vii │urină │Protocol ELISA │

│Steroizi │ │ ───────────────┤ │ │ │

│ │ │ - tineret bovin│ │urină │ │

│ │ │ ───────────────┤ │ │ │

│ │ │ - vaci │ │urină │ │

│ │ │Porcine │abator │urină │ │

│ │ │Bovine - viţei │abator - animale tăiate│urină sau ţesut hepatic │ │

│ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ - tineret bovin│ │urină sau ţesut hepatic │ │

│ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ - vaci │ │urină sau ţesut hepatic │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ovine │ │urină sau ţesut hepatic │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │caprine │ │urină sau ţesut hepatic │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │porcine │ │urină sau ţesut hepatic │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │cabaline │ │urină sau ţesut hepatic │ │

│ │ │păsări(**) │fermă şi abator │bilă sau ţesut hepatic │ │

│ │ │vânat de crescătorie │fermă şi abator │Urină sau ţesut hepatic │ │

│A.3 │e) Acetylgestagene │Bovine - viţei │abator - animale tăiate│ţesut gras perirenal │Protocol ELISA │

│Steroizi │(Megestrol acetat, │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │Medroxiprogesteron │ - tineret bovin│ │ţesut gras perirenal │ │

│ │acetat) │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ - vaci │ │ţesut gras perirenal │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │Porcine │ │ţesut gras │ │

│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │

│A.4 │Zeranol (taleranol)│Bovine - viţei │fermă - animale vii │urină │Protocol LNR │

│Lactone ale │(4) │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│acidului │ │ - tineret bovin│ │urină │ │

│rezorcilic │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ - vaci │ │urină │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │Porcine │ │urină │ │

│ │ │Bovine - viţei │abator - animale tăiate│urină │ │

│ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ - tineret bovin│ │urină │ │

│ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ - vaci │ │urină │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ovine │ │urină │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │caprine │ │urină │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │porcine │ │urină │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │cabaline │ │urină │ │

│ │ │păsări(**) │abator │Ţesut hepatic │ │

│ │ │vânat salbatic │fermă şi abator │Ţesut hepatic sau urină │ │

│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │

│A.5 │Clenbuterol │Bovine - viţei │fermă - animale vii │urină │Protocol ELISA │

│Substanţe beta │(Clenbuterol, │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│agoniste │Brombuterol, │ - tineret bovin│ │urină │ │

│ │Mabuterol) │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ - vaci │ │urină │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │porcine │ │urină │ │

│ │ │bovine - viţei │abator - animale tăiate│Urină sau ţesut hepatic │ │

│ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ - tineret bovin│ │Urină sau ţesut hepatic │ │

│ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ - vaci │ │Urină sau ţesut hepatic │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ovine │ │Urină sau ţesut hepatic │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │caprine │ │Urină sau ţesut hepatic │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │porcine │ │Urină sau ţesut hepatic │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │cabaline │ │Urină sau ţesut hepatic │ │

│ │ │păsări(**) │abator │ţesut hepatic │ │

│ │ │vânat de │fermă şi abator │ţesut hepatic │ │

│ │ │crescătorie(**) │ │ │ │

│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │

│A.6 │Cloramfenicol │Bovine - viţei │Fermă - animale vii │Sânge1 │Protocol ELISA │

│Substanţe │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│incluse în │ │ - tineret bovin│ │Sânge1 │ │

│anexa IV a │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│Regulamentului │ │ - vaci │ │Sânge1 │ │

│CEE 2377/90, cu│ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│amendamentele │ │porcine │ │urină, sânge1 │ │

│ulterioare │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │

│ │ │Bovine - viţei │1. abator - animale │Ţesut muscular │ │

│ │ │ │tăiate │ │ │

│ │ │ │2. PIF: Constanţa Nord,│ │ │

│ │ │ │Constanţa Sud, Moraviţa│ │ │

│ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ - tineret bovin│ │Ţesut muscular │ │

│ │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ - vaci │ │Ţesut muscular │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ovine │PIF: Constanţa Nord, │Ţesut muscular, │ │

│ │ │ │Constanţa Sud, │ │ │

│ │ │ │Moraviţa │ │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │caprine │ │Ţesut muscular │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │porcine │PIF: Constanţa Nord, │Ţesut muscular │ │

│ │ │ │Constanţa Sud │ │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │cabaline │ │muşchi, ficat, urină, │ │

│ │ │ │ │plasmă │ │

│ │ │păsări │fermă │ouă │ │

│ │ │bovine │ferma │lapte │ │

│ │ │păsări │Ferma │Ţesut muscular sau ţesut│ │

│ │ │ │ │hepatic │ │

│ │ │vânat de crescătorie │abator │Ţesut muscular │ │

│ │ │peşte de crescătorie │fermă piscicolă │peste │ │

│ │ │ │PIF: Constanţa Nord, │ │ │

│ │ │ │Constanţa Sud │ │ │

│ │ │albine │Producător │miere │ │

│ │ │ │PIF: Albita, Siret │ │ │

│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │

│A.6 │a) Nitroimidazoli │vaci │fermă │lapte │Protocol ELISA │

│Substanţe │(Dimetridazol, ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │

│incluse în │Metronidazol, │bovine - viţei │abator │Ţesut muscular │ │

│anexa IV a │Ronidazol, │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│Regulamentul │Ipronidazol) │ - tineret bovin│ │Ţesut muscular │ │

│CEE 2377/90 │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ - vaci │ │Ţesut muscular │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │porcine │ │Ţesut muscular │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │cabaline │ │Ţesut muscular │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │vânat de crescătorie │ │Ţesut muscular │ │

│ │ │păsări(**) │abator │Ţesut muscular │ │

│ │ │ │PIF: Constanţa Sud │ │ │

│ │ │păsări │fermă │ouă │ │

│ │ │peşte de crescătorie │fermă piscicolă │peste │ │

│ │ │albine │Producător │miere │ │

│ │ │ │PIF: Albita, Siret │ │ │

│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │

│A.6 │Nitrofurani │bovine - viţei │abator - animale tăiate│Ţesut muscular sau ţesut│Protocol ELISA │

│Substanţe │(AOZ, AMOZ, AHD, │ │ │hepatic │ │

│incluse în │SEM) │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│anexa IV a │ │ - tineret bovin│ │Ţesut muscular sau ţesut│ │

│Regulamentul │ │ │ │hepatic │ │

│CEE 2377/90 │ │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ - vaci │ │Ţesut muscular sau ţesut│ │

│ │ │ │ │hepatic │ │

│ │ │ovine │abator │Ţesut muscular sau ţesut│ │

│ │ │ │ │hepatic │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │caprine │ │Ţesut muscular sau ţesut│ │

│ │ │ │ │hepatic │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │porcine │ │Ţesut muscular │ │

│ │ │păsări(**) │Abator │Ţesut muscular │ │

│ │ │ │PIF: Constanţa Nord, │ │ │

│ │ │ │Constanţa Sud, │ │ │

│ │ │ │Aeroportul Henry │ │ │

│ │ │ │Coandă Bucureşti │ │ │

│ │ │bovine, ovine, caprine│producător │lapte │ │

│ │ │cabaline │abator │Ţesut muscular │ │

│ │ │vânat de crescătorie │abator │Ţesut muscular │ │

│ │ │păsări │fermă │ouă │ │

│ │ │peşte de crescătorie │fermă piscicolă │peşte │ │

│ │ │albine │producător │Miere │ │

│A.6 │Dapsona │bovine, ovine, caprine│producător │lapte │ │

│Substanţe │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │

│incluse în │ │Bovine, porcine │abator │Ţesut muscular │ │

│anexa IV a │ │ │ │ │ │

│Regulamentului │ │ │ │ │ │

│CEE 2377/90 │ │ │ │ │ │

│Grupa B - Medicamente veterinare şi contaminanţi │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│B.1. Substanţe antimicrobiene │

│B.1.a │Benzylpenicillin, │bovine - viţei │abator - animale tăiate│Ţesut muscular sau │Protocol CHARM II │

│Antibiotice │Penicillin G │ ───────────────┤PIF: Constanţa Nord, │ţesut hepatic sau ţesut ├─────────────────────────────┤

│ │Cefquinom │ - tineret bovin│Constanţa Sud │renali │Protocol CHARM II │

│ │Cloxacillin │ ───────────────┤ │ ├─────────────────────────────┤

│ │Dicloxacillin │ - vaci │ │ │ │

│ │Dihydrostreptomycin│ │ │ │ │

│ │Enrofloxacin │ │ │ │ │

│ │Erythromycin │ │ │ │ │

│ │Gentamicin │ │ │ │ │

│ │Neomycin │ │ │ │ │

│ │Spiramycin │ │ │ │ │

│ │Streptomycin │ │ │ │ │

│ │Tetracyclines │ │ │ │ │

│ │Tilmicosin │ │ │ │ │

│ │Tylosin │ │ │ │ │

│ │Amoxycillin │ │ │ │ │

│ │Ampicillin │ │ │ │ │

│ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤

│ │Benzylpenicillin, │bovine │ferma │lapte │Protocol CHARM II │

│ │Penicillin G │ │ │ │ │

│ │Cefalexin │ │ │ │ │

│ │Cefapirin sodium │ │ │ │ │

│ │Cefquinom │ │ │ │ │

│ │Ceftiofur │ │ │ │ │

│ │Chlortetracyclin │ │ │ │ │

│ │Ciprofloxacin │ │ │ │ │

│ │Dicloxacillin │ │ │ │ │

│ │Dihydrostreptomycin│ │ │ │ │

│ │Enrofloxacin │ │ │ │ │

│ │Erythromycin │ │ │ │ │

│ │Gentamicin │ │ │ │ │

│ │Neomycin │ │ │ │ │

│ │Oxacillin │ │ │ │ │

│ │Oxytetracyclin │ │ │ │ │

│ │Spiramycin │ │ │ │ │

│ │Streptomycin │ │ │ │ │

│ │Tetracyclin │ │ │ │ │

│ │Tilmicosin │ │ │ │ │

│ │Amoxycillin │ │ │ │ │

│ │Ampicillin │ │ │ │ │

│ │Benzylpenicillin, │albine │Producător │miere │Protocol CHARM II │

│ │Penicillin G │ │PIF: Albiţa, │ │Protocol LNR (HPLC-FLD) ref. │

│ │Chlortetracyclin │ │Sculeni, Siret │ │DIN 0010761/99 │

│ │Cloxacillin │ │ │ │(streptomicina) │

│ │Dihydrostreptomycin│ │ │ │ │

│ │Erythromycin │ │ │ │ │

│ │Neomycin │ │ │ │ │

│ │Oxytetracyclin │ │ │ │ │

│ │Spiramycin │ │ │ │ │

│ │Streptomycin │ │ │ │ │

│ │Tetracyclines │ │ │ │ │

│ │Tilmicosin │ │ │ │ │

│ │Tylosin │ │ │ │ │

│ │Amoxycillin │ │ │ │ │

│ │Ampicillin │ │ │ │ │

│ │Benzylpenicillin, │Ovine, caprine │Abator │Ţesut muscular sau ţesut│Protocol CHARM II │

│ │Penicillin G │ │PIF Constanţa Sud │hepatic sau ţesut renal │ │

│ │Cefquinom │ │ │ │ │

│ │Cloxacillin │ │ │ │ │

│ │Dicloxacillin │ │ │ │ │

│ │Dihydrostreptomycin│ │ │ │ │

│ │Enrofloxacin │ │ │ │ │

│ │Erythromycin │ │ │ │ │

│ │Gentamicin │ │ │ │ │

│ │Neomycin │ │ │ │ │

│ │Spiramycin │ │ │ │ │

│ │Streptomycin │ │ │ │ │

│ │Tetracyclines │ │ │ │ │

│ │Tilmicosin │ │ │ │ │

│ │Tylosin │ │ │ │ │

│ │Amoxycillin │ │ │ │ │

│ │Ampicillin │ │ │ │ │

│ ├───────────────────┼──────────────────────┤ ├────────────────────────┼─────────────────────────────┤

│ │Benzylpenicillin, │porcine │ │Ţesut muscular sau ţesut│Protocol CHARM II │

│ │Penicillin G │ │ │hepatic sau ţesut renal │ │

│ │Cefquinom │ │ │ │ │

│ │Chlortetracyclin │ │ │ │ │

│ │Cloxacillin │ │ │ │ │

│ │Dicloxacillin │ │ │ │ │

│ │Dihydrostreptomycin│ │ │ │ │

│ │Enrofloxacin │ │ │ │ │

│ │Erythromycin │ │ │ │ │

│ │Gentamicin │ │ │ │ │

│ │Neomycin │ │ │ │ │

│ │Oxytetracyclin │ │ │ │ │

│ │Quinolones │ │ │ │ │

│ │Spiramycin │ │ │ │ │

│ │Streptomycin │ │ │ │ │

│ │Tetracyclines │ │ │ │ │

│ │Tilmicosin │ │ │ │ │

│ │Tylosin │ │ │ │ │

│ │Amoxycillin │ │ │ │ │

│ │Ampicillin │ │ │ │ │

│ │Benzylpenicillin, │cabaline │ │Ţesut muscular, sau │Protocol CHARM II │

│ │Penicillin G │ │ │ţesut hepatic, sau ţesut│ │

│ │Cefquinom │ │ │renal │ │

│ │Chlortetracyclin │ │ │ │ │

│ │Cloxacillin │ │ │ │ │

│ │Dicloxacillin │ │ │ │ │

│ │Dihydrostreptomycin│ │ │ │ │

│ │Enrofloxacin │ │ │ │ │

│ │Erythromycin │ │ │ │ │

│ │Gentamicin │ │ │ │ │

│ │Neomycin │ │ │ │ │

│ │Oxytetracyclin │ │ │ │ │

│ │Spiramycin │ │ │ │ │

│ │Streptomycin │ │ │ │ │

│ │Tetracyclines │ │ │ │ │

│ │Tilmicosin │ │ │ │ │

│ │Tylosin │ │ │ │ │

│ │Amoxycillin │ │ │ │ │

│ │Ampicillin │ │ │ │ │

│ │Benzylpenicillin, │peşte │fermă piscicolă │peşte │Protocol CHARM II │

│ │Penicillin G │ │ │ │ │

│ │Cefapirin sodium │ │ │ │ │

│ │Ceftiofur │ │ │ │ │

│ │Chlortetracyclin │ │ │ │ │

│ │Cloxacillin │ │ │ │ │

│ │Dicloxacillin │ │ │ │ │

│ │Erythromycin │ │ │ │ │

│ │Gentamicin │ │ │ │ │

│ │Neomycin │ │ │ │ │

│ │Oxacillin │ │ │ │ │

│ │Oxytetracyclin │ │ │ │ │

│ │Tetracyclines │ │ │ │ │

│ │Tilmicosin │ │ │ │ │

│ │Tylosin │ │ │ │ │

│ │Amoxycillin │ │ │ │ │

│ │Ampicillin │ │ │ │ │

│ │Benzylpenicillin, │Păsări │Abator │Ţesut muscular şi ţesut │Protocol CHARM II │

│ │Penicillin G │ │Ferma │hepatic │ │

│ │Cefquinom │ │PIF: Constanţa Nord, │ │ │

│ │Chlortetracyclin │ │Constanţa Sud, │ │ │

│ │Cloxacillin │ │Aeroportul Henry │ │ │

│ │Dicloxacillin │ │Coandă Bucureşti │ │ │

│ │Dihydrostreptomycin│ │ │ │ │

│ │Enrofloxacin │ │ │ │ │

│ │Erythromycin │ │ │ │ │

│ │Gentamicin │ │ │ │ │

│ │Neomycin │ │ │ │ │

│ │Oxytetracyclin │ │ │ │ │

│ │Spiramycin │ │ │ │ │

│ │Streptomycin │ │ │ │ │

│ │Tetracyclin │ │ │ │ │

│ │Tilmicosin │ │ │ │ │

│ │Tylosin │ │ │ │ │

│ │Amoxycillin │ │ │ │ │

│ │Ampicillin │ │ │ │ │

│B.1.b │Sulfacetamid │păsări(**) │Abator │Ţesut muscular, sau │Protocol CHARM II │

│Sulfamide │Sulfadiazine │ │PIF: Constanţa Nord, │ţesut hepatic, sau ţesut│Protocol LNR (HPLC-DAD) │

│ │Sulfadimethoxin │ │Constanţa Sud │renal │ │

│ │Sulfamethoxazol ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤

│ │Sulfaquinoxaline │Bovine │Ferma │lapte │Protocol CHARM II │

│ │Sulfathiazol │ │PIF: Constanţa Sud │ │Protocol LNR (HPLC-DAD) │

│ │Sulfamerazin ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤

│ │ │vânat de crescătorie │abator │Ţesut muscular, sau │Protocol CHARM II │

│ │ │ │ │ţesut hepatic, sau ţesut│Protocol LNR (HPLC-DAD) │

│ │ │ │ │renal │ │

│ │Sulfacetamid │albine │producător │miere │Protocol CHARM II │

│ │Sulfadiazine │ │ │ │Protocol LNR (HPLC) ref. │

│ │Sulfadimethoxin │ │ │ │ACC+019+V3.0 │

│ │Sulfamerazin │ │ │ │ │

│ │Sulfathiazol │ │ │ │ │

│ │Sulfaquinoxaline │ │ │ │ │

│ │Sulfamethoxazol │ │ │ │ │

│ │Sulfametazin │ │ │ │ │

│ │Sulfacetamid │Cabaline │abator │Ţesut muscular, sau │Protocol CHARM II │

│ │Sulfadiazine │ │ │ţesut hepatic, sau ţesut│Protocol LNR (HPLC-DAD) │

│ │Sulfadimethoxin │ │ │renal │ │

│ │Sulfaclorpirazina │ │ │ │ │

│ │Sulfamerazin │ │ │ │ │

│ │Sulfathiazol │ │ │ │ │

│ │Sulfaquinoxaline │ │ │ │ │

│ │Sulfamethoxazol │ │ │ │ │

│ │Sulfacetamid │Ovine, capre │ │Ţesut muscular, sau │Protocol CHARM II │

│ │Sulfadiazine │ │ │ţesut hepatic, sau ţesut│Protocol LNR (HPLC-DAD) │

│ │Sulfadimethoxin │ │ │renal │ │

│ │Sulfamethoxazol │ │ │ │ │

│ │Sulfaquinoxaline │ │ │ │ │

│ │Sulfathiazol │ │ │ │ │

│ │Sulfamerazin │ │ │ │ │

│ │Sulfacetamid │peşte │fermă piscicolă │peşte │Protocol CHARM II │

│ │Sulfadiazine │ │ │ │Protocol LNR (HPLC-DAD │

│ │Sulfadimethoxin │ │ │ │ │

│ │Sulfamethoxazol │ │ │ │ │

│ │Sulfaquinoxaline │ │ │ │ │

│ │Sulfathiazol │ │ │ │ │

│Analizele se efectuează: pentru Substanţe antimicrobiene la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor │

│B.2. Alte medicamente veterinare │

│B.2.a. │Ivermectin │Bovine - viţei │Abator │Ţesut muscular, sau │HPLC-FLU │

│Substanţe │Abamectin │ ───────────────┤PIF: Constanţa Nord, │ţesut hepatic, sau ţesut│ │

│Antihelmintice │Doramectin │ - tineret bovin│Constanţa Sud │renal │ │

│(2) │ │ ───────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │

│ │ │ - vaci │Abator │Ţesut muscular, sau │ │

│ │ │ │ │ţesut hepatic, sau ţesut│ │

│ │ │ │ │renal │ │

│ │ │ ├───────────────────────┼────────────────────────┤ │

│ │ │Vaci │Abator │Ţesut renal, sau ţesut │ │

│ │ │ │ │hepatic, sau ţesut │ │

│ │ │ │ │muscular │ │

│ │ │ovine │Abator │Ţesut hepatic, sau ţesut│ │

│ │ │ │ │muscular lapte │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │caprine │ │Ţesut hepatic, sau ţesut│ │

│ │ │ │ │muscular lapte │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │porcine │ │Ţesut hepatic, sau ţesut│ │

│ │ │ │ │muscular │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │cabaline │ │Ţesut hepatic, sau ţesut│ │

│ │ │ │ │muscular │ │

│ │ │vânat de crescătorie │fermă şi abator │Ţesut hepatic, sau ţesut│ │

│ │ │ │ │muscular │ │

│ │ │peşte de crescătorie │fermă piscicolă │peste │ │

│ │ │ │PIF Constanţa Sud │ │ │

│ │ │bovine, ovine, caprine│producător │lapte │ │

│ │ │Păsări │Ferma şi abator │muschi, ficat │ │

│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │

│B.2.b. │Salinomicin │Bovine - viţei │abator - animale tăiate│muşchi, ficat │Protocol LNR (UV+ Viz-CSS) │

│Coccidiostatice│Nicarbazin │ ───────────────┤ │ │ │

│(3) │Lasalocid │ - tineret bovin│ │ │ref. IONO 96/01/AOAC │

│ │ │ ───────────────┤ │ │ │

│ │ │ - vaci │ │ │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ovine │ │muşchi, ficat │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │caprine │ │muşchi, ficat │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │porcine │ │muşchi, ficat │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │cabaline │ │muşchi, ficat │ │

│ │ │păsări(**) │fermă şi abator │muschi, ficat │ │

│ │ │vânat de crescătorie │fermă şi abator │muşchi, ficat │ │

│ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │

│ │Monenzin │păsări │producător │ouă │ │

│ │Salinomicin │ │ │ │ │

│ │Nicarbazin │ │ │ │ │

│ │Lasalocid │ │ │ │ │

│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │

│B.2.c. │Cypermetrin │Bovine - viţei │abator - animale tăiate│muşchi, ficat, rinichi │SR-EN 1528/1-4-2004 (GC-ECD) │

│Carbamaţi şi │Deltametrin │ ───────────────┤ │ │Protocol LNR (GC-ECD) │

│Piretroide (4) │Permetrin │ - tineret bovin│ │ │ │

│ │ │ ───────────────┤ │ │ │

│ │ │ - vaci │ │ │ │

│ │ │vaci │ferma │lapte │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ovine │ │muşchi, ficat, rinichi │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │caprine │ │muşchi, ficat, rinichi │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │porcine │ │muşchi, ficat, rinichi │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │cabaline │ │muşchi, ficat, rinichi │ │

│ │ │păsări(**) │abator │muschi, ficat │ │

│ │ │albine │producător │miere │ │

│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │

│B.2.d. │Azaperon │porcine │abator - animale tăiate│rinichi, ficat, muschi │Protocol ELISA │

│Tranchilizante │Propriomilpromazina├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│şi │Acepromazina │Bovine - viţei │ │muşchi, ficat, rinichi │ │

│Beta-blocante │ │ ───────────────┤ │ │ │

│ │ │ - tineret bovin│ │ │ │

│ │ │ ───────────────┤ │ │ │

│ │ │ - vaci │ │ │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ovine │ │muşchi, ficat, rinichi │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │caprine │ │muşchi, ficat, rinichi │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │cabaline │ │muşchi, ficat, rinichi │ │

│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │

│B.2.e. │ │Bovine - viţei │abator - animale tăiate│muşchi, ficat, rinichi │Protocol LNR (GC-ECD) ref. │

│Agenţi │Metamizol (3) │ ───────────────┤ │ │VAL 031 1998 SIRA │

│antiinflamatori│Fenil butazona (3) │ - tineret bovin│ │ │ │

│Nesteroidici │Oxifenbutazona │ ───────────────┤ │ │ │

│ │ │ - vaci │ │ │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ovine │ │ficat, rinichi, muschi │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │caprine │ │ficat, rinichi, muschi │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │porcine │ │ficat, rinichi, muschi │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │cabaline │ │ficat, rinichi, muschi │ │

│ │ │păsări(**) │abator │ficat, muschi │ │

│ │ │vânat de crescătorie │fermă şi abator │ficat, rinichi │ │

│ │ │bovine │producător │lapte │ │

│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │

│B.2.f. │Amitraz │albine │producător │miere │Protocol LNR (GC-ECD) ref. │

│Alte substanţe │(formamidina) │ │ │ │VAL 031 1998 SIRA │

│farmacologice ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │

│ │Dexametazona (3) │Bovine - viţei │abator │urină │ │

│ │ │ ───────────────┤ │ │ │

│ │ │ - tineret bovin│ │ │ │

│ │ │ ───────────────┤ │ │ │

│ │ │ - vaci │ │ │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │Ovine, caprine │ │urină │ │

│ │ │porcine │abator - animale tăiate│urină │ │

│ │ │cabaline │abator - animale tăiate│urină │ │

│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │

│B.3. Alte substanţe şi contaminanţi din mediul înconjurător │

│B.3.a. │PCB suma │Bovine - viţei │Abator │ţesut gras │SR-EN1528/1-4/2004 │

│Pesticide │Aldrin │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ AOAC-970.52 │

│organoclorurate│DDT: Suma DDT, DDE,│ - tineret bovin│ │ţesut gras │ │

│şi PCB (***) │DDD │ ───────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │Dieldrin │ - vaci │ │ţesut gras │ │

│ │Endrin ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │HCH-Alpha │ovine │ │ţesut gras │ │

│ │HCH-Beta ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │HCH-Gamma (lindan) │caprine │ │ţesut gras │ │

│ │Heptachlor ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │porcine │ │ţesut gras │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │cabaline │ │ţesut gras │ │

│ │ │păsări(**) │Abator ferma │ţesut gras │ │

│ │ │albine │producător │miere │ │

│ │PCB suma │bovine, ovine, caprine│producător │lapte │SR-EN1528/1-4/2004 │

│ │Aldrin │ │ │ │AOAC-970.52 │

│ │DDT: Suma DDT, DDE,│ │ │ │ │

│ │DDD │ │ │ │ │

│ │Dieldrin │ │ │ │ │

│ │Endrin │ │ │ │ │

│ │HCH-Alpha │ │ │ │ │

│ │HCH-Beta │ │ │ │ │

│ │Heptachlor │ │ │ │ │

│ │PCB suma │păsări │producător │ouă │SR-EN1528/1-4/2004 │

│ │Aldrin ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤AOAC-970.52 │

│ │DDT: Suma DDT, DDE,│peşte │fermă piscicolă │peşte │ │

│ │DDD ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │

│ │Dieldrin │vânat de crescătorie │fermă şi abator │ţesut gras (carcasa) │ │

│ │Endrin ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │

│ │HCH-Alpha │vânat salbatic │depozit │ţesut gras (carcasa) │ │

│ │HCH-Beta ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤ │

│ │HCH-Gamma (lindan) │albine │producător │Miere │ │

│ │Heptachlor │ │PIF: Albiţa, Halmeu, │ │ │

│ │ │ │Sculeni, Siret │ │ │

│ │ ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤

│ │ │toate speciile │fermă de creştere │furaje │În cazul efectuării unei │

│ │ │ │ │ │anchete ca urmare a │

│ │ │ │ │ │înregistrării unor rezultate │

│ │ │ │ │ │pozitive la animalele din │

│ │ │ │ │ │exploataţia respectiva │

│ │ │toate speciile │fermă de creştere │apă │În cazul efectuării unei │

│ │ │ │ │ │anchete ca urmare a │

│ │ │ │ │ │înregistrării unor rezultate │

│ │ │ │ │ │pozitive la animalele din │

│ │ │ │ │ │exploataţia respectiva │

│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor │

│B.3.b. │Parathion │Bovine - viţei │abator │ţesut gras, ficat │SR-EN 1528/1-4/2004 │

│Pesticide │Parathion-Methyl │ ───────────────┤ │ │AOAC-970.52 │

│organo- │Phorate │ - tineret bovin│ │ │ │

│fosforice │Ethion │ ───────────────┤ │ │ │

│ │Malathion │ - vaci │ │ │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ovine │ │ţesut gras │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │caprine │ │ţesut gras │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │porcine │ │ţesut gras, ficat │ │

│ │ ├──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │ │cabaline │ │ţesut gras, ficat │ │

│ │ │păsări │abator │Ţesut gras │ │

│ │Parathion │bovine, ovine, caprine│producător │lapte │SR-EN 1528/1-4/2004 │

│ │Parathion-Methyl │ │ │ │AOAC-970.52 │

│ │Phorate │ │ │ │ │

│ │Diazinon │ │ │ │ │

│ │Ethion │ │ │ │ │

│ │Malathion │ │ │ │ │

│ │Parathion │toate speciile │fermă de creştere │furaje │În cazul efectuării unei │

│ │Parathion-Methyl │ │ │ │anchete ca urmare a │

│ │Phorate │ │ │ │înregistrării unor rezultate │

│ │Coumaphos │ │ │ │pozitive la animalele din │

│ │Diazinon │ │ │ │exploataţia respectiva │

│ │Ethion ├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤

│ │Malathion │toate speciile │fermă de creştere │apă │În cazul efectuării unei │

│ │ │ │ │ │anchete ca urmare a │

│ │ │ │ │ │înregistrării unor rezultate │

│ │ │ │ │ │pozitive la animalele din │

│ │ │ │ │ │exploataţia respectiva │

│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │

│B.3.c. │Pb, Cd │Bovine - viţei │abator │muşchi, ficat, rinichi │SR-EN 1482/2003 │

│Metale grele │ │ ───────────────┤ │ │SR-EN 1483/2003 │

│(***) │ │ - tineret bovin│ │ │ │

│ │ │ ───────────────┤ │ │ │

│ │ │ - vaci │ │ │ │

│ ├───────────────────┼──────────────────────┤ ├────────────────────────┤ │

│ │Pb, Cd │ovine │ │muşchi, ficat, rinichi │ │

│ │Pb, Cd │caprine │ │muşchi, ficat, rinichi │ │

│ │Pb, Cd, │porcine │ │muşchi, ficat, rinichi │ │

│ │Pb, Cd │cabaline │ │muşchi, ficat, rinichi │ │

│ │Pb, Cd │păsări(**) │abator │muşchi, ficat │ │

│ │Pb │bovine, ovine, caprine│producător │lapte │ │

│ │Pb, Cd, Hg │peşte │fermă piscicolă │peşte │SR-EN 1482/2003 │

│ │ │ │PIF: Constanţa Nord, │ │SR-EN 1484/2003 │

│ │ │ │Constanţa Sud, Albiţa, │ │ │

│ │ │ │Moraviţa, Aeroportul │ │ │

│ │ │ │Henry Coandă Bucureşti,│ │ │

│ │ │ │Sculeni, Siret │ │ │

│ │Pb, Cd, Hg, │albine │producător │miere │ │

│ │Pb, Cd, Hg │vânat de crescătorie │fermă şi abator │Ficat, Muşchi, rinichi │ │

│ │Pb, Cd, Hg, │vânat salbatic │depozit │Muşchi, ficat, rinichi │ │

│ │Pb, Cd, Hg, │Cu toate speciile │fermă de creştere │furaje │SR EN - 1482/2003 │

│ │Cu │toate speciile │fermă de creştere │apă │SR EN - 1482/2003 │

│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │

│B.3.d. │Aflatoxin B1 │Bovine │abator - animale tăiate│bila, ficat, │HPLC │

│Micotoxine │Ochratoxin A │ │ │urină │Protocol ELISA │

│ │Zearalenona │ │ │ │ │

│ │(Micotoxina F) (4) │ │ │ │ │

│ │Aflatoxin B1 │ovine │ │bila, ficat, urină │ │

│ │Ochratoxin A │ │ │ │ │

│ │Zearalenona │ │ │ │ │

│ │(Micotoxina F) │ │ │ │ │

│ │Aflatoxin B1 │caprine │Abator │bila, ficat, urină │ │

│ │Ochratoxin A │ │ferma │ │ │

│ │Zearalenona │ │ │ │ │

│ │(Micotoxina F) │ │ │ │ │

│ │Aflatoxin B1 │porcine │ │bila, ficat, urină │ │

│ │Ochratoxin A │ │ │ │ │

│ │Zearalenona │ │ │ │ │

│ │(Micotoxina F) │ │ │ │ │

│ │Aflatoxin B1 │cabaline │ │bila, ficat, urină │ │

│ │Ochratoxin A │ │ │ │ │

│ │Zearalenona │ │ │ │ │

│ │(Micotoxina F) │ │ │ │ │

│ │Aflatoxin B1 │păsări(**) │abator │Ficat, bila │ │

│ │Ochratoxin A │ │ │ │ │

│ │Zearalenona │ │ │ │ │

│ │(Micotoxina F) │ │ │ │ │

│ │Aflatoxina M1 │bovine, ovine, caprine│Producător │lapte │ │

│ │ │ │PIF: Albiţa, Constanţa │ │ │

│ │ │ │Nord, Constanţa Sud │ │ │

│ │Aflatoxina B1, M1 │peşte crescătorie │fermă piscicolă │peste │ │

│ │şi Ochratoxina A │ │ │ │ │

│ │Aflatoxina B1 │albine │producător │miere │ │

│ │Aflatoxin B1 │toate speciile │fermă de creştere │furaje │ │

│ │Aflatoxin B2 │ │ │ │ │

│ │Ochratoxin A │ │ │ │ │

│ │Zearalenona │ │ │ │ │

│ │(Micotoxina F) │ │ │ │ │

│ │DON │ │ │ │ │

│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │

│B.3.e │Malachite green │peşte │fermă piscicolă │peşte │HPLC │

│Coloranţi │Leuco malachite │ │PIF: Constanţa Sud │ │ │

│ │green │ │ │ │ │

│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

(*) Numărul minim de probe recoltate se calculează în funcţie de numărul de animale tăiate sau producţiile obţinute în anul precedent, dar nu va fi mai mic de 1 probă/ trimestru pentru fiecare specie în parte.

(**) Pentru păsări, iepuri şi vânat de crescătorie o parte din probe (aprox. 40%) vor fi recoltate direct din fermele de producţie - recoltarea se va face de către medicul veterinar oficial, de la animale sacrificate în scop de diagnostic.

(***) Pentru contaminanţi (pesticide organoclorurate şi metale grele) la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise (la anumite specii sau produse) se impune ca în zonele în cauză intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare.

Observaţie: Substanţele analizate, frecvenţa de recoltare, expedierea către laborator şi examinarea probelor se face în conformitate cu prevederile legale.

(1)Matricea sânge va fi prelucrată în vederea efectuării analizelor, în funcţie de indicaţiile transmise de laboratorul zonal, respectiv plasmă sau ser sanguin.

(2)Substanţele analizate din cadrul grupei vor fi indicate de medicul veterinar oficial în funcţie de informaţiile deţinute referitoare la tratamentele aplicate (3) Matricile vor fi selectate de medicul veterinar oficial astfel încât pe parcursul întregului an să fie testate toate, respectându-se principiul de recoltare: un animal - o matrice - o grupă de substanţe - o substanţă.

(4)Probele depistate pozitive pentru zeranol sau zearalenona vor fi testate pentru ambele substanţe pentru a face distinctia între tratamentul ilegal cu zeranol şi contaminarea cu micotoxina zearalenona având în vedere posibilitatea producerii unor reacţii încrucişate.

Menţiuni

a)Până la finalizarea implementării metodelor de confirmare în cazul probelor pozitive recoltate în cadrul Programului strategic, acestea se vor trimite la un laborator naţional de referinţă din ţările UE, cheltuielile fiind suportate de DSVSA judeţene sau IISPV.

b)Probele pozitive rezultate în urma recoltării din activităţile de import, export şi autocontrol, se vor trimite la un laborator naţional de referinţă, prin grija autorităţii veterinare competente, cheltuielile fiind suportate de către proprietarul produsului analizat.

c)Pe lângă metodele de analiza menţionate în acest document se pot utiliza şi alte metode alternative standardizate precum şi metode preluate din publicaţii ştiinţifice de specialitate dezvoltate şi implementate în cadrul laboratorului

Secţiunea 12Determinarea nivelurilor de contaminare radioactivă

A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A FURAJELOR

(radioactivitate cumulată de 137Cs şi 134Cs)

Nr. crt.	Produsele care se controlează	Natura probei	Frecvenţa recoltării probelor şi examinării
1.	Materii prime şi produse de origine animală	1. Ţesuturi comestibile, lapte materie prima, produse lactate, miere, produse finite de origine animală, ingrediente; 2. Spectrometrie gama de joasă rezoluţie cu detector de NaI (STAS 12327/1985); 3. Spectrometrie gama de înaltă rezoluţie cu detector de Ge hiperpur (SR ISO 10703:2001)	O dată pe trimestru la unităţile producă- toare
2.	Furaje	1. Nutreţuri fibroase, suculente, grosiere, făinuri proteice, premixuri, materii prime şi nutreţuri combinate; 2. Spectrometrie gama de joasă rezoluţie cu detector de NaI (STAS 12327/1985); 3. Spectrometrie gama de înaltă rezoluţie cu detector de Ge hiperpur (SR ISO 10703:2001).	O dată pe semestru în ferme şi fabrici de nutreţuri combina- te.
3.	Apă	1. Apa din unităţile de industrie alimentară; 2. Apa utilizată în fermele de creştere a animalelor; 3. Spectrometrie gama de joasă rezoluţie cu detector de NaI (STAS 12327/1985); 4. Spectrometrie gama de înaltă rezoluţie cu detector de Ge hiperpur (SR ISO 10703:2001).	O dată pe an din unităţi de industrie alimentară O dată pe an din fermele de creştere

Capitolul IIISupravegherea sanitară veterinară a unităţilor care produc, depozitează

ŞI COMERCIALIZEAZĂ PRODUSE MEDICINALE DE UZ VETERINAR

┌────┬─────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ │ │ CONDUITA DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL │

│ │ ├──────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Nr. │ UNITĂŢILE │ PRIN INSPECŢIE │ PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR │

│crt.│ ├──────────────────────┼──────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┤

│ │ │ Frecvenţa/ │ Natura probei │ Frecvenţa recoltării probelor pentru │ Responsabilitate │

│ │ │ Responsabilitate │ │ examene de laborator │ │

├────┼─────────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │

│ 1. │ UNITĂŢI PENTRU │Pe toată perioada de │Produse biologice │1. De la toate seriile de producţie vaccinuri │ICPBMV │

│ │ PRODUCEREA, │activitate/Direcţia de│de uz veterinar │contra pseudopestei aviare, vaccinuri contra │ │

│ │ AMBALAREA, │control şi coordonare │(1) │pestei porcine clasice, vaccinuri contra rabiei, │ │

│ │ DIVIZAREA ŞI │a activităţii │ │vaccinuri contra antraxului, tuberculină conform │ │

│ │ CONDIŢIONAREA │farmaceutice │ │art. 86 din Norma sanitară veterinară privind │ │

│ │ PRODUSELOR │veterinare din cadrul │ │Codul produselor medicinale veterinare aprobată │ │

│ │ MEDICINALE │ANSVSA, ICPBMV │ │prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 187/2007 │ │

│ │ VETERINARE - │ │ │pentru aprobarea Normei sanitare veterinare │ │

│ │PRODUSE BIOLOGICE│ │ │privind Codul produselor medicinale veterinare, │ │

│ │ DE UZ VETERINAR │ │ │publicat în Monitorul Oficial al României, Partea │ │

│ │ │ │ │I, nr. 804 din data de 26 noiembrie 2007. │ │

│ │ │ │ │2. Pentru celelalte produse biologice de uz │ │

│ │ │ │ │veterinar - o dată pe an câte o serie din fiecare │ │

│ │ │ │ │sortiment şi formă de ambalare şi după caz: │ │

│ │ │ │ │a) în toate situaţiile în care se înregistrează │ │

│ │ │ │ │reacţii postvaccinale sau se suspicionează lipsa │ │

│ │ │ │ │de eficacitate; │ │

│ │ │ │ │b) când se constată modificări organoleptice; │ │

│ │ │ │ │c) când se constată deficienţe privind condiţiile │ │

│ │ │ │ │de conservare, depozitare. │ │

│ 2. │ IMPORTATORI │Pe toată perioada de │Produse biologice │De la toate seriile de vaccinuri contra │1) ICPBMV │

│ │ PRODUSE │activitate/Direcţia de│de uz veterinar │pseudopestei aviare, vaccinuri contra pestei │2) medicii veterinari│

│ │ BIOLOGICE DE UZ │control şi coordonare │(2) │porcine clasice, vaccinuri contra rabiei, │oficiali din cadrul │

│ │ VETERINAR │a activităţii │ │vaccinuri contra antraxului, tuberculină, care vor│DSVSA, conform │

│ │ DIN ŢĂRI TERŢE │farmaceutice │ │fi comercializate pe teritoriul României conform │normativelor prevăzu-│

│ │ │veterinare din cadrul │ │art. 86 din Norma sanitară veterinară privind │te în Farmacopeea │

│ │ │ANSVSA, │ │Codul produselor medicinale veterinare aprobată │Româna şi │

│ │ │DSVSA │ │prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 187/2007 şi │STAS 6085-86. │

│ │ │ │ │de la toate produsele biologice de uz veterinar, │ │

│ │ │ │ │după caz: │ │

│ │ │ │ │a) în toate situaţiile în care se înregistrează │ │

│ │ │ │ │reacţii postvaccinale/postterapeutice sau se │ │

│ │ │ │ │suspicionează lipsa de eficacitate; │ │

│ │ │ │ │b) când se constată modificări organoleptice; │ │

│ │ │ │ │c) când se constată deficienţe privind condiţiile │ │

│ │ │ │ │de conservare, depozitare. │ │

│ 3. │ UNITĂŢI PENTRU │Pe toată perioada de │Produse finite │O dată pe an câte o serie din fiecare sortiment şi│1) ICPBMV │

│ │ PRODUCEREA, │activitate/Direcţia de│şi materii prime │formă de ambalare şi după caz: │2) medicii veterinari│

│ │ AMBALAREA, │control şi coordonare │(1). │a) în toate situaţiile în care se înregistrează │oficiali din cadrul │

│ │ DIVIZAREA ŞI │a activităţii │ │reacţii postterapeutice sau se suspicionează lipsa│DSVSA, conform │

│ │ CONDIŢIONAREA │farmaceutice │ │de eficacitate; │normativelor prevă- │

│ │ PRODUSELOR │veterinare din cadrul │ │b) când se constată modificări organoleptice; │Română zute în │

│ │ MEDICINALE │ANSVSA, │ │c) când se constată deficienţe privind condiţiile │Farmacopeea şi │

│ │ VETERINARE │ICPBMV │ │de conservare, depozitare. │STAS 6085-86. │

│ │ │ │ │ │SR ISO 8213: 1996 │

│ 4. │ DEPOZITE DE │Pe toată perioada de │Produse medicinale│După caz: │1) ICPBMV │

│ │ PRODUSE │activitate Direcţia de│de uz veterinar │a) în toate situaţiile în care se înregistrează │2) medicii veterinari│

│ │ MEDICINALE │control şi coordonare │(2). │reacţii postterapeutice sau se suspicionează lipsa│oficiali din cadrul │

│ │ VETERINARE │a activităţii │ │de eficacitate; │DSVSA, conform │

│ │ │farmaceutice │ │b) când se constată modificări organoleptice; │normativelor prevă- │

│ │ │veterinare din cadrul │ │c) când se constată deficienţe privind condiţiile │zute în Farmacopeea │

│ │ │ANSVSA/DSVSA │ │de conservare, depozitare. │Română şi │

│ │ │ │ │ │STAS 6085-86. │

│ 5. │ FARMACII ŞI │Pe toată perioada de │Produse medicinale│După caz: │1) ICPBMV │

│ │ PUNCTE │activitate Direcţia de│de uz veterinar │a) în toate situaţiile în care se înregistrează │2) medicii veterinari│

│ │ FARMACEUTICE │control şi coordonare │(2). │reacţii postterapeutice sau se suspicionează lipsa│oficiali din cadrul │

│ │ VETERINARE │a activităţii │ │de eficacitate; │DSVSA,conform │

│ │ │farmaceutice │ │b) când se constată modificări organoleptice; │normativelor prevă- │

│ │ │veterinare din cadrul │ │c) când se constată deficienţe privind condiţiile │zute în Farmacopeea │

│ │ │ANSVSA/DSVSA │ │de conservare, depozitare. │Română şi │

│ │ │ │ │ │STAS 6085-86. │

└────┴─────────────────┴──────────────────────┴──────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────┘

(1)- Numărul de flacoane de produse biologice/probă, reagenţi de diagnostic/probă şi cantitatea de produse medicinale veterinare/probă vor fi stabilite de către ICPBMV; costurile analizelor vor fi suportate de producător. (2) - Numărul de flacoane de produse biologice/probă, reagenţi de diagnostic/probă, cantitatea de produse medicinale veterinare/probă vor fi stabilite de către ICPBMV; costurile analizelor vor fi suportate de către persoana juridică responsabilă, după caz de către importatori, depozite, farmacii veterinare, puncte farmaceutice veterinare.

Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.

Textul actului · 5 articole

Articolul 1

Articolul 2

Articolul 3

Articolul 4

Articolul 5

Anexa

Capitolul ISupravegherea, profilaxia şi controlul bolilor la animale

Secţiunea 1Supravegherea, profilaxia şi controlul bolilor majore

Secţiunea 2Supravegherea, profilaxia şi controlul bolilor tumorale

Secţiunea 3Supravegherea, profilaxia şi controlul bolilor în funcţie de antecedentele epizootice

Secţiunea 4Supravegherea, profilaxia şi controlul bolilor transmisibile de la animale la om (zoonoze)

Secţiunea 5Supravegherea, profilaxia şi controlul tulburărilor genetice la animale

Secţiunea 6Acţiuni de protecţie ecologică

Secţiunea 7Acţiuni generale de medicină veterinară preventivă, de protecţie şi bunăstarea animalelor şi protecţia mediului

Secţiunea 8Supraveghere toxicologică

Secţiunea 9Acţiuni profilactice obligatorii pentru unele boli la animale

Secţiunea 10Activităţi de elaborare, omologare, evaluare, pregătire profesională, analiză, monitorizare în domeniul sanitar - veterinar

Capitolul IIExpertiza sanitară veterinară a alimentelor de origine animală şi a furajelor

Secţiunea 1Depistarea principalelor zoonoze

Secţiunea 2Controlul oficial în unităţile autorizate sanitar - veterinar

Secţiunea 3Controlul oficial în unităţile înregistrate sanitar - veterinar

Secţiunea 4Expertiza sanitară veterinară a alimentelor de origine animală prin examene de laborator obligatorii

Secţiunea 5Determinări rapide efectuate pe autolaborator în zonele de interes turistic sau alte programe de supraveghere de necesitate dispuse de ansvsa

Secţiunea 6Supravegherea prin examene de laborator a altor produse care intră în compoziţia sau vin în contact cu materiile prime şi produsele de origine animală

Secţiunea 7Examene de laborator pentru stabilirea eficienţei operaţiunilor de igienizare5

Secţiunea 8Controlul eficienţei operaţiunilor de dezinfecţie şi deratizare

Secţiunea 9Expertiza sanitară - veterinară a furajelor

Secţiunea 10Reţete furajere la care se determină prezenţa coccidiostaticelor în programul de supraveghere

Secţiunea 12DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A FURAJELOR (RADIOACTIVITATE CUMULATĂ DE 137 Cs şi 134 Cs)

Capitolul IIISupravegherea sanitară veterinară a unităţilor care produc, depozitează şi comercializează produse medicinale de uz veterinar

Capitolul ISUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALESecţiunea 1 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR MAJORE

Secţiunea 2Supravegherea, profilaxia şi controlul bolilor tumorale

Secţiunea 3Supravegherea, profilaxia şi controlul bolilor în funcţie de antecedentele epizootice

Secţiunea 4SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR TRANSMISIBILE DE LA ANIMALE LA OM (zoonoze)

Secţiunea 5Supravegherea, profilaxia şi controlul tulburărilor genetice la animale

Secţiunea 6Acţiuni de protecţie ecologică

Secţiunea 7Acţiuni generale de medicină veterinară preventivă, de protecţia şi bunăstarea animalelor şi protecţia mediului

Secţiunea 8Supraveghere toxicologică

Secţiunea 9Acţiuni profilactice obligatorii pentru unele boli la animale

Secţiunea 10Activităţi de elaborare, omologare, evaluare, pregătire profesională, analiză, monitorizare, în domeniul sanitar veterinar

Capitolul IIEXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A FURAJELORSecţiunea I DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE

Secţiunea 3Controlul oficial în unităţile înregistrate sanitar-veterinar

Secţiunea 4Expertiza sanitară veterinară a alimentelor de origine animală

Secţiunea 5Determinări rapide efectuate pe autolaborator

Secţiunea 6Supravegherea prin examene de laborator a altor produse

Secţiunea 7Examene de laborator pentru stabilirea eficienţei

Secţiunea 9Expertiza sanitară veterinară a furajelor

Secţiunea 10Reţete furajere la care se determina prezenţa coccidiostaticelor

Secţiunea 12Determinarea nivelurilor de contaminare radioactivă

Capitolul IIISupravegherea sanitară veterinară a unităţilor care produc, depozitează