Decret nr. 207 din 12 iulie 1977

EXPUNERE DE MOTIVE

Pe baza prevederilor programului de măsuri pentru aplicarea hotărîrilor Congresului al XI-lea al partidului şi ale Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, a fost emis alăturatul decret al Consiliului de Stat prin care se reglementează într-o conceptie noua, unitară, problemele referitoare la structura, organizarea şi conţinutul învăţămîntului liceal, în strinsa legătură cu dezvoltarea economico-socială a tarii, cu progresul ştiinţei şi culturii.

Potrivit prevederilor acestui decret, învăţămîntul liceal se organizează ca învăţămînt de zi şi seral, pe tipuri, profiluri şi specializări, durata studiilor fiind de 4 ani la cursurile de zi şi de 5 ani la cursurile serale, şi se desfăşoară pe doua trepte, cu excepţia celui pedagogic şi de coregrafie.

Absolvenţii învăţămîntului liceal, indiferent de tipul şi profilul liceului, au dreptul sa participe la concursul de admitere în orice instituţie de învăţămînt superior.

Pentru a se asigura însuşirea temeinica a meseriei, se introduce stagiul de practicant după terminarea fiecărei trepte de liceu, după cum urmează:

a)absolvenţii primei trepte, care nu continua studiile în treapta a II-a sau în şcoala profesională, vor efectua un stagiu de 6-12 luni;

b)absolvenţii treptei a II-a, care nu continua studiile în învăţămîntul superior, vor efectua un stagiu de 6-18 luni.

Pe toată durata stagiului, practicantii au calitatea de persoane încadrate în munca, fiind retribuiţi din fondurile de producţie ca muncitori în formare.

Înscrierea în clasa a IX-a se face, în general, fără concurs, în funcţie de nevoile de calificare a forţei de muncă şi de opţiunea şi aptitudinile elevilor. În cazul în care numărul candidaţilor depăşeşte numărul locurilor planificate, înscrierea se face pe baza unor probe de verificare.

La absolvirea clasei a X-a, elevii primesc certificat de absolvire a învăţămîntului obligatoriu de 10 ani, care le da dreptul sa continue studiile în treapta a II-a, să se înscrie la învăţămîntul profesional sau să se încadreze în producţie, ca practicanti.

Admiterea în treapta a II-a la învăţămîntul liceal de zi se face prin concurs.

Studiile liceale se încheie prin examenul de bacalaureat, care include şi o lucrare practica în meseria în care s-a efectuat pregătirea.

Noua organizare şi funcţionare a învăţămîntului liceal urmează să se aplice din anul şcolar 1977/1978, începînd cu clasa a IX-a.

Elevii din clasele a X-XII-a, proveniţi de la liceele care îşi schimba profilul, vor studia pe baza unor planuri de învăţămînt de tranzitie, corespunzătoare noului profil, iar cei din clasa a XIII-a după planurile de învăţămînt de lichidare, urmînd ca în anul şcolar 1977/1978 sa încheie studiile elevii din clasele a XII-a şi a XIII-a.

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

Învăţămîntul liceal, parte integrantă a sistemului de învăţămînt din Republica Socialistă România, se realizează în concordanta cu direcţiile de dezvoltare stabilite de Programul Partidului Comunist Roman, cu cerinţele de pregătire a cadrelor necesare diferitelor domenii ale activităţii economice şi social-culturale.

Învăţămîntul liceal asigura pregătirea tinerilor pentru munca şi viaţa, educarea lor în spiritul dragostei faţă de patria socialistă, faţă de idealurile de pace şi progres social, contribuie la ridicarea nivelului de cultura al întregului popor.

Articolul 2

Dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămîntului liceal se infaptuiesc în strinsa legătură cu producţia, cu progresul ştiinţei şi culturii.

Învăţămîntul liceal asigura tinerilor pregătirea de specialitate şi calificare într-o meserie - la absolvirea şcolii sau după efectuarea unui stagiu de practicant - pentru a putea lucra în domeniile industrial, agricol, economic, sanitar, pedagogic, cultural, artistic sau în alte domenii ale activităţii sociale, precum şi cunoştinţele necesare continuării studiilor în învăţămîntul superior.

Articolul 3

Liceele se organizează potrivit nevoilor de pregătire a forţei de muncă, de către ministerele economice, alte organe centrale ale administraţiei de stat, precum şi de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Articolul 4

Învăţămîntul liceal se organizează unitar, sub conducerea, îndrumarea şi controlul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, în colaborare cu ministerele economice şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, care organizează licee, precum şi cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.

Articolul 5

Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu ministerele economice şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat care organizează licee, precum şi cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, vor asigura cadrele calificate necesare desfăşurării procesului instructiv-educativ, precum şi dotarea şi funcţionarea corespunzătoare a atelierelor, laboratoarelor şi a cabinetelor şcolare.

Articolul 6

Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului colaborează cu Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Generală a Sindicatelor din România în organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ, a pregătirii profesionale şi educării civice şi morale a elevilor.

Unităţile de învăţămînt liceal colaborează cu organizaţiile de tineret, de sindicat şi cu familia, asigurindu-se concursul acestora în educarea tineretului pentru viaţa şi munca.

Articolul 7

Învăţămîntul liceal în Republica Socialistă România este învăţămînt de stat.

Cetăţenii Republicii Socialiste România au dreptul la învăţătura, fără deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie. Accesul în învăţămîntul liceal este asigurat fiecăruia, potrivit dorintei şi aptitudinilor proprii, precum şi cerinţelor pregătirii forţei de muncă pentru diferitele domenii de activitate ale societăţii noastre socialiste.

Învăţămîntul liceal este gratuit.

Articolul 8

Învăţămîntul liceal se desfăşoară în limba română, iar pentru naţionalitatile conlocuitoare, şi în limba proprie.

Articolul 9

Absolvenţii învăţămîntului liceal, indiferent de tipul şi profilul liceului, au dreptul sa participe, potrivit legii, la concursul de admitere în oricare instituţie de învăţămînt superior.

Articolul 10

În Republica Socialistă România statul asigura absolvenţilor învăţămîntului obligatoriu de 10 ani şi absolvenţilor de liceu, care nu continua studiile, locuri de muncă - potrivit calificării obţinute în şcoala sau după efectuarea stagiului de practicant - în condiţiile stabilite de lege.

Articolul 11

Învăţămîntul liceal se organizează ca învăţămînt de zi şi seral. Durata învăţămîntului de zi este de 4 ani, iar învăţămîntul seral este de 5 ani.

Capitolul 2Organizarea învăţămîntului liceal

Articolul 12

Învăţămîntul liceal se organizează pe tipuri şi profiluri, stabilite în funcţie de necesităţile de pregătire a forţei de muncă, potrivit planului de dezvoltare economico-socială a tarii.

Articolul 13

Pregătirea elevilor se realizează prin următoarele tipuri şi profiluri de licee:

a)licee agroindustriale, cu profilurile: mecanică, electrotehnica, mine-petrol-geologie, metalurgie, chimie, construcţii, materiale de construcţii, prelucrarea lemnului, industrie alimentara, industrie uşoară, poligrafie, marina;

b)licee agroindustriale şi silvice, cu profilurile: agricol, mecanică agricolă, silvicultura şi exploatări forestiere;

c)licee economice şi de drept administrativ, cu profilurile: economic de contabilitate şi comerţ, drept administrativ, alimentaţie publică;

d)licee sanitare, cu profil sanitar;

e)licee de matematica-fizica, matematica-mecanică, matematica-electrotehnica, matematica-electronică, matematica-informatica, fizica-electrotehnica;

f)licee de ştiinţe ale naturii, cu profilurile: biologie-chimie, fizica-chimie, geologie-geografie;

g)licee pedagogice, cu profil pedagogic;

h)licee de filologie-istorie, cu profilurile: filologie-istorie, istorie-geografie;

i)licee de arta, cu profilurile: muzica, arte plastice şi decoratiuni, coregrafie.

Liceele vor fi organizate, de regula, cu mai multe profiluri, în funcţie de cerinţele de pregătire a forţei de muncă şi de numărul elevilor.

În judeţele în care trăieşte şi populaţie aparţinînd naţionalitatilor conlocuitoare se organizează licee, clase sau grupe de elevi cu predare în limba naţionalităţii respective.

În cadrul tuturor tipurilor de licee pot funcţiona clase cu program de educaţie fizica.

Articolul 14

Învăţămîntul liceal se organizează în trepte - treapta I: clasele IX-X şi treapta a II-a: clasele XI-XII pentru învăţămîntul de zi şi clasele XI-XIII pentru invatamntul seral.

Treapta I de liceu face parte integrantă din învăţămîntul obligatoriu de 10 ani.

La profilul pedagogic şi profilul coregrafie, învăţămîntul liceal nu se organizează în trepte.

Articolul 15

Nomenclatorul tipurilor şi profilurilor liceelor, precum şi al meseriilor în care se pregătesc elevii prin treapta I şi treapta a II-a de liceu, este cel prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul decret.

Reţeaua liceelor şi planul anual de şcolarizare se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, pe baza consultării ministerelor economice şi a celorlalte organe centrale şi locale ale administratei de stat, care organizează licee, şi cu acordul Comitetelor de Stat al Planificarii şi Ministerului Muncii.

Pentru planul anual de şcolarizare este necesar şi acordul Ministerului Finanţelor.

Repartizarea planului anual de şcolarizare pe tipuri şi profiluri de licee, precum şi pe meserii, pentru fiecare liceu, se face de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, cu acordul Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Muncii, la propunerea ministerelor economice, a celorlalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat care organizează licee.

Articolul 16

Liceele se organizeza şi funcţionează împreună cu şcoli profesionale, şcoli de maiştri, constituind grupuri şcolare cu o singura conducere şi administraţie. Ele pot funcţiona şi împreună cu şcoli generale sau ca unităţi de-sine-stătătoare.

Clasele a IX-a şi a X-a pot funcţiona şi în cadrul şcolilor generale sau profesionale, ca filiale ale liceelor.

Grupurile şcolare şi liceele care funcţionează ca unităţi de sine-stătătoare au personalitate juridică.

Articolul 17

Liceele funcţionează în subordinea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, a ministerelor economice şi a altor organe centrale care le organizează, precum şi a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.

Articolul 18

Ţinerii care nu au promovat clasa a VIII-a sînt obligaţi să urmeze cursurile de zi ale treptei I de liceu, cu excepţia celor cu deficiente fizice, senzoriale, intelectuale sau altele, pentru care organele medicale recomanda o alta forma de de şcolarizare.

În cazuri excepţionale, inspectoratele şcolare, pe baza criteriilor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, pot aproba unor promovati al clasei a VIII-a, care au împlinit vîrsta de 16 ani, să se încadreze în munca şi sa continue studiile în treapta I de liceu, prin învăţămînt seral.

Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit legii.

Articolul 19

Durata şcolarizării în treapta I la învăţămîntul de zi se poate prelungi cu cel mult 2 ani. Cei care depăşesc acest termen sînt obligaţi să se încadreze în producţie şi să-şi continue studiile la învăţămîntul seral pînă la absolvirea învăţămîntului obligatoriu.

Durata şcolarizării în treapta a II-a se poate prelungi cu un an la învăţămîntul de zi şi cu 2 ani la învăţămîntul seral.

Dispoziţiile alineatului precedent nu se aplică în cazul repetarii anului de studii din motive medicale.

Articolul 20

Înscrierea în clasa a IX-a a tinerilor care au promovat clasa a VIII-a se face fără concurs, în funcţie de nevoile de calificare a forţei de muncă şi de opţiunea şi aptitudinile elevilor, stabilite pe baza activităţii de orientare şcolară şi profesională. Acolo unde numărul de candidaţi depăşeşte numărul locurilor planificate, aceştia vor susţine o proba de verificare a cunoştinţelor.

La profilurile pedagogic şi coregrafie se organizează concurs de admitere.

Probele de verificare şi concursul de admitere se desfăşoară conform normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului.

Candidaţii care, în urma sustinerii probelor de verificare a cunoştinţelor sau concursului de admitere, nu au fost admişi, vor fi indrumati la alte licee care dispun de locuri vacante.

Articolul 21

Admiterea în treapta a II-a la învăţămîntul liceal de zi organizat pe trepte se face prin concurs, care se desfăşoară potrivit normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului.

La concursul de admitere se pot prezenta absolvenţii clasei a X-a de liceu sau cei care poseda studii echivalente, dacă nu au depăşit vîrsta de 19 ani, împliniţi pînă la data începerii anului şcolar în care se înscriu la concurs.

Articolul 22

Candidaţii din rindul naţionalitatilor conlocuitoare pot susţine probele de la concursul de admitere în limba maternă la disciplinele pe care le-au studiat în această limbă.

Capitolul 3Procesul instructiv-educativ

Articolul 23

Procesul instructiv-educativ se desfăşoară prin lecţii, lucrări practice şi de laborator, instruire practica în producţie, efectuată în timpul liceului şi al stagiului de practicant, precum şi prin alte activităţi politico-ideologice şi cultural-sportive.

Învăţămîntul liceal continua educarea prin munca şi pentru munca a elevilor prin pegatirea de specialitate diferenţiată în raport de profilul liceal, instruirea practica şi întărirea caracterului şi deprinderilor dobîndite pe diferite niveluri de învăţămînt, lărgirea orizontului de cunoaştere ştiinţifică.

Educarea comunista, revolutionar-patriotica şi internationalista a elevilor se realizează prin legarea strinsa a cunoştinţelor teoretice şi practice de producţia materială, de viaţa social-politica, de problemele şi în cadrul activităţilor extraşcolare, organizate de instituţiile de învăţămînt şi organizaţiile de tineret. Prin întregul proces instructiv-educativ se asigura formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a tineretului, însuşirea conceptiei despre lume şi viaţa a clasei muncitoare, a politicii şi ideologiei Partidului Comunist Roman.

Articolul 24

Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului răspunde de conţinutul procesului instructiv-educativ şi aproba planurile de învăţămînt, programele şi manualele şcolare.

Planurile de învăţămînt, programele şi manualele şcolare se elaborează, în colaborare, de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, ministerele economice şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, care organizează licee, precum şi cu alte organe centrale interesate.

La disciplinele care se studiază în limbile naţionalitatilor conlocuitoare, stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, se elaborează manuale în limbile respective.

Programele şi manualele şcolare pentru învăţămîntul liceal se imbunatatesc periodic, pe baza noilor realizari ale ştiinţei, tehnicii, culturii şi pedagogiei.

Articolul 25

Instruirea practica se organizează pe clase sau grupe de elevi, în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale care organizează licee şi se desfăşoară în funcţie de profilul liceelor şi de specificul activităţii din domeniul în care se efectuează, în perioade compacte, eşalonate pe parcursul anlui şcolar.

Articolul 26

Instruirea practica se efectuează în întreprinderi, ateliere şcolare, laboratoare, pe loturi şcolare sau pe terenurile întreprinderilor agricole de stat şi cooperativelor agricole de producţie, în staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, pe santierele de construcţii, în unităţi de învăţămînt, sanitare, comerciale şi de servire a populaţiei, precum şi în alte unităţi socialiste, potrivit cerinţelor de calificare în meseria în care se pregătesc elevii, stabilite de ministere şi celelalte organe centrale şi locale, care organizează licee.

Articolul 27

Instruirea practica, organizată în unităţi economice de stat şi cooperatiste şi în ateliere şcolare, se desfăşoară pe baza planurilor de producţie, desfacere sau prestări de servicii ale liceelor, stabilite de conducerile unităţilor economice, împreună cu conducerile instituţiilor de învăţămînt, în concordanta cu prevederile programelor şcolare, cu cerinţele de calificare pentru meseriile în care se pregătesc elevii.

Aceste planuri fac parte integrantă din planurile de producţie ale unităţilor economice.

Întreprinderile şi celelalte unităţi în care se realizează instruirea practica a elevilor asigura locuri de muncă şi lucrări de complexitate corespunzătoare pentru desfăşurarea unei activităţi continue pe toată durata instruirii practice şi a tipului de muncă.

Planul de producţie se stabileşte pe baza normei de producţie a elevilor, determinata prin aplicarea unui coeficient mediu de 0,1-0,2 la normele stabilite pentru muncitorii calificaţi sau alt personal de execuţie.

Normele de producţie ale elevilor vor fi stabilite diferenţiat şi progresiv, în funcţie de natura activităţilor, a locurilor de muncă şi a anului de studii, astfel încît, la finele perioadei de şcolarizare, sa dispună de cunoştinţe şi deprinderi la nivelul cerinţelor meseriei pentru care s-au pregătit.

Articolul 28

Unităţile de învăţămînt pot realiza în cadrul atelierelor şcolare lucrări pentru autodotare sau pot contracta lucrări ori prestări de servicii cu alte unităţi socialiste, pe bază de planuri interne, stabilite de conducerile unităţilor de învăţămînt cu acordul ministerelor, celorlalte organe centrale sau locale, care le organizează.

Materiile prime, semifabricatele şi materialele necesare producţiei de bunuri destinate autodotarii se asigura din veniturile atelierelor şi se cuprind în planurile de aprovizionare ale unităţilor de învăţămînt sau din alte surse, iar cele necesare producţiei contractate se asigura de către beneficiari la sediul atelierelor şcolare.

Articolul 29

În funcţie de efectivele de elevi şi de planul de producţie, în cazul cînd instruirea practica se desfăşoară în cadrul organizaţiilor economice, acestea asigura, împreună cu cadrele didactice de specialitate din licee, îndrumarea şi asistenţa tehnica de specialitate a elevilor prin personalul propriu - maistrii şi muncitori de înaltă calificare.

Articolul 30

Valoarea manoperei prestate de elevi, corespunzător lucrărilor executate sau potrivit categoriei tarifare stabilite, respectiv funcţiei îndeplinite, se virează lunar instituţiilor de învăţămînt. În cazul în care producţia se realizează în atelierele şcolare, se virează în plus şi cheltuielile de regie ale acestora, inclusiv retributia personalului care desfăşoară activitate pentru realizarea producţiei planificate, cote stabilite prin contract între unităţile de învăţămînt şi unitatea beneficiara.

Articolul 31

Veniturile realizate de unităţile de învăţămînt din activităţile prevăzute la art. 28 şi 30 se constituie şi se folosesc potrivit prevederilor legale.

Articolul 32

Structura anului şcolar, perioadele de desfăşurare a concursului şi examenelor, precum şi vacantelor şcolare, se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, cu consultarea ministerelor şi a celorlalte organe centrale şi locale, care organizează licee.

Numărul total de ore prevăzute prin planul de învăţămînt pentru activitatea instructiv-educativă cu elevii este de 32-36 ore săptămînal. Durata zilei de activitate pentru instruirea practica a elevilor este de 6 ore.

Articolul 33

Pentru a se asigura însuşirea temeinica a meseriei, absolvenţii primei trepte a învăţămîntului liceal, care se încadrează în producţie, vor efectua un stagiu de practicant, cu durata de 6-12 luni, conform anexei la prezentul decret. Stagiul de practicant se organizează de către şcoala profesională împreună cu unitatea în care se efectuează practica, iar acolo unde nu este şcoala profesională, de către liceul de specialitate împreună cu unitatea în care se efectuează practica, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

În vederea adincirii pregătirii profesionale şi specializării în meserii cu un grad mai ridicat de complexitate, absolvenţii treptei a II-a de liceu vor efectua un stagiu de practicant, cu durata de 6-18 luni, conform anexei la prezentul decret. Stagiul de practicant se organizează de către licee, împreună cu unităţile în vigoare.

Articolul 34

În timpul stagiului, practicantii desfăşoară activitate efectivă în producţie şi îşi insusesc cunoştinţele practice şi teoretice de specialitate, specifice meseriei în care se califica, proceselor tehnologice din unitatea în care au fost repartizaţi, conform normelor ce se vor stabili de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului şi Ministerul Muncii, cu consultarea celorlalte ministere şi organe centrale.

Articolul 35

Pe toată durata stagiului, practicantii au calitatea de persoane încadrate în munca, în condiţiile legii, fiind retribuiţi din fondurile de producţie, ca muncitori în formare.

Practicantii proveniţi din rindul absolvenţilor învăţămîntului obligatoriu de 10 ani primesc, pe durata stagiului, retributia tarifara prevăzută de lege pentru muncitorii necalificati, grupa de lucrări obişnuite, din ramura în care se încadrează meseria respectiva, iar cei proveniţi din absolvenţii liceului, retributia tarifara prevăzută de lege pentru muncitorii încadraţi în categoria I, nivelul de baza.

Articolul 36

La încheierea stagiului, practicantii susţin examen de calificare, pentru meseria în care au efectuat stagiul, în condiţiile legii.

Examenul de calificare pentru absolvenţii treptei I se organizează de către şcolile profesionale sau de licee de specialitate, iar pentru absolvenţii treptei a II-a, de către liceele de specialitate, împreună cu unităţile de profil în care s-a efectuat stagiul de practicant.

Absolvenţii învăţămîntului obligatoriu de 10 ani care promovează examenul primesc certificat de calificare şi sînt încadraţi în munca la categoria I, nivelul de baza.

Absolvenţii de liceu care promovează examenul primesc certificat de calificare şi sînt încadraţi în munca la categoria a II-a, nivelul de baza, sau ca personal cu pregătire medie, în condiţiile stabilite de lege.

Pentru practicantii care nu promovează examenul de calificare, la propunerea comisiei de examinare, conducerea unităţii poate hotărî prelungirea stagiului iniţial, dar nu mai mult de 6 luni, sau reorientarea spre alte meserii. În cazul în care nici după prelungirea stagiului practicantii nu promovează examenul de calificare, conducerea unităţii hotărăşte, pe baza propunerilor comisiei, încadrarea şi locul de muncă, în funcţie de pregătirea celor în cauza.

Articolul 37

În vederea modernizării conţinutului procesului instructiv-educativ, Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului poate aproba aplicarea, într-un număr limitat de unităţi, a unor planuri de învăţămînt şi programe experimentale, precum şi a unor noi metode de predare şi instruire practica.

Articolul 38

Programul de pregătire pentru apărarea patriei face parte integrantă din procesul instructiv-educativ şi se include în orarul activităţii şcolare, desfasurindu-se sub conducerea Uniunii Tineretului Comunist, cu sprijinul organelor de stat, în condiţiile stabilite de lege.

Articolul 39

Verificare pregătirii elevilor se face, pe parcursul anului şcolar, în cadrul lectiilor, lucrărilor de laborator, lucrărilor practice în meseria în care elevii se pregătesc.

Cunoştinţele, deprinderile şi rezultatele obţinute de elevi în pregătirea lor se apreciază cu note de la 10 la 1.

Articolul 40

Promovarea elevilor dintr-o clasa în alta se face pe baza mediilor anuale obţinute la fiecare disciplina de învăţămînt. Sînt declaraţi promovati elevii care obţin cel puţin media anuală 5 la fiecare disciplina de învăţămînt.

Repeta anul de studii elevii care obţin media anuală sub 5 la mai mult de 3 discipline de învăţămînt şi cei care nu promovează examenele de corigenta.

Articolul 41

La absolvirea clasei a X-a, elevii primesc certificat de absolvire a învăţămîntului obligatoriu de 10 ani, care le da dreptul să se prezinte la concursul de admitere în clasa a XI-a a învăţămîntului liceal, să se înscrie la învăţămîntul profesional sau să se încadreze în producţie ca practicant în meseriile în care s-au pregătit.

Articolul 42

Studiile se încheie cu examenul de bacalaureat, care se desfăşoară conform normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului.

În cadrul acestui examen, prin care se verifica nivelul de pregătire generală şi de specialitate, candidaţii susţin, în funcţie de meseria în care s-au pregătit, şi o lucrare practica.

Candidaţii care promovează examenul de bacalaureat primesc diploma de bacalaureat, care le da dreptul sa participe la concursul de admitere la oricare instituţie de învăţămînt superior.

Pentru meseriile la care nomenclatorul de pregătire prevede obţinerea calificării fără efectuarea stagiului de practicant, absolvenţii examenului de bacalaureat primesc şi certificatul de calificare care le da dreptul la încadrarea în producţie, ca muncitor calificat, categoria a II-a, nivelul de baza, sau ca personal cu pregătire medie, în condiţiile stabilite de lege.

Candidaţii care nu obţin diploma de bacalaureat sînt încadraţi în producţie, în calitate de practicant, putind sa repete examenul de bacalaureat în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului.

Articolul 43

Ministerul, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, care organizează licee, au obligaţia, potrivit legii, sa repartizeze în producţie absolvenţii învăţămîntului obligatoriu de 10 ani şi absolvenţii de liceu care nu continua studiile în forme superioare de învăţămînt şi să-i încadreze ca muncitori calificaţi - dacă au obţinut calificarea la terminarea studiilor liceale - sau ca practicanti în meseria în care s-au pregătit.

Capitolul 4Drepturile şi îndatoririle elevilor

Articolul 44

Pentru a putea deveni participanţi activi şi constienti la opera de constituire a socialismului şi comunismului în România, elevii sînt datori:

a)sa invete şi să-şi însuşească în mod temeinic cunoştinţele prevăzute în programele şcolare;

b)să-şi formeze deprinderi practice specifice meseriei în care se pregătesc, insusindu-şi cunoştinţele privind cele mai moderne tehnici şi tehnologii de lucru, în asa fel încît, pînă la absolvire, să poată realiza normele de muncă ale muncitorilor din categoria în care vor fi încadraţi;

c)sa păstreze şi sa folosească cu grija baza materială a şcolii, manualele, materialele didactice şi celelalte bunuri din dotarea şcolii şi a unităţilor în care efectuează practica productiva; sa participe nemijlocit la autogospodarirea internatelor şi cantinelor şcolare;

d)sa dea dovadă de un înalt spirit de răspundere, de ordine şi disciplina şi să respecte regulamentul şcolar;

e)să respecte normele de convieţuire socială şi legile tarii;

f)sa participe la toate formele de activitate organizate în şcoala.

Articolul 45

Elevii au dreptul:

a)sa participe la conducerea activităţii din unităţile şcolare, prin reprezentanţii lor, desemnaţi de organizaţia Uniunii Tineretului Comunist din liceu, ca membri în consiliu de conducere;

b)sa beneficieze de gratuitatea învăţămîntului şi sa primească manuale şcolare gratuit, sa benefcieze de burse şi alte forme de sprijin material, de asistenţa medicală gratuita, de locuri în taberele de odihnă, în condiţiile stabilite de lege;

c)sa folosească baza materială existenta în unităţile şcolare: ateliere, cabinete şi laboratoare, biblioteci, terenuri şi sali de sport etc.;

d)sa beneficieze pe timpul instruirii practice, la locurile de muncă, de echipamente de lucru şi material de protecţie, precum şi de materiale igienico-sanitare, în condiţiile în care acestea se acordă persoanelor încadrate, iar pentru munca prestată, de 10% din valoarea manoperei realizate;

e)sa beneficieze de transport gratuit de la locul de cazare, pentru cei care locuiesc în cămin, şi de sediul unităţii de învăţămînt, pentru ceilalţi, la locul de practica şi înapoi, cînd distanta depăşeşte 3 km;

f)sa participe, sub îndrumarea cadrelor didactice, la activitatea cercurilor ştiinţifice, a cercurilor tehnice şi artistice a cenaclurilor literare, ansamblurilor artistice şi cluburilor sportive;

g)sa participe la editarea revistelor şcolare, la concursuri, expoziţii şi alte activităţi tehnice, cultural-artistice şi sportive;

h)să se transfere de la un liceu la altul, în cazuri bine motivate, în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului; i) să se încadreze în munca, în timpul vacantelor şcolare, în condiţiile prevazutede lege.

Articolul 46

Pentru succese deosebite otinute la învăţătura, pentru purtare exemplara sau pentru modul de participare la activităţile organizate în şcoala şi în afară de şcoala, elevii au dreptul să fie evidentiati şi sa primească premii în obiecte.

Capitolul 5Învăţămîntul liceal

Articolul 47

Învăţămîntul liceal seral se organizează pentru oamenii muncii care doresc sa continue studiile liceale. La învăţămîntul liceal seral se pot înscrie persoanele care, indiferent de vîrsta, îndeplinesc condiţiile de studii prevăzute de prezentul decret, sînt încadrate în munca, precum şi taranii care lucrează în gospodăria individuală, mestesugarii cu ateliere proprii, liber profesioniştii care desfăşoară activităţi autorizate de lege şi femeile care îşi ingrijesc copii sau desfăşoară o activitate casnica, în gospodăria proprie.

Admiterea în clasa a XI-a la învăţămîntul liceal seral se face fără concurs. În cazul în care numărul candidaţilor la învăţămîntul liceal seral este mai mare decît numărul locurilor planificate, admiterea în clasa a XI-a se face prin concurs.

Articolul 48

Pentru elevii care lucrează în producţie în schimburi, se pot organiza clase care îşi desfăşoară activitatea dimineata sau după-amiaza, în funcţie de programul de muncă al elevilor.

În cazuri întemeiate, pentru cei care din cauza distantelor sau din alte motive nu pot frecventa zilnic şcoala, cursurile se pot organiza de 2-3 ori pe saptamina sau în perioade compacte, în care se vor prezenta lecţii de sinteza.

Articolul 49

Învăţămîntul liceal seral se organizează şi se desfăşoară pe baza unor planuri de învăţămînt adaptate cerinţelor perfecţionării pregătirii forţei de muncă încadrată în producţie.

Pentru persoanele care nu sînt încadrate decît cele ale profilului în care liceul respectiv pregăteşte cadre, se pot organiza clase, în care se va studia după planuri de învăţămînt, în care nu se include pregătirea practica de specialitate.

Pentru persoanele care dovedesc aptitudini deosebite în domeniul muncii, artelor plastice şi coregrafiei şi doresc să se perfecţioneze în unul din aceste domenii, se pot organiza învăţămîntul liceal seral de arta, în cadrul liceelor pedagogice, precum şi pe lîngă instituţiile de arta.

Articolul 50

La încheierea studiilor, elevii de la învăţămîntul seral susţin examenul de bacalaureat în condiţiile stabilite pentru învăţămîntul liceal de zi şi primesc diploma de bacalaureat.

Articolul 51

Celelalte prevederi cuprinse în prezentul decret referitoare la învăţămîntul liceal de zi, cu excepţia celor referitoare la repartizarea în producţie şi efectuarea stagiului de practicant, la acordarea burselor şi manualelor şcolare, se aplică, în mod corespunzător, şi în învăţămîntul liceal seral.

Capitolul 6Personal didactic

Articolul 52

Personalul didactic necesar în învăţămîntul liceal se asigura de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, în colaborare cu ministerele economice şi celelalte organe centrale care organizează licee.

Articolul 53

Personalul didactic se recruteaza din rindul absolvenţilor învăţămîntului universitar sau superior de specialitate, precum şi din rindul inginerilor, subinginerilor, maiştrilor şi altor specialişti, care dovedesc o înaltă constiinta cetateneasca şi profesională, precum şi o comportare demna în societate şi familie.

Articolul 54

Pentru asigurarea necesarului de cadre didactice, corespunzător cu noua structura şi organizare a învăţămîntului liceal şi întărirea caracterului aplicativ al procesului instructiv-educativ, vor fi atrasi, în calitate de profesori, şi specialişti din producţie, cercetare şi proiectare, care vor putea lucra jumătate din durata normală a programului de activitate în învăţămînt şi jumătate în producţie, avînd funcţia de baza şi retributia, după caz, din producţie, cercetare sau proiectare.

Articolul 55

Ministerele economice, celelalte organe centrale şi locale care organizează licee, au obligaţia de a asigura perfecţionarea pregătirii profesionale şi metodico-pedagogice a personalului didactic, în concordanta cu dezvoltarea tehnicii şi tehnologiilor de producţie, cu cerinţele perfecţionării procesului instructiv-educativ.

Periodic, cadrele didactice vor efectua stagii în întreprinderile şi unităţile economice în care se desfăşoară instruirea practica a elevilor, pentru a cunoaşte nemijlocit procesele tehnologice din producţie şi a-şi desavirsi cunoştinţele profesionale.

Articolul 56

Prevederile Statutului personalului didactic din Republica Socialistă România se aplică corespunzător personalului didactic din unităţile de învăţămînt liceal.

Capitolul 7Conducerea şi administrarea unităţilor de învăţămînt liceal

Articolul 57

Fiecare unitate şcolară din învăţămîntul liceal este condusă de un consiliu de conducere.

Consiliul de conducere este format din directorul unităţii, în calitate de preşedinte, directorii adjuncţi, secretarul organizaţiei Partidului Comunist, reprezentantul organizaţiei sindicale, secretarul organizaţiei Uniunii Tineretului Comunist, cadre didactice alese de adunarea generală a întregului personal, contabilul, elevi din ultimele clase desemnaţi de organizaţia Uniunii Tineretului Comunist, părinţi, între care preşedintele comitetului cetatenesc de părinţi, reprezentanţi ai întreprinderii sau instituţiei pe lîngă care funcţionează unitatea şcolară respectiva, ca membri.

Din consiliul de conducere fac parte şi directorii şcolilor în care funcţionează filiale ale liceului, precum şi cadre didactice care predau în cadrul filialelor.

În unităţile şcolare în care învăţămîntul se desfăşoară şi în limbile naţionalitatilor conlocuitoare din consiliile de conducere fac parte şi cadre didactice din rindul naţionalitatilor respective.

Numărul membrilor consiliului de conducere se stabileşte de inspectoratul şcolar judeţean sau al municipiului Bucureşti.

Componenta consiliului de conducere se aproba pe o perioadă de 4 ani de organe centrale sau locale ale administraţiei de stat care organizează unitatea şcolară cu avizul inspectoratului şcolar judeţean sau al municipiului Bucureşti.

Articolul 58

Consiliul de conducere are următoarele atribuţii principale:

a)organizează, îndrumă, controlează şi răspunde de întregul proces instructiv-educativ, în conformitate cu dispoziţiile legale;

b)analizează periodic îndeplinirea planurilor de muncă şi rezultatele activităţii desfăşurate de personalul şcolii şi adopta măsurile corespunzătoare;

c)dezbate problemele activităţii instructiv-educative şi stabileşte măsuri pentru perfecţionarea acesteia;

d)aproba programul concursurilor şcolare pe discipline şi meserii, al acţiunilor educative şi sportive, întocmit în colaborare cu organizaţia de tineret;

e)contribuie la generalizarea experienţei pozitive din activitatea personalului didactic, la îmbunătăţirea metodelor de predare şi a instruirii practice a elevilor;

f)analizează propunerile făcute în adunările generale şi ia măsuri pentru aplicarea celor eficiente, informind personalul unităţii şcolare asupra modului de rezolvare.

Consiliul de conducere se întruneşte o dată pe luna şi ori de cîte ori este nevoie, din iniţiativa directorului sau la cererea a cel puţin o treime din numărul membrilor săi.

Articolul 59

Directorii, directorii adjuncţi şi cei asimilaţi acestora, secretarul organizaţiei Partidului Comunist Roman din unitatea şcolară respectiva, reprezentantul organizaţiei sindicale şi secretarul organizaţiei Uniunii Tineretului Comunist, constituie biroul executiv al consiliului de conducere.

Biroul executiv exercita atribuţiile consiliului de conducere în intervalul dintre şedinţele acestuia.

Articolul 60

Consiliul de conducere este sprijinit în îndrumarea procesului instructiv-educativ de consiliul pedagogic, alcătuit din întregul personal didactic al şcolii.

Consiliul pedagogic se întruneşte trimestrial, la convocarea directorului.

În cadrul unităţilor şcolare se pot organiza catedre pe specialităţi şi o comisie metodica a dirigintilor, cu scopul de a contribui la îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ.

Articolul 61

Directorii şi directorii adjuncţi sînt numiţi pe termen de 4 ani, dar, de regula, nu mai mult de doua ori consecutiv.

Directorii sînt numiţi de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, din rindul a 3 cadre didactice propuse de adunarea generală a întregului personal al unităţii, propunere avizată de biroul permanent al comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti şi de ministerul sau organul central care organizează liceul.

Directorii adjuncţi sînt numiţi de către organul central sau local al administraţiei de stat care organizează liceul, cu avizul inspectoratului şcolar judeţean şi cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului.

Directorii şi directorii adjuncţi pot fi eliberaţi din funcţie înainte de expirarea termenului de 4 ani, în condiţiile prevăzute de lege.

Articolul 62

Directorul are următoarele atribuţii principale:

a)asigura, în activitatea liceului, aplicarea politicii partidului şi a statului privind dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămîntului liceal şi răspunde de realizarea planurilor de învăţămînt şi a programelor şcolare, de nivelul pregătirii teoretice şi practice a elevilor;

b)asigura aducerea la îndeplinire a hotărîrilor consiliului de conducere şi prezintă acestuia dări de seama asupra activităţii desfăşurate în şcoala;

c)realizează conducerea operativă a activităţii liceului şi rezolva problemele legate de muncă instructiv-educativă şi administrativ-gospodareasca;

d)reprezintă unitatea şcolară în raporturile cu persoanele fizice sau juridice;

e)eliberează actele de studii;

f)numeşte şi eliberează din funcţie personalul tehnic, economic şi administrativ, iar cu acordul consiliului de conducere, personalul didactic ajutator;

g)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.

Directorul răspunde pentru întreaga sa activitate în faţa consiliului de conducere şi a organului care l-a numit.

Articolul 63

Adunarea generală a întregului personal exercita controlul asupra activităţii consiliului de conducere. Ea se convoacă anual şi este legal constituită dacă la lucrările acestea participa cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor.

Articolul 64

Adunarea generală are, în principal, următoarele atribuţii:

a)dezbate darea de seama prezentată de consiliul de conducere privind activitatea acestuia şi hotărăşte măsurile de conducere privind activitatea acestuia şi hotărăşte măsurile ce se impun pentru continua imbunatatire a muncii de pregătire şi educare a elevilor, precum şi a activităţilor social-gospodăreşti;

b)aproba planul de muncă privind activitatea unităţii pentru noul an şcolar.

În cazul în care adunarea generală apreciază ca nesatisfacatoare activitatea consiliului sau unor membri ai acestuia, organul central sau local căruia îi este subordonata unitatea corespunzătoare.

Articolul 65

Îndrumarea şi controlul activităţii unităţilor şcolare din învăţămîntul liceal se realizează prin:

a)organele de control şi de specialitate din Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului;

b)inspectorii şcolari ai inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti;

c)personalul de specialitate din ministerele economice şi celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat care au în subordine licee.

Pentru liceele economice şi de drept administrativ, controlul procesului instructiv-edicativ de la discipinele de profil se realizează şi prin organele de specialitate din Ministerul Finanţelor, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare, Ministerul Comerţului Interior şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Capitolul 8Baza materială a învăţămîntului liceal

Articolul 66

Ministerele şi celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat care organizează licee, precum şi întreprinderile din subordinea acestora, au obligaţia să asigure întreaga baza materială necesară calificării elevilor la nivelul tehnologiilor din producţie, dotarea atelierelor, laboratoarelor şi cabinetelor şcolare cu utilaje, instalaţii, aparate, scule şi alte obiecte, precum şi locuri de muncă pentru instruirea practica a elevilor.

Liceele pot fi sprijinite şi de alte întreprinderi sau instituţii, care pe baza planurilor de colaborare, pot asigura utilaje, instalaţii şi aparate, prin transfer, materiale şi scule, contra cost, în vederea dotării atelierelor şi laboratoarelor şcolare, precum şi asistenţa tehnica pentru buna desfăşurare a activităţii de instruire practica a elevilor.

Articolul 67

Cheltuielile pentru organizarea şi funcţionarea liceelor, a internatelor şi cantinelor acestora, se suporta din bugetul de stat, elevii nebursieri, care locuiesc în internate şi servesc masa la cantina, vor suporta, în afară costului mesei, şi cotele de regie stabilite de dispoziţiile legale în vigoare.

Finanţarea liceelor se face pe baza planurilor de cheltuieli aprobate în condiţiile reglementărilor în vigoare, prin ministerele şi celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat care le organizează.

Finanţarea liceelor şi a filialelor de licee care funcţionează împreună cu şcoli generale se face de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. În acest caz, ministrele şi celelalte organe centrale, care organizează astfel de licee sau filiale, au obligaţiile prevăzute de art. 66, urmînd să asigure prin planurile proprii de investiţii baza materială a acestora.

Articolul 68

Dotarea cu mijloacele necesare desfăşurării activităţii didactice a unităţilor şcolare se face pe baza baremelor elaborate de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului.

Fondurile pentru dotare se prevăd în planurile de cheltuieli şi în planurile de investiţii ale ministerelor şi celorlalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat în subordinea cărora funcţionează liceele şi filialele acestora.

În planul de investiţii şi în planul de cheltuieli al Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului se prevăd fonduri pentru dotarea cu unele mijloace de învăţămînt a liceelor, indiferent de subordonarea acestora. Pentru îmbunătăţirea bazei didactico-materiale, conducerile liceelor pot folosi fondurile rezultate din activitatea tehnico-productiva a elevilor, potrivit reglementărilor în vigoare.

Capitolul 9Dispoziţii finale şi tranzitorii

Articolul 69

Liceele vor funcţiona, cu profilurile şi durata prevăzute în prezentul decret, din anul şcolar 1977/1978, noile planuri prevăzute de învăţămînt urmînd a fi aplicate treptat, începînd cu clasa a IX-a.

Elevii din clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a proveniţi de la liceele care îşi schimba profilurile vor studia pe baza unor planuri de învăţămînt de tranzitie, corespunzătoare noului profil.

Elevii din clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a de la liceele a căror durata se reduce de la 5 la 4 ani vor continua studiile pe baza unor planuri de învăţămînt de tranzitie, iar cei din clasa a XIII-a, după planurile de învăţămînt în lichidare, urmînd ca în anul şcolar 1977/1978 sa încheie studiile elevii din clasele a XII-a şi a XIII-a.

Articolul 70

Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului va reexamina pînă la începutul anului şcolar 1978/1979 toate programele şi manualele şcolare, în vederea îmbunătăţirii conţinutului ştiinţific şi politico-educativ al acestora, eliminării paralelismelor şi repetarilor, intaririi caracterului aplicativ al paralelismelor şi repetarilor, intaririi caracterului aplicativ al tuturor disciplinelor, precum şi a dimensionarii manualelor şcolare în deplina concordanta cu cerinţele de pregătire, cu specificul disciplinei şi cu volumul de cunoştinţe ce trebuie însuşite de elevi.

Articolul 71

Absolvenţii clasei a X-a, cu rezultate deosebite la învăţătura, care au încheiat contracte cu întreprinderile şi doresc sa continue studiile în clasa a XI-a - învăţămîntul de zi - se pot înscrie la concursul de admitere cu acordul întreprinderilor respective, fără a beneficia, în continuare, de bursa de întreprindere.

Articolul 72

Dispoziţiile prezentului decret se aplică şi învăţămîntul liceal organizat de Ministerul Apărării Naţionale, corespunzător specificului acestuia.

Articolul 73

Diplomele şi certificatele de studii secundare obţinute în străinătate sînt valabile numai după recunoaşterea lor de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului.

Articolul 74

Cetăţenii străini pot fi înscrişi în învăţămîntul liceal din Republica Socialistă România, în condiţiile stabilite de lege, pe baza aprobării Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, fără concurs de admitere, în afară planului de şcolarizare şi în limita locurilor stabilite în acest scop.

Articolul 75

Liceele vor avea firma şi sigiliu propriu.

Sigiliul cu stema Republicii Socialiste România va fi rotund, cu diametrul de 3 cm şi cu următorul conţinut: Republica Socialistă România, Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, denumirea unităţii şcolare, localitatea şi judeţul.

Articolul 76

Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, comitetele executive ale consiliile populare, ministerele şi celelalte organe centrale care organizează licee vor lua măsurile corespunzătoare pentru aplicarea prezentului decret.

Articolul 77

Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, în colaborare cu ministerele şi celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat care organizează licee, precum şi cu Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România şi Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, va elabora regulamentul disciplinar al elevilor din învăţămîntul liceal, în concordanta cu prevederile prezentului decret.

Articolul 78

Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor vor introduce modificările ce decurg din aplicarea prezentului decret în indicatorii de plan şi în volumul şi structura bugetului de stat pe anul 1977.

Articolul 79

Prezentului decret intră în vigoare începînd cu anul şcolar 1977/1978.

Pe aceeaşi dată se abroga:

–dispoziţiile referitoare la învăţămîntul liceal de cultura generală, învăţămîntul liceal de specialitate şi învăţămîntul postliceal cuprinse în Legea nr. 11 din 13 mai 1968 privind învăţămîntul în Republica Socialistă România;

–dispoziţiile cuprinse de art. 62 lit. s) din Legea nr. 11 din 21 octombrie 1971 privind organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat;

–dispoziţiile cuprinse în Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2.601 din 26 noiembrie 1968 privind stabilirea duratei de şcolarizare în specialitatea electronist depanator de aparate radio şi televizoare;

–Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1.100 din 6 septembrie 1971 privind unele modificări în reţeaua, profilul şi nomenclatorul de specialităţi, precum şi în planul de şcolarizare la liceele de specialitate în anul 1971/1972;

–Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 663 din 9 iunie 1972 privind aprobarea planului de şcolarizare pentru anul I, precum şi a unor modificări în reţeaua, profilul şi nomenclatorul de specialităţi la liceele de specialitate pentru anul şcolar 1972/1973;

–Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 354 din 16 aprilie 1974 privind măsuri de generalizarea primei trepte a învăţămîntului liceal începînd cu anul şcolar 1974/1975, cu excepţia articolelor 10, 12 şi 14;

–Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 577 din 21 iulie 1975 privind unele măsuri de generalizare a primei trepte de liceu şi planul de şcolarizare în anul şcolar 1975/1976, cu excepţia art. 7 lit. e) şi f).

NOMENCLATORUL

tipurilor, profilurilor şi meseriilor în care se pregătesc elevii prin învăţămîntul liceal şi durata stagiului de practicant

I. Meserii în care se obţine calificarea prin absolvirea treptei I de liceu şi efectuarea stagiului de practicant

Tipul şi profilul Denumirea meseriei Durata

liceului stagiului de

practicant

(în luni)

1 2 3

Industrial

Mecanică Lucrator în domeniul mecanic (lacatus,

strungar, frezor, rabotor-mortezor,

rectificator, turnator-formator, sudor etc.) 6-12

Electrotehnica Lucrator în domeniul electrotehnic

(electrician de întreţinere, electrician

pentru montaj şi reparaţii linii electrice,

bobinator, confectioner lampi electrice etc.) 6-12

Mine, petrol, Lucrator în industria miniera (miner la

geologie suprafaţa, brichetator cărbune, operator

la sfarimarea minereurilor etc.) 6-9

Lucrator în industria petroliera (sondor,

operator tratare produse fluide, operator

transport pe conducte etc.) 6-9

Metalurgie Lucrator în domeniul metalurgiei (lucrator

la producerea aglomeratului, finisator-sortator

produse metalurgice, incalzitor, topitor

metalurgie, trefilator-tragator etc.) 6-12

Chimie Lucrator în domeniul chimiei (chimist la

operaţii: concentrare, condiţionare,

preparare, uscare etc.) 6-12

Lucrator în industria celulozei, hirtiei

şi fibrelor artificiale (pregatitor

materie prima, finisor: hirtie, cartoane,

mucava; confectioner articole din hirtie

şi carton etc.) 9-12

Construcţii Lucrator în construcţii (fierar-beton,

izolator hidrofug, mozaicar,

zidar-rosar-tencuitor, betonist, sobar,

linolist etc.) 9

Materiale de Lucrator în industria materialelor de

construcţii construcţii, sticlă şi ceramica (operator

la producerea materialelor izolatoare,

confectioner produse din materiale

izolatoare etc.) 9

Prelucrarea Lucrator în prelucrarea lemnului (timplar

lemnului la maşini, lacuitor, fasonator cherestea,

gaterist la tăiat busteni, confectioner

parchet etc.) 9-12

Industria Lucrator în industria alimentara

alimentara (preparator de conserve, maltar, preparator

băuturi alcoolice şi răcoritoare, silozar,

macelar, preparator de produse alimentare etc.) 6

Industria Lucrator în industria textila şi de confecţii

uşoară (filator, tesator, tricoter, confectioner

textile, confectioner încălţăminte etc.) 6-9

Poligrafie Lucrator în poligrafie (legator, topitor

aliaje, turnator de litere, cartonagist

manual etc.) 6

Agroidustrial şi silvic

Agricol Lucrator în agricultura (legumicultor,

pomicultor, viticultor, crescator-îngrijitor

animale etc.) 6-12

Mecanică Conducător tractor şi maşini agricole,

agricolă motopompist 12

Lacatus 9

Silvicultura

şi exploatări Lucrator în silvicultura (pepinierist,

arboricultor, protectionist silvic

forestier etc.) 9

Economic şi drept administrativ

Economic de Lucrator comercial (vinzator,

contabilitate primitor-distribuitor de mărfuri,

şi comerţ magaziner, achizitor etc.) 9

Alimentaţie Lucrator în alimentaţia publică

publică (bufetier, barman, cabanier, vinzator

în alimentaţia publică etc.) 9

Matematica-fizica

Matematica- Meserii din domeniile: mecanică şi

fizica electrotehnica (lacatus, strungar,

frezor, rabotor, rectificator, electrician

Matematica- de întreţinere, bobinator, operator

mecanică perforare etc.) 6-12

Matematica-

electronică

Matematica-

electrotehnica

Matematica-

informatica

Fizica-

electrotehnica

Ştiinţe ale naturii

Chimie- Meserii din domeniile: mecanică,

biologie electrotehnica, chimie, industrie uşoară,

agroindustrial (lacatus, electrician de

întreţinere, lucrator chimist la operaţii

pregătitoare, filator, tesator, tricoter,

legumicultura, pomicultura, floricultura

etc.) 6-12

Filologie-istorie

Filologie- Meserii din domeniul industrial şi

istorie agroindustrial în fuctie de necesarul de

forta de muncă 6-12

II. Meserii în care se obţine calificare prin absolvirea treptei a II-a de liceu cu sau fără stagiu de practicant

Industrie

Mecanică Lacatus mecanic 9

Mecanic maşini şi utilaje 12

Mecanic motoare combustie interna 12

Mecanic aviatie 18

Mecanic mecanică fina şi optic 12

Sculer-matriter 12

Metrolog 9

Sudor 6

Forjor-tratamentist 9

Turnator 9

Prelucrator prin aschiere 12

Electro- Electrician 6-12

tehnica Electromecanic 9-12

Electrotehnic 12

Mine, Miner 9

petrol, Operator lucrări geologice 12

geologie Petrolist 9

Metalurgie Siderurgist 9

Metalurgist-neferoase 9

Laminorist 9

Chimie Operator chimie anorganica 9

Operator chimie organică 9

Operator petrochimie 9

Operator prelucrarea polimerilor 6

Operator în industria celulozei, hirtiei

şi fibrelor artificiale 9-12

Construcţii Constructor structuri 9

Constructor cai de comunicaţii 9

Instalator 9

Desenator tehnic în construcţii, arhitectura

şi sistematizare 9

Topograf 9

Hidrotehnician-hidrolog 9

Materiale Operator lianti şi materiale de construcţii 9-12

de con- Sticlar 12

structii Ceramist 9

Prelucrarea Operator industrializarea lemnului 9

lemnului

Industria Lucrator în morarit şi panificatie 6

alimentara Operator în industria alimentara extractiva 6

Operator în industria alimentara fermentati 6

Preparator produse din carne, lapte,

legume şi fructe 6

Piscicultor 6

Industria Filator-tesator 9

uşoară Finisor în tehnologii textile 9

Tricoter-confectioner îmbrăcăminte 9

Confectioner încălţăminte-marochinarie-blanarie 9

Poligrafie Tipograf 6

Marina Marinar 6

Electromecanic naval 9

Agroindustrial şi silvic

Agricol Agronom-mecanizator 12

Horticultor-mecanizator 12

Zootehnist-mecanizator 6

Apicultor-sericicol 12

Veterinar 12

Agro-biolog 12

Lucrator cadastru şi organizarea teritoriului 6

Mecanică Mecanic agricol 12

agricolă Mecanic conservarea cerealelor 12

Mecanic îmbunătăţiri 12

Silvicultura Silvicultor 9

şi exploatări Mecanizator exploatări forestiere 9

forestiere

Economic şi drept administrativ

Economic de Lucrator economist (merceolog, planificator,

contabilitate contabil etc.) -

şi comerţ

Drept adminis- Lucrator în administraţia de stat 9

trativ

Alimentaţie Tehnolog în alimentaţia publică 9

publică

Sanitar

Sanitar Sora (oficiant) medicală 12

Laborant de farmacie, cosmetician 9

Laborant biolog 9

Tehnician 9

Matematica-fizica

Matematica- Meserii din domeniile: mecanică şi electrotehnica,

fizica optica, nuclear; operator telecomunicaţii,

operator-programator-analist, calculator-statistician

Matematica- etc. 6-12

mecanică

Matematica-

electrotehnica

Matematica-

electronică

Matematica-

informatica

Fizica-

electrotehnica

Ştiinţe ale naturii

Chimie- Laborant (biochimie, fizica, chimie), operator

biologie lucrări geologice, operator geofizician,

meteorolog, operator protecţia calităţii apelor etc.

Fizica- (pot preda la clasele I-IV) 6

chimie

Geologie-

geografie

Pedagogic

Pedagogic Invatator

Educatoare

Pedagog

Filologie-istorie

Filologie- Lucrator cu studii medii în aparatul de stat

istorie şi instituţii social-culturale, stenodactilograf

etc. (pot preda la clasele I-IV) 6-9

Arta

Muzica Instrumentist, corist, solist

Arte Meserii din domeniul artelor plastice şi decorative

plastice (desenator, decorator, restaurator etc.)

Balerin, dansator