Decizie nr. 502 din 5 decembrie 2013

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblul său, excepţie ridicată de Costin Popescu în Dosarul nr. 672/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 329D/2013.

La apelul nominal se prezintă apărătorul autorului excepţiei, avocat Daniel Cazacu-Ganea cu delegaţie la dosar, lipsind celelalte părţi.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că art. 23 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, precum şi ordonanţa de urgenţă în ansamblul ei sunt neconstituţionale în măsura în care aduc atingere unor drepturi câştigate, sens în care este şi punctul de vedere al Avocatului Poporului transmis la dosar. Până la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 203/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice orice persoană putea circula pe drumurile publice cu un moped, cu obligaţia de a avea asupra ei actul de identitate, certificatul de absolvire a cursurilor de legislaţie rutieră şi certificatul de înregistrare a vehiculului. Legiuitorul a adoptat Legea nr. 203/2012 în scopul transpunerii unor prevederi din Directiva 2006/126/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind permisele de conducere. Din analiza prevederilor pct. (5) din preambulul directivei, precum şi a celor ale art. 13 alin. (2) din directivă rezultă că respectivul act are în vedere protecţia persoanelor care au obţinut deja dreptul de a conduce mopede. Legea nr. 203/2012 prin care este modificată ordonanţa de urgenţă nu transpune prevederile din directivă anterior invocate, pentru persoanele care au obţinut dreptul de a conduce mopede anterior intrării în vigoare a legii ar fi trebuit să se prevadă norme care să reflecte noţiunea "au obţinut". Invocă, de asemenea, considerentele care au stat la baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 668 din 18 mai 2011, apreciind că art. 23 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, precum şi ordonanţa de urgenţă în ansamblul său trebuie să fie interpretate în concordanţă cu art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală. Noţiunea de "a conduce" reflectă un drept obţinut, iar Legea nr. 203/2012, pentru a evita retroactivitatea şi a transpune directiva, ar trebui să reconstituie acest drept.

În sensul celor susţinute, depune la dosar un articol ce reflectă o opinie exprimată în doctrină.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că aceia care aveau dreptul de a conduce mopede, cu respectarea art. 160 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, nu aveau un drept de a conduce, în sensul prevederilor art. 23 din această ordonanţă de urgenţă, care se referă la autovehicule şi tramvaie. Se impune, de asemenea, să nu se facă confuzie între dreptul de a conduce şi posibilitatea de a conduce.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 12 martie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 672/2/2013, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi a ordonanţei de urgenţă în întregul său.

Excepţia a fost ridicată de Costin Popescu într-o cauză având ca obiect recunoaşterea dreptului de a conduce mopede pe drumurile publice ulterior datei de 19 ianuarie 2013, fără obligaţia de a îndeplini nicio procedură suplimentară în acest sens, respectiv obţinerea permisului de conducere, şi obligarea pârâţilor de a emite un înscris în acest sens.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine următoarele:

1.Situaţia juridică a celor care au dobândit anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 203/2012 dreptul de a conduce mopede pe drumurile publice nu este "constituţional clarificată" prin raportare la prevederile Directivei 2006/126/CE, cu atât mai mult cu cât nu sunt precizate niciun fel de măsuri tranzitorii pentru această categorie de persoane, ceea ce aduce atingere art. 53 din Constituţie.

2.Punctul 5 din preambulul directivei menţionate, potrivit căruia "prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere drepturilor de conducere existente care au fost acordate sau obţinute înainte de data aplicării sale", precum şi art. 13 alin. (2) conform căruia "niciun drept de conducere acordat înainte de 19 ianuarie 2013 nu este retras sau restrâns în vreun fel prin dispoziţiile prezentei directive" conduc la concluzia că situaţia juridică a celor care au dobândit anterior intrării în vigoare a Legii nr. 203/2012 dreptul de a conduce mopede pe drumurile publice este una contrară dreptului Uniunii Europene, aşadar neconstituţională prin raportare la prevederile art. 11, art. 20 şi art. 148 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Textele de lege criticate reglementează pentru trecut, astfel încât aduc atingere şi dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie.

3.Potrivit principiilor egalităţii şi nediscriminării consacrate de art. 16 alin. (1) din Constituţie, de vreme ce în prezent mopedul este calificat de Legea nr. 203/2012 drept autovehicul, conducătorii de mopede ar trebui trataţi ca şi ceilalţi conducători de autovehicule, echivalându-se certificatul de absolvire a cursurilor de legislaţie rutieră cu permisul auto, astfel cum s-a procedat şi cu permisele obţinute pentru alte tipuri de autovehicule. Lipsa acestei echivalări reprezintă o discriminare evidentă a conducătorilor de mopede.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prin calificarea mopedului ca fiind autovehicul şi instituirea obţinerii unui permis de conducere pe drumurile publice nu se încalcă sau restrânge un drept câştigat.

Prin modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 s-a instituit o obligaţie de autorizare, ca urmare a calificării mopedului ca fiind vehicul, în concordanţă cu Directiva 2006/126/CE. Prin instituirea unor proceduri administrative de obţinere a unor permise de conducere nu se încalcă drepturi ale persoanelor, ci se instituie măsuri de prevenire şi siguranţă în ceea ce priveşte circulaţia pe drumurile publice, măsuri ce profită atât titularilor de mopede, cât şi celorlalţi participanţi la trafic şi pietonilor, acest drept fiind o prerogativă a statelor.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie şi inadmisibilă în raport cu celelalte prevederi constituţionale invocate. În punctul de vedere transmis arată că textul de lege criticat se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza acestuia, respectiv conducătorilor de mopede, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, astfel încât nu este întemeiată critica cu privire la încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie. Totodată, nu poate fi primită critica potrivit căreia prin prevederile actului normativ criticat ar fi limitat dreptul autorului de a conduce moped, deoarece art. 53 din Legea fundamentală are în vedere numai drepturile şi libertăţile fundamentale înscrise în capitolul II al titlului II din Constituţie, astfel cum a statuat Curtea în jurisprudenţa sa.

Referitor la critica potrivit căreia prin dispoziţiile sale Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 203/2012, încalcă art. 20 şi art. 148 din Constituţie deoarece nu sunt respectate dispoziţiile art. 13 alin. (2) coroborat cu pct. (5) din preambulul Directivei 2006/126/CE, se arată că analiza conformităţii unei prevederi din dreptul naţional cu dispoziţii din legislaţia Uniunii Europene prin prisma art. 148 din Constituţie excedează competenţei Curţii Constituţionale. Prin urmare, din această perspectivă, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât priveşte aspecte ce ţin de aplicarea legii, ceea ce nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale.

Prevederile art. 11 din Constituţie nu au incidenţă în cauză, referindu-se la îndeplinirea obligaţiilor din tratatele la care România este parte, iar nu la norme din directive europene.

Avocatul Poporului apreciază că "nu rezultă că prevederile legale ar avea un caracter constituţional". Astfel, analizând textele de lege criticate prin raportare la dispoziţiile art. 11, art. 20 şi art. 148 din Constituţie, se observă, aşa cum reiese din cuprinsul Legii nr. 203/2012, că modificările aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 reprezintă transpunerea unor articole din Directiva 2006/126/CE. Prin art. 4 alin. (1) şi alin. (2) din directiva transpusă, este reglementată introducerea permisului de conducere naţional, bazat pe modelul comunitar care autorizează conducerea autovehiculelor din categoriile definite, inclusiv a mopedelor. Referitor la situaţia mopedelor, trebuie subliniat interesul legiuitorului de a reglementa, transpunând un act normativ european, introducerea permisului de conducere şi pentru această categorie de conducători auto, ţinând seama de necesitatea creşterii siguranţei pe drumurile publice, însă soluţia legislativă aleasă trebuie, totodată, să asigure respectarea art. 13 alin. (2) din Directiva 2006/126/CE. Totodată, interdicţia retragerii sau restrângerii unui drept de conducere acordat înainte de 19 ianuarie 2013 este subliniată şi în pct. 5 din preambulul directivei. Cu toate acestea, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, în forma modificată şi completată prin Legea nr. 203/2012, nu cuprinde norme de natură să asigure conservarea dreptului de conducere a unui moped, drept obţinut în condiţiile stabilite de art. 160 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006.

Pe de altă parte, se arată că textele legale criticate nu conţin în sine nicio prevedere care ar putea să pună în discuţie retroactivitatea unei norme juridice, ci reglementează, pentru viitor, obligaţia obţinerii unui permis de conducere pentru toate categoriile de autovehicule, în această categorie fiind incluse şi mopedele. De asemenea, textul de lege criticat se aplică, fără a institui discriminări pe considerente arbitrare, tuturor destinatarilor normei juridice, astfel încât nu aduce atingere principiului constituţional al egalităţii în drepturi.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile apărătorului prezent al autorului excepţiei şi ale procurorului, înscrisurile depuse la dosar, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat de autorul acesteia, îl constituie dispoziţiile art. 23 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările aduse prin art. I pct. 6 din Legea nr. 203/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 12 noiembrie 2012, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 în întregul său.

Din examinarea motivării excepţiei Curtea constată că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie art. 6 pct. 6, art. 20 alin. (1)-(3) şi art. 23 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, precum şi lit. a) din anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, astfel cum au fost modificate şi completate prin Legea nr. 203/2012, care au următorul conţinut:

–Art. 6 pct. 6: "autovehicul - orice vehicul echipat, prin construcţie, cu un motor cu propulsie, în scopul deplasării pe drum. Mopedele, troleibuzele şi tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule. Vehiculele care se deplasează pe şine, denumite tramvaie, tractoarele folosite exclusiv în exploatările agricole şi forestiere, precum şi vehiculele destinate pentru efectuarea de servicii sau lucrări, denumite maşini autopropulsate, care se deplasează numai ocazional pe drumul public, nu sunt considerate autovehicule;";

–Art. 20 alin. (1)-(3): "Pentru a conduce pe drumurile publice autovehicule, tramvaie, tractoare folosite exclusiv la exploatările agricole şi forestiere sau maşini autopropulsate, conducătorii acestora trebuie să posede permis de conducere corespunzător.

(2)Permisele de conducere se eliberează pentru următoarele categorii de vehicule: AM, A1, A2, A, B1, B, BE, C1, C1E, C, CE, D1, D1E, D, DE, Tr, Tb sau Tv.

(3)Descrierea categoriilor de vehicule prevăzute la alin. (2), pentru care se eliberează permise de conducere, este prevăzută în anexa nr. 1.";

–Art. 23 alin. (9) "Examenul pentru obţinerea permisului de conducere constă în susţinerea unei probe teoretice de verificare a cunoştinţelor şi a unei probe practice de verificare a aptitudinilor şi comportamentului, corespunzător categoriei de permis solicitat. Proba practică pentru categoria AM constă numai în verificarea aptitudinilor în poligoane special amenajate. Condiţiile de obţinere a permisului de conducere se stabilesc prin regulament.";

–Lit. a) din anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 - "Categorii de vehicule pentru care se eliberează permisul de conducere": "Categoriile de vehicule pentru care se eliberează permisul de conducere, prevăzute la art. 20 alin. (2), se definesc astfel:

a)categoria AM: mopede;".

Autorul excepţiei susţine că aceste texte aduc atingere prevederilor constituţionale ale art. 11 referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 privind tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:

1.În expunerea de motive la Legea nr. 203/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice se reţine că aceasta are la bază necesitatea transpunerii unor prevederi ale Directivei 2006/126/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind permisele de conducere, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 403, din 30 decembrie 2006, a căror aplicare urmează a se realiza de la data de 19 ianuarie 2013.

Din examinarea prevederilor Directivei 2006/126/CE, Curtea observă că pct. (13) din preambulul acesteia prevede că "Introducerea unei categorii de permise de conducere pentru mopeduri va creşte, în special, siguranţa rutieră în ceea ce priveşte conducătorii auto cei mai tineri care, conform statisticilor, sunt cei afectaţi de accidentele rutiere." Totodată art. 1 alin. (1) din directivă stabileşte introducerea unui permis de conducere naţional, bazat pe modelul comunitar din anexa I, iar art. 4 alin. (1) teza întâi din directivă statuează că "Permisul de conducere prevăzut la articolul 1 autorizează conducerea autovehiculelor din categoriile definite în continuare. [...]", iar alin. (2) reglementează cu privire la mopeduri, respectiv categoria AM, definind această categorie.

De asemenea, art. 7 alin. (1) lit. (b) din directivă prevede că "Permisele de conducere se eliberează numai solicitanţilor care: [...] au promovat un test teoretic doar în ceea ce priveşte categoria AM; statele membre pot cere solicitanţilor să promoveze un test de verificare a aptitudinilor şi comportamentului şi un examen medical pentru această categorie".

Mai mult, potrivit art. 7 alin. (3) lit. b) teza a doua din directivă, "Statele membre pot impune, la reînnoirea permiselor de conducere din categoriile AM, A, A1, A2, B, B1 şi BE o examinare care aplică normele minime privind aptitudinile fizice şi mentale pentru conducere prevăzute la anexa III".

2.Curtea observă că, anterior modificării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice prin Legea nr. 203/2012, dreptul persoanelor de a conduce mopede pe drumurile publice era reglementat prin art. 160 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 26 octombrie 2006, potrivit căruia "Persoanele care nu posedă permis de conducere pot conduce mopede pe drumurile publice numai dacă fac dovada că au absolvit un curs de legislaţie rutieră în cadrul unei unităţi autorizate de pregătire a conducătorilor de autovehicule."

Totodată, Curtea observă că, potrivit art. 23 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, "Dreptul de a conduce un autovehicul sau tramvai pe drumurile publice îl are numai persoana care posedă permis de conducere valabil, corespunzător categoriei ori subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, sau dovada înlocuitoare a acestuia cu drept de circulaţie."

În scopul transpunerii prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) din Directiva 2006/126/CE, anterior menţionate, legiuitorul a modificat art. 6 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 în sensul în care mopedul este considerat autovehicul.

Aşa fiind, temeiul potrivit căruia dreptul de a conduce, în accepţiunea lui legală, trebuie să fie obţinut pentru viitor şi de către conducătorii de mopede îl reprezintă tocmai transpunerea de către legiuitor a Directivei 2006/126/CE.

Or, instanţa de contencios constituţional nu are atribuţia de a interpreta normele comunitare pentru a clarifica ori stabili conţinutul acestora, întrucât această atribuţie revine Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, astfel cum s-a statuat prin Decizia nr. 950 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 6 octombrie 2011.

Referitor la încălcarea principiului neretroactivităţii legii, Curtea observă că textele de lege criticate modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior. Or, în jurisprudenţa sa, de exemplu prin Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, şi Decizia nr. 450 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 24 iulie 2012, Curtea a statuat că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare.

În plus, Curtea mai constată că prin art. II din Hotărârea Guvernului nr. 480/2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 24 iulie 2013 s-a statuat că: "Până la data de 19 ianuarie 2014, pregătirea teoretică şi practică prin cursuri organizate de unităţi se consideră realizată în situaţia candidaţilor la examenul pentru obţinerea permisului de conducere din categoria AM, care fac dovada că au absolvit cursul de legislaţie rutieră în cadrul unei unităţi autorizate de pregătire a conducătorilor de autovehicule, anterior datei de 19 ianuarie 2013."

În ceea ce priveşte aplicarea considerentelor de principiu ce au stat la baza Deciziei nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, Curtea observă că de vreme ce nu a fost reţinută încălcarea normei de referinţă, respectiv art. 15 alin. (2) din Constituţie, folosirea normelor cuprinse în pct. 5 din preambulul Directivei 2006/126/CE şi a art. 13 alin. (2) din acelaşi act în cadrul controlului de constituţionalitate, ca norme interpuse, în temeiul art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie, rămâne fără fundament.

Cât priveşte critica privind încălcarea art. 16 din Legea fundamentală, Curtea reţine, aşa cum a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa, că principiul constituţional al egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Or, situaţia în care se aflau conducătorii de moped, care nu deţineau un permis de conducere, înainte de modificările aduse prin Legea nr. 203/2012, era diferită de a celorlalţi conducători de autovehicule cărora, după intrarea în vigoare a Legii nr. 203/2012, li s-au echivalat permisele de conducere.

Totodată, Curtea constată că nu poate fi primită nici critica potrivit căreia prin prevederile actului normativ criticat s-ar fi limitat dreptul autorului de a conduce mopedul, ceea ce ar aduce atingere art. 53 din Legea fundamentală. Aceasta deoarece textul constituţional de referinţă are în vedere numai acele drepturi şi libertăţi fundamentale înscrise în capitolul II al titlului II din Constituţie, astfel cum s-a statuat prin Decizia nr. 1.024 din 9 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 10 septembrie 2009. Or, dreptul de a conduce mopede nu

reprezintă un drept fundamental, legiuitorul având competenţa constituţională de a-l reglementa prin lege.

Referitor la prevederile art. 11 şi art. 20 din Legea fundamentală, Curtea constată că acestea nu au incidenţă în speţă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Costin Popescu în Dosarul nr. 672/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 6 pct. 6, art. 20 alin. (1)-(3) şi art. 23 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi lit. a) din anexa nr. 1 la ordonanţa de urgenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 decembrie 2013.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu