Lege nr. 114 din 11 octombrie 1996

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Reglementarea cadrului general de realizare, exploatare și administrare a locuințelor are la baza următoarele principii:

Accesul liber și neingradit la locuinta este un drept al fiecărui cetățean.

Realizarea locuințelor constituie un obiectiv major, de interes național, pe termen lung, al administrației publice centrale și locale.

Capitolul 1Dispoziții generale

Articolul 1

Prezenta lege reglementează aspectele sociale, economice, tehnice și juridice ale construcției și folosinței locuințelor.

Articolul 2

Termenii utilizați în cuprinsul prezentei legi au următorul înțeles:

a)Locuinta

Construcție alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependintele, dotările și utilitatile necesare, care satisface cerințele de locuit ale unei persoane sau familii.

b)Locuinta convenabila

Locuinta care, prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerința utilizatorului și caracteristicile locuinței, la un moment dat, acoperă necesitățile esențiale de odihnă, preparare a hranei, educație și igiena, asigurind exigențele minimale prezentate în anexa nr. 1 la prezenta lege.

c)Locuinta socială

Locuinta care se atribuie cu chirie subventionata unor persoane sau familii, a căror situație economică nu le permite accesul la o locuinta în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței.

d)Locuinta de serviciu

Locuinta destinată funcționarilor publici, angajaților unor instituții sau agenți economici, acordată în condițiile contractului de muncă, potrivit prevederilor legale.

e)Locuinta de intervenție

Locuinta destinată cazarii personalului unităților economice sau bugetare, care, prin contractul de muncă, îndeplinește activități sau funcții ce necesita prezenta permanenta sau în caz de urgenta în cadrul unităților economice.

f)Locuinta de necesitate

Locuinta destinată cazarii temporare a persoanelor și familiilor ale căror locuințe au devenit inutilizabile în urma unor catastrofe naturale sau accidente, sau ale căror locuințe sunt supuse demolarii în vederea realizării de lucrări de utilitate publică, precum și lucrărilor de reabilitare ce nu se pot efectua în clădiri ocupate de locatari.

g)Locuinta de protocol

Locuinta destinată utilizării de către persoanele care sunt alese sau numite în unele funcții ori demnitati publice, exclusiv pe durata exercitării acestora.

h)Casa de vacanta

Locuinta ocupată temporar, ca reședința secundară, destinată odihnei și recreerii.

Articolul 3

Autorizarea executării construcțiilor de locuințe noi, indiferent de natura proprietății sau a amplasamentului, se face pe baza satisfacerii exigențelor minimale, prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege.

Consiliile județene și locale, potrivit competentelor stabilite prin lege, pot autoriza executarea etapizata a construcțiilor de locuințe.

Capitolul 2Dezvoltarea construcției de locuințe

Articolul 4

Persoanele fizice sau juridice române pot realiza, cu respectarea prevederilor legale, construcții de locuințe pentru folosință proprie sau în scopul valorificării acestora.

Articolul 5

Persoanele juridice române care investesc, din profit, pentru realizarea de locuințe sociale, de serviciu, de intervenție și de necesitate, beneficiază de reducerea impozitului în anul fiscal respectiv. Impozitul pe profit, aferent profitului utilizat pentru construirea de locuințe noi, se reduce cu 75% .

De prevederile alineatului precedent beneficiază și persoanele juridice române care investesc din profit pentru realizarea de locuințe destinate vinzarii sau închirierii, având ca limita suprafețele construite prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege.

Locuintele care se realizează în condițiile prezentului articol, precum și ale art. 7 și 20 din prezenta lege, se pot amplasa pe terenurile aparținând persoanelor fizice beneficiare de locuințe, ale persoanelor juridice investitoare sau pe terenuri concesionate în acest scop de către consiliile locale persoanelor juridice sau fizice, conform prevederilor legale, fără licitație publică, cu reducerea taxei de concesiune până la 95% .

Articolul 6

Persoanele juridice române care investesc din profit pentru punerea în siguranța a locuințelor aflate în proprietatea lor, avariate de seisme, precum și pentru reabilitarea locuințelor existente, din categoria a III-a, a IV-a și garsoniere, realizate în condițiile H.C.M. nr. 1.650/1968, H.C.M. nr. 1.669/1969 și H.C.M. nr. 585/1971, beneficiază de reducerea impozitului conform prevederilor art. 5 din prezenta lege.

Articolul 7

Consiliile locale pot realiza din depozitele special constituite locuințe cu suprafețele construite prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege, exercitind controlul asupra prețului de vînzare, în vederea inlesnirii accesului la proprietate pentru unele categorii de persoane, în următoarea ordine de prioritate:

a)ținerii căsătoriti care, la data contractării locuinței, au, fiecare, vârsta de până la 35 de ani;

b)persoanele care beneficiază de facilități la cumpărarea sau construirea unei locuințe, potrivit prevederilor Legii nr. 42/1990, republicată;

c)persoanele calificate din agricultura, învățământ, sănătate, administrație publică și culte, care își stabilesc domiciliul în mediul rural;

d)alte categorii de persoane stabilite de consiliile locale.

Persoanele din categoriile menționate la lit. a) - c) beneficiază de o subvenție de la bugetul de stat, în limitele prevederilor bugetare anuale, în raport cu venitul, de până la 30% din valoarea locuinței, la data contractării, precum și de plată în rate lunare, pe termen de 20 de ani, a diferenței față de prețul final al locuinței, după ce s-au scăzut subvenția și avansul minim obligatoriu de 10% din valoarea locuințelor la data contractării, achitat de contractant.

Persoanele prevăzute la lit. d) beneficiază de plată în rate lunare, în termen de 20 de ani, a diferenței față de prețul final al locuinței, după ce s-a scăzut avansul minim obligatoriu de 30% din valoarea locuinței la data contractării, achitat de contractant.

Dobinda la suma avansată din depozitul special, care se restituie în rate, este de 5% anual.

În cazul nerestituirii la termenele stabilite a ratelor scadente, se va plati o dobinda de 10% anual asupra acestor rate.

Autoritățile publice locale, prin administratori delegați de acestea, vor încheia cu persoanele fizice prevăzute în prezentul articol contracte de împrumut pentru sumele avansate din depozitul special, potrivit normelor legale în vigoare.

Articolul 8

Persoanele fizice prevăzute la art. 7 se vor adresa consiliilor locale, care vor analiza și vor aproba, după caz, cererile respective, stabilind, totodată, și ordinea de prioritate.

Cuantumul subventiei se stabilește în raport cu venitul mediu net lunar pe membru de familie, potrivit normelor aprobate anual de Guvern.

Articolul 9

Depozitele special constituite pe seama consiliilor locale se alimentează din următoarele surse:

a)sumele aprobate anual în bugetele locale, destinate realizării locuințelor;

b)încasările realizate din vânzarea locuințelor și a spațiilor cu alta destinație din blocurile de locuințe, potrivit prevederilor legale în vigoare, precum și sumele încasate potrivit prevederilor art. 7;

c)alocațiile din bugetul de stat, în limita prevederilor aprobate anual cu aceasta destinație;

d)alte surse constituite potrivit legii.

Articolul 10

De prevederile art. 7 din prezenta lege beneficiază, o singură dată, persoanele fizice care, împreună cu familia, nu au deținut și nu au în proprietate o locuinta, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 7 lit. c), sau dacă locuinta în care gospodăresc împreună nu satisface exigențele minimale de suprafața, prevăzute în anexa nr. 1, corespunzător numărului de persoane din familie.

Proprietarii locuințelor noi, persoane fizice, sunt scutiți de plată impozitului pe clădire timp de 10 ani de la data dobândirii locuinței.

În cazul înstrăinării locuinței în condițiile prezentei legi, noul proprietar nu mai beneficiază de scutirea de impozit.

Articolul 11

Locuintele care se realizează în condițiile art. 7-9 din prezenta lege se vor amplasa, prin grija consiliilor locale, pe terenurile aflate în proprietatea unităților administrativ-teritoriale sau pe terenurile aparținând persoanelor fizice beneficiare, în condițiile prevederilor Codului civil, cu respectarea documentațiilor de urbanism legal aprobate și cu asigurarea utilităților și dotărilor edilitare necesare condițiilor de locuit.

Articolul 12

Lucrările de viabilizare a terenurilor destinate construcțiilor de locuințe, care constau în: drumuri publice, rețele de alimentare cu apa și canalizare, rețele electrice și, după caz, rețele de gaze, telefonice și de termoficare se finanțează după cum urmează:

a)drumurile publice, rețelele de alimentare cu apa și canalizare și, după caz, rețelele de termoficare, din bugetele locale și din alte fonduri legal constituite cu aceasta destinație;

b)rețelele electrice stradale, inclusiv posturile de transformare aferente și, după caz, de gaze și telefonice stradale, din bugetele de venituri și cheltuieli ale regiilor autonome de profil, din credite bancare contractate de aceștia, precum și din alte fonduri constituite cu aceasta destinație.

Persoanele juridice care investesc, din profit, în lucrări de viabilizare a terenurilor destinate construcțiilor de locuințe beneficiază de reducerea impozitului pe profit conform prevederilor art. 5.

Articolul 13

Deschiderea finanțării și începerea lucrărilor din fonduri publice se efectuează după contractarea cu viitorii beneficiari a cel puțin 70% din numărul locuințelor prevăzute a fi începute.

Articolul 14

Folosirea sumelor existente în depozitele constituite la nivelul consiliilor locale este de competența și în răspunderea acestora.

Articolul 15

Alocațiile de la bugetul de stat se fundamentează anual de către consiliile locale, în mod distinct, pentru terminarea locuințelor și pentru realizarea de noi locuințe.

Articolul 16

Lista cuprinzând numărul, structura pe numărul de camere și amplasamentul locuințelor, precum și lista persoanelor care vor beneficia de locuințe, în ordinea de prioritate stabilită conform art. 7 de către consiliile locale, se afișează la sediul acestora.

Articolul 17

Prin familie, în sensul prezentei legi, se înțelege soțul, sotia, copiii, precum și părinții soților care locuiesc și gospodăresc împreună.

Articolul 18

Până la restituirea sumelor datorate de către beneficiarii locuințelor, se instituie ipoteca legală asupra locuinței.

Articolul 19

Înstrăinarea, prin acte între vii, a locuințelor pentru realizarea cărora s-au acordat subvenții se poate face numai după restituirea integrală a sumelor actualizate datorate și pe baza dovezii depunerii integrale a contravalorii sumelor actualizate, obținute ca subvenții de la bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 7, în depozitul constituit pentru realizarea locuințelor, în condițiile prezentei legi.

Articolul 20

Casa de Economii și Consemnațiuni va acorda credite persoanelor fizice române pentru construirea, cumpărarea, reabilitarea și repararea capitala a locuințelor proprietate personală, pe maximum 20 de ani, precum și pentru dotarea locuințelor cu mobila și obiecte de uz gospodăresc de folosință îndelungată, din producția autohtona, pe termen de 2 ani. Dobinda convenită prin contract nu va fi mai mare decît cea practicată pe piața financiar-bancară (BUBOR) și se va suporta:a) 15%, de către beneficiarul creditului;

b)diferența, până la nivelul dobinzii practicate pe piața financiar-bancară, stabilită prin convenție între Ministerul Finanțelor și Casa de Economii și Consemnațiuni, prin subvenții de la bugetul de stat.

Casa de Economii și Consemnațiuni nu va percepe nici un comision pentru creditele acordate.

Creditele se acordă, o singură dată, persoanelor fizice române care îndeplinesc condițiile stabilite la art. 10, pentru construirea, cumpărarea, reabilitarea sau repararea capitala a locuinței proprietate personală, precum și pentru cumpărarea de mobilier și obiecte de uz gospodăresc de folosință îndelungată, din producția autohtona, pentru dotarea acestor locuințe și a celor deținute cu chirie, a căror suprafața construită nu depășește prevederile din anexa nr. 1 la prezenta lege.

La primirea creditului, beneficiarul trebuie să aibă constituit la Casa de Economii și Consemnațiuni un depozit reprezentind până la 30% din valoarea creditului solicitat.

La depozitul constituit, Casa de Economii și Consemnațiuni va bonifica o dobinda egala cu cea suportată direct de către beneficiar. Depozitul nu va fi restituit înainte de rambursarea integrală a creditului și poate fi utilizat pentru restituirea ultimelor transe ale creditului, în limita cuantumului depozitului constituit.

Neplata, consecutiv, a 6 rate lunare de credit și a dobinzii aferente atrage executarea silită asupra bunului dobândit. Bunul dobândit prin astfel de credite nu poate fi înstrăinat decît după restituirea creditului.

Modul de plată și cuantumul subvențiilor se stabilesc prin convenție între Casa de Economii și Consemnațiuni și Ministerul Finanțelor.

Ministerul Finanțelor va prevedea, anual, în bugetul de stat sumele aferente subvențiilor la dobinda pentru creditele acordate și care urmează a fi acordate în anul respectiv de către Casa de Economii și Consemnațiuni.

Capitolul 3Închirierea locuințelor

Articolul 21

Închirierea locuințelor se face pe baza acordului dintre proprietar și chiriaș, consemnat prin contract scris, care se va inregistra la organele fiscale teritoriale, și va cuprinde:

a)adresa locuinței care face obiectul închirierii;

b)suprafața locativă și dotările folosite în exclusivitate și în comun;

c)suprafața curților și a gradinilor folosite în exclusivitate sau în comun;

d)valoarea chiriei lunare, regulile de modificare a acesteia și modul de plată;

e)suma plătită în avans în contul chiriei;

f)locul și condițiile în care se realizează primirea și restituirea cheilor;

g)obligațiile părților privind folosirea și întreținerea spațiilor care fac obiectul contractului;

h)inventarul obiectelor și al dotărilor aferente;

i)data intrării în vigoare și durata;

j)condițiile privind folosință exclusiva și în comun a părților aflate în coproprietate;

k)persoanele care vor locui împreună cu titularul contractului;

l)alte clauze convenite între părți.

Articolul 22

Sunt nule de drept orice clauze cuprinse în contractul de închiriere, care:

a)obliga chiriașul sa recunoască sau sa plătească în avans proprietarului orice suma cu titlu de reparatie în sarcina proprietarului;

b)prevăd responsabilitatea colectivă a chiriașilor în caz de degradare a elementelor de construcții și a instalațiilor, a obiectelor și dotărilor aferente spațiilor comune;

c)impun chiriașilor să facă asigurări de daune;

d)exonereaza proprietarul de obligațiile ce îi revin potrivit prevederilor legale;

e)autorizeaza pe proprietar să obțină venituri din nerespectarea clauzelor contractului de închiriere.

Articolul 23

În cazul în care părțile nu convin asupra reînnoirii contractului de închiriere, chiriașul este obligat sa părăsească locuinta la expirarea termenului contractual.

Articolul 24

Rezilierea contractului de închiriere înainte de termenul stabilit se face în următoarele condiții:

a)la cererea chiriașului, cu condiția notificării prealabile într-un termen de minimum 60 de zile;

b)la cererea proprietarului, atunci când:

–chiriașul nu a achitat chiria cel puțin 3 luni consecutiv;

–chiriașul a pricinuit însemnate stricăciuni locuinței, clădirii în care este situata aceasta, instalațiilor, precum și oricăror alte bunuri aferente lor, sau dacă înstrăinează fără drept părți ale acestora;

–chiriașul are un comportament care face imposibila conviețuirea sau împiedica folosirea normală a locuinței;

–chiriașul nu a respectat clauzele contractuale;

c)la cererea asociației de proprietari, atunci când chiriașul nu și-a achitat obligațiile ce-i revin din cheltuielile comune pe o perioadă de 3 luni, dacă au fost stabilite, prin contractul de închiriere, în sarcina chiriașului.

Articolul 25

Evacuarea chiriașului se face numai pe baza unei hotărâri judecătorești definitive.

Chiriașul este obligat la plata chiriei prevăzute în contractul de închiriere, până la data executării efective a hotărârii de evacuare.

Articolul 26

Chiriașul poate subînchiria, modifica sau îmbunătăți locuinta deținută, numai cu acordul prealabil scris și în condițiile stabilite de proprietar, dacă acestea nu sunt interzise prin contractul de închiriere principal.

Beneficiarul contractului de subinchiriere nu se poate prevala de nici un drept împotriva proprietarului și nici asupra oricărui titlu de ocupare.

Contractul de subinchiriere, încheiat cu respectarea prevederilor legale, se înregistrează la organele fiscale teritoriale.

Articolul 27

În cazul părăsirii definitive a domiciliului, de către titularul contractului de închiriere, sau al decesului acestuia, închirierea continua, după caz:

a)în beneficiul soțului sau al sotiei, dacă a locuit împreună cu titularul;

b)în beneficiul descendenților sau al ascendenților, dacă au locuit împreună cu acesta;

c)în beneficiul altor persoane care au avut același domiciliu cu titularul cel puțin un an și care au fost înscrise în contractul de închiriere.

În cazul mai multor cereri, contractul de închiriere se transfera prin hotărâre judecătorească.

În lipsa persoanelor care pot solicita locuinta, potrivit celor de mai sus, contractul de închiriere încetează în termen de 30 de zile de la data părăsirii domiciliului de către titularul contractului sau de la data înregistrării decesului.

Articolul 28

Proprietarul are următoarele obligații:

a)sa predea chiriașului locuinta în stare normală de folosință;

b)sa ia măsuri pentru repararea și menținerea în stare de siguranță în exploatare și de funcționalitate a clădirii pe toată durata închirierii locuinței;

c)sa întrețină în bune condiții elementele structurii de rezistenta a clădirii, elementele de construcție exterioare ale clădirii (acoperis, fatada, împrejmuiri, pavimente), curțile și grădinile, precum și spațiile comune din interiorul clădirii (casa scării, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, scări exterioare);

d)sa întrețină în bune condiții instalațiile comune proprii clădirii (ascensor, hidrofor, instalații de alimentare cu apa, de canalizare, instalații de încălzire centrala și de preparare a apei calde, instalații electrice și de gaze, centrale termice, crematorii, instalații de colectare a deșeurilor, instalații de antena colectivă, telefonice etc.).

Articolul 29

Chiriașul are următoarele obligații:

a)să efectueze lucrări de întreținere, reparații sau înlocuire a elementelor de construcții și instalații din folosință exclusiva;

b)sa repare sau sa înlocuiască elementele de construcții și de instalații deteriorate din folosință comuna, ca urmare a folosirii lor necorespunzătoare, indiferent dacă acestea sunt în interiorul sau în exteriorul clădirii; dacă persoanele care au produs degradarea nu sunt identificate, cheltuielile de reparații vor fi suportate de cei care au acces sau folosesc în comun elementele de construcții, de instalații, obiectele și dotările aferente;

c)să asigure curățenia și igienizarea în interiorul locuinței și la părțile de folosință comuna pe toată durata contractului de închiriere.

Obligațiile chiriașului cu privire la întreținerea și repararea spațiului închiriat se păstrează și în cazul subinchirierii locuinței.

Articolul 30

În cazul neîndeplinirii de către proprietar a obligațiilor care îi revin cu privire la întreținerea și repararea locuinței închiriate, lucrările pot fi executate de către chiriași în contul proprietarului, retinind contravaloarea acestora din chirie.

Chiriașul va putea executa aceste lucrări, dacă degradarea produsă este de natura sa afecteze folosință normală a clădirii sau a locuinței și numai atunci când proprietarul, la sesizarea scrisă a chiriașului, nu a luat măsuri de executare a lucrării, în termen de 30 de zile de la data sesizării.

Articolul 31

Chiria practicată pentru locuințe va acoperi cheltuielile de administrare, întreținere și reparații, impozitele pe clădiri și pe teren, precum și recuperarea investiției, în funcție de durata normata stabilită potrivit prevederilor legale, precum și un profit supus negocierii între părți.

Articolul 32

Nivelul maxim al chiriei pentru locuintele aflate în proprietatea statului se stabilește prin lege specială. Chiria maxima pentru aceste locuințe se diferentiaza pe categorii de localități și pe zone, de către consiliile locale, după criteriile avute în vedere la stabilirea impozitelor și a taxelor locale pentru terenuri.

Articolul 33

Titularii de contracte de închiriere pot face între ei schimb de locuințe, cu avizul autorității care a aprobat închirierea sau, după caz, al proprietarului locuinței.

Capitolul 4Administrarea clădirilor de locuit

Articolul 34

Clădirile de locuit pot fi date de proprietar în administrarea unor persoane fizice sau juridice, asociații, servicii publice sau agenți economici specializați, după caz.

Obligațiile celor care administrează sunt, în principal, următoarele:

a)gestionarea bunurilor și a fondurilor bănești;

b)angajarea contractelor cu furnizorii serviciilor necesare și urmărirea realizării acestora, în vederea funcționarii corespunzătoare a clădirii;

c)asigurarea cunoașterii și respectării regulilor de locuit în comun;

d)reprezentarea intereselor proprietarului în raport cu autoritățile publice;

e)îndeplinirea oricăror obligații prevăzute de lege.

Articolul 35

În clădirile de locuit cu mai multe locuințe, proprietarul răspunde de asigurarea condițiilor de funcționare normală a locuinței aflate în proprietate exclusiva și a spațiilor aflate în proprietate indiviză.

În acest scop, proprietarii se vor constitui în asociații cu personalitate juridică.

Modul de înființare, organizare și funcționare a asociațiilor de proprietari se reglementează potrivit regulamentului-cadru cuprins în anexa nr. 2 la prezenta lege.

Articolul 36

În cazurile în care, în clădirile de locuințe, unul dintre proprietari împiedica cu buna-știința și sub orice formă folosirea normală a imobilului de locuit, creind prejudicii celorlalți chiriași sau proprietari, după caz, la solicitarea asociației de proprietari, instanța va hotărî măsurile pentru folosirea normală a imobilului.

Articolul 37

Chiriașii clădirilor cu mai multe locuințe se pot asocia, potrivit legii, în scopul reprezentării intereselor lor în raporturile cu proprietarii, precum și cu alte persoane juridice sau persoane fizice.

În același scop, în cazul neconstituirii asociației, chiriașii pot mandata un reprezentant.

Capitolul 5Locuinta socială

Articolul 38

Construcțiile de locuințe sociale se pot realiza, în orice localitate, pe amplasamentele prevăzute în documentațiile de urbanism și în condițiile prezentei legi.

Constituirea fondului de locuințe sociale se face prin realizarea de construcții noi și prin reabilitarea unor construcții existente.

Consiliile locale controlează și răspund de fondul de locuințe sociale situate pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale respective.

Articolul 39

Locuintele sociale aparțin domeniului public al unităților administrativ-teritoriale.

Articolul 40

Locuintele sociale se vor amplasa numai pe terenurile aparținând unităților administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 11.

Articolul 41

Locuinta socială se realizează cu respectarea suprafeței utile și a dotărilor stabilite în limita suprafeței construite, potrivit anexei nr. 1 la prezenta lege.

Pentru locuintele care se realizează prin reabilitarea construcțiilor existente se considera obligatorii numai prevederile legate de dotarea minima.

Articolul 42

Au acces la locuinta socială, în vederea închirierii, familiile cu un venit mediu net lunar realizat în ultimele 12 luni sub nivelul venitului net lunar pe familie, pentru care se acordă ajutor social potrivit legii, majorat cu 10% .

Nivelul minim astfel calculat va fi corectat periodic de Guvern, în funcție de evoluția situației economice și sociale, începând cu anul 1996.

Venitul net lunar pe familie se stabilește pe baza declarației de venit și a actelor doveditoare potrivit prevederilor legale.

Declarațiile de venit, făcute cu nesinceritate, atrag răspunderea materială sau penală, după caz.

Articolul 43

Locuintele sociale se repartizează de către consiliile locale pe baza criteriilor stabilite anual de acestea, în condițiile prevederilor prezentului capitol, și de ele pot beneficia, în ordinea de prioritate stabilită de consiliile locale, următoarele categorii de persoane: ținerii căsătoriti care au fiecare vârsta de până la 35 de ani, ținerii proveniți din instituții de ocrotire socială și care au împlinit vârsta de 18 ani, invalizii de gradul I și II, persoanele handicapate, pensionării, veteranii și văduvele de război, beneficiarii prevederilor Legii nr. 42/1990, republicată, și ai Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, alte persoane sau familii îndreptățite.

Articolul 44

Contractul de închiriere se încheie de către primar sau de către o persoană imputernicita de acesta, cu beneficiarii stabiliți de consiliul local, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire pe baza declarației de venituri și a actelor doveditoare necesare conform prevederilor legale.

Nivelul chiriei nu va depăși 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie. Diferența până la valoarea nominală a chiriei, calculată potrivit art. 31, va fi subventionata de la bugetul local al unității administrativ-teritoriale unde este situata locuinta socială.

Articolul 45

Titularul contractului de închiriere este obligat sa comunice primarului, în termen de 30 de zile, orice modificare produsă în venitul net lunar al familiei acestuia, sub sancțiunea rezilierii contractului de închiriere.

În cazurile în care venitul net lunar pe familie s-a modificat, autoritatea administrației publice locale va opera modificarea chiriei și a subventiei acordate, cuvenite proprietarului.

Articolul 46

Contractul de închiriere se poate rezilia:

a)în condițiile prevăzute la art. 24 din prezenta lege;

b)în cazul în care venitul mediu net lunar pe familie, realizat în 2 ani fiscali consecutivi, depășește cu peste 20% nivelul minim prevăzut la art. 42 din prezenta lege, iar titularul contractului de închiriere nu a achitat valoarea nominală a chiriei în termen de 90 de zile de la comunicare.

Articolul 47

Locuintele sociale realizate potrivit prezentei legi nu pot fi vîndute.

Articolul 48

Nu pot beneficia de locuințe sociale, potrivit prezentei legi, persoanele sau familiile care:

a)dețin în proprietate o locuinta;

b)au înstrăinat o locuinta după data de 1 ianuarie 1990;

c)au beneficiat de sprijinul statului în credite și execuție pentru realizarea unei locuințe;

d)dețin, în calitate de chiriaș, o alta locuinta.

Articolul 49

Beneficiarii locuințelor sociale nu au dreptul sa subinchirieze, sa transmită dreptul de locuire sau sa schimbe destinația spațiului închiriat, sub sancțiunea rezilierii contractului de închiriere și a suportării eventualelor daune aduse locuinței și clădirii, după caz.

Articolul 50

Finanțarea locuințelor sociale se asigura din bugetele locale, în limitele prevederilor bugetare aprobate anual, ale consiliilor locale, în care scop se instituie o subdiviziune de cheltuieli distinctă în aceste bugete.

Statul sprijină construcția de locuințe sociale prin transferuri de la bugetul de stat, stabilite cu acesta destinație, anual, prin legea bugetului de stat.

Persoanele fizice și agenții economici pot sprijini prin donații sau contribuții construcția de locuințe sociale.

Capitolul 6Locuinta de serviciu și locuinta de intervenție

Articolul 51

Fondul de locuințe de serviciu se compune din:

a)locuințe existente, care, potrivit prevederilor legale, rămân cu destinația de locuințe de serviciu la data intrării în vigoare a prezentei legi;

b)locuințe noi.

Condițiile și durata de închiriere vor fi stipulate în contractul de închiriere încheiat între părțile contractante, accesoriu la contractul de muncă.

Articolul 52

Locuintele noi se finanțează, în condițiile legii, din:

a)bugetul de stat și bugetele locale, în limitele prevederilor bugetare aprobate anual cu aceasta destinație;

b)bugetele agenților economici, pentru salariații acestora.

Articolul 53

Locuintele de serviciu finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale se realizează cu respectarea suprafeței utile și a dotărilor, în limita suprafeței construite pe apartament, potrivit anexei nr. 1.

Locuintele de serviciu se vor amplasa după cum urmează:

a)pe terenurile aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, pentru locuintele finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, cu asigurarea viabilizarii terenurilor, potrivit prevederilor art. 12;

b)pe terenurile aparținând agenților economici, pentru locuintele și lucrările de viabilizare a terenurilor finanțate din bugetele acestora.

În situații deosebite, determinate de natura amplasamentului și de caracterul zonei, cu aprobarea ordonatorilor de credite, locuintele prevăzute la alin. 1 se pot construi cu suprafețe majorate cu până la 20% față de cele prevăzute în anexa nr. 1, iar peste aceasta limita, cu aprobarea Guvernului.

Locuintele de serviciu realizate în condițiile prezentei legi, finanțate de la bugetul de stat și de la bugetele locale, pot fi vîndute în condițiile legii, cu aprobarea Guvernului, în situația în care a încetat activitatea ce a generat realizarea locuințelor respective.

Articolul 54

Locuinta de intervenție urmează regimul locuinței de serviciu.

Locuintele de intervenție se realizează o dată cu obiectivul de investiție și se amplaseaza în incinta acestuia sau în imediata apropiere.

Locuintele de intervenție nu pot fi vîndute chiriașilor.

Capitolul 7Locuinta de necesitate

Articolul 55

Locuinta de necesitate se finanțează și se realizează în condițiile stabilite pentru locuinta socială.

Locuinta de necesitate se închiriază temporar persoanelor și familiilor ale căror locuințe au devenit inutilizabile potrivit prevederilor art. 2 lit. f).

Contractul de închiriere se încheie de către primarul localității sau de către o persoană imputernicita de acesta, pe baza hotărârii consiliului local, până la înlăturarea efectelor care au făcut inutilizabile locuintele.

Articolul 56

Consiliile locale pot declara, în cazuri de extrema urgenta, drept locuințe de necesitate, locuintele libere aflate în fondul de locuințe sociale.

Capitolul 8Locuinta de protocol

Articolul 57

Locuintele de protocol sunt proprietate publică a statului.

Administrarea fondului locativ de protocol se face de către Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", care asigura evidenta, întreținerea, repararea și conservarea acestuia, precum și încasarea chiriei.

Atribuirea, ocuparea și folosirea locuințelor de protocol se fac în condițiile prezentei legi.

Articolul 58

Președintele României, președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților și primul-ministru beneficiază, în condițiile prezentei legi, de cîte o locuinta de protocol, ca reședința oficială.

Resedintele oficiale ale persoanelor prevăzute la alin. 1 se atribuie de către Guvern și sunt puse la dispoziția lor, împreună cu dotările aferente, pe întreaga perioadă a exercitării funcției, de către Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat".

Lista imobilelor cu destinație de reședința oficială, precum și a celorlalte locuințe de protocol, și condițiile pe care acestea trebuie să le îndeplinească se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 59

Pot beneficia de locuinta de protocol, la cerere, cu plata chiriei prevăzute de lege, persoanele care îndeplinesc următoarele funcții publice: vicepreședinți ai Senatului și ai Camerei Deputaților, miniștri de stat, miniștrii și asimilații acestora, precum și președintele Curții Supreme de Justiție, președintele Curții Constituționale, președintele Curții de Conturi, președintele Consiliului Legislativ și avocatul poporului, pe durata exercitării funcției sau a mandatului.

Pentru persoanele prevăzute la alin. 1, atribuirea locuinței de protocol se face prin decizie a primului-ministru și se pune la dispoziția lor de către Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat".

Atribuirea locuințelor de protocol se poate face numai dacă persoanele prevăzute la alin. 1 nu dețin, în localitatea în care își desfășoară activitatea, o alta locuinta care să corespundă condițiilor stabilite potrivit art. 58 alin. 3.

Articolul 60

Pentru resedintele oficiale, Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" va încheia contracte de închiriere cu serviciile de specialitate ale instituțiilor în care își desfășoară activitatea persoanele beneficiare.

Pentru locuintele de protocol, contractele de închiriere se încheie de către Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" cu beneficiarii direcți, care, pe aceasta baza, vor putea ocupa locuinta respectiva împreună cu membrii familiei.

Contractul de închiriere a locuințelor de protocol și a celor cu destinație de reședința oficială încetează de drept în termen de 60 de zile de la data eliberării din funcție a beneficiarului.

Atribuirea, în condițiile prezentei legi, a unei resedinte oficiale, respectiv a unei locuințe de protocol, nu afectează drepturile locative deținute de persoanele prevăzute la art. 58 și 59.

Capitolul 9Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 61

Orice litigiu în legătură cu aplicarea prevederilor prezentei legi se soluționează de către instanțele judecătorești.

Articolul 62

Prevederile Ordonanței Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investițiilor pentru realizarea unor lucrări publice și construcții de locuințe, aprobată și modificată prin Legea nr. 82/1995, se aplică în continuare până la terminarea locuințelor începute.

După finalizarea blocurilor de locuințe, sursele de constituire a depozitului special, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 19/1994 și ale normelor metodologice, se preiau ca venituri la depozitul special constituit în conformitate cu prevederile art. 9.

Articolul 63

În termen de 60 de zile de la data introducerii sistemului de determinare și impozitare a venitului global pentru persoane fizice, Guvernul va reglementa facilitățile prevăzute la cap. II din prezenta lege, de care să poată beneficia și persoanele fizice care investesc în construcția de locuințe și pentru punerea în siguranța a locuințelor avariate de seisme.

Articolul 64

Schimbarea destinației locuințelor, precum și a spațiilor cu alta destinație decît aceea de locuinta situate în clădiri colective se poate face numai cu acordul asociației de proprietari, în condițiile legii.

Articolul 65

Construirea caselor de vacanta se autorizeaza, la cererea persoanelor fizice și a agenților economici, numai pe terenurile aflate în proprietatea acestora sau concesionate în condițiile legii, în zonele stabilite prin documentațiile de urbanism și amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.

Articolul 66

Plata chiriei pentru resedintele oficiale se face din bugetele Presedentiei României, Senatului, Camerei Deputaților și Secretariatului General al Guvernului, în limitele prevederilor bugetare aprobate anual.

Articolul 67

Guvernul răspunde de aplicarea unitară, pe întreg teritoriul tarii, a politicii de dezvoltare a construcției de locuințe.

Programul de dezvoltare a construcției de locuințe se elaborează de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, pe baza fundamentarii organelor administrației publice centrale interesate, consiliilor județene și locale, în acord cu documentațiile de urbanism și amenajare a teritoriului, aprobate conform legii.

Articolul 68

Pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor prezentei legi, Guvernul va adopta norme metodologice de aplicare.

Articolul 69

În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, proprietarii din clădirile cu mai multe locuințe în proprietate privată sau mixtă se vor constitui în asociații de proprietari, în conformitate cu Regulamentul-cadru al asociațiilor de proprietari cuprins în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.

Înregistrările clădirilor în cărțile funciare și ale asociațiilor de proprietari la judecătorii, constituite potrivit prevederilor alin. 1, sunt scutite de taxe.

Până la data dobândirii personalității juridice a asociației de proprietari, asociațiile de locatari își desfășoară activitatea pe baza Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului privind organizarea și funcționarea asociației locatarilor.

Articolul 70

Decretul Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului privind organizarea și funcționarea asociației locatarilor se abroga după 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Articolul 71

Persoanele care beneficiază de drepturi mai favorabile decît cele prevăzute în prezenta lege, consacrate prin legi speciale, care se referă, printre altele, la materia raporturilor juridice locative și a celor conexe acestora, se bucura în continuare de aplicarea drepturilor mai favorabile.

Articolul 72

Dispozițiile prezentei legi privind închirierea locuințelor se completează cu dispozițiile Codului civil privind contractul de locațiune.

Articolul 73

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga:

–Legea nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași, cu excepția cap. 4 și a art. 63 cu referire la cap. 4 din aceeași lege, exclusiv dispozițiile referitoare la suprafețele locative proprietate personală;

–H.C.M. nr. 860/1973 pentru stabilirea măsurilor de executare a Legii nr. 5/1973, în ceea ce privește închirierea de locuințe;

–Decretul Consiliului de Stat nr. 256/1984 privind îmbunătățirea regimului de construire a locuințelor și modificarea unor reglementări referitoare la stabilirea prețurilor limita a locuințelor care se construiesc din fondurile statului, a prețurilor de contractare ale locuințelor proprietate personală și a prețurilor de vînzare ale locuințelor din fondul locativ de stat;

–Decretul Consiliului de Stat nr. 68/1975 privind îmbunătățirea regimului de construire a locuințelor din fondurile statului sau din fondurile populației cu sprijinul statului în credite și execuție;

–art. 12 alin. 1 lit. a) și alin. 2, art. 21-25 și art. 35 alin. 2 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor;

–orice alte dispoziții contrare prevederilor prezentei legi.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 30 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE SENATULUI

ION SOLCANU

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 30 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

ADRIAN NĂSTASEAnexa nr. 1

EXIGENȚELE MINIMALE

pentru locuințeA. Cerințe minimale:

–acces liber individual la spațiul locuibil, fără tulburarea posesiei și a folosinței exclusive a spațiului deținut de către o altă persoană sau familie;

–spațiu pentru odihna;

–spațiu pentru prepararea hranei;

–grup sanitar;

–acces la energia electrica și apa potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate și a reziduurilor menajere.B. Suprafețe minimale:

D. Dotarea minima a încăperilor sanitare