Decizie nr. 1.458 din 8 noiembrie 2011

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (3) şi art. 76 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Credit Plus (Gulf) LTD din Dubai, Emiratele Arabe Unite, prin mandatar Societatea Comercială "Colectare Recuperare Creanţe CRC" - S.R.L. din Bucureşti, în Dosarul nr. 2.429/1285/2010 al Tribunalului Comercial Cluj, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.328D/2010.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, avocat Iulian Cioienaru, din Baroul Bucureşti, cu delegaţie la dosar, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei a fost depus un înscris de către dna Alexandrina Cecilia Ioana Jecan, fost asociat şi administrator al Societăţii Comerciale "Electro Azienda" - S.R.L. din Dej, parte în prezenta cauză, prin care precizează că, deşi societatea a rămas înregistrată în imobilul proprietate a familiei sale, actualii asociaţi nu mai folosesc această adresă.

Societatea Comercială "Electro Azienda" - S.R.L. a fost citată şi la lichidatorul judiciar C.I.I. Albu Călin Mircea, conform prevederilor legale, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea consideră, în raport de prevederile art. 98 din Codul de procedură civilă, că procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei care reiterează motivele invocate în excepţia de neconstituţionalitate ridicată şi depune note scrise la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, deoarece dispoziţiile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 conferă previzibilitate procedurii de citare, iar dispoziţiile art. 76 alin. (1) nu se aplică publicării în Buletinul procedurilor de insolvenţă, existând şi posibilitatea repunerii în termen.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 1 octombrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.429/1285/2010, Tribunalul Comercial Cluj a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (3) şi art. 76 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Credit Plus (Gulf) LTD din Dubai, Emiratele Arabe Unite, prin mandatar Societatea Comercială "Colectare Recuperare Creanţe CRC" - S.R.L. din Bucureşti, într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate împotriva înscrierilor efectuate în tabelul definitiv al creanţelor debitoarei în cadrul procedurii de insolvenţă deschise faţă de debitoare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate îngrădesc

accesul liber la justiţie, întrucât impun abonarea la Buletinul procedurilor de insolvenţă şi verificarea periodică a informaţiilor publicate în acesta. De asemenea, se apreciază că prevederile legale criticate aduc atingere existenţei dreptului creditorului de a-şi valorifica creanţa în situaţia în care acestuia i-au fost comunicate termenele prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă, iar acesta nu le-a respectat.

Tribunalul Comercial Cluj consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, întrucât, chiar dacă prin Decizia nr. 1.137 din 4 decembrie 2007 Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate, s-a reţinut că participanţii în procedura instituită de Legea nr. 85/2006 sunt persoane care "pot avea sau nu calitatea de comerciant, astfel că nu se poate justifica obligaţia tuturor acestora de a urmări Buletinul procedurilor de insolvenţă doar pentru simplul motiv că au încheiat un act juridic cu o persoană care nu poate fi supusă procedurii insolvenţei, cerinţa textului de lege fiind excesivă în acest caz". Judecătorul-sindic consideră că nu poate fi făcută nicio distincţie între persoanele fizice şi persoanele juridice, respectiv între comercianţi şi necomercianţi, Constituţia ocrotind în egală măsură ambele categorii, neputându-i-se pretinde unui comerciant sau unui necomerciant să studieze săptămânal sau chiar zilnic Buletinul procedurilor de insolvenţă, cu consecinţa alocării unei durate de timp mai reduse ocupaţiei sale obişnuite. Aceasta cu atât mai mult cu cât procedura reglementată de dispoziţiile Legii nr. 85/2006 nu este doar în beneficiul debitorului, ci şi în interesul creditorilor. Nu este deloc de neglijat faptul că practica ultimilor ani a demonstrat că în cele mai multe cazuri debitorii sunt de rea-credinţă, "abandonându-şi" afacerea şi refuzând orice colaborare cu administratorul sau lichidatorul judiciar, respectiv refuzând predarea documentelor prevăzute de art. 28 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 tocmai în scopul neînscrierii creditorilor în tabelul de creanţe, în acest mod "selectându-şi" creditorii.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 este inadmisibilă, iar dispoziţiile art. 76 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 7 alin. (3) şi art. 76 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, texte de lege care au următorul cuprins:

–Art. 7 alin. (3): "Prin excepţie de la prevederile alin. (1) se vor realiza, conform Codului de procedură civilă, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii şi notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificaţi în lista prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. c), procedura notificării prevăzute la art. 61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvenţă.";

–Art. 76 alin. (1): "Cu excepţia cazului în care notificarea deschiderii procedurii s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 7, titularul de creanţe anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creanţelor până la expirarea termenului prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b), va fi decăzut, cât priveşte creanţele respective, din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor şi nu va dobândi calitatea de creditor îndreptăţit să participe la procedură. El nu va avea dreptul de a-şi realiza creanţele împotriva debitorului sau a membrilor ori asociaţilor cu răspundere nelimitată al persoanei juridice debitoare ulterior închiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăţi ori transferuri frauduloase."

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi din Constituţie, precum şi art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 367 din 17 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2009, şi Decizia nr. 1.436 din 5 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 16 decembrie 2009, s-a mai pronunţat asupra textului de lege criticat în sensul respingerii excepţiei. Curtea a reţinut, în esenţă, că prevederile art. 7 din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora citarea părţilor, precum şi comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor şi notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, îşi găsesc justificarea în specificul acestei proceduri, care presupune un număr foarte mare de părţi şi o mare diversitate de acte procedurale de natură să îngreuneze mult desfăşurarea procedurii. Acestea constituie o măsură specială prin care se asigură soluţionarea cu celeritate a cauzelor.

În cauza de faţă, autorul excepţiei critică însă prevederile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 din prisma obligaţiei pe care acestea o instituie pentru persoanele ce participă la procedura insolvenţei, obligaţia de a fi abonaţi la Buletinul procedurilor de insolvenţă şi verificarea periodică a informaţiilor publicate în acesta, fapt ce pune în discuţie restrângerea mai multor drepturi fundamentale. Referitor la aceasta, Curtea a reţinut prin Decizia nr. 1.453 din 3 noiembrie 2011, nepublicată încă la data pronunţării prezentei decizii, că acestea sunt neîntemeiate, deoarece, potrivit art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 460/2005 privind conţinutul, etapele, condiţiile de finanţare, publicare şi distribuire a Buletinului procedurilor de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 3 iunie 2005, cu modificările şi completările ulterioare: "(5) Oficiul Naţional al Registrului Comerţului publică săptămânal pe pagina sa de internet, cu titlu gratuit, lista persoanelor supuse procedurii de insolvenţă, care va cuprinde următoarele informaţii: denumirea debitorului, codul de identificare fiscală, numărul de ordine în registrul în care este înregistrat, numărul dosarului de insolvenţă şi instanţa pe rolul căreia este înregistrat dosarul, primul termen de judecată stabilit de instanţa judecătorească după deschiderea procedurii, tipul procedurii şi numerele Buletinului în care sunt publicate actele de procedură referitoare la debitor."

Totodată, Curtea a reţinut prin Decizia nr. 564 din 29 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 18 iunie 2010, că susţinerile potrivit cărora nu există posibilitatea practică de a lua cunoştinţă de actele de procedură publicate în Buletinul insolvenţei datorită numărului foarte mare de astfel de publicări şi a resurselor umane limitate nu reprezintă motive de neconstituţionalitate a art. 7 din Legea nr. 85/2006.

Mai mult, prin Decizia nr. 367 din 17 martie 2009, Curtea a statuat că accesul liber la justiţie şi exercitarea dreptului de apărare nu sunt drepturi absolute, legiuitorul putând să prevadă anumite condiţionări în vederea unei bune administrări a justiţiei, condiţionări ce pot îmbrăca şi forma unor obligaţii de ordin financiar. În mod evident, aceste condiţionări trebuie să îşi găsească o justificare rezonabilă şi proporţională cu obiectivul propus şi să nu ducă la imposibilitatea efectivă de exercitare a drepturilor fundamentale mai sus menţionate.

Or, Curtea a reţinut că citarea şi comunicarea actelor prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă îşi găsesc justificarea în însuşi specificul acestei proceduri şi au drept scop asigurarea desfăşurării cu celeritate a acesteia. Obligaţiile corelative ce decurg pentru părţi în acest caz nu pot fi privite ca aducând o restrângere a dreptului de proprietate ori a dreptului la apărare, atât timp cât părţile au posibilitatea, pe de o parte, să participe la termenele fixate de judecătorul-sindic şi să consulte dosarul în vederea cunoaşterii tuturor actelor de procedură depuse la acesta, iar, pe de altă parte, au posibilitatea de a solicita în cadrul cheltuielilor de judecată toate sumele avansate în vederea realizării drepturilor lor pe calea acestei proceduri, invocând în acest sens dispoziţiile Codului de procedură civilă privind cheltuielile de judecată, aplicabile în temeiul art. 149 din Legea nr. 85/2006.

În final, Curtea observă că dispoziţiile art. 53 alin. (2) din Constituţie referitoare la proporţionalitatea măsurii restrângerii unor drepturi cu situaţia care a determinat-o nu sunt incidente în speţă.

Cu privire la susţinerile autorului excepţiei potrivit cărora pentru culpa sau neglijenţa debitorului este sancţionat creditorul de bună-credinţă, negându-i-se acestuia dreptul de a-şi valorifica creanţa, Curtea constată că aceasta nu reprezintă probleme de constituţionalitate a dispoziţiilor legale criticate, ci chestiuni ce ţin de aplicarea acestora în concret la cauza dedusă judecăţii instanţelor judecătoreşti.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (3) şi art. 76 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Credit Plus (Gulf) LTD din Dubai, Emiratele Arabe Unite, prin mandatar Societatea Comercială "Colectare Recuperare Creanţe CRC" - S.R.L. din Bucureşti, în Dosarul nr. 2.429/1285/2010 al Tribunalului Comercial Cluj.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 noiembrie 2011.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin