pentru aplicarea Legii nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară
(1)Cuantumul pensiei integrale pentru limita de vîrsta se stabileşte aplicindu-se la salariul tarifar care se ia în considerare la calculul pensiei procentele prevăzute la art. 13 alin. 1 din Legea pensiilor nr. 27/1966, care constituie procentele de baza.
(2)În cazul cînd pensia calculată conform alin. 1 este mai mica decît cuantumul minim pentru transa de salariu tarifar corespunzătoare, prevăzut în tabelul de la art. 13 alin. 1 din lege, se acordă acest cuantum minim.
(3)Dacă din calcul rezultă o sumă egala sau mai mare decît cuantumul minim pentru transa de salariu tarifar, se acordă pensia rezultată din calcul.
(4)În situaţiile prevăzute la art. 13 alin. 3 din legea pensiilor, la cuantumul pensiei rezultat din aplicarea procentelor de baza sau, dacă acesta este mai mic, la cuantumul minim pentru transa de salariu tarifar, se adauga suma rezultată din aplicarea procentelor de 0,5 la suta, respectiv 0,25 la suta din salariul tarifar.
(5)Procentul suplimentar de 0,5 la suta prevăzut la art. 13 alin. 4 din lege se aplică la salariul tarifar folosit ca baza de calcul a pensiei, iar suma rezultată se adauga la cuantumul minim pentru transa de salariu tarifar în situaţia prevăzută la alin. 2, sau la pensia rezultată din calcul în situaţia prevăzută la alin. 3 sau 4, după caz.
În cazul prevăzut de art. 13 alin. 3 din legea pensiilor, cînd angajatul a lucrat atît în locuri de muncă încadrate în grupa I, cît şi în cele încadrate în grupa a II-a, fără a avea 20 ani efectiv lucrati în nici una din aceste grupe, se iau în considerare anii efectiv lucrati în grupa I, la care se aplică procentul de 0,5 la suta din salariul tarifar; la acestea se adauga, pînă la completarea a 20 ani, anii efectiv lucrati în grupa a II-a, la care se aplică procentul de 0,25 la suta din salariul tarifar.
Articolul 3*)
Cuantumul pensiei integrale pentru limita de vîrsta nu poate fi mai mic de 650 lei.
Notă *) Prevederile art. 3, modificat prin Decretul nr. 386/1972, se aplică cu începere de la data de 1 noiembrie 1972.
(1)Cuantumul pensiei prevăzute la art. 14 din legea pensiilor se calculează astfel:
a)se stabileşte mai întîi pensia de baza, potrivit art. 13 din lege, corespunzătoare vechimii minime integrale în munca;
b)pensia astfel stabilită se împarte la 25 ani, pentru bărbaţi, la 20 ani, pentru femei sau la 15 ani, pentru bărbaţii fără capacitate vizuala, şi se obţine pensia corespunzătoare unui an de vechime în munca;
c)pensia pentru un an se înmulţeşte cu numărul anilor de vechime în munca, obţinîndu-se cuantumul lunar al pensiei.
(2)*) Cuantumul lunar al pensiei nu poate fi mai mic de 455 lei lunar.
Notă *) Prevederile art. 2, modificat prin Decretul nr. 386/1972, se aplică cu începere de la data de 1 noiembrie 1972.
(1)Personalul navigant profesionist din aeronautica civilă, care se pensionează în condiţiile prevăzute de art. 11 alin. 1 din legea pensiilor, cuprinde angajaţii posesori ai unor brevete sau certificate de personal navigant, care îndeplinesc următoarele funcţii:
–pilot;
–comandant de detasament;
–comandant de detasament adjunct;
–navigator aerian;
–mecanic navigant;
–operator radionavigant;
–instructor de zbor pe aeronave cu şi fără motor;
–pilot receptioner de avioane;
–personal tehnic de recepţie şi control al aeronavelor;
–parasutist profesionist;
–însoţitor de bord în aviaţia de transport public.
(2)Pensionarea celor prevăzuţi la alin. 1 se face, la împlinirea condiţiilor de vîrsta şi de vechime arătate la art. 11 alin. 1 din legea pensiilor, atît la cererea unităţii, cît şi la cererea angajatului.
Vechimea în munca în calitate de personal navigant profesionist în aeronautica civilă se stabileşte în raport cu funcţia îndeplinită, numărul orelor de zbor şi tipul de aeronava, după cum urmează:
| Nr. crt. | Activitatea desfasurata de personalul navigant in una din functiile prevazute la art. 5, pe tipuri de aeronave | Unitatea de masura pentru un an calendaristic (nr.) | Vechimea in munca ce se ia in considerare (luni) | ||||
| 24 | 18 | 15 | |||||
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
| 1. | Transport public pe avioane clasice | ore | zbor | minim 500 | 300-499 | 150-299 | |
| 2. | Transport public pe avioane turbopropulsoare si turboreactoare | '' | '' | minim 600 | 400-599 | 200-399 | |
| 3. | Misiuni pe elicoptere | '' | '' | minim 400 | 250-399 | 100-249 | |
| 4. | Misiuni agrosilvice pe avioane clasice | '' | '' | minim 450 | 275-449 | 125-274 | |
| 5. | Misiuni sanitare si altele (necuprinse la pct. 1-4 inclusiv) pe avioane clasice | '' | '' | minim 500 | 300-499 | 150-299 | |
| 6. | Invatamint aeronautic pe avioane clasice (scoli, cursuri organizate, aerocluburi) | '' | '' | minim 250 | 150-249 | 75-149 | |
| 7. | Invatamint aeronautic pe avioane turbopropulsoare sau turboreactoare (scoli sau cursuri organizate) | '' | '' | minim 200 | 100-199 | 50-99 | |
| 8. | Control in zbor al personalului navigant profesionist, pe avioane clasice, turbopropulsoare sau turboreactoare si elicoptere | '' | '' | minim 250 | 150-249 | 50-149 | |
| 9. | Receptie de aeronave in zbor in cadrul industriei aeronautice sau unitatilor centrale de aeronautica civila (echipajul de conducere a aeronavei) | '' | '' | minim 200 | 100-199 | 50-99 | |
| 10. | Deservire la bordul aeronavelor de transport public (insotitori de bord) | '' | '' | minim 700 | 500-699 | 300-499 | |
| 11. | Invatamint aeronautic de zbor fara motor | starturi echivalente | minim 600 | 400-599 | 200-399 | ||
| 12. | Receptie si control tehnic al aeronavelor in zbor (personal tehnic de receptie si control) | aeronave | minim 120 | 80-119 | 60-79 | ||
| 13. | Parasutism profesionist | salturi | minim 100 | 70-99 | 50-69 | ||
| 14. | Receptie de parasute noi in cadrul industriei sau unitatilor centrale de aeronautica civila. | salturi | minim 50 | 30-49 | 10-29 | ||
(1)Pensia integrală pentru limita de vîrsta a personalului navigant profesionist din aeronautica civilă, care are o vechime, în aceasta calitate, de 25 ani, bărbaţii şi 20 ani, femeile, calculată potrivit art. 6, se stabileşte în procentele prevăzute de art. 13 alin. 1 din legea pensiilor, pentru angajaţii care lucrează în locuri de muncă încadrate în grupa I. (2) Pentru fiecare an de vechime ce depăşeşte vechimea prevăzută la alin. 1 se acordă un procent suplimentar de 0,5 la suta aplicat la salariul tarifar.
Personalul navigant profesionist din aeronautica civilă, care beneficiază de pensie tranzitorie în condiţiile art. 11 alin. 3 din legea pensiilor, primeşte, pe timpul cît este încadrat în munca, aceasta pensie după normele prevăzute la art. 59 alin. 1 şi 2 din legea pensiilor. La împlinirea virstei de 50 ani se poate cere transformarea pensiei tranzitorii în pensie pentru limita de vîrsta.
(1)Cei care au o vechime în munca de cel puţin 25 ani, bărbaţii şi 20 ani, femeile, însă nu îndeplinesc condiţia de vechime în munca în calitate de personal navigant arătată la art. 7, au dreptul, pentru fiecare an calendaristic lucrat ca personal navigant, numai la sporul de vechime şi reducerea virstei de pensionare, astfel:
a)după normele prevăzute pentru angajaţii care lucrează în locurile de muncă încadrate în grupa I, cei care pentru un an calendaristic ar beneficia de o vechime în munca, stabilită potrivit art. 6, de 24 sau 18 luni;
b)după normele prevăzute pentru angajaţii care lucrează în locurile de muncă încadrate în grupa a II-a, cei care pentru un an calendaristic ar beneficia de o vechime în munca, stabilită potrivit art. 6, de 15 luni.
(2)Cei care nu au o vechime în munca de cel puţin 25 ani, bărbaţii şi 20 ani, femeile, beneficiază, pentru fiecare an calendaristic lucrat ca personal navigant, numai de sporurile de vechime prevăzute la alin. 1 lit. a sau b, după caz.
(3)Pensia celor de la alin. 1 şi 2 se stabileşte în condiţiile prevăzute la art. 13 din legea pensiilor pentru angajaţii încadraţi în grupele I sau II de muncă, după caz, în raport cu timpul lucrat ca personal navigant.
(1)Personalul artistic care îndeplineşte funcţiile de:
–balerin,
–dansator,
–acrobat,
–jongleur,
–calaret de circ,
–clovn,
–dresor de animale sălbatice,
–solist vocal de opera şi opereta,
–minuitor de papusi şi marionete,
–instrumentist de la instrumentele de suflat, are drept la pensie integrală pentru limita de vîrsta, atît la cererea unităţii cît şi la cererea celui îndreptăţit, la împlinirea virstei de 50 ani, bărbaţii şi 45 ani, femeile, dacă are o vechime efectivă în aceste funcţii de cel puţin 25 ani, bărbaţii şi 20 ani, femeile.
(2)Personalul artistic arătat la alin. 1 beneficiază de sporuri de vechime ce se acordă potrivit legii pensiilor angajaţilor care lucrează în locuri de muncă încadrate în grupa I. (3) Cei care au o vechime totală în munca de cel puţin 25 ani, bărbaţii şi 20 ani, femeile, însă nu îndeplinesc condiţia de vechime efectivă în funcţiile arătate la alin. 1, beneficiază de sporul de vechime şi de reducerea virstei de pensionare pentru anii efectiv prestati în aceste funcţii, după normele prevăzute pentru angajaţii care lucrează în locurile de muncă încadrate în grupa I, fără ca vîrsta de pensionare să fie mai mica de 52 ani, pentru bărbaţi şi 50 ani, pentru femei.
(4)Cei care nu au o vechime totală în munca de cel puţin 25 ani, bărbaţii şi 20 ani, femeile, beneficiază, pentru fiecare an efectiv prestat în funcţiile de personal artistic arătate la alin. 1, numai de sporul de vechime prevăzut pentru angajaţii care lucrează în locurile de muncă încadrate în grupa I. (5) Cuantumul pensiei pentru personalul artistic care a lucrat în funcţiile arătate la alin. 1 se stabileşte în condiţiile prevăzute la art. 13 din legea pensiilor pentru angajaţii încadraţi în grupa I de muncă, în raport cu timpul lucrat în astfel de funcţii.
(1)Personalul artistic care îndeplineşte funcţiile de:
–solist vocal din teatre de estrada, filarmonici, radioteleviziune, ansambluri de cîntece şi dansuri şi orchestre populare,
–solist concertist din orchestre simfonice şi filarmonici,
–corist din ansamblurile muzicale profesioniste (opera, opereta, teatre muzicale şi de estrada, filarmonici, orchestre simfonice, radioteleviziune şi ansambluri de cîntece şi dansuri),
–instrumentist, altul decît cel prevăzut la art. 10 alin. 1,
–concert-maestru,
–iluzionist,
–maestru de balet şi dansuri,
–actor,
–sufleur la teatre dramatice şi muzicale,
–dresor, altul decît cel prevăzut la art. 10 alin. 1, are drept la pensie integrală pentru limita de vîrsta, în condiţiile prevăzute de legea pensiilor pentru angajaţii care lucrează în locurile de muncă încadrate în grupa a II-a.
(2)Cei care nu au o vechime totală în munca de cel puţin 25 ani, bărbaţii şi 20 ani, femeile, beneficiază, pentru fiecare an efectiv prestat în funcţiile de personal artistic prevăzute la alin. 1, numai de sporul de vechime prevăzut pentru angajaţii care lucrează în locurile de muncă încadrate în grupa a II-a. Pentru aceşti angajaţi, cuantumul pensiei se stabileşte în condiţiile art. 13 din lege, în raport cu timpul lucrat în funcţiile arătate la alin. 1.
Personalul artistic se pensionează în condiţiile prevăzute la art. 10 şi 11, numai dacă şi-a desfăşurat activitatea în următoarele instituţii de arta:
–teatre de opera şi balet,
–teatre de opereta,
–teatre de papusi,
–teatre şi ansambluri de estrada,
–teatre de varietati,
–teatre dramatice,
–circuri,
–filarmonici şi orchestre simfonice,
–ansambluri profesioniste de cîntece şi dansuri,
–studiouri de producţie cinematografica,
–radioteleviziune,
–orchestre populare profesioniste,
–fanfare profesioniste şi militare,
–şcoli şi institute de arta.
(1)Accidentele de muncă, în sensul art. 18 din legea pensiilor, sînt cele survenite în următoarele împrejurări:
a)pentru angajaţi, în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu în incinta unităţii în care lucrează sau în incinta altei unităţi în care au fost trimişi sa lucreze ori în orice loc unde îşi îndeplinesc acele îndatoriri;
b)pentru studenţi şi elevi - inclusiv ucenici - în timpul şi din cauza practicii profesionale;
c)pentru cei care îndeplinesc sarcini de stat sau obşteşti, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini.
(2)Se considera, de asemenea, accident de muncă, în ceea ce priveşte pe angajat, cel survenit în următoarele împrejurări:
a)înainte de începerea sau după încetarea lucrului, dacă angajatul se afla, pentru interese legate de serviciu, în incinta unităţii în care lucrează sau în incinta altei unităţi în care a fost trimis sa lucreze ori în orice loc unde îşi exercită obligaţiile de serviciu;
b)în timpul pauzelor care au loc în desfăşurarea programului de muncă.
(3)Dispoziţiile alin. 2 se aplică, în mod corespunzător, şi categoriilor prevăzute la alin. 1 lit. b şi c. (4) Sarcinile de stat sau obşteşti sînt cele date de organele de stat sau organizaţiile obşteşti angajaţilor, membrilor unor organizaţii obşteşti, cît şi persoanelor care nu au nici una din aceste calităţi.
(5)De asemenea, se considera sarcina obsteasca şi acţiunea întreprinsă de orice persoană, din proprie iniţiativă, pentru prevenirea sau înlăturarea unui pericol ce ameninta orînduirea socialistă, avutul obştesc sau pentru apărarea ordinii de drept ori salvarea unei vieţi omeneşti.
(1)Se asimilează cu accidentul de muncă, în sensul art. 18 din legea pensiilor, şi cel survenit în următoarele împrejurări:
a)în timpul deplasarii de la locuinta spre locul de muncă şi de la locul de muncă spre locuinta ori în timpul deplasarii periodice pentru vizitarea familiei de către angajaţii nelocalnici care au acest drept, dacă în toate cazurile accidentul s-a produs în perioada necesară pentru deplasare;
b)în timpul deplasarii în interes de serviciu, în aceeaşi sau în alta localitate;
c)în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare.
(2)Dispoziţiile alin. 1 lit. a şi b se aplică, în mod corespunzător, şi la categoriile de persoane prevăzute la art. 17 lit. b, c şi d din legea pensiilor.
(1)În vederea înscrierii la pensie de invaliditate, organele de pensii iau în considerare actele de constatare a accidentului de muncă sau a bolii profesionale, încheiate de organele prevăzute de Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2896/1966 privind declararea, cercetarea şi evidenta accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 2 din 4 ianuarie 1967. (2) Pentru acele accidente care, potrivit legii pensiilor, se asimilează cu accidentele de muncă, dar a căror constatare nu este reglementată prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2896/1966, se iau în considerare actele de constatare încheiate de conducerile unităţilor al căror angajat este cel accidentat, sau în care se îndeplineşte practica profesională, în măsura în care accidentul nu a fost constatat de organele de urmărire penală, potrivit competentei ce revine acestora prin lege.
(1)Cuantumul pensiei de invaliditate de gradul I cauzată de accident de muncă sau boala profesională, pentru angajaţii, precum şi pentru cei prevăzuţi la art. 17 lit. b, c şi d din legea pensiilor, care au avut mai înainte calitatea de angajat, se stabileşte aplicindu-se la salariul tarifar care se ia în considerare la calculul pensiei procentele prevăzute în tabelele de la art. 21 alin. 1 din această lege.
(2)În cazul cînd pensia este mai mica decît cuantumul minim prevăzut în acele tabele, pentru transa de salariu corespunzătoare, se acordă cuantumul minim.
(3)Dacă din calcul rezultă o sumă egala sau mai mare decît cuantumul minim al transei de salariu, se acordă pensia rezultată din calcul.
(4)Încadrarea în grupe de muncă pentru cei a căror invaliditate a fost cauzată de un accident de muncă este determinata de condiţiile de la locul de muncă prevăzut în contractul sau de muncă.
(5)În cazul invaliditatii provocate de o boala profesională, încadrarea în grupe de muncă se face ţinînd seama de condiţiile de la locul de muncă ce au determinat boala profesională.
(6)Pentru gradele II şi III de invaliditate, cuantumul pensiei se stabileşte aplicindu-se procentele de 85 la suta, respectiv 60 la suta, la pensia de gradul I, calculată potrivit prevederilor de la alin. 1-5.
Articolul 17*)
Pensia de invaliditate cauzată de accident de muncă sau boala profesională, acordată angajaţilor, precum şi celor prevăzuţi la art. 17 lit. b, c şi d din legea pensiilor, care au avut mai înainte calitatea de angajat, nu poate fi mai mica de:
–715 lei pentru cei încadraţi în gradul I de invaliditate;
–650 lei pentru cei încadraţi în gradul II de invaliditate;
–455 lei pentru cei încadraţi în gradul III de invaliditate.
Articolul 18*)
Pensia de invaliditate cauzată de accident de muncă sau boala profesională, acordată celor care îndeplinesc obligaţii militare, studenţilor şi elevilor - inclusiv ucenicilor - care fac practica profesională şi celor care îndeplinesc sarcini de stat sau obşteşti, care nu au avut mai înainte calitatea de angajat, este de:
–650 lei pentru cei încadraţi în gradul I de invaliditate;
–520 lei pentru cei încadraţi în gradul II de invaliditate;
–358 lei pentru cei încadraţi în gradul III de invaliditate.
Notă *) Prevederile art. 17 şi 18, modificate prin Decretul nr. 386/1972, se aplică cu începere de la data de 1 noiembrie 1972.
Cei care îndeplinesc obligaţii militare, fără a fi avut mai înainte calitatea de angajat, şi au devenit invalizi în urma unei boli obişnuite, au drept la pensie de invaliditate cauzată de boala obişnuită, numai dacă invaliditatea a survenit în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare.
(1)Cuantumul pensiei de invaliditate de gradul I cauzată de accident în afară de muncă sau boala obişnuită, pentru angajaţii care au vechimea în munca prevăzută la art. 23 din legea pensiilor, se stabileşte aplicindu-se la salariul tarifar care se ia în considerare la calculul pensiei procentele de baza din tabelul de la art. 24 alin. 1 din aceeaşi lege.
(2)În cazul cînd pensia este mai mica decît cuantumul minim pentru transa de salariu tarifar corespunzătoare, prevăzut în acel tabel, se acordă cuantumul minim.
(3)Dacă din calcul rezultă o sumă egala sau mai mare decît cuantumul minim al transei de salariu tarifar, se acordă pensia rezultată din calcul.
(4)*) Pentru fiecare an de vechime în munca, pînă la vechimea de 25 ani, se acordă un procent suplimentar de 1 la suta din salariul tarifar; pentru fiecare an care depăşeşte aceasta vechime se acordă un procent suplimentar de 0,5 la suta din salariul tarifar. Suma rezultată se adauga la cuantumul minim al pensiei pentru transa de salariu tarifar în situaţia prevăzută la alin. 2, sau la pensia rezultată din calcul în situaţia prevăzută la alin. 3, după caz.
Notă *) Textul alin. 4 al art. 20 a fost pus de acord cu prevederile art. 24 din Legea nr. 27/1966, modificată prin Decretul nr. 386/1972.
(5)Pentru gradele II şi III de invaliditate cuantumul pensiei se stabileşte aplicindu-se procentele de 85 la suta, respectiv 60 la suta, la pensia de gradul I, calculată potrivit prevederilor de la alin. 1-4.
Articolul 21*)
Pensia de invaliditate cauzată de accident în afară de muncă sau boala obişnuită, pentru angajaţii care au vechimea în munca prevăzută la art. 23 din legea pensiilor, nu poate fi mai mica de:
–650 lei pentru cei încadraţi în gradul I de invaliditate;
–585 lei pentru cei încadraţi în gradul II de invaliditate;
–390 lei pentru cei încadraţi în gradul III de invaliditate.
Articolul 22*)
(1)Cuantumul pensiei prevăzute la art. 25 din legea pensiilor se calculează astfel:
a)se stabileşte mai întîi pensia corespunzătoare gradului de invaliditate pentru vechimea minima integrală în munca prevăzută la art. 23 din lege, în raport cu vîrsta celui îndreptăţit la pensie;
b)pensia astfel stabilită se împarte la numărul anilor de vechime în munca prevăzută la art. 23 din lege şi se obţine pensia corespunzătoare unui an de vechime în munca;
c)pensia pentru un an se înmulţeşte cu numărul anilor de vechime în munca, obţinîndu-se cuantumul lunar al pensiei;
d)în cazurile în care art. 23 din lege cere o vechime în munca de 1 an şi cei în cauza au cel puţin 6 luni calculul pensiei se face astfel cum s-a arătat la lit. a, iar pensia rezultată se împarte la 12, obţinîndu-se pensia pentru o luna, care se înmulţeşte cu numărul lunilor de vechime în munca.
(2)Pensia de invaliditate cauzată de accident în afară de muncă sau boala obişnuită, pentru cei care nu au vechimea minima integrală, nu poate fi mai mica de:
–455 lei pentru cei încadraţi în gradul I de invaliditate;
–390 lei pentru cei încadraţi în gradul II de invaliditate;
–293 lei pentru cei încadraţi în gradul III de invaliditate.
Notă *) Prevederile art. 21, art. 22 alin. 2, modificate potrivit Decretului nr. 386/1972, se aplică cu începere de la data de 1 noiembrie 1972.
Cuantumul pensiei pentru cei care îndeplinesc obligaţii militare se stabileşte după cum urmează:
a)dacă au avut calitatea de angajat mai înainte de efectuarea obligaţiilor militare şi îndeplinesc condiţiile de vechime în munca prevăzute la art. 23 sau 25 din lege, pensia se va stabili potrivit prevederilor referitoare la angajaţi;
b)dacă nu au avut calitatea de angajat mai înainte de efectuarea obligaţiilor militare, precum şi în cazul cînd au avut aceasta calitate dar nu îndeplinesc condiţia de vechime în munca pentru a primi pensia ca angajat, cuantumul pensiei va fi cel de la art. 22 alin. 2.
Pensionării de invaliditate, inclusiv cei care primesc cuantumul pensiei pentru limita de vîrsta, sînt supuşi revizuirii medicale, în condiţiile legii pensiilor, în ceea ce priveşte capacitatea lor de muncă, la termenele stabilite de comisiile de expertiza medicală şi recuperarea capacităţii de muncă, termene care, în raport cu starea sănătăţii celui expertizat pot fi:
a)între 6 şi 12 luni, pentru invaliditatile de gradul III;
b)între 12 şi 24 luni, pentru invaliditatile de gradul I şi II.
(1)Cuantumul pensiei de urmaş, cuvenit, potrivit art. 31 alin. 2 lit. b din legea pensiilor, sotiei care are între 15 şi 20 ani de căsătorie cu soţul decedat, se stabileşte astfel:
a)se determina pensia ce i s-ar fi cuvenit dacă ar fi avut 20 ani de căsătorie;
b)pensia rezultată se împarte la 20 şi se obţine pensia corespunzătoare unui an de căsătorie;
c)pensia pentru un an se înmulţeşte cu numărul anilor de căsătorie, obţinîndu-se cuantumul lunar al pensiei; pentru determinarea anilor de căsătorie, fracţiunile de 6 luni sau mai mari se intregesc la un an.
(2)La împlinirea virstei de 55 ani sau în caz de invaliditate, pensionarei prevăzute la alin. 1 i se va acorda, la cerere, pensia întreaga de urmaş.
Normele privitoare la determinarea gradelor de invaliditate, precum şi la revizuirea medicală a invalizilor cu drept la pensie de urmaş, sînt cele prevăzute pentru pensionării de invaliditate.
Articolul 27*)
(1)Cuantumul lunar al ajutorului social este de:
Notă *) Prevederile art. 27 alin. 1, modificate potrivit Decretului nr. 386/1972, se aplică cu începere de la data de 1 noiembrie 1972.
| Categoria de ajutor social | Mediul | ||
| urban | rural | ||
| pentru limita de virsta | 375 lei | 300 lei | |
| pentru invaliditate de gradul I | 375 '' | 300 '' | |
| pentru invaliditate de gradul II | 300 '' | 250 '' | |
| pentru invaliditate de gradul III | 250 '' | 200 '' | |
| pentru 3 urmasi sau mai multi | 375 '' | 300 '' | |
| pentru 2 urmasi | 300 '' | 250 '' | |
| pentru 1 urmas | 225 '' | 200 '' | |
(2)Schimbarea definitivă a domiciliului beneficiarului de ajutor social din mediul urban în mediul rural şi invers, după 1 ianuarie 1967, atrage modificarea corespunzătoare a cuantumului ajutorului social.
(1)Normele privitoare la determinarea gradelor de invaliditate, precum şi la revizuirea medicală a invalizilor beneficiari de ajutor social, sînt cele prevăzute pentru pensionării de invaliditate.
(2)De asemenea, beneficiarilor de ajutor social li se aplică prevederile art. 23 alin. 3 şi 4 din legea pensiilor.
În afară de perioadele prevăzute de art. 39 din legea pensiilor, se considera vechime în munca şi timpul cît angajatul:
a)se afla în incapacitate temporară de muncă în timpul executării contractului de muncă sau după desfacerea contractului de muncă, dacă în acesta din urma situaţie primeşte ajutoare materiale prin asigurările sociale de stat;
b)se afla în concediu de studii, acordat potrivit legii;
c)se afla în concediu fără plata de cel mult 30 de zile într-un an calendaristic;
d)urmează cursuri de pregătire profesională sau politica, la care a fost trimis;
e)a fost suspendat din funcţie sau a fost deţinut, dacă ulterior a intervenit încetarea procesului penal, anularea sau încetarea urmăririi, fără a se constata o vina în sarcina angajatului, ori s-a pronunţat achitarea. În aceste cazuri, se considera vechime în munca timpul cuprins între data suspendării sau arestării şi data reintegrarii. Dacă contractul de muncă al celui suspendat a fost desfăcut din iniţiativa acestuia sau de unitate pentru motivul care a determinat suspendarea şi tot astfel, în cazul deţinerii, dacă contractul de muncă a fost desfăcut pentru orice motiv, se considera vechime în munca timpul cuprins între data suspendării sau arestării şi data încetării procesului penal, a anulării sau încetării urmăririi ori a achitării;
f)nu a lucrat din cauza desfacerii contractului sau de muncă, dacă această măsură a fost anulată ulterior ca ilegala;
g)lipseşte din ţara pentru a-şi urma soţul trimis în misiune permanenta în străinătate;
h)nu a lucrat în unitate, din alte cauze decît cele de mai sus, însă contractul sau de muncă era în fiinta;
i)a fost îndepărtat din serviciu pentru activitate politica democratica, pînă la 23 August 1944;
j)a întrerupt munca din cauza persecutiilor rasiale în perioada 1 ianuarie 1938 - 19 decembrie 1944 sau a continuat să fie deţinut în lagar în teritoriile ocupate de fascisti şi după data de 19 decembrie 1944, pînă la data eliberării;
k)a fost îndepărtat din serviciu de către autorităţile maghiare în perioada septembrie 1940 - decembrie 1945;
l)a fost privat de libertate în locuri de deţinere pe baza unui act administrativ.
(1)Se considera vechime în munca şi timpul cît o persoană:
a)a cotizat, indiferent în ce calitate, la fostele asigurări sociale ori la casele de pensii preluate de stat pe baza Legii nr. 10/1949 pentru organizarea Asigurărilor Sociale de Stat;
b)a îndeplinit serviciul militar în termen, a fost concentrat, mobilizat sau a fost prizonier;
c)a servit ca militar în cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne, dacă ulterior s-a angajat pe baza unui contract de muncă. În aceste situaţii vechimea în munca se stabileşte potrivit normelor legale privind pensionarea cadrelor militare;
d)a lucrat în străinătate ca angajat, dacă la data cererii de pensie este cetăţean român;
e)a lucrat ca angajat pe teritoriul Republicii Socialiste România, fiind cetăţean străin;
f)a lucrat în munca de reconstrucţie, după cel de-al doilea război mondial, în conformitate cu convenţia de armistitiu;
g)a lucrat în calitate de brigadier voluntar pe santierele naţionale;
h)a lucrat ca practicant judecătoresc, ca asistent de farmacie după efectuarea stagiului obligatoriu de practica sau ca practicant în atelierele şcolilor profesionale gradul II sau ale liceelor industriale, după absolvirea acestora;
i)a lucrat în calitate de cărăuş în porturi, înscris ca muncitor permanent în registrele căpităniei porturilor pînă la 1 ianuarie 1949;
j)a lucrat în sectoare de activitate cu sisteme proprii de asigurări şi pensii, vechimea recunoscîndu-se în condiţiile stabilite de art. 46 din legea pensiilor;
k)a fost internată în lagare ori deţinută pentru activitate politica democratica, înainte de 23 August 1944. (2) Se considera vechime în munca şi timpul cît o persoană fără capacitate vizuala a lucrat în atelierele de producţie în cadrul fostelor aşezăminte de binefacere.
(3)De asemenea, se considera vechime în munca timpul cît un pensionar a funcţionat în calitate de profesor consultant, conferenţiar consultant sau consultant ştiinţific.
(4)Se considera vechime în munca perioada cît cetăţeanul român a executat o pedeapsă privată de libertate în baza unei hotărîri penale străine care nu a fost recunoscută de instanţele judecătoreşti române, dacă timpul înainte de condamnare se considera, potrivit legii române, vechime în munca.
Perioadele cît angajaţii s-au aflat în situaţiile prevăzute la art. 29 lit. a şi c, precum şi perioada cît angajaţii s-au aflat în concedii de studii de pînă la 30 zile într-un an calendaristic, se considera ca activitate prestată în condiţiile locului de muncă în care au lucrat la data ivirii acestor situaţii.
Nu se considera vechime în munca timpul servit:
a)în întreprinderea soţului, sotiei, părinţilor sau copiilor, cu excepţia celor care dovedesc ca au cotizat în acest timp la fostele asigurări sociale pînă la 1 ianuarie 1949;
b)ca ucenic, practicant sau elev al unei şcoli profesionale, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 30 alin. 1 lit. h şi a celor care fac dovada ca în această perioadă au primit salariu ori au cotizat la fostele asigurări sociale pînă la 1 ianuarie 1949.
La stabilirea vechimii în munca perioadele de 6 luni sau mai mari se intregesc la un an, iar cele mai mici de 6 luni se neglijează, dacă cel în cauza are minimul de vechime necesar deschiderii dreptului la pensie, după cum urmează:
a)10 ani la pensia pentru limita de vîrsta; b) 1/2 din vechimea prevăzută la art. 23 din legea pensiilor, la pensia de invaliditate cauzată de accident în afară de muncă sau boala obişnuită, cu excepţia situaţiei cînd vechimea minima necesară este de 6 luni.
(1)Dovada vechimii în munca în vederea pensionării se face cu carnetul de muncă, întocmit şi eliberat în conformitate cu dispoziţiile legale sau cu o fişa de pensie întocmită de unitate, care va cuprinde datele necesare pensionării, extrase din carnetul de muncă.
(2)Dacă, din motive temeinice, nu s-au eliberat carnete de muncă precum şi în cazuri de forta majoră, dovada vechimii în munca se face cu actele valabile conform dispoziţiilor pentru completarea carnetului de muncă. Dovada vechimii în munca se face în acelaşi fel şi de cei cărora, potrivit legii, nu li se întocmesc carnete de muncă.
(3)Pentru personalul navigant profesionist din aeronautica civilă, dovada orelor de zbor, a starturilor, a salturilor sau a receptiilor de aeronave, se face cu carnetul de zbor. Pentru perioadele anterioare datei de 11 iunie 1954, dovada se face cu adeverinte eliberate de Comandamentul aviaţiei civile - TAROM, din subordinea Ministerului Apărării Naţionale. Dacă nu se poate face aceasta dovada, pentru perioadele anterioare datei de 11 iunie 1954 se va lua în considerare, pentru un an calendaristic, o vechime în munca de 15 luni.
(4)Dovada vechimii în munca pentru perioada cît o persoană fără capacitate vizuala a lucrat în atelierele de producţie din cadrul fostelor aşezăminte de binefacere se face cu acte eliberate de acele instituţii sau de Asociaţia nevazatorilor conform dispoziţiilor legale.
(5)Pentru cei prevăzuţi la art. 81, 82 şi 87 din legea pensiilor, dovada vechimii în munca se poate face şi cu actele valabile conform dispoziţiilor pentru completarea carnetului de muncă.
(1)Vechimea în munca cerută pentru acordarea pensiei pentru limita de vîrsta trebuie să fie dovedită cu acte oficiale pentru cel puţin 10 ani.
(2)Vechimea în munca cerută pentru acordarea pensiei de invaliditate cauzată de accident în afară de muncă sau boala obişnuită trebuie să fie dovedită cu acte oficiale, pentru cel puţin jumătate din vechimea corespunzătoare virstei, prevăzută la art. 23 din legea pensiilor.
(3)Vechimea în munca reconstituita potrivit dispoziţiilor legale pe baza declaraţiilor de martori se ia în considerare în întregime, după dovedirea, cu acte oficiale, a perioadelor de vechime prevăzute la alin. 1 şi 2. (4) Vechimea în munca necesară pentru acordarea ajutorului social trebuie dovedită, în întregime, cu acte oficiale.
(5)De asemenea, cotizaţiile la fostele asigurări sociale ori la casele de pensii preluate de stat în baza Legii nr. 10/1949 se dovedesc cu acte, conform dispoziţiilor pentru completarea carnetului de muncă.
În cazul cînd unul dintre actele pentru dovedirea vechimii în munca nu întruneşte elementele esenţiale, în totalitatea lor, comisia de contestaţii, prevăzută la art. 43 alin. 2 din legea pensiilor, poate hotărî asupra valabilităţii actului, în vederea stabilirii dreptului la pensie.
Vechimea în munca a membrilor celorlalte sectoare de activitate cu sisteme proprii de asigurări şi pensii se dovedeşte cu acte valabile conform dispoziţiilor pentru completarea carnetului de muncă; aceste acte trebuie să fie vizate, în ceea ce priveşte recunoaşterea vechimii pentru acordarea unui drept la pensie, de către organele competente din acele sectoare.
(1)Pentru determinarea perioadei de 5 ani lucrati consecutiv, în vederea stabilirii bazei de calcul a pensiei, potrivit art. 41 din legea pensiilor, eventualele întreruperi în munca se completează cu perioadele lucrate imediat anterior sau posterior acelor întreruperi, la alegerea angajatului.
(2)Pentru angajaţii care devin invalizi ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, dacă întreaga vechime în munca este mai mica de o luna, pensia se calculează pe baza salariului tarifar lunar de încadrare.
(3)La stabilirea mediei salariilor tarifare se iau în considerare, pentru timpul cît angajatul a fost în concediu de odihnă, concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, concediu de maternitate, concediu pentru îngrijirea copilului bolnav, în carantina sau în concediu fără plata de pînă la 30 zile într-un an calendaristic, salariile tarifare de încadrare în aceste perioade.
(4)Pentru angajaţii trimişi să urmeze cursuri de pregătire profesională sau politica, media salariilor tarifare se stabileşte pe baza salariilor tarifare lunare, avute înainte de trimitere sau a celor primite în perioada cît urmează acele cursuri, după cum este mai avantajos.
Nivelul salariilor de la data cererii de transformare a pensiei de invaliditate în pensie pentru limita de vîrsta va fi precizat de unitatea la care cel în cauza a prestat ultima activitate după pensionare sau de către ministere, alte organe centrale ori de consiliile populare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, pe baza instrucţiunilor comune date de Ministerul Muncii şi de Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor.
Personalul navigant profesionist din aeronautica civilă, care beneficiază de pensie tranzitorie, are drept ca, la împlinirea virstei de 50 ani, cînd solicita pensia pentru limita de vîrsta, să-şi aleagă aceeaşi baza de calcul care a servit la stabilirea pensiei tranzitorii însă cu salariile aduse la nivelul celor în vigoare la data cererii pentru acordarea pensiei pentru limita de vîrsta, dacă aceasta este mai avantajoasă.
Sumele care se cuprind în salariul tarifar de încadrare pe baza căruia se calculează pensia, în sensul art. 42 alin. 3 din legea pensiilor, vor fi precizate prin instrucţiunile comune date de Ministerul Muncii şi de Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, pe baza dispoziţiilor legale.
(1)Angajatul care solicită pensie sau ajutor social depune cererea la unitatea la care lucrează. Cererea de pensionare pentru limita de vîrsta poate fi depusa cu 3 luni înainte de îndeplinirea condiţiei de vîrsta.
(2)La cererea angajatului sau a urmaşilor acestuia unitatea este obligată sa întocmească dosarul de pensie sau de ajutor social şi sa-l trimită la organul de pensii în raza căruia domiciliază angajatul sau urmaşii, în termen de 10 zile de la data depunerii cererii, cu excepţia situaţiilor în care se solicita pensie de invaliditate, cînd se procedează potrivit prevederilor art. 50 alin. 1 şi 2 şi art. 51 alin. 3.
(1)În cazul cînd cel care cere pensie sau ajutor social nu este în munca, acesta îşi întocmeşte personal dosarul şi-l depune, împreună cu cererea, la organul de pensii în raza căruia domiciliază.
(2)Urmaşii pot, de asemenea, să-şi întocmească personal dosarul şi sa-l depună, împreună cu cererea, la organul de pensii respectiv.
(1)La primirea dosarului de pensie sau de ajutor social, organul de pensii are obligaţia de a verifica dacă acesta este completat cu toate actele necesare.
(2)În cazul în care dosarul nu este complet, organul de pensii va face cunoscut, în scris, unităţii sau solicitantului, în termen de cel mult 10 zile de la data înregistrării dosarului, ce acte mai sînt necesare pentru completarea lui.
(3)Actele prezentate ulterior depunerii dosarului, în vederea completării acestuia, vor fi înregistrate la organul de pensii.
(4)În situaţia în care cel ce solicita pensie de invaliditate sau ajutor social de invaliditate nu este în munca, organul de pensii este obligat sa ceara organului medical teritorial întocmirea dosarului medical prevăzut de art. 50 alin. 1.
(1)Stabilirea pensiei şi ajutorului social se face prin decizii date de către organele de pensii în termen de 15 zile de la data înregistrării sau completării dosarului cu toate actele necesare.
(2)Respingerea cererii de pensie sau de ajutor social se face, de asemenea, prin decizie data de aceleaşi organe.
(3)Decizia va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept care au condus la admiterea sau respingerea cererii de pensie sau ajutor social, precum şi termenul înăuntrul căruia poate fi introdusă contestaţia şi organul la care se introduce aceasta.
(4)Decizia se întocmeşte în 3 exemplare şi va fi semnată de şeful organului de pensii şi de şeful biroului de pensii.
(5)Decizia va fi comunicată, în scris, de către organul de pensii, în termen de 5 zile de la data emiterii, atît celui în cauza cît şi unităţii la care acesta lucrează.
(6)În cazul în care decizia de respingere a rămas definitivă, actele depuse se restituie solicitantului de pensie sau ajutor social.
(1)Contestaţia prevăzută la art. 43 alin. 2 din legea pensiilor se depune fie la organul de pensii care a emis decizia, fie la comisia de contestaţii.
(2)Cînd contestaţia a fost depusa la organul de pensii care a emis decizia, acesta este obligat ca în termen de 10 zile sa o înainteze împreună cu dosarul la comisia de contestaţii.
(3)În cazul cînd contestaţia a fost depusa direct la comisia de contestaţii aceasta va cere de îndată dosarul de la organul ce a emis decizia, care este obligat sa-l înainteze în termen de 10 zile.
(4)Contestaţiile adresate în termen de 60 zile prevăzute la art. 43 alin. 2 din legea pensiilor, direct organelor centrale, vor fi trimise de către acestea comisiilor de contestaţii competente, fiind considerate ca depuse în termen.
(1)La primirea dosarului împreună cu contestaţia, organul de pensii judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, verifica actele din dosar, întocmeşte un referat de prezentare a cazului şi supune spre judecare contestaţia, împreună cu dosarul şi referatul, comisiei de contestaţii.
(2)Comisia de contestaţii fixează termen de judecată şi citeaza, în scris, pe cel care a făcut contestaţia cu cel puţin 15 zile înainte de termenul stabilit pentru judecare.
(3)Judecarea contestaţiei se face în termen de 30 zile de la primirea dosarului, în prezenta contestatorului.
(4)În caz de neprezentare, comisia de contestaţii poate judeca şi în lipsa.
(1)Decizia data de comisia de contestaţii va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept care au condus la admiterea sau respingerea contestaţiei.
(2)Decizia se întocmeşte în 2 exemplare şi se semnează de toţi membrii comisiei.
(3)Un exemplar de pe decizie se comunică celui în cauza, de către organul de pensii judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, în cel mult 5 zile de la data pronunţării deciziei.
(4)Dosarul împreună cu un exemplar de pe decizie se restituie organului de pensii respectiv, în termenul stabilit în alineatul precedent.
(1)Revizuirea prevăzută la art. 44 din legea pensiilor se face de către organul a cărui decizie este supusă revizuirii, la sesizarea părţilor interesate şi a organelor de îndrumare şi control competente.
(2)Drepturile stabilite ca urmare a revizuirii deciziei de pensie sau de ajutor social curg:
a)de la data stabilirii iniţiale a dreptului, în cazul în care datorită erorii săvîrşite s-au plătit sume mai mici decît cele cuvenite; sumele cuvenite se vor plati pe cel mult 3 ani în urma, socotiţi de la data înregistrării sesizării la organele de pensii;
b)de la întîi a lunii următoare înregistrării sesizării la organele de pensii, în toate celelalte cazuri.
(3)Sumele plătite în plus ca urmare a unor erori de calcul se vor recupera pe o perioadă de cel mult un an, socotită de la data înregistrării sesizării la organele de pensii; cele ce sînt urmarea unor infracţiuni se vor recupera în întregime.
(4)Cînd revizuirea se face de către organul de pensii, decizia poate fi contestată în condiţiile prevăzute la art. 43 alin. 2 din legea pensiilor.
(1)În vederea pensionării de invaliditate organul medical care propune pensionarea întocmeşte un dosar medical documentat pe care îl trimite unităţii la care lucrează angajatul. Dosarul medical va cuprinde în toate cazurile actele necesare stabilirii cauzei invaliditatii.
(2)Unitatea trimite dosarul medical la comisia de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, însoţit de un extras din dosarul angajatului, care va cuprinde date privitoare la starea civilă a angajatului, pregătirea sa profesională, activităţile profesionale anterioare şi vechimea în munca.
(3)Pentru cei prevăzuţi la art. 43, care cer pensie de invaliditate, organul medical teritorial întocmeşte dosarul medical prevăzut la alin. 1, pe care îl trimite organului de pensii care solicită întocmirea lui.
(4)La primirea dosarului medical organul de pensii va proceda potrivit prevederilor alin. 2.
(1)Comisia de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă se pronunţa asupra invaliditatii în termen de 15 zile de la data cînd este în posesia tuturor documentelor medicale necesare, prin decizie întocmită în 3 exemplare.
În decizia de încadrare într-un grad de invaliditate trebuie să se menţioneze data ivirii invaliditatii, cauza invaliditatii şi termenul de revizuire pentru cei revizuibili.
(2)Un exemplar din decizie rămîne în dosarul medical care se păstrează de către comisia de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, al doilea se trimite în termen de 5 zile unităţii care a cerut expertizarea sau organului de pensii - pentru cei prevăzuţi la art. 50 alin. 3, iar al treilea se preda celui expertizat, în ziua expertizarii.
(3)La primirea deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate, unitatea, în termen de 10 zile, trimite dosarul întocmit în vederea pensionării, împreună cu aceasta decizie, la organul de pensii în raza căruia domiciliază angajatul, pentru rezolvarea cererii de pensionare.
(1)Contestaţia prevăzută de art. 47 alin. 2 din legea pensiilor se depune la comisia de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă ce a făcut expertizarea. Aceasta are obligaţia de a inainta cererea, în termen de 10 zile de la data înregistrării, împreună cu dosarul medical, comisiei judeţene de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, respectiv a municipiului Bucureşti.
(2)Contestaţiile adresate în termenul prevăzut de art. 47 alin. 2 din legea pensiilor direct organelor centrale vor fi trimise de către acestea comisiilor judeţene de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă competente, fiind considerate ca depuse în termen.
(3)Comisia judeteana de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, respectiv a municipiului Bucureşti, va rezolva contestaţia în termen de 30 zile de la primirea dosarului medical.
(1)Deciziile comisiilor de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, necontestate în termen, precum şi deciziile comisiilor judeţene de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, respectiv a municipiului Bucureşti, sînt definitive.
(2)Deciziile rămase definitive pot fi revizuite, în caz de erori, de către comisia a carei decizie este supusă revizuirii, la sesizarea părţilor interesate şi a organelor de îndrumare şi control competente.
(3)Drepturile stabilite ca urmare a revizuirii se acordă potrivit prevederilor art. 49 alin. 2.
(1)Decizia data de comisia de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă este valabilă pînă la întîi a lunii următoare aceleia în care este stabilit termenul de revizuire medicală, potrivit art. 51 alin. 1. (2) La termenul de revizuire medicală pensionarul de invaliditate are obligaţia se să prezinte, fără a mai fi citat, la comisia de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, în vederea revizuirii medicale.
(3)Dacă pensionarul invalid este netransportabil şi justifica acest fapt prin acte medicale oficiale, el este obligat sa anunţe din timp comisia de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă pentru a fi examinat la domiciliu sau la spital.
(4)În cazul cînd pensionarul prevăzut la alin. 3 va fi încadrat într-un grad de invaliditate, pensia i se va plati în continuare de la data expirării valabilităţii deciziei anterioare.
(5)Dacă pensionarul invalid nu se prezintă la data stabilită pentru revizuire medicală, din motive justificate şi dovedite cu acte oficiale, pensia i se va plati, în continuare, de la data expirării deciziei anterioare, în cazul cînd se prezintă în termen de 30 zile de la încetarea motivelor care au determinat neprezentarea la termen, dacă este susţinut într-un grad de invaliditate.
(6)Dacă pensionarul invalid se prezintă cu întîrziere la revizuirea medicală, fără a avea motive justificate, sau dacă a depăşit termenul de 30 zile prevăzut la alin. 5, pensia i se va plati cu începere din prima zi a lunii următoare aceleia în care a fost examinat, în cazul cînd va fi încadrat într-un grad de invaliditate, numai dacă s-a prezentat în cel mult 6 luni de la data stabilită pentru revizuirea medicală.
(1)Deciziile pentru stabilirea drepturilor la pensie de invaliditate sau ajutor social de invaliditate au aceeaşi valabilitate ca şi deciziile de încadrare în grade de invaliditate, date de comisiile de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.
(2)După expirarea termenului de valabilitate a deciziei de pensie sau ajutor social şi după ce invalidul a fost revizuit de către comisia de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, organul de pensii va da o noua decizie, în cazul cînd se schimba gradul de invaliditate ori cauza invaliditatii.
(3)Dacă se păstrează gradul şi cauza invaliditatii, se va prelungi valabilitatea deciziei anterioare de pensie sau de ajutor social printr-o menţiune facuta pe aceasta decizie.
(1)În cazul în care s-au depus acte pe baza cărora se poate stabili un drept de pensie sau de ajutor social, se va proceda la stabilirea acestuia, fără a se mai aştepta să fie depuse şi alte acte în completare.
(2)La prezentarea de noi acte, pensia se va recalcula şi se va acorda cu începere din prima zi a lunii următoare aceleia în care au fost depuse noile acte.
(3)Dacă noile acte au fost depuse în termen de 3 luni de la data încetării plăţii ajutorului pentru incapacitate temporară de muncă sau a decesului susţinătorului ori de la încetarea activităţii, diferenţa de pensie se va acorda cu începere de la aceste date, după caz.
(4)Data completării dosarului de pensie sau de ajutor social cu decizia de încadrare într-un grad de invaliditate nu influenţează asupra datei de cînd începe plata pensiei sau ajutorului social.
(5)De asemenea, depunerea în termen de cel mult un an de la încetarea activităţii sau a plăţii ajutorului pentru incapacitate temporară de muncă a actului prin care se constata accidentul de muncă sau boala profesională, nu influenţează asupra datei de cînd se plăteşte pensia.
(6)În cazul în care depunerea actului prin care se constata accidentul de muncă sau boala profesională se face după termenul prevăzut la alin. 5, plata drepturilor se face pe cel mult 12 luni în urma, socotite de la data înregistrării actului la organul de pensii.
(1)În cazul cînd de pe urma susţinătorului decedat au rămas urmaşi cu drept la pensie, care au domicilii diferite, pensia va fi stabilită de către organul de pensii în raza căruia a domiciliat decedatul.
(2)Organul de pensii care are competenţa de a stabili pensia va emite o decizie în care vor fi trecuţi toţi urmaşii cu drept la pensie.
(1)În cazul în care sînt mai mulţi urmaşi cu domicilii diferite, cuantumul total al pensiei se împarte în părţi egale, în raport cu numărul acestora, intocmindu-se cîte o decizie separată pentru fiecare urmaş care locuieşte la alt domiciliu.
(2)În fiecare dintre aceste decizii se va menţiona cuantumul total al pensiei şi modul cum a fost repartizat pe urmaşi.
(3)Dosarul se păstrează la organul de pensii care a dat decizia de înscriere la pensie şi care va pune în plata urmaşii domiciliaţi în raza sa.
(4)Deciziile privind pe urmaşii domiciliaţi în raza altor organe de pensii se vor trimite acestor organe, care îi vor pune în plata, începînd cu luna menţionată în adresa de trimitere (5) Pentru urmaşii care locuiesc la acelaşi domiciliu se va emite cîte o decizie de pensie pentru fiecare urmaş în parte, potrivit prevederilor de la alin. 1 şi 2, dacă acestea au capacitatea de exerciţiu şi cer aceasta.
(1)Pensia şi ajutorul social, precum şi alte drepturi aferente se achită pe întreaga luna în care s-a produs cauza de încetare a dreptului.
(2)În caz de deces al pensionarului sau beneficiarului de ajutor social, sumele neîncasate de cel decedat, inclusiv cele pentru luna în care a avut loc decesul, se vor achită membrilor de familie prevăzuţi la art. 29 alin. 1 din legea pensiilor, iar în lipsa acestora, persoanei în grija căreia se afla pensionarul sau beneficiarul de ajutor social la data decesului.
(3)Cei care au îngrijit de pensionarul sau beneficiarul de ajutor social decedat fac dovada acestei situaţii cu acte sau cu declaraţii date pe proprie răspundere.
Fracţiunile de leu se intregesc la un leu în favoarea pensionarului, o singură dată, după ce s-au făcut toate operaţiunile pentru determinarea cuantumului pensiei.
Transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limita de vîrsta, prevăzută la art. 50 alin. 2 din legea pensiilor, pentru cei care au lucrat după pensionare pînă la 31 decembrie 1966 sau care nu au mai lucrat după pensionare, se va face prin aplicarea procentelor de la art. 13 din aceeaşi lege, la baza de calcul avută în vedere la stabilirea pensiei de invaliditate.
(1)La recalcularea pensiilor, în sensul art. 51 alin. 2 din legea pensiilor, sau la transformarea acestora, pentru pensionării care continua activitatea după 1 ianuarie 1967, se vor aplica toate prevederile noii legi, inclusiv procentele de calcul.
(2)Prin salariul avut în vedere la stabilirea iniţială a pensiei, prevăzut la art. 51 alin. 3 din legea pensiilor, se înţelege salariul funcţiei sau funcţiilor din perioada luată în considerare la stabilirea bazei de calcul a pensiei, adus la nivelul celui în vigoare la data cererii de transformare.
(3)Pentru pensionării aflaţi în plata la 31 decembrie 1966, la recalcularea sau transformarea pensiei prevăzută la alin. 1 nu se acordă sporurile de vechime prevăzute la art. 6 din legea pensiilor, pentru timpul lucrat pînă la data pensionării.
(1)În caz de transformare a pensiei dintr-o categorie în alta sau de recalculare a pensiei, plata noului drept se va face din prima zi a lunii următoare introducerii cererii de transformare sau recalculare, împreună cu actele necesare.
(2)În caz de schimbare a gradului de invaliditate în condiţiile art. 27 alin. 2 din legea pensiilor sau a numărului de urmaşi, care modifica procentul de recalculare a pensiei sau ajutorului social, după caz, noul drept se va plati:
a)din prima zi a lunii următoare aceleia în care s-a emis decizia comisiei de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă;
b)din prima zi a lunii următoare aceleia în care a intervenit schimbarea numărului de urmaşi.
(1)Suspendarea plăţii pensiei sau ajutorului social se face începînd cu luna în care a intervenit situaţia care determina suspendarea, dacă nu s-a efectuat plata pentru aceasta luna.
(2)În cazul cînd pensia sau ajutorul social au fost încasate, plata se suspenda începînd cu prima zi a lunii următoare aceleia în care a intervenit situaţia care determina suspendarea.
Transformarea şi recalcularea pensiilor, precum şi suspendarea plăţii pensiei şi ajutorului social şi repunerea în plata se vor face prin decizii supuse căilor de atac prevăzute de art. 43 şi 44 din legea pensiilor.
Pensionării lipsiţi de capacitate vizuala primesc pe timpul cît sînt încadraţi în munca pensia în întregime.
Pensionării care au donat statului colecţii muzeale primesc pensia în întregime pe timpul cît sînt angajaţi ai muzeelor în care sînt expuse acele colecţii.
Articolul 68*)
(1)Pensionării mentinuti sau reincadrati în munca sînt obligaţi sa comunice unităţii la care lucrează calitatea de pensionar şi organul de pensii care le plăteşte pensia.
Notă *) Ca urmare a abrogării, prin Decretul nr. 96/1971, a dispoziţiei de la art. 53 alin. 1 lit. d din Legea nr. 27/1966, nu mai exista obligaţia de a anunta organul de pensii, pentru pensionării titulari care exercită o profesie ori o meserie pe cont propriu.
(2)De asemenea, pensionării au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la angajare, sa comunice organului de pensii la care sînt în plata unitatea unde sînt angajaţi şi data de la care lucrează. Pensionării care exercită o profesie sau o meserie pe cont propriu vor comunică aceasta situaţie organului de pensii respectiv în termen de 15 zile de la data obţinerii autorizaţiei de funcţionare.
(3)Prevederile alineatului precedent se aplică şi beneficiarilor de ajutor social, precum şi pensionarilor urmaşi.
(4)Unităţile sînt obligate sa ceara celor pe care îi angajează sa menţioneze dacă sînt sau nu pensionari sau beneficiari de ajutor social.
(5)Pentru cei care au calitatea de pensionari sau de beneficiari de ajutor social, unităţile vor comunică angajarea, în termen de cel mult 15 zile, organului de pensii de care aparţin cei în cauza. În acelaşi termen, unităţile sînt obligate sa comunice organelor de pensii orice schimbare intervenita în situaţia pensionarului angajat, care ar atrage şi modificări cu privire la plata drepturilor de pensie.
(6)*) Obligaţiile prevăzute la alin. 4 şi 5 revin şi organelor care eliberează autorizaţia de exercitare a unei profesii pe cont propriu, dacă titularul autorizaţiei este pensionar sau beneficiar de ajutor social.
Notă *) Ca urmare a abrogării, prin Decretul nr. 96/1971, a dispoziţiei de la art. 53 alin. 1 lit. d din Legea nr. 27/1966, dispoziţiile alin. 6 au încetat de a mai avea aplicabilitate.
(7)Unităţile care, prin nerespectarea dispoziţiilor legale, privind cumulul pensiei cu salariul, determina plata unor drepturi de pensie sau ajutor social necuvenite, sînt obligate la restituirea integrală a acestora către organele de pensii.
Plata pensiilor cuvenite pensionarilor mentinuti sau reincadrati în munca se face, de către unităţile la care acestea sînt angajaţi din fondurile de asigurări sociale, cu excepţia celor care, potrivit legii, primesc pe timpul cît sînt încadraţi în munca pensia în întregime şi cărora aceasta pensie li se plăteşte în continuare de către organele de pensii.
Pensionării au drept la proteze şi aparate ortopedice, în condiţiile stabilite pentru angajaţii cu contracte de muncă pe durata nedeterminată.
Pensionării invalizi de orice grad care se recalifica în condiţii speciale primesc, pe tot timpul calificării sau recalificarii, pensia în întregime.
(1)Pensionării de orice fel au drept la ajutor în caz de deces al oricărui membru de familie din cei enumerati la art. 29 alin. 1 din legea pensiilor.
(2)În caz de deces al unui pensionar, au drept la ajutor membrii de familie ai acestuia sau persoanele străine de familie care au suportat cheltuielile ocazionate de deces.
(3)Ajutorul de deces se acordă în cuantumul şi în condiţiile stabilite pentru angajaţii cu contracte de muncă pe durata nedeterminată şi pentru membrii lor de familie.
(4)Pensionării care primesc pensie pentru activitate proprie se asimilează, în ceea ce priveşte cuantumul ajutorului de deces, cu angajaţii, iar membrii de familie ai acestora, inclusiv pensionării urmaşi, cu membrii de familie ai angajaţilor.
(1)Pensionării care nu sînt în munca, precum şi membrii lor de familie, primesc ajutorul, în caz de deces, prin organul de pensii în raza căruia domiciliază.
(2)Pensionării care sînt în munca, precum şi membrii lor de familie, primesc ajutor, în caz de deces, prin unitatea respectiva.
Prevederile art. 70-73 inclusiv se aplică şi beneficiarilor de ajutor social şi membrilor lor de familie.
(1)Pe timpul cît au asigurata întreţinerea în unităţi de ocrotire socială beneficiarii de ajutor social nu primesc acest ajutor.
(2)Pensionării de invaliditate de gradul I nu primesc indemnizaţia de îngrijire prevăzută de art. 26 din legea pensiilor, pe tot timpul cît sînt internati în unităţi de ocrotire socială.
(1)Pensionării de invaliditate de gradul III vor primi pe timpul cît sînt angajaţi, pe lîngă salariu, pensia de asigurări sociale în întregime şi pensia suplimentară cuvenită, fără ca acestea împreună să poată depăşi salariul tarifar în vigoare, corespunzător funcţiei avute la data pensionării de invaliditate.
(2)În cazul în care salariul tarifar împreună cu pensia de asigurări sociale şi pensia suplimentară ori numai salariul tarifar depăşesc salariul tarifar în vigoare, corespunzător funcţiei avute la data pensionării de invaliditate, pensiile se reduc începînd cu pensia de asigurări sociale sau se suspenda, după caz.
(3)Salariul tarifar în vigoare este cel din luna pentru care se face plata pensiei.
Pentru angajaţii care lucrează în posturi încadrate cu mai puţin de o norma întreaga, vechimea de contribuţie li se stabileşte ca şi vechimea în munca, potrivit art. 39 alin. 2 din legea pensiilor.
(1)În cazul în care o persoană a lucrat în mai multe sectoare cu sisteme proprii de asigurări şi pensii, sectorul care îi stabileşte pensia îi va stabili şi plati şi pensia suplimentară, luînd în considerare perioadele cît a contribuit în toate sectoarele.
(2)Pentru pensionării care continua activitatea, pensia suplimentară se va acorda sau recalcula de către sectorul care le plăteşte pensia.
(3)În situaţiile prevăzute la alin. 1 şi 2 nu se vor face decontări între sectoare.
(1)Reducerea virstei de pensionare se face, potrivit prevederilor art. 8 din legea pensiilor, pentru fiecare an lucrat efectiv în locuri de muncă încadrate în grupele I şi II.
(2)Anii efectiv lucrati se stabilesc prin totalizarea lunilor cît s-a prestat munca în fiecare grupa în parte; totalul, pentru fiecare grupa de muncă, se împarte la 12, iar perioadele mai mici de 12 luni, rezultate din împărţire, se neglijează.
(3)Pentru a stabili numărul de ani cu care se reduce vîrsta de pensionare a celor care au lucrat în locuri de muncă încadrate în grupele I şi II se aduna lunile cu care se reduce vîrsta, corespunzător timpului efectiv lucrat în astfel de grupe de muncă, stabilit potrivit alin. 2 şi totalul se împarte la 12. În cazul cînd din împărţire rezultă fracţiuni de ani, acestea se intregesc la un an, dacă sînt de 6 luni sau mai mari şi se neglijează, dacă sînt mai mici de 6 luni.
(4)Anii stabiliţi potrivit alin. 3 se scad din vîrsta de 62 ani, pentru bărbaţi şi 57 ani, pentru femei, cînd cererea de pensie este facuta de unitate, sau din vîrsta de 60 ani, pentru bărbaţi şi 55 ani, pentru femei, cînd cererea de pensie este facuta de angajat, fără ca vîrsta de pensionare astfel redusă să poată fi mai mica de 50 ani, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 10 alin. 3, cînd aceasta vîrsta nu poate fi mai mica de 52 ani pentru bărbaţi.
Prevederile art. 10 din legea pensiilor, referitoare la reducerea virstei de pensionare pentru femeile care au născut şi crescut 3 copii sau mai mulţi, se aplică şi angajatelor care au activat în calitate de personal navigant profesionist din aeronautica civilă sau ca personal artistic.
Pensiile acordate prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri şi ale altor organe competente, se transmit, în condiţiile legii, urmaşilor cu drept la pensie, prin decizii ale organelor de pensii la care sustinatorul se afla în plata.
Pensionarilor de invaliditate, aflaţi în plata la 31 decembrie 1966, li se poate acorda cuantumul pensiei pentru limita de vîrsta, la cererea lor, în condiţiile legii, dacă acesta este mai avantajos.
Încadrarea în grupe de muncă pentru cei care solicită pensie de invaliditate cauzată de accident de muncă sau boala profesională, se face, potrivit art. 90 din legea pensiilor, după cum urmează:
a)pentru cei cu invaliditate cauzată de accident de muncă se va ţine seama de muncă prestată, potrivit contractului de muncă, la data accidentarii;
b)pentru cei cu invaliditate cauzate de boala profesională, se va ţine seama de muncă prestată care, prin condiţiile în care s-a desfăşurat, a determinat îmbolnăvirea profesională.
În cazul decesului pensionarului sau beneficiarului de ajutor social, sumele rămase nerecuperate nu se mai urmăresc nici de la cei prevăzuţi la art. 49 alin. 2 din legea pensiilor.
În aplicarea prevederilor art. 38 din legea pensiilor, propunerile pentru acordarea ajutoarelor sociale unor persoane prin hotărîre a Consiliului de Miniştri se vor face de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti.
Ministerele şi celelalte organe centrale, precum şi consiliile populare, se vor îngriji să asigure încadrarea pensionarilor de invaliditate în activităţi corespunzătoare capacităţii lor de muncă.
Invalizii, accidentatii de război şi urmaşii acestora, precum şi urmaşii celor morţi sau dispăruţi în război, care, fără a mai fi fost pensionari I.O.V.R., cer aceasta pensie după data de 1 ianuarie 1967, vor fi înscrişi la pensie dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute în legea pensiilor.
Articolul 88*)
(1)Invalizii şi accidentatii de război proveniţi din soldati şi gradati, care nu au avut calitatea de angajat înainte de a deveni invalizi, au dreptul la pensie în următoarele cuantumuri:
Notă *) Prevederile art. 88 alin. 1, modificate prin Decretul nr. 386/1972, se aplică cu începere de la data de 1 noiembrie 1972.
| Gradul de invaliditate | Mediul | ||
| urban | rural | ||
| mari mutilati | 800 lei | 800 lei | |
| I | 615 lei | 554 lei | |
| II | 554 lei | 462 lei | |
| III | 369 lei | 277 lei | |
(2)Schimbarea definitivă a domiciliului celor prevăzuţi în alin. 1, din mediul urban în mediul rural şi invers, după 1 ianuarie 1967, atrage modificarea corespunzătoare a cuantumului pensiei.
(3)Invalizii şi accidentatii de război proveniţi din soldati şi gradati, care au avut calitatea de angajat înainte de a deveni invalizi, au drept la pensie calculată conform normelor prevăzute la pensia de invaliditate cauzată de accident de muncă, în raport cu gradul de invaliditate şi salariul tarifar.
(1)Invalizii şi accidentatii de război proveniţi din subofiteri şi ofiţeri au drept la pensie, calculată conform normelor prevăzute pentru pensia de invaliditate cauzată de accident de muncă, în raport cu gradul de invaliditate şi solda gradului militar.
(2)Cei prevăzuţi la alin. 1, care au avut calitatea de angajat înainte de a deveni invalizi, pot cere stabilirea pensiei pe baza salariului tarifar, dacă aceasta le este mai avantajos.
(1)Salariul tarifar la care se referă art. 88 şi 89 va fi cel prevăzut pentru calcularea pensiilor din cadrul asigurărilor sociale de stat, în raport cu data încetării activităţii salariate.
(2)Solda gradului militar la care se referă art. 89 va fi aceea folosită la recalcularea pensiilor în baza Decretului nr. 292/1959.
Articolul 91*)
Cuantumul pensiei cuvenite invalizilor mari mutilati nu poate fi mai mic de 800 lei lunar, indiferent de mediul în care îşi au domiciliul.
Notă *) Prevederile art. 91, modificate prin Decretul nr. 386/1972, se aplică cu începere de la data de 1 noiembrie 1972.
Pensionării invalizi şi accidentati de război, încadraţi în gradul I de invaliditate, au dreptul la indemnizaţia pentru îngrijire prevăzută la art. 26 din legea pensiilor.
(1)Membrii de familie care au drept la pensie de urmaş sînt cei prevăzuţi la art. 29 din legea pensiilor.
(2)Pensia de urmaş se calculează din pensia de invaliditate de gradul I cauzată de accident de muncă, ce se cuvenea sau s-ar fi cuvenit susţinătorului decedat.
(3)Pentru membrii de familie ai invalizilor mari mutilati decedati, pensia de urmaş se calculează din pensia de mare mutilat.
Pensionării invalizi şi accidentati de război de orice grad, precum şi văduvele de război pensionare, au dreptul sa primească pe timpul cît sînt încadraţi în munca pensia în întregime.
(1)Prevederile prezentei hotărîri se aplică de la data de 1 ianuarie 1967*).
(2)Pe aceeaşi dată se abroga Regulamentul privind condiţiile de aplicare a Decretului nr. 292 din 30 iulie 1959 la pensiile I.O.V.R., aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1081 din 31 iulie 1959.
Notă *) Art. 95 alin. 1 se referă la acele prevederi din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 252/1967 care nu au fost modificate după 1 ianuarie 1967.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
