Decizia nr. 6 din 15 ianuarie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Constantin Manea în Dosarul nr. 3.014/2/2015 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.324D/2017.2. La apelul nominal lipsesc părțile. În legătură cu procedura de citare, magistratul-asistent referă asupra faptului că, în urma efectuării acesteia cu partea Societatea PEEH Hidroelectrica - S.A., potrivit datelor de identificare comunicate de instanța de judecată, dovada îndeplinirii acesteia s-a întors la dosar cu mențiunea „destinatar mutat“, respectiv cu mențiunea „refuză primirea, deoarece nu mai are calitatea de administrator judiciar“. De asemenea, magistratul-asistent referă asupra faptului că, în urma verificărilor efectuate, la dosarul instanței de fond nu se află informații referitoare la noul administrator judiciar.

3.Având cuvântul cu privire la acest incident procedural, reprezentantul Ministerului Public apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită.

4.Curtea, deliberând, constată că procedura de citare este legal îndeplinită.

5.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții, respectiv Decizia nr. 163 din 16 martie 2017.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

6.Prin Încheierea din 9 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 3.014/2/2015, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Constantin Manea într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă.

7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate contravin art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi cu referire la efectele deciziilor Curții Constituționale. Interpretarea potrivit căreia sunt supuse revizuirii hotărârile judecătorești dacă s-a invocat excepția de neconstituționalitate în litigiul anterior este neconstituțională, întrucât creează o diferență artificială între persoanele care au invocat și cele care nu au invocat neconstituționalitatea dispoziției legale declarate ca fiind neconstituțională. Dispozițiile legale criticate îngrădesc accesul liber la justiție persoanelor care nu au invocat în timpul judecății excepția de neconstituționalitate a unei dispoziții legale incidente în cauza lor și care a fost ulterior declarată neconstituțională. Această reglementare contravine caracterului obligatoriu erga omnes al deciziilor Curții Constituționale.

8.Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

10.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale din perspectiva criticilor formulate de autorul excepției de neconstituționalitate.

11.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:

(1)Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:

[...]

11.după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională prevederea care a făcut obiectul acelei excepții.

15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție, și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 51 privind dreptul la petiționare. Având în vedere motivarea excepției, Curtea reține că în susținerea acesteia sunt invocate și dispozițiile constituționale ale art. 147 privind deciziile Curții Constituționale.

16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate din prisma unor critici similare cu cele formulate în prezenta cauză, constatând constituționalitatea acestora, spre exemplu, prin Decizia nr. 164 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din 27 iunie 2016.17. Prin decizia menționată, Curtea a statuat, prin raportare la faptul că deciziile de admitere a unor excepții de neconstituționalitate pronunțate de instanța de contencios constituțional nu își produc efectele cu privire la procese soluționate înainte de pronunțarea și publicarea unor astfel de decizii, că soluția adoptată de legiuitor este justă, în alte condiții ajungându-se la afectarea siguranței circuitului juridic. Atât timp cât partea nu manifestă diligență și nu înțelege să ridice o excepție de neconstituționalitate în fața instanței competente, potrivit legii, și atât timp cât nu există o decizie de constatare a neconstituționalității publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dispozițiile legale aplicabile acelui litigiu beneficiază de prezumția de constituționalitate. În momentul în care Curtea constată ca fiind neconstituționale aceste dispoziții legale, prezumția de constituționalitate este răsturnată, iar dispozițiile legale respective nu mai pot fi aplicate în acel proces.

18.De asemenea, Curtea a statuat în cadrul considerentelor deciziilor sale că revizuirea formulată ca urmare a pronunțării de către Curtea Constituțională a unei decizii de constatare a neconstituționalității poate fi exercitată de cel căruia i s-a admis excepția și de cel căruia excepția i-a fost respinsă ca devenită inadmisibilă, fără a face distincție că hotărârea a cărei revizuire se cere vizează sau nu fondul. În cadrul procesului judiciar, excepția de neconstituționalitate se înscrie în rândul excepțiilor de procedură prin care se urmărește împiedicarea unei judecăți care s-ar întemeia pe o dispoziție legală neconstituțională. Constatarea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract, întrucât și-ar pierde caracterul concret. Constatarea neconstituționalității unei dispoziții legale nu are numai o funcție de prevenție, ci și una de reparație, întrucât ea vizează, în primul rând, situația concretă a cetățeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragrafele 29 și 30).

19.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței la care s-a făcut mai sus referire, se constată că atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate sunt valabile și în cauza de față.

20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Constantin Manea în Dosarul nr. 3.014/2/2015 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 15 ianuarie 2019.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin