privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport
Notă *) Republicată în temeiul art. IV din Legea nr. 249/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 21 decembrie 2010, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 14 iulie 2009.
(1)Prezenta lege reglementează prevenirea şi combaterea dopajului în sport.
(2)Conform reglementărilor Convenţiei împotriva dopajului, adoptată în cadrul Consiliului Europei, la Strasbourg la 16 noiembrie 1989, ratificată prin Legea nr. 171/1998, ale Convenţiei internaţionale împotriva dopajului în sport, adoptată în cadrul Conferinţei Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, la Paris la 19 octombrie 2005, acceptată prin Legea nr. 367/2006, şi ale Codului Mondial AntiDoping, elaborat de Agenţia Mondială Anti-Doping, denumit în continuare Cod, se interzice dopajul în sport din raţiuni de natură etică şi medicală.
(1)Dopajul în sport reprezintă una sau mai multe încălcări ale reglementărilor anti-doping prevăzute la alin. (2).
(2)Constituie încălcări ale reglementărilor anti-doping următoarele fapte:
a)prezenţa unei substanţe interzise sau a metaboliţilor acesteia ori a markerilor ei în proba biologică provenită de la un sportiv;
b)utilizarea sau tentativa de a utiliza o substanţă interzisă sau o metodă interzisă;
c)refuzul sau neprezentarea nejustificată pentru prelevarea de probe după primirea invitaţiei la controlul doping, în conformitate cu reglementările anti-doping, sau evitarea în orice mod a prelevării probelor;
d)încălcarea de 3 ori, într-o perioadă de 18 luni, a reglementărilor în vigoare referitoare la disponibilitatea sportivului pentru testarea doping în afara competiţiei, inclusiv nerespectarea de către sportiv a obligaţiei de a furniza informaţii privind localizarea sa, precum şi a reglementărilor privind testele neefectuate conform Standardului internaţional pentru testare al Agenţiei Mondiale Anti-Doping, inclusiv orice combinaţie de 3 asemenea încălcări într-o perioadă de 18 luni;
e)falsificarea sau tentativa de a falsifica orice parte a controlului doping;
f)deţinerea de substanţe şi/sau de metode interzise;
g)traficarea sau tentativa de traficare a oricărei substanţe şi/sau metode interzise;
h)administrarea sau tentativa de a administra o substanţă interzisă oricărui sportiv sau utilizarea unei metode interzise asupra oricărui sportiv ori asistarea, instigarea sau orice formă de complicitate referitoare la orice încălcare a faptelor prevăzute la lit. a)-g).
În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
1.sportiv - orice persoană care participă la activitatea sportivă la nivel internaţional, definit ca atare de fiecare federaţie internaţională, sau orice persoană care participă la activitatea sportivă la nivel naţional, legitimată la un club sportiv, afiliat la o federaţie sportivă naţională ori la o asociaţie judeţeană pe ramură de sport, şi orice altă persoană care participă la activitatea sportivă la un nivel inferior, dacă este desemnată de o altă organizaţie care acceptă Codul. Prezenta definiţie cuprinde şi practicanţii de sport la nivel recreativ, fără ca aceştia să aibă obligaţia de a furniza informaţii privind localizarea lor şi de a solicita scutire pentru uz terapeutic (SUT);
2.sportiv de nivel internaţional - sportivul desemnat de una sau mai multe federaţii internaţionale ca făcând parte din lotul de testare înregistrat al unei federaţii internaţionale;
3.personal asistent al sportivului - orice antrenor, instructor, manager, agent, personal din conducerea echipei, oficial, personal medical ori paramedical, părinte sau orice altă persoană care lucrează cu, tratează sau consiliază sportivi care participă ori se pregătesc să participe la competiţii sportive;
4.organizaţie naţională anti-doping - acea autoritate naţională sau acele autorităţi naţionale responsabile cu privire la adoptarea şi implementarea reglementărilor anti-doping, conducerea activităţii de prelevare de probe biologice, gestionarea rezultatelor la testele efectuate şi conducerea audierilor, toate aceste responsabilităţi fiind la nivel naţional;
5.control doping - procesul care include furnizarea de informaţii privind localizarea sportivilor, planificarea distribuirii testărilor, recoltarea şi mânuirea de probe biologice, transportul de probe biologice la laborator, analiza de laborator, scutirile pentru uz terapeutic (SUT), gestionarea rezultatelor, audieri şi apeluri;
6.în competiţie - perioada care începe cu 12 ore înainte de o competiţie la care sportivul este programat să participe, până la finalul competiţiei şi al procesului de recoltare a probelor legat de acea competiţie, cu excepţia situaţiilor în care se prevede altfel în reglementările unei federaţii internaţionale sau ale unei alte organizaţii naţionale anti-doping;
7.în afara competiţiei - orice control doping care nu este realizat în competiţie;
8.testări-ţintă - selecţionarea de sportivi pentru testări, acolo unde anumiţi sportivi aleşi special sau grupuri de sportivi sunt selectaţi pe o bază guvernată de reguli specifice, pentru efectuarea de testări la un anumit moment;
9.control doping fără aviz prealabil - un control doping care se desfăşoară fără vreo atenţionare prealabilă a sportivului şi în care sportivul este însoţit în permanenţă, începând din momentul anunţării şi până la prelevarea probei biologice;
10.ofiţer de control doping - persoană atestată de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi care are, pe baza delegaţiei emise de Agenţia Naţională Anti-Doping, responsabilitatea gestionării la faţa locului a şedinţei de prelevare a probelor;
11.probă biologică - orice material biologic colectat pentru a fi supus controlului doping;
12.testare doping - parte a procesului de desfăşurare a controlului doping, ce presupune planificarea distribuirii testelor, recoltarea de probe biologice, mânuirea lor şi transportul de probe biologice la laborator;
13.listă interzisă - lista care denumeşte substanţele şi metodele interzise;
14.substanţă interzisă - orice substanţă calificată astfel în cuprinsul listei interzise;
15.metodă interzisă - orice metodă calificată astfel în cuprinsul listei interzise;
16.substanţă specifică - orice substanţă calificată astfel în cuprinsul listei interzise;
17.standard internaţional - un standard adoptat de către Agenţia Mondială Anti-Doping, ce conţine şi detalii tehnice necesare pentru implementarea dispoziţiilor Codului;
18.rezultate pozitive - un raport de la un laborator sau de la altă entitate căreia i s-a aprobat efectuarea de testări, care identifică într-o probă biologică prezenţa unei substanţe interzise, a metaboliţilor ori a markerilor săi, inclusiv însemnate cantităţi de substanţe endogene sau dovezi ale utilizării de metode interzise;
19.metabolit - orice substanţă produsă în organism în urma unui proces de metabolizare, biodegradare;
20.marker - un compus, grup de compuşi sau parametri biologici care indică utilizarea de substanţe sau metode interzise;
21.suspendare - oprirea sportivului sau a altei persoane, pentru o perioadă determinată de timp, de la participarea în cadrul oricărei competiţii sau al unei manifestări sportive ori sponsorizări, ca urmare a deciziei luate în urma audierii prevăzute la art. 33, conform prezentei legi;
22.descalificare - invalidarea rezultatelor sportivului, obţinute în cadrul unei anumite competiţii sau manifestări sportive, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta, inclusiv retragerea de medalii, puncte şi premii;
23.falsificare - modificarea printr-o acţiune incorectă, obstrucţionarea, inducerea în eroare sau orice comportament fraudulos, în scopul de a modifica rezultatele testării doping sau de a împiedica desfăşurarea procedurilor obişnuite de testare doping, precum şi oferirea de informaţii false Agenţiei Naţionale Anti-Doping;
24.utilizare de substanţe sau metode interzise - aplicarea, ingerarea, injectarea sau consumul prin orice mijloace al oricărei substanţe sau metode interzise;
25.scutire pentru uz terapeutic (SUT) - aprobarea utilizării în scopuri terapeutice a unei substanţe şi/sau metode interzise sportivilor care prezintă o afecţiune dovedită medical;
26.terapeutic - tratamentul unei stări medicale cu agenţi sau metode curative sau care ajută la vindecare;
27.competiţie - o singură cursă, meci, joc sau o întrecere sportivă singulară;
28.manifestare sportivă - o serie de competiţii individuale organizate de un singur organism decizional;
29.tentativă - angajare comportamentală deliberată care constituie un pas important în desfăşurarea unei acţiuni, cu scopul săvârşirii uneia dintre faptele prevăzute la art. 2 alin. (2);
30.lipsa vinovăţiei - demonstrarea de către sportiv a faptului că nu a ştiut sau nu a suspectat şi nici nu ar fi avut posibilitatea să ştie ori să suspecteze, chiar prin exercitarea celei mai atente griji, faptul că a folosit sau că i s-au administrat substanţe ori metode interzise;
31.lipsa neglijenţei semnificative - demonstrarea de către sportiv a faptului că neglijenţa de care a dat dovadă nu a fost semnificativă în ceea ce priveşte încălcarea legislaţiei antidoping;
32.participant - orice sportiv sau membru al personalului asistent al sportivului;
33.persoană - o persoană fizică sau juridică;
34.deţinere - posesia sau controlul exclusiv asupra substanţei sau metodei interzise;
35.lot de testare înregistrat - eşantionul de sportivi de înalt nivel stabilit separat de către fiecare federaţie internaţională şi organizaţie naţională anti-doping, care este supus testării doping în cadrul şi în afara competiţiei, ca parte a planului de distribuţie a testărilor aparţinând organizaţiei sau federaţiei internaţionale respective;
36.sport de echipă - un sport în care înlocuirea jucătorilor este permisă pe durata desfăşurării unei competiţii;
37.sport individual - orice sport care nu este sport de echipă;
38.rezultat atipic - un raport de la laborator sau o altă entitate recunoscută de către Agenţia Mondială Anti-Doping, care necesită investigaţii ulterioare potrivit prevederilor Standardului internaţional pentru laboratoare înainte de a se stabili existenţa unui rezultat pozitiv;
39.audiere provizorie - o scurtă audiere ce are loc înaintea audierii prevăzute la art. 33, la care sportivului i se aduc la cunoştinţă rezultatul constatat, reglementările anti-doping încălcate şi drepturile de care beneficiază în vederea aplicării suspendării provizorii;
40.suspendare provizorie - oprirea temporară a sportivului sau a unei persoane din cadrul personalului asistent al sportivului suspectat de una dintre încălcările prevăzute la art. 2 alin. (2) de la participarea în cadrul oricărei competiţii până la luarea deciziei finale conform art. 33 alin. (4);
41.sistem de management şi administrare anti-doping (ADAMS) - o bază de date pe internet, instrument pentru gestionarea introducerii, păstrării şi raportării informaţiilor, proiectată pentru a sprijini partenerii şi Agenţia Mondială AntiDoping în activităţile lor anti-doping, în conformitate cu legislaţia privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal;
42.manifestare sportivă naţională - manifestare sportivă ce implică participarea sportivilor de nivel naţional şi internaţional, care nu este o manifestare sportivă internaţională;
43.ajutor substanţial - sprijin efectiv acordat de către un sportiv sau o persoană din cadrul personalului asistent al sportivilor, prin furnizarea de informaţii şi probe concludente, inclusiv prin depunerea de mărturii, pentru descoperirea sau stabilirea de încălcări ale reglementărilor anti-doping de către alţi sportivi sau persoane din cadrul personalului asistent al sportivilor.
În vederea combaterii fenomenului de dopaj în sport funcţionează Agenţia Naţională Anti-Doping, denumită în continuare Agenţia, instituţie publică cu personalitate juridică, cu autonomie decizională în activitatea anti-doping, în subordinea Guvernului, coordonată de primul-ministru, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, cu sediul în municipiul Bucureşti, bd. Basarabia nr. 37-39, sectorul 2.
Agenţia are următoarele obiective:
a)prevenirea şi combaterea la nivel naţional a fenomenului de dopaj prin adoptarea şi implementarea politicilor şi reglementărilor anti-doping, în conformitate cu prevederile prezentei legi;
b)încurajarea practicării unui sport curat, în vederea protejării sănătăţii sportivilor şi respectării principiilor fairplay-ului în sport;
c)promovarea şi susţinerea cercetărilor anti-doping.
(1)În vederea realizării obiectivelor prevăzute la art. 5, Agenţia îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)elaborează strategia naţională anti-doping, în conformitate cu obiectivele şi prevederile Codului şi ale standardelor internaţionale;
b)iniţiază proiecte de acte normative pentru armonizarea legislaţiei naţionale anti-doping cu reglementările internaţionale în domeniu;
c)iniţiază, susţine financiar şi/sau promovează, după caz, programe educative şi de prevenire a dopajului în sport;
d)asigură aplicarea de măsuri concrete pentru sancţionarea dopajului în sport;
e)iniţiază, susţine financiar şi/sau încurajează programe de promovare a fairplay-ului în sport;
f)încurajează structurile sportive, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român în adoptarea unor programe de testare coerente şi uniforme;
g)colaborează cu autorităţile şi instituţiile publice, cu organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale naţionale şi internaţionale cu atribuţii în domeniu;
h)propune măsuri specifice şi colaborează cu autorităţile şi instituţiile publice, în sensul intensificării luptei împotriva traficului ilicit de substanţe şi/sau metode interzise;
i)aprobă, publică şi revizuieşte Lista interzisă*), în conformitate cu lista Agenţiei Mondiale Anti-Doping;
Notă *) A se vedea Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 168/2010 privind aprobarea Listei interzise pentru anul 2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 859 din 21 decembrie 2010. j) actualizează, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi cu Agenţia Naţională a Medicamentului, şi publică anual lista cu specialităţile farmaceutice autorizate şi comercializate în România care au în componenţă substanţe şi/sau metode interzise;
k)întocmeşte planul naţional anual de testare, în competiţie şi în afara competiţiei;
l)întocmeşte lotul de testare înregistrat şi ţine evidenţa localizării sportivilor, potrivit prevederilor Standardului internaţional pentru testare al Agenţiei Mondiale Anti-Doping;
m)organizează şi efectuează controale doping în competiţie şi în afara competiţiei;
n)încurajează procesul de testare reciprocă între organizaţiile naţionale anti-doping;
o)planifică şi asigură desfăşurarea audierilor sportivilor şi ale personalului asistent al acestora suspectaţi de încălcarea reglementărilor anti-doping, într-un cadru corect şi echitabil, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu standardele internaţionale;
p)aprobă scutirile de uz terapeutic pentru sportivii de nivel naţional, la solicitarea scrisă a acestora, în conformitate cu procedura descrisă în Standardul internaţional pentru scutiri de uz terapeutic (SUT) al Agenţiei Mondiale Anti-Doping, şi ţine evidenţa scutirilor pentru uz terapeutic (SUT) pentru sportivii de nivel internaţional;
q)comunică Agenţiei Mondiale Anti-Doping cazurile de încălcări ale reglementărilor anti-doping gestionate, precum şi solicitările de scutiri pentru uz terapeutic (SUT) pentru sportivii de nivel naţional;
r)elaborează normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping;
s)organizează cursuri pentru formarea profesională şi perfecţionarea ofiţerilor de control doping;
t)prezintă anual un raport de activitate Guvernului şi Parlamentului;
u)organizează periodic cu structurile sportive acţiuni privind informarea, prevenirea şi combaterea fenomenului de dopaj în sport;
v)iniţiază, promovează şi desfăşoară activităţi de cercetare ştiinţifică;
w)elaborează normele de utilizare a veniturilor Agenţiei pentru categoriile de cheltuieli ce se efectuează pentru realizarea acţiunilor de prevenire şi combatere a dopajului în sport, precum şi a celor de prevenire şi combatere a traficului ilicit de substanţe cuprinse în Lista interzisă şi le supune Guvernului spre aprobare, prin hotărâre.
(2)În vederea exercitării atribuţiei prevăzute la alin. (1) lit. g), Agenţia achită cotizaţiile stabilite de către organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale internaţionale, conform baremelor acestora.
Posturile publice de radio şi de televiziune pun la dispoziţie, gratuit, Agenţiei un spaţiu de emisie de minimum 30 de minute lunar, din care 50% la ore de maximă audienţă, pentru difuzarea de emisiuni cu caracter educativ şi materiale promoţionale, în scopul prevenirii şi combaterii dopajului în sport.
(1)Pe lângă Agenţie funcţionează Consiliul director, ca organ consultativ.
(2)Conducerea Agenţiei este asigurată de un preşedinte, numit pe o perioadă de 5 ani, prin decizie a primului-ministru, din rândul specialiştilor în domeniu, pe baza îndeplinirii cerinţelor de competenţe profesionale şi manageriale, precum şi a criteriului de independenţă politică şi de independenţă faţă de structurile sportive.
(1)Consiliul director al Agenţiei are în componenţă 9 membri, după cum urmează:
a)preşedinte; b) 3 reprezentanţi ai aparatului de lucru al Guvernului;
c)un reprezentant al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, desemnat de ministru din rândul angajaţilor săi;
d)un reprezentant al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român;
e)un reprezentant din domeniul farmacologiei sau toxicologiei ori medicinei, desemnat de Ministerul Sănătăţii;
f)un reprezentant al sportivilor de performanţă, desemnat de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român;
g)un reprezentant al federaţiilor sportive naţionale, desemnat de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român.
(2)Competenţele Consiliului director se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(3)Activitatea Consiliului director este condusă de un preşedinte care este şi preşedintele Agenţiei.
(4)Mandatul membrilor Consiliului director este de 5 ani.
(5)Membrii Consiliului director sunt obligaţi să respecte secretul profesional şi vor semna declaraţii de confidenţialitate şi conflict de interese.
(6)Consiliul director se întruneşte în şedinţe ordinare lunare şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este nevoie, la solicitarea preşedintelui sau a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.
(7)Convocarea Consiliului director se face cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data şedinţei şi va cuprinde în mod obligatoriu ordinea de zi şi documentaţia necesară.
(8)Deciziile Consiliului director sunt adoptate cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.
(9)Membrii Consiliului director, care participă la şedinţe, cu excepţia preşedintelui, beneficiază de indemnizaţie de şedinţă de 20% din indemnizaţia lunară a preşedintelui. Totalul sumelor cuvenite unui membru al Consiliului director, ca urmare a participării la şedinţe, nu poate depăşi într-o lună 20% din indemnizaţia lunară a preşedintelui.
(1)Mandatul membrilor Consiliului director încetează înainte de termen în următoarele situaţii:
a)renunţarea la calitatea de membru;
b)transferarea în cadrul altei autorităţi sau instituţii publice;
c)aplicarea unei sancţiuni disciplinare;
d)neîndeplinirea obligaţiilor ce îi revin;
e)pierderea calităţii pentru care au fost numiţi;
f)deces.
(2)În cazurile prevăzute la alin. (1) se desemnează un nou reprezentant, al cărui mandat durează până la expirarea mandatului celui în locul căruia a fost numit.
(1)Preşedintele Agenţiei are rang de secretar de stat şi este ajutat în activitatea sa de un vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, numit pe o perioadă de 5 ani, în condiţiile legii, prin decizie a primului-ministru, pe baza îndeplinirii cerinţelor de competenţe profesionale şi manageriale, precum şi a criteriului de independenţă politică şi de independenţă faţă de structurile sportive.
(2)În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele Agenţiei emite ordine şi instrucţiuni.
(3)Ordinele şi instrucţiunile cu caracter normativ emise de preşedintele Agenţiei se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(1)Pe lângă Agenţie se constituie Comisia de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic, Comisia de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping şi Comisia de apel.
(2)Componenţa şi competenţele comisiilor prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei*).
Notă *) A se vedea Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 73/2010 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările antidoping, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 22 februarie 2010, şi Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 47/2009 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei de apel, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 21 mai 2009, cu modificările ulterioare.
(3)Membrii comisiilor prevăzute la alin. (1), care participă la şedinţe, beneficiază de indemnizaţie de şedinţă de 20% din indemnizaţia lunară a preşedintelui. Totalul sumelor cuvenite unui membru al comisiilor, ca urmare a participării la şedinţe, nu poate depăşi într-o lună 20% din indemnizaţia lunară a preşedintelui.
(4)Pentru activitatea prestată de comisiile prevăzute la alin. (1) se percep taxe al căror cuantum se stabileşte anual prin decizie a Consiliului director, aprobată prin hotărâre a Guvernului.
(1)Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Agenţiei se asigură din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
(2)Tarifele pentru formarea şi perfecţionarea ofiţerilor de control doping, precum şi tarifele pentru testarea suplimentelor nutritive se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei.
(1)Salariaţii care au o vechime în muncă în cadrul Agenţiei de cel puţin 2 ani primesc lunar un spor de stabilitate de 5%, calculat la salariul de bază.
(2)Pentru fiecare an de vechime în muncă, care depăşeşte pragul de 2 ani, la procentul prevăzut la alin. (1) se adaugă câte 3 procente.
(3)Sporul de stabilitate, acordat în condiţiile alin. (1) şi (2), nu poate depăşi 20% din salariul de bază.
(4)Sporul de stabilitate se acordă cu data de 1 a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea prevăzută la alin. (1) şi (2).
(5)Sporul de stabilitate nu se acordă persoanelor încadrate în muncă după pensionare.
(1)Personalul Agenţiei, datorită faptului că este supus prin profilul activităţii desfăşurate la o solicitare psihică foarte ridicată şi la riscul de îmbolnăvire ca urmare a manevrării de probe biologice de urină şi sânge, beneficiază de un spor în cuantum de până la 25%, calculat la salariul de bază, în condiţiile legii.
(2)Categoriile de personal contractual, cuantumurile sporului prevăzut la alin. (1) şi condiţiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
Finanţarea sporurilor prevăzute la art. 14 şi 15 se efectuează din venituri proprii, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
(1)Personalul Agenţiei beneficiază de spor de confidenţialitate în cuantum de 15%, aplicat la salariul de bază brut lunar.
(2)Categoriile de personal şi condiţiile de acordare a sporului prevăzut la alin. (1) se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
(3)Agenţia constituie un fond de stimulente prin aplicarea unui coeficient de 35% la sumele încasate pentru bugetul de stat, reprezentând amenzi, ca urmare a controlului.
(4)Modul de constituire şi de utilizare a fondului de stimulente, precum şi categoriile de personal care beneficiază de fondurile prevăzute la alin. (3) se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului**).
Notă **) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.578/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind constituirea şi utilizarea fondului de stimulente de către Agenţia Naţională Anti-Doping, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 27 decembrie 2007.
(1)Lista interzisă, în conformitate cu cea a Agenţiei Mondiale Anti-Doping, se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Agenţia va revizui Lista interzisă ori de câte ori vor apărea modificări în lista publicată de Agenţia Mondială Anti-Doping.
(1)Agenţia asigură aplicarea procedurii de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic pentru sportivii de nivel naţional, la solicitarea scrisă a acestora, în conformitate cu procedura descrisă în Standardul internaţional de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic (SUT) al Agenţiei Mondiale AntiDoping.
(2)Agenţia va raporta Agenţiei Mondiale Anti-Doping, prin Sistemul de management şi administrare anti-doping (ADAMS), scutirile pentru uz terapeutic acordate sportivilor de nivel naţional care sunt înscrişi în lotul său de testare înregistrat.
(3)Sportivii de nivel internaţional au obligaţia de a comunică Agenţiei solicitările de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic, depuse potrivit prevederilor Standardului internaţional de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic (SUT) al Agenţiei Mondiale Anti-Doping.
Medicii şi asistenţii medicali trebuie să acorde o atenţie deosebită tratamentului medical aplicat sportivilor şi să respecte următoarele reguli:
a)să nu recomande, să nu prescrie şi să nu administreze medicamente ce au în compoziţie substanţe interzise, atunci când acestea pot fi înlocuite cu altele care nu conţin astfel de substanţe;
b)să nu recomande, să nu prescrie sau să nu colaboreze la utilizarea unor metode interzise care sunt incluse pe lista interzisă;
c)să prevină folosirea de către sportivi a substanţelor şi/sau a metodelor interzise;
d)să informeze sportivii şi federaţiile sportive naţionale responsabile asupra medicaţiei administrate, a compoziţiei şi efectelor asupra organismului;
e)să informeze federaţia sportivă naţională responsabilă, precum şi Agenţia în cazul în care suspectează un sportiv că ar folosi substanţe şi/sau metode interzise, pentru ca acesta să fie supus unor testări-ţintă.
Sportivul de nivel naţional sau internaţional are obligaţia să îşi precizeze calitatea la orice consultaţie medicală, de orice natură.
Controlul doping, în competiţie şi în afara competiţiei, se efectuează conform Planului naţional anual de testare, cu respectarea prevederilor Standardului internaţional pentru testare.
(1)Controlul doping se efectuează de către Agenţie, din proprie iniţiativă, sau poate fi solicitat acesteia de către:
a)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
b)Comitetul Olimpic şi Sportiv Român;
c)federaţiile sportive naţionale, cluburi sau ligi profesioniste;
d)alţi organizatori de manifestări sportive, care nu sunt cuprinşi într-un cadru federal.
(2)Procedura de desfăşurare a controlului doping este reglementată în normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping, care se elaborează de Agenţie, în conformitate cu prevederile Codului şi Standardului internaţional pentru testare, emise de Agenţia Mondială AntiDoping.
(3)În cazul sesizărilor de urgenţă, preşedintele Agenţiei poate să dispună efectuarea unui control doping.
(4)Agenţia poate efectua testări doping la solicitarea organizaţiilor anti-doping ale altor state, organizaţiilor internaţionale anti-doping, precum şi la solicitarea structurilor sportive internaţionale.
(5)Agenţia recunoaşte, în condiţii de reciprocitate, testările doping efectuate, scutirile pentru uz terapeutic acordate, precum şi deciziile finale emise de către orice semnatar al Codului, supuse dreptului la apel, care sunt în concordanţă cu prevederile Codului, în condiţiile legii.
(1)Sportivul participant la o competiţie sportivă este obligat să se supună controlului doping, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2)Recordul naţional se poate omologa numai în urma testării doping a sportivului în cauză, imediat după înregistrarea acestuia.
(3)Testările-ţintă şi cele în afara competiţiei pot fi efectuate oricând, fără aviz prealabil, la cea mai apropiată staţie de control doping, la locurile de cazare a sportivului în perioada de pregătire, în toate locurile şi incintele în care se desfăşoară activităţi fizice şi sportive sau la domiciliul sportivului, iar acesta are obligaţia să se supună acestor testări.
(1)Testarea doping în competiţie se efectuează în spaţii adecvate numite staţie de control doping, organizate conform normelor metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping.
(2)În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, administratorii de baze sportive au obligaţia să amenajeze staţii de control doping în conformitate cu prevederile alin. (1).
Testările doping pot fi efectuate de către ofiţerii de control doping care au absolvit cursurile de formare profesională şi perfecţionare organizate de Agenţie şi au obţinut în acest sens un certificat, precum şi de către personalul din cadrul Agenţiei împuternicit în acest sens de către preşedintele acesteia.
Răspunderea privind recoltarea şi transportarea probelor la laborator aparţine Agenţiei.
(1)Analiza probelor biologice se efectuează de către Direcţia cercetare şi laborator control doping, potrivit prevederilor Standardului internaţional pentru laboratoare al Agenţiei Mondiale Anti-Doping, sau de un alt laborator acreditat de Agenţia Mondială Anti-Doping.
(2)Rezultatul analizei de laborator este emis sub forma unui buletin de analiză ce se comunică preşedintelui Agenţiei.
(3)În cazul unui rezultat pozitiv, Agenţia verifică dacă a survenit una dintre următoarele situaţii:
a)a fost acordată sau urmează să fie acordată o scutire pentru uz terapeutic;
b)există o suspiciune cu privire la încălcarea prevederilor Standardului internaţional pentru testare sau a Standardului internaţional pentru laboratoare, care să infirme validitatea rezultatului pozitiv constatat.
(4)Dacă verificarea nu evidenţiază una dintre situaţiile prevăzute la alin. (3), Agenţia informează sportivul în cauză şi federaţia sportivă naţională responsabilă, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, federaţia internaţională responsabilă şi Agenţia Mondială Anti-Doping asupra:
a)rezultatului constatat;
b)reglementării anti-doping încălcate;
c)termenului în care trebuie să depună o declaraţie cu privire la rezultatul constatat;
d)dreptului sportivului de a cere contraexpertiza, datei şi locului efectuării acesteia;
e)drepturilor sportivului.
(5)În cazul unui rezultat atipic, Agenţia verifică dacă a survenit una dintre următoarele situaţii:
a)a fost acordată o scutire pentru uz terapeutic;
b)există o suspiciune cu privire la încălcarea prevederilor Standardului internaţional pentru testare sau a Standardului internaţional pentru laboratoare, care să infirme validitatea rezultatului atipic constatat.
(6)Dacă verificarea nu evidenţiază una dintre situaţiile prevăzute la alin. (5), Agenţia efectuează investigaţiile ulterioare necesare, potrivit prevederilor Standardului internaţional pentru laboratoare, pentru a stabili dacă rezultatul atipic va fi înaintat sau nu drept un rezultat pozitiv.
(7)După încheierea investigaţiilor prevăzute la alin. (6), Agenţia informează sportivul în cauză şi federaţia sportivă naţională responsabilă, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, federaţia internaţională responsabilă şi Agenţia Mondială AntiDoping dacă rezultatul atipic va fi înaintat drept un rezultat pozitiv, cu respectarea alin. (4).
(8)Agenţia nu are obligaţia de a informa despre un rezultat atipic până la încheierea investigaţiilor prevăzute la alin. (6) şi luarea deciziei de a înainta rezultatul atipic drept un rezultat pozitiv, cu excepţia următoarelor situaţii:
a)dacă Agenţia stabileşte că efectuarea contraexpertizei este necesară înainte de încheierea investigaţiilor prevăzute la alin. (6), situaţie în care decide efectuarea acesteia după informarea sportivului cu privire la rezultatul atipic constatat, cu respectarea prevederilor art. 30 lit. b) şi c);
b)dacă Agenţia primeşte o solicitare în acest sens fie din partea unui organizator al unui eveniment sportiv major, cu puţin timp înaintea unei manifestări sportive internaţionale, fie din partea unei organizaţii sportive care are responsabilitatea de a respecta un termen-limită pentru selecţionarea membrilor unei echipe pentru o manifestare sportivă internaţională, numai după informarea sportivului cu privire la rezultatul atipic constatat.
În cazul încălcărilor reglementărilor anti-doping prevăzute la art. 2 alin. (2), care nu presupun analiza de probe biologice, Agenţia verifică circumstanţele în care a fost săvârşită posibila încălcare a reglementărilor anti-doping şi informează sportivul sau persoana în cauză, federaţia sportivă naţională responsabilă, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, federaţia internaţională responsabilă şi Agenţia Mondială Anti-Doping asupra:
a)reglementării anti-doping posibil încălcate;
b)termenului în care trebuie să depună o declaraţie cu privire la posibila încălcare a reglementărilor anti-doping;
c)drepturilor sportivului sau persoanei învinuite pe parcursul desfăşurării procedurii de audiere.
Sportivul are următoarele drepturi:
a)de a cere contraexpertiză sau, în cazul în care renunţă, să dea o declaraţie scrisă în acest sens;
b)de a fi prezent personal sau prin reprezentant la contraexpertiză, dacă aceasta este solicitată;
c)de a solicita copii ale documentaţiei de laborator pentru proba sa, care include informaţiile prevăzute de Standardul internaţional pentru laboratoare al Agenţiei Mondiale AntiDoping.
(1)Agenţia poate dispune suspendarea provizorie a unui sportiv pe baza unui rezultat pozitiv pentru o substanţă specifică sau pe baza unei alte posibile încălcări a reglementărilor anti-doping, după verificarea şi informarea prevăzute la art. 28 alin. (3) şi (4), respectiv la art. 29. (2) Suspendarea provizorie a unui sportiv pe baza unui rezultat pozitiv pentru o substanţă interzisă, cu excepţia substanţelor specifice, este obligatorie, după verificarea şi informarea prevăzute la art. 28 alin. (3) şi (4).
(3)Suspendarea provizorie, conform alin. (1) şi (2), nu poate fi dispusă fără a i se acordă sportivului în cauză dreptul la o audiere provizorie înainte de impunerea suspendării provizorii sau imediat după impunerea acesteia ori dreptul la o audiere în regim de urgenţă, potrivit art. 33 alin. (4), imediat după impunerea suspendării provizorii.
Dacă sportivul sau persoana din cadrul personalului asistent, care este suspectat/suspectată de una dintre încălcările prevăzute la art. 2 alin. (2), se retrage din activitatea sportivă înainte de începerea sau în timpul procedurilor prevăzute în prezentul capitol, Agenţia poate decide continuarea acestora.
(1)Comisia de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping organizează o procedură de audiere pentru sportivul sau personalul asistent al acestuia, învinuit de una dintre încălcările prevăzute la art. 2 alin. (2).
(2)Procedura de audiere se desfăşoară cu respectarea următoarelor principii:
a)organizarea audierii într-un interval de timp rezonabil, cu respectarea alin. (3);
b)o comisie de audiere echitabilă şi imparţială;
c)dreptul de a fi reprezentat pe cheltuiala persoanei;
d)dreptul de a fi informat corect şi la timp despre învinuirea adusă de încălcare a reglementărilor anti-doping;
e)dreptul de a se apăra în faţa învinuirii aduse de încălcare a reglementărilor anti-doping şi faţă de consecinţele decurgând din aceasta;
f)dreptul fiecărei părţi de a prezenta probe, de a chema şi interoga martori, acceptarea mărturiei sub forma declaraţiei scrise fiind la latitudinea Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping;
g)dreptul persoanei la un interpret pe durata audierii, desemnat de Comisia de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, care dispune şi asupra responsabilităţii costurilor acestuia;
h)dreptul la o decizie în formă scrisă, motivată, datată şi comunicată într-un timp rezonabil.
(3)Audierea se va desfăşura cu celeritate, fără a depăşi 3 luni de la încheierea procesului de gestionare a rezultatelor prevăzut la cap. VI, cu excepţia cazurilor în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 48. (4) Preşedintele Agenţiei poate decide organizarea unei proceduri de audiere în regim de urgenţă, atunci când împrejurările o cer.
În situaţia în care Comisia de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping consideră necesară prezenţa la audieri a unor persoane, altele decât sportivul sau persoana din cadrul personalului asistent al sportivului în cauză, acestea sunt obligate să se prezinte în locul, ziua şi ora comunicate, având obligaţia să declare tot ceea ce ştiu cu privire la posibila încălcare a reglementărilor anti-doping.
Faptele stabilite printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă sau printr-o decizie a unei comisii disciplinare profesionale în domeniul care nu face obiectul unei căi de atac reprezintă dovezi împotriva sportivului sau a altei persoane din cadrul personalului asistent care a săvârşit acele fapte, în măsura în care persoanele implicate nu dovedesc că respectivele acte juridice încalcă principiile dreptăţii.
(1)Identitatea sportivilor sau a personalului asistent al acestora, care sunt suspectaţi de una dintre încălcările prevăzute la art. 2 alin. (2), va fi făcută publică de către preşedintele Agenţiei sau, în lipsa acestuia, de către înlocuitorul său, în termen de cel mult 20 de zile de la soluţionarea definitivă a cazului.
(2)Identitatea sportivilor sau a personalului asistent al acestora, care după soluţionarea definitivă a cazului nu au fost găsiţi vinovaţi de una sau mai multe încălcări ale reglementărilor anti-doping prevăzute la art. 2 alin. (2), va putea fi făcută publică numai cu acordul scris al acestora.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), preşedintele Agenţiei sau, în lipsa acestuia, înlocuitorul său poate face comentarii publice despre un caz aflat în curs de soluţionare, dacă acestea sunt necesare ca răspuns la comentarii publice ale sportivilor sau personalului asistent în cauză.
(4)Până la informarea publică prevăzută la alin. (1)-(3), instituţiile prevăzute la art. 28 alin. (4) şi la art. 29, precum şi cluburile şi ligile profesioniste au obligaţia de a păstra confidenţialitatea informaţiilor ce le sunt comunicate.
(5)Informaţiile făcute publice potrivit alin. (1)-(3) sunt prezentate şi păstrate cel puţin un an şi pe paginile de internet proprii ale Agenţiei şi federaţiilor sportive naţionale responsabile, acolo unde acestea există.
(1)Orice încălcare prevăzută la art. 2 alin. (2) săvârşită de către sportiv în timpul sau în legătură cu o manifestare sportivă şi/sau unei competiţii sportive, dovedită conform procedurii prevăzute de prezenta lege, atrage de drept descalificarea, invalidarea rezultatelor individuale obţinute în acea competiţie şi retragerea medaliei, a punctelor sau a premiilor.
(2)Sportivii străini sunt sancţionaţi conform prezentei legi numai în cazul în care participă la o competiţie sportivă şi/sau manifestare sportivă organizată pe teritoriul României.
Faptele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a), b) şi f) se sancţionează cu suspendarea din activitatea sportivă pe o perioadă de 2 ani la prima încălcare, cu excepţia cazurilor în care sunt aplicabile prevederile art. 39, ale art. 48 şi ale art. 49.
Dacă faptele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a), b) şi f) implică o substanţă specifică, iar sportivul sau persoana din cadrul personalului asistent demonstrează cum a pătruns în organismul său ori modul în care a intrat în posesia sa acea substanţă specifică, precum şi că utilizarea substanţei specifice nu a avut drept scop mărirea performanţei sportive sau mascarea utilizării unei alte substanţe interzise, perioada de suspendare prevăzută la art. 38 va fi înlocuită, la prima încălcare, cel puţin cu o mustrare, fără acordarea unei perioade de suspendare sau cu acordarea a cel mult 2 ani de suspendare.
(1)Faptele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c) şi e) se sancţionează conform art. 38, la prima încălcare, cu excepţia cazurilor în care sunt aplicabile prevederile art. 48 şi ale art. 49. (2) Pentru încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) lit. g) şi h), perioada de suspendare va fi de minimum 4 ani, mergând până la suspendarea pe viaţă, la prima încălcare, cu excepţia cazurilor în care sunt aplicabile prevederile art. 48. (3) Pentru încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) lit. d), perioada de suspendare va fi de minimum un an şi maximum 2 ani la prima încălcare, în funcţie de gradul de vinovăţie a sportivului, conform normelor metodologice de organizare şi desfăşurare a controlului doping.
Pentru a doua încălcare a dispoziţiilor art. 2 alin. (2), perioadele de suspendare se vor încadra în limitele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
A treia încălcare a reglementărilor anti-doping se sancţionează întotdeauna cu suspendarea pe viaţă, cu excepţia faptei prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. d) şi a cazurilor în care sunt aplicabile prevederile art. 39, situaţii în care perioada de suspendare va fi de minimum 8 ani, mergând până la suspendarea pe viaţă.
Orice faptă prevăzută la art. 2 alin. (2), săvârşită de către o persoană din cadrul personalului asistent al sportivului cu implicarea unui sportiv minor, atunci când aceasta nu implică o substanţă specifică, se sancţionează direct cu suspendarea pe viaţă din activitatea sportivă.
(1)Perioada de suspendare începe de la data emiterii deciziei de suspendare.
(2)Perioadele de suspendare provizorie se deduc din perioada totală de suspendare.
(3)În cazul întârzierii pronunţării deciziei de suspendare din motive neimputabile sportivului, perioada de suspendare poate începe de la data prelevării probelor biologice.
(4)Pe perioada suspendării, sportivii sau membrii personalului asistent suspendaţi nu pot participa în nicio calitate în cadrul unei competiţii ori manifestări sportive.
(5)Dacă sportivul sau persoana din cadrul personalului asistent care a fost suspendat/suspendată încalcă dispoziţiile alin. (4), atunci perioada de suspendare care a fost impusă iniţial va începe să curgă din nou de la data participării în cadrul competiţiei sau manifestării sportive.
(6)Perioada de suspendare reînnoită conform alin. (5) poate fi redusă, însă aceasta nu va fi mai mică decât jumătate din perioada de suspendare impusă iniţial, dacă sportivul sau persoana în cauză demonstrează lipsa neglijenţei semnificative.
(7)Pe perioada suspendării sportivii respectivi nu mai beneficiază, pentru activitatea sportivă, de sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale.
(1)Pe perioada suspendării, sportivii au obligaţia de a comunică Agenţiei informaţii privind localizarea.
(2)În vederea reintegrării în activitatea sportivă, pe perioada suspendării, sportivii trebuie să se supună la 4 testări doping fără aviz prealabil, din care o testare în momentul reînceperii activităţii sportive.
(3)În situaţia în care, pe perioada suspendării, sportivul se retrage din activitatea sportivă, iar ulterior solicită reintegrarea în activitatea sportivă, acesta nu va putea fi reintegrat decât după informarea Agenţiei şi efectuarea de testări doping fără aviz prealabil, pe o perioadă de timp egală cu perioada de suspendare rămasă de efectuat la data retragerii.
(1)Prescripţia aplicării sancţiunii în cazul săvârşirii uneia dintre încălcările prevăzute la art. 2 alin. (2) este de 8 ani de la data la care a avut loc încălcarea reglementărilor antidoping.
(2)Niciun demers nu va putea fi început împotriva vreunui sportiv sau a altei persoane din cadrul personalului asistent pentru o încălcare a unei reglementări anti-doping, după expirarea perioadei prevăzute la alin. (1).
(1)Atunci când mai mult de un membru al unei echipe sportive a încălcat sau este susceptibil de săvârşirea uneia dintre încălcările prevăzute la art. 2 alin. (2) în legătură cu o manifestare sportivă, echipa va fi supusă testelor-ţintă stabilite pentru acea manifestare sportivă.
(2)În situaţia în care mai mult de 2 membri ai unei echipe sportive sunt găsiţi vinovaţi de una dintre încălcările prevăzute la art. 2 alin. (2) în perioada unei manifestări sportive, echipa va fi supusă sancţiunii de descalificare sau unei alte sancţiuni disciplinare stabilite de organizaţia care guvernează manifestarea respectivă.
(3)În privinţa acelor discipline sportive care nu prevăd existenţa unor echipe, dar premierea se acordă acestora, descalificarea sau orice altă măsură disciplinară luată împotriva echipei, când unul sau mai mulţi membri ai acesteia au comis o încălcare prevăzută la art. 2 alin. (2), se vor aplica reglementările federaţiei internaţionale respective.
(1)Sportivul este responsabil de prezenţa în proba biologică a oricărei substanţe interzise sau a metaboliţilor ori a markerilor ei, nefiind necesar să se demonstreze intenţia sau culpa pentru a se stabili o încălcare a reglementărilor antidoping.
(2)În cazul în care sportivul dovedeşte lipsa vinovăţiei cu privire la fapta prevăzută la art. 2 alin. (2) lit. a), sancţiunea cu suspendarea nu se aplică, iar fapta nu va fi considerată încălcare a reglementărilor anti-doping.
(3)În cazul încălcărilor prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a)-c) şi e)-h), perioada de suspendare poate fi redusă, însă aceasta nu va fi mai mică decât jumătate din perioada de suspendare care s-ar fi cuvenit pentru respectiva faptă, dacă sportivul sau persoana în cauză demonstrează lipsa neglijenţei semnificative.
(4)Pentru aplicarea măsurilor prevăzute la alin. (2) şi (3), sportivul trebuie să demonstreze modalitatea în care substanţa interzisă a pătruns în corpul său.
(5)Aplicarea măsurii prevăzute la alin. (3) nu poate fi dispusă în situaţiile în care sunt aplicabile prevederile art. 39. (6) Dacă sancţiunea aplicabilă este suspendarea pe viaţă, atunci perioada de suspendare redusă aplicată potrivit alin. (3) nu va fi mai mică de 8 ani.
(7)În cazul în care sportivul sau persoana în cauză acordă Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping şi Comisiei de apel un ajutor substanţial în vederea descoperirii sau stabilirii de încălcări ale reglementărilor anti-doping săvârşite de către alţi sportivi sau personalul asistent, perioada de suspendare poate fi redusă, iar aceasta nu va fi mai mare de trei pătrimi din perioada de suspendare care s-ar fi cuvenit în mod normal pentru fapta săvârşită. După expirarea termenului de contestaţie sau luarea unei decizii potrivit art. 60, Agenţia poate reduce perioada de suspendare aplicată cu aprobarea Agenţiei Mondiale Anti-Doping şi a federaţiei internaţionale de specialitate.
(8)Dacă sancţiunea aplicabilă este suspendarea pe viaţă, atunci perioada de suspendare redusă aplicată potrivit alin. (7) nu va fi mai mică de 8 ani.
(9)În cazul în care un sportiv sau o altă persoană recunoaşte din proprie iniţiativă că a săvârşit o încălcare a reglementărilor anti-doping înainte de a primi invitaţia pentru recoltarea de probe care ar putea stabili încălcarea sau mai înainte de constatarea uneia dintre încălcările prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. b)-h) şi primirea, potrivit art. 29, a informării despre încălcarea recunoscută, această recunoaştere fiind singura dovadă a încălcării la momentul recunoaşterii, perioada de suspendare poate fi redusă, însă aceasta nu va fi mai mică decât jumătate din perioada de suspendare care s-ar fi cuvenit pentru respectiva faptă recunoscută.
(10)În cazul în care pentru un sportiv sau o persoană din personalul asistent al sportivilor sunt întrunite condiţiile pentru aplicarea a cel puţin două dintre prevederile alin. (3), (7) sau (9), perioada de suspendare poate fi redusă, însă aceasta nu va fi mai mică decât o pătrime din perioada de suspendare care s-ar fi cuvenit în mod normal.
(1)Perioadele de suspendare prevăzute la art. 38 şi 40 pentru încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) lit. a)-f) se majorează până la maximum 4 ani, dacă fapta este săvârşită în una dintre următoarele situaţii:
a)sportivul sau o altă persoană a săvârşit încălcarea reglementărilor anti-doping într-o acţiune de dopaj dirijat, fie individual, fie împreună cu mai multe persoane;
b)sportivul sau o altă persoană a deţinut ori a folosit mai multe substanţe sau metode interzise ori a deţinut sau a folosit o substanţă ori o metodă interzisă de mai multe ori;
c)sportivul sau o altă persoană obstrucţionează detectarea ori stabilirea unei încălcări a reglementărilor anti-doping.
(2)Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în situaţia în care sportivul sau o altă persoană poate demonstra Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping faptul că nu a încălcat cu intenţie reglementările anti-doping ori sportivul sau persoana în cauză recunoaşte încălcarea reglementărilor anti-doping imediat după ce i-a fost adusă la cunoştinţă de către Agenţie conform art. 28 alin. (4) şi art. 29.
(1)În cazul aplicării sancţiunilor prevăzute la art. 38-40, o nouă încălcare prevăzută la art. 2 alin. (2) va fi luată în considerare de Agenţie în vederea aplicării de sancţiuni, numai dacă sportivul sau o altă persoană din rândul personalului asistent al acestuia a săvârşit această nouă încălcare după ce a fost înştiinţat de prima.
(2)Dacă Agenţia nu poate stabili acest lucru, atât prima, cât şi cea de-a doua încălcare vor fi considerate ca fiind una singură şi se va aplica sancţiunea cea mai gravă.
(1)În situaţia în care, după luarea unei decizii în cazul unei prime încălcări a reglementărilor anti-doping, Agenţia descoperă o nouă încălcare a reglementărilor anti-doping de către sportiv sau altă persoană din cadrul personalului asistent al acestuia, care a avut loc înainte de înştiinţarea despre prima încălcare, Comisia de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping va aplica o sancţiune suplimentară, pe baza sancţiunii care ar fi putut fi aplicată dacă cele două încălcări ar fi fost judecate în acelaşi timp.
(2)Sportivul va fi descalificat la toate competiţiile desfăşurate începând cu data primei încălcări, rezultatele obţinute de către sportiv în competiţii fiind invalidate.
(1)Dacă la acelaşi control doping un sportiv este găsit vinovat de utilizarea sau prezenţa unei substanţe specifice şi a altor substanţe ori metode interzise, sportivul va fi considerat vinovat de o singură încălcare a dispoziţiilor art. 2 alin. (2), iar sancţiunea aplicată este cea mai gravă.
(2)În situaţia în care un sportiv este găsit vinovat de săvârşirea a două încălcări diferite prevăzute la art. 2 alin. (2), una implicând o substanţă specifică, iar alta implicând o substanţă sau metodă interzisă ori o altă încălcare, perioada de suspendare impusă pentru cea de-a doua abatere va fi de minimum 2 ani şi de maximum 3 ani.
(3)În cazul în care un sportiv este găsit vinovat de săvârşirea celei de-a treia încălcări, determinată de orice combinare între abaterea folosirii de substanţe specifice şi orice altă încălcare sancţionată conform art. 38 sau 40, se va aplica sancţiunea suspendării pe viaţă.
(1)Prescrierea sau administrarea de substanţe interzise sportivilor de către medici constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 4 ani sau cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei.
(2)În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la alin. (1) se sesizează şi Colegiul Medicilor din România.
(1)Îndemnul prin orice mijloace la consumul de substanţe interzise în vederea sporirii capacităţii de performanţă, dacă este urmat de executare, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei.
(2)Dacă îndemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este închisoarea de la două luni la 2 ani sau amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei.
(1)Constituie circumstanţe agravante următoarele împrejurări şi situaţii:
a)săvârşirea faptei de către o persoană care are, potrivit prezentei legi, atribuţii în prevenirea şi combaterea dopajului;
b)oferirea, prescrierea, administrarea de substanţe sau metode interzise unui sportiv minor;
c)săvârşirea faptei împreună cu un minor;
d)săvârşirea faptei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice, iar fapta a fost săvârşită în exercitarea acestei funcţii.
(2)Dacă infracţiunile prevăzute la art. 53 şi 54 sunt săvârşite în condiţiile vreuneia dintre circumstanţele agravante prevăzute la alin. (1), maximul special al pedepselor se majorează cu o treime.
Persoanelor condamnate pentru infracţiuni prevăzute în prezentul capitol li se pot aplica una sau mai multe pedepse complementare.
Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiunile prevăzute în prezentul capitol se confiscă.
Pot fi contestate următoarele decizii:
a)deciziile Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, referitoare la încălcările dispoziţiilor art. 2;
b)deciziile Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, luate în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (5);
c)decizia conform căreia Comisia de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping nu are competenţă pentru a judeca o posibilă încălcare a reglementărilor anti-doping;
d)decizia Agenţiei de a nu prezenta un rezultat pozitiv sau un rezultat atipic ca o încălcare a reglementărilor anti-doping conform art. 28 alin. (4) şi (7);
e)decizia de a nu acţiona în cazul unei încălcări a reglementărilor anti-doping după o investigaţie conform art. 29;
f)decizia de suspendare provizorie dispusă conform art. 31;
g)deciziile Agenţiei privind acordarea sau neacordarea scutirilor pentru uz terapeutic.
Procedura soluţionării contestaţiilor prevăzute la art. 58 se desfăşoară cu respectarea următoarelor principii:
a)dreptul la o audiere echitabilă şi imparţială;
b)realizarea unei audieri corecte, imparţiale şi independente;
c)dreptul persoanei de a fi reprezentată pe cheltuiala sa;
d)dreptul la o decizie în formă scrisă, motivată, datată, redactată şi comunicată în timp rezonabil.
(1)Deciziile prevăzute la art. 58 lit. a)-e) şi g), luate în legătură cu o competiţie din cadrul unei manifestări sportive naţionale sau care implică sportivi de nivel naţional, pot fi contestate la Comisia de apel, în termen de 21 de zile de la data comunicării, de către următoarele persoane:
a)sportivii de nivel naţional sau altă persoană care este subiect al deciziei contestate;
b)structura sportivă căreia îi aparţine sportivul sau cealaltă parte în legătură cu care s-a luat decizia contestată;
c)federaţia internaţională responsabilă, Comitetul Olimpic Internaţional, Comitetul Paralimpic Internaţional;
d)organizaţia anti-doping a ţării de domiciliu a persoanei/sportivului;
e)Agenţie.
(2)Deciziile prevăzute la alin. (1) pot fi contestate şi de Agenţia Mondială Anti-Doping în termen de 21 de zile de la ultima zi în care orice parte ar fi putut face apel sau în termen de 21 de zile de la primirea de către aceasta a dosarului complet referitor la cazul soluţionat.
Deciziile Comisiei de apel pot fi contestate la Curtea de arbitraj sportiv de la Lausanne, în termen de 21 de zile de la data comunicării.
Deciziile prevăzute la art. 58 lit. a)-e) şi g), luate în legătură cu o competiţie din cadrul unei manifestări sportive internaţionale sau care implică sportivi de nivel internaţional, pot fi contestate la Curtea de arbitraj sportiv de la Lausanne, în termen de 21 de zile de la data comunicării, de către următoarele persoane:
a)sportivii de nivel internaţional sau altă persoană care este subiect al deciziei contestate;
b)structura sportivă căreia îi aparţine sportivul sau cealaltă parte în legătură cu care s-a luat decizia contestată;
c)federaţia internaţională responsabilă;
d)organizaţia anti-doping a ţării de domiciliu a persoanei/sportivului;
e)Agenţie;
f)Agenţia Mondială Anti-Doping.
Deciziile prevăzute la art. 58 lit. f) pot fi contestate numai de către sportivii sau persoanele împotriva cărora a fost impusă sancţiunea de suspendare provizorie, conform art. 60, respectiv art. 62, după caz.
În situaţia în care Comisia de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, în cadrul procedurii de audiere, nu emite o decizie în termenul prevăzut la art. 33 alin. (3), Agenţia Mondială Anti-Doping poate face contestaţie la Curtea de arbitraj sportiv de la Lausanne.
În situaţia în care Curtea de arbitraj sportiv de la Lausanne stabileşte că a fost săvârşită o încălcare a reglementărilor antidoping şi că Agenţia Mondială Anti-Doping a acţionat corect în a alege să facă contestaţie, atunci cheltuielile efectuate de către Agenţia Mondială Anti-Doping în soluţionarea contestaţiei vor fi suportate de către Agenţie.
Deciziile contestate îşi păstrează efectele pe durata desfăşurării procedurilor prevăzute la art. 60 şi 62, cu excepţia situaţiei în care Comisia de apel, respectiv Curtea de arbitraj sportiv decide suspendarea acestora.
(1)Federaţiile sportive naţionale au obligaţia de a-şi modifica şi completa statutele şi regulamentele în concordanţă cu dispoziţiile prezentei legi, ale Codului Mondial Anti-Doping, cu reglementările federaţiilor sportive internaţionale şi cu normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping.
(2)Federaţiile sportive naţionale au obligaţia de a constitui o comisie anti-doping proprie, responsabilă cu prevenirea şi combaterea dopajului, care va colabora cu Agenţia şi va transmite acesteia datele solicitate.
Federaţiile sportive naţionale au obligaţia de a suporta costurile analizelor de laborator cu rezultat pozitiv, atât pentru proba A, cât şi/sau pentru proba B, efectuate pentru sportivii legitimaţi ai unui membru al federaţiei, structură sportivă posesoare a certificatului de identitate sportivă.
(1)Federaţiile sportive naţionale sunt obligate să comunice Agenţiei, în termenul stabilit de aceasta, informaţii detaliate privind calendarul sportiv intern şi internaţional, precum şi planurile de pregătire a echipelor şi sportivilor lor, cu precizarea exactă a locurilor şi orelor de desfăşurare, precum şi lista cu sportivii de nivel naţional/internaţional desemnaţi de Agenţie şi adresele acestora.
(2)Federaţiile sportive naţionale au obligaţia de a comunică Agenţiei, cu cel puţin 5 zile înainte, orice modificare intervenită în calendarul sportiv sau în planul de pregătire.
Cluburile sportive, ligile profesioniste şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român sunt obligate să respecte prevederile art. 66 şi 68.
(1)În vederea protejării sănătăţii sportivilor şi prevenirii dopajului în sport, federaţiile sportive naţionale, cluburile sportive şi ligile profesioniste au obligaţia să îşi prevadă în bugetul anual sume destinate testării doping a sportivilor.
(2)Nerespectarea prevederilor alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei.
(1)În aplicarea sancţiunilor sportivilor sau personalului asistent al sportivilor, federaţiile sportive naţionale trebuie să respecte prevederile prezentei legi, precum şi ale reglementărilor internaţionale în domeniu.
(2)Neîndeplinirea de către federaţiile sportive naţionale a obligaţiilor prevăzute la alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei, retragerea oricărui sprijin financiar de la bugetul de stat, suspendarea temporară a certificatului de identitate sportivă sau radierea din registrul sportiv.
(1)Introducerea sportivilor aflaţi în perioada de suspendare în competiţii sau manifestări sportive de către federaţii sportive naţionale, cluburi ori ligi profesioniste constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei la 30.000 lei, precum şi retragerea oricărui sprijin financiar de la bugetul de stat, suspendarea temporară a certificatului de identitate sportivă sau radierea din registrul sportiv.
(2)Desemnarea pentru a fi supusă testării doping a unei persoane care nu are calitatea de sportiv constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei.
(1)Cluburile sportive şi ligile profesioniste în cadrul cărora au fost sancţionate persoane pentru dopaj se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei.
(2)Nerespectarea prevederilor art. 25 alin. (2) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei.
(3)Nerespectarea prevederilor art. 34 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 2.500 lei.
(4)Nerespectarea de către sportivii sau membrii personalului asistent suspendaţi a prevederilor art. 44 alin. (5) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.
(5)Nerespectarea prevederilor art. 68 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei.
(6)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul anume împuternicit din cadrul Agenţiei.
(1)Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesuluiverbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 70 alin. (2), art. 71 alin. (2), art. 72 şi 73, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
(2)Contravenţiilor prevăzute la art. 70 alin. (2), art. 71 alin. (2), art. 72 şi 73 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
În cazul în care substanţele descoperite pe parcursul controlului doping intră şi sub incidenţa Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare, sau a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 186/2007, Agenţia are obligaţia de a înştiinţa Agenţia Naţională Antidrog şi organele de urmărire penală.
Pentru informarea şi educarea personalului implicat în activităţile anti-doping, toate instituţiile de învăţământ superior de educaţie fizică şi sport din ţară şi Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor introduc în programele de învăţământ cursuri de prezentare a reglementărilor naţionale şi internaţionale anti-doping, precum şi Strategia naţională antidoping.
(1)Membrii comisiilor prevăzute la art. 12 alin. (1), ofiţerii de control doping, personalul Agenţiei împuternicit să efectueze testări doping şi personalul Direcţiei cercetare şi laborator control doping nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea ori omisiunea îndeplinirii de către aceştia cu bună-credinţă şi fără neglijenţă a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor ce le revin acestora.
(2)Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare iniţiate împotriva membrilor comisiilor prevăzute la art. 12 alin. (1) se suportă de fiecare ordonator principal de credite care a desemnat membrii în cadrul comisiilor, urmând să fie recuperate, după caz, de la persoana care a căzut în pretenţii.
Conducerea Agenţiei şi personalul implicat în controlul doping vor avea acces la toate manifestările sportive pe bază de legitimaţie, ale cărei model şi conţinut*) se stabilesc prin normele metodologice de organizare şi desfăşurare a controlului doping.
Notă *) A se vedea Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 54/2007 pentru aprobarea modelului şi conţinutului legitimaţiei de control utilizate de persoanele cu atribuţii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prevăzute de Legea nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 8 mai 2007.
(1)Personalul Agenţiei şi ofiţerii de control doping poartă uniforme de serviciu cu însemne specifice.
(2)Modelul, însemnele specifice, modul de acordare şi portul uniformei se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei.
(3)Finanţarea cheltuielilor privind achiziţionarea uniformelor de serviciu se realizează din fondurile prevăzute în bugetul Agenţiei cu această destinaţie.
Se autorizează Secretariatul General al Guvernului**) să introducă modificările ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei legi în anexele la bugetul aprobat acestei instituţii, respectiv în anexele privind cheltuielile cu salariile şi numărul maxim de posturi şi fondul aferent salariilor de bază, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, precum şi în bugetele instituţiilor care fac obiectul prevederilor acestei legi.
Notă **) A se vedea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2009 privind desfiinţarea Cancelariei Primului-Ministru şi stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 9 martie 2009, cu modificările ulterioare.
În cuprinsul actelor normative în vigoare care cuprind referiri la Agenţia Naţională Antidoping, următoarele denumiri se înlocuiesc astfel:
a)Agenţia Naţională Antidoping cu Agenţia Naţională Anti-Doping;
b)Agenţia Naţională Antidoping cu Agenţia Naţională Anti-Doping;
c)Codul Mondial Antidoping cu Codul Mondial Anti-Doping.
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului***), se vor aproba structura organizatorică şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale Agenţiei Naţionale Anti-Doping.
Notă ***) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.522/2006 privind aprobarea structurii organizatorice şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Agenţiei Naţionale Anti-Doping, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 19 ianuarie 2010.
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a regulamentului prevăzut la art. 82, Agenţia va elabora normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping, care se supun spre aprobare Guvernului.
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 552/2004 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.215 din 17 decembrie 2004.
LIMITELE
perioadelor de suspendare în cazul săvârşirii
unei a doua încălcări a prevederilor art. 2 alin. (2)
| A doua încălcare Prima încălcare | SR | TNNI | LNS | SS | SA | TA |
|---|---|---|---|---|---|---|
| SR | 1-4 | 2-4 | 2-4 | 4-6 | 8-10 | 10 - pe viaţă |
| TNNI | 1-4 | 4-8 | 4-8 | 6-8 | 10 - pe viaţă | pe viaţă |
| LNS | 1-4 | 4-8 | 4-8 | 6-8 | 10 - pe viaţă | pe viaţă |
| SS | 2-4 | 6-8 | 6-8 | 8 - pe viaţă | pe viaţă | pe viaţă |
| SA | 4-5 | 10 - pe viaţă | 10 - pe viaţă | pe viaţă | pe viaţă | pe viaţă |
| TA | 8 - pe viaţă | pe viaţă | pe viaţă | pe viaţă | pe viaţă | pe viaţă |
SR - sancţiune redusă - încălcarea reglementărilor antidoping a fost sau urmează să fie sancţionată cu o sancţiune redusă, în conformitate cu prevederile art. 39;
TNNI - test neefectuat sau netransmiterea informaţiilor privind localizarea sportivului - încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) lit. d);
LNS - sancţiune redusă pentru lipsa neglijenţei semnificative - încălcarea reglementărilor anti-doping a fost sau urmează să fie sancţionată cu o sancţiune redusă în conformitate cu prevederile art. 48 alin. (3);
SS - sancţiune standard - încălcarea reglementărilor antidoping a fost sau urmează să fie sancţionată în conformitate cu prevederile art. 38 sau art. 40 alin. (1);
SA - sancţiune majorată - încălcarea reglementărilor antidoping a fost sau urmează să fie sancţionată cu o sancţiune majorată în conformitate cu prevederile art. 49;
TA - traficare sau tentativă de traficare şi administrare sau tentativă de administrare - încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) lit. g) şi h).
Notă *) Hotărârea Guvernului nr. 1.592/2006 a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.056/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 6 octombrie 2009. Notă **) A se vedea nota de subsol de la art. 82.
Articolul II din Legea nr. 249/2010:
Art. II. – Sancţiunile aplicate sportivilor şi membrilor personalului asistent al acestora, potrivit legii, înainte de data de 1 ianuarie 2009, sunt luate în considerare la stabilirea sancţiunilor potrivit prevederilor art. 39*) şi 40**) din Legea nr. 227/2006, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege.
Notă *) Art. 39 a devenit prin renumerotare art. 41. Notă **) Art. 40 a devenit prin renumerotare art. 42.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
Citiți o versiune anterioară, valabilă între 25 ian. 2011 și 22 feb. 2011.
Deschide forma actuală