Lege
Lege nr. 227 din 7 iunie 2006
privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport
- Emitent
- Parlamentul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 518 din 15 iunie 2006
Textul actului · 63 de articole
100%
privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
(1)Prezenta lege reglementează prevenirea şi combaterea dopajului în sport.
(2)Conform reglementărilor Convenţiei împotriva dopajului, adoptată în cadrul Consiliului Europei, la Strasbourg la 16 noiembrie 1989, ratificată prin Legea nr. 171/1998, şi ale Codului Mondial Anti-Doping, elaborat de Agenţia Mondială Anti-Doping, denumit în continuare Cod, se interzice dopajul în sport din raţiuni de natură etică şi medicală.
(1)Dopajul în sport reprezintă una sau mai multe încălcări ale reglementărilor anti-doping prevăzute la alin. (2).
(2)Constituie încălcări ale reglementărilor anti-doping următoarele fapte:
a)prezenţa unei substanţe interzise sau a metaboliţilor acesteia ori a markerilor ei în proba biologică provenită de la un sportiv;
b)utilizarea sau tentativa de a utiliza o substanţă interzisă sau o metodă interzisă;
c)refuzul sau neprezentarea nejustificată pentru prelevarea de probe după primirea invitaţiei la controlul doping, în conformitate cu reglementările anti-doping, sau evitarea în orice mod a prelevării probelor;
d)încălcarea reglementărilor în vigoare referitoare la disponibilitatea sportivului pentru controalele doping în afara competiţiei, prin nedeclararea de către sportiv a informaţiilor necesare despre locurile unde poate fi găsit şi neparticiparea la efectuarea controalelor doping în afara competiţiei planificate pe baza dispoziţiilor legale în vigoare;
e)falsificarea sau tentativa de a falsifica orice parte a controlului doping;
f)deţinerea de substanţe şi/sau de metode interzise;
g)traficarea oricărei substanţe şi/sau metode interzise;
h)administrarea sau tentativa de a administra o substanţă interzisă oricărui sportiv sau utilizarea unei metode interzise asupra oricărui sportiv ori asistarea, instigarea sau orice formă de complicitate referitoare la orice încălcare a faptelor prevăzute la lit. a)-g).
În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
1.sportiv - orice persoană care participă la activitatea sportivă la nivel internaţional, definit ca atare de fiecare federaţie internaţională sau la nivel naţional, aşa cum este definit de fiecare organizaţie naţională anti-doping, şi orice altă persoană care participă la activitatea sportivă la un nivel inferior, dacă este desemnată de organizaţia sa naţională anti-doping;
2.sportiv de nivel internaţional - sportivul desemnat de una sau mai multe federaţii internaţionale ca făcând parte din eşantionul de testare înregistrat al unei federaţii internaţionale;
3.personal asistent al sportivului - orice antrenor, instructor, manager, agent, personal din conducerea echipei, oficial, personal medical sau paramedical care lucrează cu sau tratează sportivi care participă sau se pregătesc să participe la competiţii sportive;
4.organizaţie naţională anti-doping - acea autoritate naţională sau acele autorităţi naţionale responsabile cu privire la adoptarea şi implementarea reglementărilor anti-doping, conducerea activităţii de prelevare de probe biologice, gestionarea rezultatelor la testele efectuate şi conducerea audierilor, toate aceste responsabilităţi fiind la nivel naţional. Dacă această desemnare nu a fost făcută de autoritatea sau autorităţile publice competente, entitatea respectivă va fi comitetul naţional olimpic al ţării respective sau reprezentantul său;
5.control doping - procesul care include planificarea distribuirii testărilor, recoltarea şi mânuirea de probe biologice, analiza de laborator, gestionarea rezultatelor, audieri şi apeluri;
6.control doping în cadrul competiţiei - un test efectuat în cadrul competiţiei şi în baza căruia sportivul este selecţionat pentru a fi testat în legătură cu o anume competiţie, cu excepţia situaţiilor în care se prevede altfel în reglementările unei federaţii internaţionale sau ale unei alte organizaţii naţionale anti-doping;
7.control doping în afara competiţiei - orice control doping care nu este realizat în cadrul competiţiei;
8.testări-ţintă - selecţionarea de sportivi pentru testări, acolo unde anumiţi sportivi aleşi special sau grupuri de sportivi sunt selectaţi pe o bază guvernată de reguli specifice, pentru efectuarea de testări la un anumit moment;
9.control doping fără aviz prealabil - un control doping care se desfăşoară fără vreo atenţionare prealabilă a sportivului şi în care sportivul este însoţit în permanenţă, începând din momentul anunţării şi până la prelevarea probei biologice;
10.ofiţer de control doping - un oficial care a fost specializat şi autorizat de către Agenţia Naţională Anti-Doping de a avea, pe bază de delegaţie, responsabilitatea gestionării la faţa locului a şedinţei de prelevare a probelor;
11.probă biologică - orice material biologic colectat pentru a fi supus controlului doping;
12.testare doping - parte a procesului de desfăşurare a controlului doping, ce presupune planificarea distribuirii testelor, recoltarea de probe biologice, manipularea lor şi transportul de probe biologice la laborator;
13.listă interzisă - lista care denumeşte substanţele şi metodele interzise;
14.substanţă interzisă - orice substanţă calificată astfel în cuprinsul listei interzise;
15.metodă interzisă - orice metodă calificată astfel în cuprinsul listei interzise;
16.substanţe specifice - substanţe care pot constitui obiectul încălcărilor, fără intenţie, prevăzute la art. 2 alin. (2), deoarece sunt folosite pe scară largă în realizarea medicamentelor şi a căror utilizare în scop de dopaj este puţin probabilă;
17.standard internaţional - un standard adoptat de Agenţia Mondială Anti-Doping, ce conţine detalii tehnice necesare pentru implementarea dispoziţiilor Codului;
18.rezultate pozitive constatate - un raport de la un laborator sau de la altă entitate căreia i s-a aprobat efectuarea de testări, care identifică într-o probă biologică prezenţa unei substanţe interzise, a metaboliţilor ori a markerilor săi, inclusiv însemnate cantităţi de substanţe endogene sau dovezi ale utilizării de metode interzise;
19.metabolit - orice substanţă produsă în organism în urma unui proces de metabolizare, biodegradare;
20.marker - un compus, grup de compuşi sau parametri biologici care indică utilizarea de substanţe sau metode interzise;
21.suspendare - oprirea sportivului sau a altei persoane, pentru o perioadă determinată de timp, de la participarea în cadrul oricărei competiţii sau al unei manifestări sportive ori sponsorizări, ca urmare a deciziei luate în urma audierii prevăzute la art. 28, conform prezentei legi;
22.descalificare - invalidarea rezultatelor sportivului, obţinute în cadrul unei anumite competiţii sau manifestări sportive, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta, inclusiv retragerea de medalii, puncte şi premii;
23.falsificare - modificarea rezultatelor analizelor, în scopul inducerii în eroare şi în vederea împiedicării desfăşurării normale a procedurilor obişnuite de testare doping;
24.utilizare de substanţe sau metode interzise - aplicarea, ingerarea, injectarea sau consumul prin orice mijloace al oricărei substanţe sau metode interzise;
25.scutire pentru uz terapeutic (SUT) - aprobarea utilizării în scopuri terapeutice a unei substanţe şi/sau metode interzise sportivilor care prezintă o afecţiune dovedită medical;
26.terapeutic - tratamentul unei stări medicale cu agenţi sau metode curative sau care ajută la vindecare;
27.competiţie - o singură cursă, meci, joc sau o întrecere sportivă singulară;
28.manifestare sportivă - o serie de competiţii individuale conduse de o singură entitate conducătoare;
29.tentativă - angajare comportamentală deliberată care constituie un pas important în desfăşurarea unei acţiuni, cu scopul săvârşirii uneia dintre faptele prevăzute la art. 2 alin. (2);
30.lipsa vinovăţiei sau a neglijenţei efective - demonstrarea de către sportiv a faptului că nu a ştiut sau suspectat şi nici nu ar fi avut posibilitatea să ştie sau să suspecteze, chiar prin exercitarea celei mai atente griji, faptul că a folosit sau că i s-au administrat substanţe sau metode interzise;
31.lipsa vinovăţiei sau a neglijenţei semnificative - demonstrarea de către sportiv a faptului că vinovăţia sau neglijenţa de care a dat dovadă nu a fost semnificativă în ceea ce priveşte încălcarea legislaţiei anti-doping;
32.participant - orice sportiv sau membru al personalului asistent al sportivului;
33.persoană - o persoană fizică sau juridică;
34.deţinere - posesia sau controlul exclusiv asupra substanţei sau metodei interzise;
35.eşantion înregistrat de testare - eşantionul de sportivi la nivelul competiţional cel mai înalt, stabilit separat de către fiecare federaţie internaţională şi organizaţie naţională anti-doping, care este supus controlului în cadrul şi în afara competiţiei, ca parte a planului de distribuţie a testărilor aparţinând organizaţiei sau federaţiei internaţionale respective;
36.sport de echipă - un sport în care înlocuirea jucătorilor este permisă pe durata desfăşurării unei competiţii;
37.comercializare ilicită - vânzarea, administrarea, transportul, livrarea sau distribuirea unei substanţe interzise sau a unei metode interzise unui sportiv, fie direct, fie prin intermediul unei terţe persoane, cu excepţia vânzării sau distribuirii, în scopuri terapeutice, de către personalul medical sau de către alte persoane decât membrii personalului asistent al sportivului a unei substanţe interzise, cu respectarea prevederilor prezentei legi.
În vederea combaterii fenomenului de dopaj în sport funcţionează Agenţia Naţională Anti-Doping, denumită în continuare Agenţia, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, coordonată de primul-ministru, prin Cancelaria Primului-Ministru, ca organ de specialitate cu autonomie decizională în activitatea anti-doping, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, cu sediul în municipiul Bucureşti, bd. Basarabia nr. 37-39, sectorul 2.
Agenţia are următoarele obiective:
a)prevenirea şi combaterea la nivel naţional a fenomenului de dopaj prin adoptarea şi implementarea politicilor şi reglementărilor anti-doping, în conformitate cu prevederile prezentei legi;
b)încurajarea practicării unui sport curat, în vederea protejării sănătăţii sportivilor şi respectării principiilor fairplay-ului în sport;
c)promovarea şi susţinerea cercetărilor anti-doping.
În vederea realizării obiectivelor prevăzute la art. 5, Agenţia îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)elaborează strategia naţională anti-doping, în conformitate cu obiectivele şi prevederile Codului şi ale standardelor internaţionale;
b)iniţiază proiecte de acte normative pentru armonizarea legislaţiei naţionale anti-doping cu reglementările internaţionale în domeniu;
c)iniţiază, susţine financiar şi/sau promovează, după caz, programe educative şi de prevenire a dopajului în sport;
d)asigură aplicarea de măsuri concrete pentru sancţionarea dopajului în sport;
e)iniţiază, susţine financiar şi/sau încurajează programe de promovare a fairplay-ului în sport;
f)încurajează structurile sportive, Agenţia Naţională pentru Sport şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român în adoptarea unor programe de testare coerente şi uniforme;
g)colaborează cu autorităţile şi instituţiile publice, cu organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale naţionale şi internaţionale cu atribuţii în domeniu;
h)propune autorităţilor şi instituţiilor publice măsuri specifice, în sensul intensificării luptei împotriva traficului ilicit de substanţe şi/sau metode interzise;
i)aprobă, publică anual şi revizuieşte lista substanţelor şi a metodelor interzise, în conformitate cu lista Agenţiei Mondiale Anti-Doping;
j)publică şi reactualizează anual, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii Publice şi cu Agenţia Naţională a Medicamentului, lista cu specialităţile farmaceutice autorizate şi comercializate în România care au în componenţă substanţe şi/sau metode interzise;
k)stabileşte programul naţional anual anti-doping, în competiţie şi în afara competiţiei, care cuprinde toţi sportivii de nivel naţional şi internaţional;
l)întocmeşte lista cu sportivii de nivel naţional şi internaţional, adresele acestora şi locurile de pregătire;
m)organizează şi efectuează controalele doping atât în cadrul competiţiilor, cât şi în afara acestora, cu excepţia controalelor efectuate de federaţiile internaţionale în timpul competiţiilor internaţionale organizate pe teritoriul României;
n)încurajează procesul de testare reciprocă între organizaţiile naţionale anti-doping;
o)planifică şi asigură desfăşurarea audierilor sportivilor şi ale altor persoane susceptibile de dopaj, într-un cadru corect şi echitabil, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu standardele internaţionale;
p)aprobă scutirile de uz terapeutic pentru sportivii de nivel naţional, la solicitarea scrisă a comisiilor anti-doping din federaţiile sportive naţionale şi/sau ligi. Pentru sportivii de nivel internaţional avizează şi trimite dosarele depuse, spre aprobare, federaţiei internaţionale responsabile şi Agenţiei Mondiale Anti-Doping;
q)comunică Agenţiei Mondiale Anti-Doping cazurile de dopaj depistate în rândul sportivilor români, pe plan naţional şi/sau internaţional;
r)elaborează normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping;
s)asigură instruirea şi perfecţionarea ofiţerilor de control doping, precum şi eliberarea unui atestat în acest sens;
t)prezintă anual un raport de activitate Guvernului şi Parlamentului;
u)organizează periodic acţiuni privind informarea, prevenirea şi combaterea fenomenului de dopaj în sport;
v)iniţiază, promovează şi desfăşoară activităţi de cercetare pentru eradicarea dopajului în sport.
Posturile publice de radio şi de televiziune pun la dispoziţie Agenţiei un spaţiu de emisie de minimum 30 de minute săptămânal, din care 50% la ore de maximă audienţă, pentru difuzarea de materiale promoţionale de prevenire şi combatere a dopajului în sport.
(1)Pe lângă Agenţie funcţionează Consiliul director, ca organ consultativ.
(2)Conducerea Agenţiei este asigurată de un preşedinte, numit pe o perioadă de 5 ani, prin decizie a primului-ministru, din rândul specialiştilor în domeniu, pe baza îndeplinirii cerinţelor de competenţe profesionale şi manageriale, precum şi a criteriului de independenţă politică şi de independenţă faţă de structurile sportive.
(1)Consiliul director al Agenţiei are în componenţă 9 membri, după cum urmează:
a)preşedinte; b) 2 reprezentanţi ai Cancelariei Primului-Ministru, desemnaţi de şeful Cancelariei;
c)un reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Sport, desemnat de preşedintele acesteia din rândul angajaţilor săi;
d)un reprezentant al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român;
e)un reprezentant din domeniul farmacologiei sau toxicologiei, desemnat de Ministerul Sănătăţii;
f)un reprezentant din domeniul medicinei sportive, desemnat de Ministerul Sănătăţii;
g)un reprezentant al sportivilor de performanţă, desemnat de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român;
h)un reprezentant al federaţiilor sportive naţionale, desemnat de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român.
(2)Competenţele Consiliului director se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(3)Activitatea Consiliului director este condusă de un preşedinte care este şi preşedintele Agenţiei.
(4)Mandatul membrilor Consiliului director este de 5 ani.
(5)Membrii Consiliului director sunt obligaţi să respecte secretul profesional şi vor semna declaraţii de confidenţialitate şi conflict de interese.
(6)Consiliul director se întruneşte în şedinţe ordinare lunare şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este nevoie, la solicitarea preşedintelui sau a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.
(7)Convocarea şedinţelor de Consiliu director se face cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte şi va cuprinde în mod obligatoriu ordinea de zi ce urmează a fi dezbătută şi documentaţia necesară.
(8)Deciziile Consiliului director sunt adoptate cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.
(9)Membrii Consiliului director, care participă la şedinţe, cu excepţia preşedintelui, beneficiază de indemnizaţie de şedinţă de 20% din indemnizaţia lunară a preşedintelui. Totalul sumelor cuvenite unui membru al Consiliului director, ca urmare a participării la şedinţe, nu poate depăşi într-o lună 20% din indemnizaţia lunară a preşedintelui.
(1)Mandatul membrilor Consiliului director încetează înainte de termen în următoarele situaţii:
a)renunţarea la calitatea de membru;
b)transferarea în cadrul altei autorităţi sau instituţii publice;
c)aplicarea unei sancţiuni disciplinare;
d)neîndeplinirea obligaţiilor ce îi revin;
e)pierderea calităţii pentru care au fost numiţi;
f)deces.
(2)În cazurile prevăzute la alin. (1) se desemnează un nou membru, al cărui mandat durează până la expirarea mandatului celui în locul căruia a fost numit.
(1)Preşedintele Agenţiei are rang de secretar de stat şi este ajutat în activitatea sa de un vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, numit pe o perioadă de 5 ani, în condiţiile legii, prin decizie a primului-ministru, pe baza îndeplinirii cerinţelor de competenţe profesionale şi manageriale, precum şi a criteriului de independenţă politică şi de independenţă faţă de structurile sportive.
(2)În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele Agenţiei emite ordine şi instrucţiuni.
(3)Ordinele şi instrucţiunile cu caracter normativ emise de preşedintele Agenţiei se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(1)Pe lângă Agenţie se constituie Comisia de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic, Comisia de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, Comisia de apel şi Comitetul pentru stabilirea sancţiunilor.
(2)Componenţa şi competenţele comisiilor şi comitetului prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei.
(3)Membrii comisiilor şi comitetului prevăzute la alin. (1), care participă la şedinţe, beneficiază de indemnizaţie de şedinţă de 20% din indemnizaţia lunară a preşedintelui. Totalul sumelor cuvenite unui membru al comisiilor, respectiv al comitetului, ca urmare a participării la şedinţe, nu poate depăşi într-o lună 20% din indemnizaţia lunară a preşedintelui.
(4)Pentru activitatea prestată de Comisia de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic, de Comisia de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping şi de Comisia de apel se percep taxe al căror cuantum se stabileşte anual prin decizie a Consiliului director, aprobată prin hotărâre a Guvernului.
(1)Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Agenţiei se asigură din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat.
(2)Modul de utilizare a veniturilor proprii ale Agenţiei se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
(3)Finanţarea activităţii Agenţiei se realizează, începând cu anul 2006, din prevederile bugetare aprobate Cancelariei Primului-Ministru.
(1)Personalul Agenţiei beneficiază de spor de confidenţialitate în cuantum de 15%, aplicat la salariul de bază brut lunar.
(2)Categoriile de personal şi condiţiile de acordare a sporului prevăzut la alin. (1) se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
(3)Agenţia constituie un fond de stimulente prin aplicarea unui coeficient de 35% la sumele încasate pentru bugetul de stat, reprezentând amenzi, ca urmare a controlului.
(4)Modul de constituire şi de utilizare a fondului de stimulente, precum şi categoriile de personal care beneficiază de fondurile prevăzute la alin. (3) se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Lista interzisă, în conformitate cu cea a Agenţiei Mondiale Anti-Doping, se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(1)Agenţia va revizui lista interzisă ori de câte ori vor apărea modificări în lista publicată de Agenţia Mondială Anti-Doping.
(2)Agenţia are obligaţia să informeze în scris toţi factorii responsabili din mişcarea sportivă asupra oricăror revizuiri ale listei interzise.
(1)Agenţia aprobă scutirile pentru uz terapeutic pentru sportivii de nivel naţional, la solicitarea scrisă a comisiilor anti-doping din federaţiile sportive naţionale, din cluburi şi/sau din ligile profesionale, în conformitate cu procedura descrisă în Standardul internaţional pentru scutiri de uz terapeutic (SUT) al Agenţiei Mondiale Anti-Doping.
(2)Agenţia avizează şi transmite spre aprobare Agenţiei Mondiale Anti-Doping şi federaţiei internaţionale de specialitate dosarele pentru scutiri pentru uz terapeutic, în cazul sportivilor de nivel internaţional.
(3)Agenţia va raporta Agenţiei Mondiale Anti-Doping acordarea scutirilor pentru uz terapeutic, atât pentru sportivii de nivel naţional, cât şi pentru cei de nivel internaţional, care sunt înscrişi în lotul său de testare înregistrat.
Medicii cu specialitatea medicină sportivă şi asistenţii medicali din personalul asistent al sportivilor trebuie să acorde o atenţie deosebită tratamentului medical al acestora şi să respecte următoarele reguli:
a)să nu recomande, să nu prescrie şi să nu administreze medicamente ce au în compoziţie substanţe interzise, atunci când acestea pot fi înlocuite cu altele care nu conţin astfel de substanţe;
b)să nu recomande, să nu prescrie sau să nu colaboreze la utilizarea unor metode interzise care sunt incluse pe lista interzisă;
c)să prevină folosirea de către sportivi a substanţelor şi/sau a metodelor interzise;
d)să informeze sportivii şi federaţiile sportive naţionale responsabile asupra medicaţiei administrate, a compoziţiei şi efectelor asupra organismului;
e)să informeze federaţia sportivă naţională responsabilă, precum şi Agenţia în cazul în care suspectează un sportiv că ar folosi substanţe şi/sau metode interzise, pentru ca acesta să fie supus unor testări-ţintă.
Sportivul de nivel naţional sau internaţional are obligaţia să îşi precizeze calitatea la orice consultaţie medicală, de orice natură.
Controlul doping, în competiţie şi în afara competiţiei, se efectuează conform Programului naţional anual anti-doping, cu respectarea Standardului internaţional pentru testări.
(1)Controlul doping se solicită Agenţiei de către:
a)Agenţia Naţională pentru Sport;
b)Comitetul Olimpic şi Sportiv Român;
c)federaţiile sportive naţionale, cluburi sau ligi profesioniste;
d)alţi organizatori de manifestări sportive, care nu sunt cuprinşi într-un cadru federal.
(2)Procedura de desfăşurare a controlului doping este reglementată în normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping, care se elaborează de Agenţie, în conformitate cu Standardul internaţional pentru testări, emis de Agenţia Mondială Anti-Doping.
(3)În cazul sesizărilor de urgenţă, preşedintele Agenţiei poate să dispună efectuarea unui control doping.
(1)Sportivul participant la o competiţie sportivă este obligat să se supună controlului doping, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2)Recordurile naţionale se pot omologa numai în urma efectuării controlului doping asupra sportivului în cauză.
(3)Testările-ţintă şi cele în afara competiţiilor pot fi efectuate oricând şi fără preaviz, în toate locurile şi incintele în care se desfăşoară activităţi fizice şi sportive, iar sportivii au obligaţia să se supună acestor testări.
(1)Testarea doping se efectuează în spaţii adecvate numite staţia de control doping, compuse din cameră de aşteptare, cameră unde se desfăşoară şedinţa de colectare a probelor, grup sanitar cu două cabine, complet utilate, în conformitate cu prevederile Standardului internaţional pentru testări.
(2)În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, administratorii de baze sportive au obligaţia să amenajeze staţii de control doping în conformitate cu prevederile Standardului internaţional pentru testări.
Testările doping pot fi efectuate numai de către ofiţerii de control doping care au absolvit un curs de perfecţionare şi deţin un atestat în acest sens, eliberat de Agenţie.
Răspunderea privind recoltarea şi transportarea probelor la laborator aparţine Agenţiei.
(1)Rezultatul analizei de laborator este emis sub forma unui buletin de analiză, semnat de directorul Direcţiei cercetare şi laborator control doping din cadrul Agenţiei sau, în lipsa acestuia, de adjunctul său.
(2)Analiza probelor biologice şi emiterea buletinului de analiză se efectuează de către Direcţia cercetare şi laborator control doping, în conformitate cu Standardul internaţional pentru laboratoare al Agenţiei Mondiale Anti-Doping.
(3)Rezultatul controlului doping se comunică preşedintelui Agenţiei.
(4)În cazul unui rezultat pozitiv, Agenţia verifică dacă a survenit una dintre următoarele situaţii:
a)a fost acordată o scutire pentru uz terapeutic;
b)există o suspiciune cu privire la încălcarea Standardului internaţional pentru testări sau există o analiză de laborator care să infirme validitatea rezultatului constatat.
(5)Dacă verificarea menţionată la alin. (4) nu evidenţiază una dintre situaţiile prevăzute, Agenţia informează sportivul în cauză şi federaţia sportivă naţională responsabilă, Agenţia Naţională pentru Sport, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi Agenţia Mondială Anti-Doping asupra:
a)rezultatului constatat;
b)reglementării anti-doping încălcate;
c)drepturilor sportivului.
Sportivul are următoarele drepturi:
a)de a cere contraexpertiză sau, în cazul în care renunţă, să dea o declaraţie scrisă în acest sens;
b)de a fi prezent personal sau prin reprezentant la contraexpertiză, dacă aceasta este solicitată;
c)de a solicita copii ale documentaţiei de laborator pentru proba sa, care include informaţiile prevăzute de Standardul internaţional pentru laboratoare al Agenţiei Mondiale Anti-Doping.
(1)Agenţia organizează o procedură de audiere pentru sportivul sau personalul asistent al acestuia, învinuit de una dintre încălcările prevăzute la art. 2 alin. (2).
(2)Procesul de audiere se desfăşoară cu respectarea următoarelor principii:
a)organizarea audierii într-un interval de timp rezonabil;
b)o comisie de audiere echitabilă şi imparţială;
c)dreptul de a fi reprezentat pe cheltuiala persoanei;
d)dreptul de a fi informat corect şi la timp despre învinuirea adusă de violare a reglementărilor anti-doping;
e)dreptul de a se apăra în faţa învinuirii aduse de violare a reglementărilor anti-doping;
f)dreptul fiecărei părţi de a prezenta probe, de a chema şi interoga martori;
g)dreptul persoanei la un interpret pe durata audierii;
h)dreptul la o decizie în formă scrisă, motivată şi comunicată într-un timp rezonabil.
(3)Preşedintele Agenţiei poate decide organizarea unei proceduri de audiere în regim de urgenţă, atunci când împrejurările o cer.
Identitatea sportivilor ale căror probe biologice sunt pozitive sau a sportivilor ori personalului asistent al acestora, care sunt suspectaţi de una dintre încălcările prevăzute la art. 2 alin. (2), poate fi făcută publică de către preşedintele Agenţiei sau, în lipsa acestuia, de către înlocuitorul său, numai după soluţionarea definitivă a cazului.
(1)Orice încălcare prevăzută la art. 2 alin. (2) săvârşită de către sportiv în timpul sau în legătură cu o manifestare sportivă şi/sau unei competiţii sportive, dovedită conform procedurii prevăzute de prezenta lege, atrage de drept descalificarea, invalidarea rezultatelor individuale obţinute în acea competiţie şi retragerea medaliei, a punctelor sau a premiilor.
(2)Sportivii străini sunt sancţionaţi conform prezentei legi numai în cazul în care participă la o competiţie sportivă şi/sau manifestare sportivă organizată pe teritoriul României.
Cu excepţia substanţelor specifice, faptele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a), b) şi f) se sancţionează cu suspendarea din activitatea sportivă pe o perioadă de 2 ani la prima abatere şi cu suspendarea pe viaţă la cea de-a doua abatere.
În situaţia în care un sportiv demonstrează că utilizarea unei substanţe specifice nu a avut ca scop mărirea performanţei sportive, perioada de suspendare prevăzută la art. 31 va fi înlocuită după cum urmează:
a)la prima încălcare, cel puţin un avertisment şi o mustrare severă, fără acordarea unei perioade de suspendare, sau cel mult un an de suspendare;
b)la a doua încălcare, 2 ani de suspendare;
c)la a treia încălcare, suspendare pe viaţă.
(1)Faptele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c) şi e) se sancţionează conform art. 31. (2) Pentru încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) lit. g) şi h), perioada de suspendare va fi de minimum 4 ani la prima abatere şi suspendarea pe viaţă la a doua abatere.
(3)Pentru încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) lit. d), perioada de suspendare va fi de minimum 3 luni şi maximum 2 ani, conform normelor metodologice de organizare şi efectuare a controlului doping.
Următoarele fapte vor fi sancţionate direct cu suspendarea pe viaţă din activitatea sportivă:
a)orice încălcare prevăzută la art. 2 alin. (2), când aceasta presupune implicarea unui sportiv minor;
b)orice încălcare prevăzută la art. 2 alin. (2) de către un membru al personalului asistent al sportivului minor.
(1)Perioada de suspendare începe de la data emiterii deciziei de suspendare.
(2)Perioadele de suspendare provizorie se deduc din perioada totală de suspendare.
(3)În cazul întârzierii pronunţării deciziei de suspendare din motive neimputabile sportivului, perioada de suspendare poate începe de la data prelevării probelor biologice.
(4)Pe perioada suspendării sportivii nu pot participa în nicio calitate în cadrul unei competiţii sau manifestări sportive.
(5)Pe perioada suspendării sportivii respectivi nu mai beneficiază, pentru activitatea sportivă, de sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale.
(1)În vederea reluării activităţii sportive sportivii suspendaţi trebuie să se supună testărilor doping în afara competiţiei, realizate de Agenţie.
(2)Pe perioada suspendării sportivii au obligaţia de a comunică Agenţiei adresa exactă unde pot fi găsiţi.
Prescripţia aplicării sancţiunii în cazul săvârşirii uneia dintre încălcările prevăzute la art. 2 alin. (2) este de 8 ani de la data la care a avut loc încălcarea reglementărilor anti-doping.
(1)Atunci când un membru al unei echipe sportive a încălcat sau este susceptibil de vreuna dintre încălcările prevăzute la art. 2 alin. (2) în legătură cu o manifestare sportivă, echipa va fi supusă testelor-ţintă stabilite pentru acea manifestare sportivă.
(2)În situaţia în care mai mult de un membru al unei echipe sportive este găsit vinovat de una dintre încălcările prevăzute la art. 2 alin. (2) în timpul unei manifestări sportive, echipa poate fi supusă sancţiunii de descalificare sau unei alte sancţiuni disciplinare.
(3)În privinţa acelor discipline sportive care nu prevăd existenţa unor echipe, dar premierea se acordă acestora, descalificarea sau orice altă măsură disciplinară luată împotriva echipei, când unul sau mai mulţi membri ai acesteia au comis o încălcare prevăzută la art. 2 alin. (2), se vor aplica reglementările federaţiei internaţionale respective.
(1)Sportivul este responsabil de prezenţa în proba biologică a oricărei substanţe interzise sau a metaboliţilor ori a markerilor ei, nefiind necesar să se demonstreze intenţia sau culpa pentru a se stabili o încălcare a reglementărilor anti-doping.
(2)În cazul în care sportivul dovedeşte lipsa vinovăţiei sau a neglijenţei efective cu privire la faptele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b), sancţiunea cu suspendarea nu se aplică.
(3)În cazul încălcărilor prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a), b), c) şi h), perioada de suspendare poate fi redusă, însă aceasta nu va fi mai mică decât jumătate din perioada de suspendare care s-ar fi cuvenit pentru o astfel de faptă, dacă sportivul demonstrează lipsa vinovăţiei sau a neglijenţei semnificative.
(4)Pentru aplicarea măsurilor prevăzute la alin. (2) şi (3) sportivul trebuie să demonstreze modalitatea în care substanţa interzisă a pătruns în corpul său.
(5)Dacă sancţiunea aplicabilă este suspendarea pe viaţă, atunci perioada de suspendare redusă aplicată potrivit alin. (3) nu va fi mai mică de 8 ani.
(6)În cazul în care sportivul acordă Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping şi Comisiei de apel un sprijin efectiv în vederea descoperirii sau stabilirii încălcărilor reglementărilor anti-doping de către personalul asistent, perioada de suspendare poate fi redusă, însă aceasta nu va fi mai mică decât jumătate din perioada de suspendare care s-ar fi cuvenit pentru o astfel de faptă.
(1)În cazul aplicării sancţiunilor prevăzute la art. 31, 32 şi 33, o nouă încălcare prevăzută la art. 2 alin. (2) va fi luată în considerare de Agenţie în vederea aplicării de sancţiuni, numai dacă sportivul sau o altă persoană din rândul personalului asistent al acestuia a săvârşit această nouă încălcare după ce a fost înştiinţat de prima.
(2)Dacă Agenţia nu poate stabili acest lucru, atât prima, cât şi cea de-a doua încălcare vor fi considerate ca fiind una singură şi se va aplica sancţiunea cea mai gravă.
(1)Dacă la acelaşi control doping un sportiv este găsit vinovat de utilizarea sau prezenţa unei substanţe specifice şi a altor substanţe ori metode interzise, sportivul va fi considerat vinovat de o singură încălcare a dispoziţiilor art. 2 alin. (2), iar sancţiunea aplicată este cea mai gravă.
(2)În situaţia în care un sportiv este găsit vinovat de săvârşirea a două încălcări diferite prevăzute la art. 2 alin. (2), una implicând o substanţă specifică, iar alta implicând o substanţă sau metodă interzisă ori o altă încălcare, perioada de suspendare impusă pentru cea de-a doua abatere va fi de minimum 2 ani şi de amaximum 3 ani.
(3)În cazul în care un sportiv este găsit vinovat de săvârşirea celei de-a treia încălcări, determinată de orice combinare între abaterea folosirii de substanţe specifice şi orice altă încălcare sancţionată conform art. 31 sau 33, se va aplica sancţiunea suspendării pe viaţă.
(1)Procurarea, distribuirea, oferirea, vânzarea, deţinerea fără drept ori administrarea de substanţe interzise sportivilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 5.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON).
(2)Prescrierea sau administrarea de substanţe interzise sportivilor de către medici constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 4 ani sau cu amendă de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON).
(3)În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la alin. (2) se sesizează şi Colegiul Medicilor din România.
(1)Îndemnul prin orice mijloace la consumul de substanţe interzise în vederea sporirii capacităţii de performanţă, dacă este urmat de executare, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON).
(2)Dacă îndemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este închisoarea de la două luni la 2 ani sau amendă de la 1.500 lei (RON) la 5.000 lei (RON).
(1)Constituie circumstanţe agravante următoarele împrejurări şi situaţii:
a)săvârşirea faptei de către o persoană care are, potrivit prezentei legi, atribuţii în prevenirea şi combaterea dopajului;
b)oferirea, prescrierea, administrarea de substanţe sau proceduri interzise unui sportiv minor;
c)săvârşirea faptei împreună cu un minor;
d)săvârşirea faptei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice, iar fapta a fost săvârşită în exercitarea acestei funcţii.
(2)Dacă infracţiunile prevăzute la art. 42 şi 43 sunt săvârşite în condiţiile vreuneia dintre circumstanţele agravante prevăzute la alin. (1), maximul special al pedepselor se majorează cu o treime.
Persoanelor condamnate pentru infracţiuni prevăzute în prezentul capitol li se pot aplica una sau mai multe pedepse complementare.
Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiunile prevăzute în prezentul capitol se confiscă.
Pot fi contestate următoarele decizii:
a)deciziile Agenţiei referitoare la încălcările dispoziţiilor art. 2;
b)deciziile Agenţiei privind autorizarea sau neautorizarea folosirii în scopuri terapeutice a substanţelor şi/sau a metodelor interzise.
Procedura soluţionării contestaţiilor prevăzute la art. 47 se desfăşoară în faţa Comisiei de apel, cu respectarea următoarelor principii:
a)dreptul la o audiere echitabilă şi imparţială;
b)realizarea unei audieri corecte, imparţiale şi independente;
c)dreptul persoanei de a fi reprezentată pe cheltuiala sa;
d)dreptul la o decizie în formă scrisă, motivată, redactată şi comunicată în timp rezonabil.
Deciziile contestate îşi păstrează efectele pe durata desfăşurării procedurii prevăzute la art. 48, cu excepţia situaţiei în care Comisia de apel decide suspendarea acestora.
(1)Federaţiile sportive naţionale au obligaţia de a-şi modifica şi completa statutele şi regulamentele în concordanţă cu dispoziţiile prezentei legi, ale Codului Mondial Anti-Doping, cu reglementările federaţiilor sportive internaţionale şi cu normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping.
(2)Federaţiile sportive naţionale au obligaţia de a constitui o comisie anti-doping proprie, responsabilă cu prevenirea şi combaterea dopajului, care va colabora cu Agenţia şi va transmite acesteia datele solicitate.
(1)Federaţiile sportive naţionale sunt obligate să comunice Agenţiei, la începutul fiecărui an calendaristic, informaţii detaliate privind calendarul sportiv intern şi internaţional, precum şi planurile de pregătire a echipelor şi sportivilor lor, cu precizarea exactă a locurilor şi orelor de desfăşurare, precum şi lista cu sportivii de nivel naţional/internaţional şi adresele acestora.
(2)Federaţiile sportive naţionale au obligaţia de a comunică Agenţiei, cu cel puţin 5 zile înainte, orice modificare intervenită în calendarul sportiv sau în planul de pregătire.
Cluburile sportive, ligile profesioniste şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român sunt obligate să respecte prevederile art. 50 şi 51.
(1)În aplicarea sancţiunilor sportivilor sau personalului asistent al sportivilor, federaţiile sportive naţionale trebuie să respecte prevederile prezentei legi, precum şi ale reglementărilor internaţionale în domeniu.
(2)Neîndeplinirea de către federaţiile sportive naţionale a obligaţiilor prevăzute la alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei (RON) la 30.000 lei (RON), retragerea oricărui sprijin financiar de la bugetul de stat, suspendarea temporară a certificatului de identitate sportivă sau radierea din registrul sportiv.
(1)Cluburile sportive şi ligile profesioniste în cadrul cărora au fost sancţionate persoane pentru dopaj se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei (RON) la 30.000 lei (RON).
(2)Nerespectarea prevederilor art. 23 alin. (2) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON).
(3)Nerespectarea prevederilor art. 51 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei (RON) la 15.000 lei (RON).
(4)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul anume împuternicit din cadrul Agenţiei.
Dispoziţiile referitoare la contravenţii, prevăzute la art. 54, se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
În cazul în care substanţele descoperite pe parcursul controlului doping intră şi sub incidenţa Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare, sau a Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor, cu modificările şi completările ulterioare, Agenţia are obligaţia de a înştiinţa Agenţia Naţională Antidrog şi organele de urmărire penală.
Pentru informarea şi educarea personalului implicat în activităţile anti-doping toate instituţiile de învăţământ superior de educaţie fizică şi sport din ţară şi Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor introduc în programele de învăţământ cursuri de prezentare a reglementărilor naţionale şi internaţionale anti-doping, precum şi Programul naţional anti-doping.
Conducerea Agenţiei şi personalul implicat în controlul doping vor avea acces la toate manifestările sportive pe bază de legitimaţie, eliberată de Agenţia Naţională pentru Sport.
Se autorizează Cancelaria Primului-Ministru să introducă modificările ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei legi în anexele la bugetul aprobat acestei instituţii, respectiv în anexele privind cheltuielile cu salariile şi numărul maxim de posturi şi fondul aferent salariilor de bază, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, precum şi în bugetele instituţiilor care fac obiectul prevederilor acestei legi.
În cuprinsul actelor normative în vigoare care cuprind referiri la Agenţia Naţională Antidoping, următoarele denumiri se înlocuiesc astfel:
a)Agenţia Naţională Antidoping cu Agenţia Naţională Anti-Doping;
b)Agenţia Mondială Antidoping cu Agenţia Mondială Anti-Doping;
c)Codul Mondial Antidoping cu Codul Mondial Anti-Doping.
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului, se vor aproba structura organizatorică şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale Agenţiei Naţionale Anti-Doping.
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a regulamentului prevăzut la art. 61, Agenţia va elabora normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping, care se supun spre aprobare Guvernului.
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 552/2004 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.215 din 17 decembrie 2004.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
BOGDAN OLTEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
Bucureşti, 7 iunie 2006.
Nr. 227.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.