Decizie nr. 287 din 22 martie 2007

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ion Predescu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1), art. 5 alin. (1), art. 44 alin. (3), art. 45 lit. a), art. 51 şi ale art. 52 din Legea concurenţei nr. 21/1996, excepţie ridicată de Societatea Comercială "LA-RO Impex 2001" - S.R.L. în Dosarul nr. 2.553/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal răspunde Consiliul Concurenţei, reprezentat de doamna Cristina Butacu, inspector de concurenţă, constatându-se lipsa autorului excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată se dă cuvântul părţii prezente, care solicită respingerea excepţiei, sens în care depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, întrucât prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale şi din actele internaţionale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 noiembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 2.553/2005, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1), art. 5 alin. (1), art. 44 alin. (3), art. 45 lit. a), art. 51 şi ale art. 52 din Legea concurenţei nr. 21/1996, excepţie ridicată de Societatea Comercială "LA-RO Impex 2001" - S.R.L. din Bucureşti.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate contravin textelor constituţionale şi din actele internaţionale invocate, întrucât creează posibilitatea sancţionării unor acte şi fapte care nu au produs niciun fel de consecinţe asupra mediului concurenţial sau asupra consumatorului. De asemenea, susţine că prin atribuţiile de autoritate de control, cât şi ca autoritate care aplică sancţiuni, Consiliul Concurenţei desfăşoară o activitate care contravine principiului separaţiei puterilor în stat. Şi, în fine, arată că stabilirea cuantumului sancţiunii (amendă) în funcţie de cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior aplicării sancţiunii contravine dispoziţiilor constituţionale referitoare la prezumţia dobândirii licite a averii, precum şi celor referitoare la inviolabilitatea proprietăţii private în condiţiile legii organice.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră excepţia ca neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia referitoare la art. 2 alin. (1), art. 5 alin. (1), art. 44 alin. (3) şi art. 52 din Legea nr. 21/1996 este inadmisibilă, întrucât faţă de aceste texte nu au fost formulate motive de neconstituţionalitate, iar în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate referitoare la art. 45 lit. a) şi art. 51 din aceeaşi lege, apreciază că este neîntemeiată.

Avocatul Poporului arată că excepţia referitoare la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 este inadmisibilă. În ceea ce priveşte celelalte prevederi criticate apreciază că acestea sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei îl reprezintă art. 2 alin. (1), art. 5 alin. (1), art. 44 alin. (3), art. 45 lit. a), art. 51 şi art. 52 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742 din 16 august 2005.

Aceste prevederi au următoarea redactare:

–Art. 2 alin. (1): "Dispoziţiile prezentei legi se aplică actelor şi faptelor care au sau pot avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei săvârşite de: [....]";

–Art. 5 alin. (1): "(1) Sunt interzise orice înţelegeri exprese sau tacite între agenţii economici ori asociaţiile de agenţi economici, orice decizii luate de asociaţiile de agenţi economici şi orice practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia, în special cele care urmăresc:

a)fixarea concertată, în mod direct sau indirect, a preţurilor de vânzare ori de cumpărare, a tarifelor, a rabaturilor, a adaosurilor, precum şi a oricăror alte condiţii comerciale;

b)limitarea sau controlul producţiei, distribuţiei, dezvoltării tehnologice ori investiţiilor;

c)împărţirea pieţelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriul teritorial, al volumului de vânzări şi achiziţii ori pe alte criterii;

d)aplicarea, în privinţa partenerilor comerciali, a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, provocând în acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj în poziţia concurenţială;

e)condiţionarea încheierii unor contracte de acceptarea de către parteneri a unor clauze stipulând prestaţii suplimentare care, nici prin natura lor şi nici conform uzanţelor comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte;

f)participarea, în mod concertat, cu oferte trucate la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de oferte;

g)eliminarea de pe piaţă a altor concurenţi, limitarea sau împiedicarea accesului pe piaţă şi a libertăţii exercitării concurenţei de către alţi agenţi economici, precum şi înţelegerile de a nu cumpăra de la sau de a nu vinde către anumiţi agenţi economici fără o justificare rezonabilă. ";

–Art. 44 alin. (3): "Documentele, datele şi informaţiile din dosarul cauzei, care prezintă caracter de secret de stat ori sunt confidenţiale, nu sunt accesibile pentru consultare ori obţinere de copii sau extrase decât prin decizie a preşedintelui Consiliului Concurenţei. ";

–Art. 45 lit. a): "[à'61] în cazul unei investigaţii, dispusă din oficiu sau la sesizare, privind încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6, după caz, să ordone încetarea practicilor anticoncurenţiale constatate, să formuleze recomandări, să impună părţilor condiţii speciale şi alte obligaţii, să aplice agenţilor economici amenzi în condiţiile prevăzute la cap. VI;";

–Art. 51: "(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de până la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancţiunii următoarele fapte:

a)încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1), ale art. 6 sau ale art. 12;

b)punerea în practică a unei operaţiuni de concentrare economică cu încălcarea prevederilor art. 15 alin. (4) şi (5);

c)începerea unei acţiuni de concentrare economică declarată incompatibilă cu prevederile prezentei legi printr-o decizie a Consiliului Concurenţei, luată conform prevederilor art. 46 alin. (2) lit. a);

d)neîndeplinirea unei obligaţii sau a unei condiţii impuse printr-o decizie luată în conformitate cu prevederile prezentei legi.

(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), Consiliul Concurenţei va stabili, prin instrucţiuni, condiţiile şi criteriile de aplicare a unei politici de clemenţă, care poate merge până la absolvire de răspundere pecuniară.";

–Art. 52: "Individualizarea sancţiunii în cazul săvârşirii vreuneia dintre contravenţiile prevăzute la art. 50 şi 51 se face ţinând seama de gravitatea şi durata faptei şi a consecinţelor sale asupra concurenţei. Sancţiunile vor fi gradate pe tranşe, prin instrucţiuni adoptate de către Consiliul Concurenţei."

Textele constituţionale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei puterilor în stat şi alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor, art. 15 alin. (1) şi (2) - universalitatea, art. 23 alin. (1) privind inviolabilitatea libertăţii individuale şi a siguranţei persoanei şi alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie, art. 44 alin. (8) teza a doua referitor la prezumţia dobândirii licite a averii şi ale art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietăţii private în condiţiile legii organice. Este invocată şi încălcarea art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, precum şi a art. 26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, potrivit căruia "Toate persoanele sunt egale în faţa legii şi au, fără discriminare dreptul, la o ocrotire legală din partea legii".

Excepţia a fost ridicată în cadrul unui litigiu de contencios administrativ în care autoarea excepţiei a solicitat anularea, în parte, a Deciziei nr. 124/2005 a Plenului Consiliului Concurenţei, prin care a fost amendată cu suma de 1.900.000 RON pentru încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că principala critică de neconstituţionalitate priveşte atribuţiile Consiliului Concurenţei, care, în opinia autorului excepţiei, funcţionează atât ca autoritate administrativă, cât şi ca o autoritate care desfăşoară o activitate jurisdicţională.

În legătură cu această critică, Curtea Constituţională, prin mai multe decizii, ca, de exemplu, Decizia nr. 5 din 10 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 13 februarie 2006, Decizia nr. 89 din 7 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 28 februarie 2006, şi Decizia nr. 465 din 6 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 iulie 2006, a reţinut că măsurile dispuse de Consiliul Concurenţei şi sancţiunile aplicate de acesta pe baza dispoziţiilor legale atacate sunt de natură administrativă, şi nu jurisdicţională. Procedura prin care Consiliul Concurenţei îşi îndeplineşte atribuţiile stabilite de lege, în principal de a constata şi sancţiona practicile anticoncurenţiale, prezintă anumite similitudini cu procedurile jurisdicţionale, fără a se identifica însă cu acestea.

Astfel, împrejurarea că faptele semnalate sunt supuse cercetării Consiliului, iar rezultatul investigaţiei este examinat în plen, aceasta nu presupune caracterizarea activităţii Consiliului ca o activitate jurisdicţională, deoarece Consiliul nu soluţionează un litigiu privind existenţa, întinderea sau exercitarea drepturilor subiective ale unei persoane - atribuţii de esenţa activităţii jurisdicţionale şi nici nu adoptă soluţii de competenţa instanţelor judecătoreşti, ci efectuează operaţiuni tehnico-juridice de cercetare, deliberare şi decizie, specifice iniţierii şi adoptării oricărui act administrativ, cu consecinţele care rezultă din emiterea acestuia.

Curtea a mai decis că nu se poate reţine nici critica privind încălcarea dreptului la un proces echitabil, atât timp cât deciziile adoptate de Plenul Consiliului Concurenţei pot fi atacate în faţa unei instanţe judecătoreşti, în procedura de contencios administrativ, la Curtea de Apel Bucureşti. Împotriva sentinţei Curţii de Apel Bucureşti atât Consiliul Concurenţei, cât şi agenţii economici supuşi măsurilor dispuse de instanţă pot formula recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ca atare, prin sancţionarea cu amendă a societăţilor comerciale pentru practici anticoncurenţiale, interzise de Legea nr. 21/1996, nu se aduce atingere valorilor apărate de Constituţie, ci, dimpotrivă, se descurajează comportamentul contrar normelor adoptate în activitatea economică şi financiară şi se asigură mediul concurenţial loial între societăţile comerciale, aceasta constituind expresia concretă a obligaţiei statului, prevăzută de art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie.

Aceste considerente reţinute de Curte în deciziile sus-menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă, neintervenind elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei sale.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1), art. 5 alin. (1), art. 44 alin. (3), art. 45 lit. a), art. 51 şi ale art. 52 din Legea concurenţei nr. 21/1996, excepţie ridicată de Societatea Comercială "LA-RO Impex 2001" - S.R.L. în Dosarul nr. 2.553/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 martie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu