Hotărâre nr. 140 din 23 martie 1998

Hotărâre nr. 140 din 23 martie 1998 · Legislație

În temeiul prevederilor art. 4 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997,

Guvernul României hotărăşte:

Articolul 1

Se aprobă Strategia de privatizare a societăţilor comerciale pentru anul 1998, cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Ministerul Privatizării, Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Ministerul Cercetării şi Tehnologiei, Ministerul Turismului, precum şi Fondul Proprietăţii de Stat vor aduce la îndeplinire Strategia de privatizare a societăţilor comerciale pentru anul 1998.

Articolul 3

Programul anual de privatizare a societăţilor comerciale va fi elaborat în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU

VICTOR CIORBEA

Contrasemnează:

Ministrul privatizării,

Valentin M. Ionescu

Ministru de stat,

ministrul industriei

şi comerţului,

Mircea Ciumara

Ministrul reformei,

preşedintele Consiliului

pentru Reforma,

Ilie Serbanescu

Ministrul transporturilor,

Anton Ionescu

Ministrul turismului,

Akos Birtalan

Ministrul apelor, pădurilor

şi protecţiei mediului,

Romica Tomescu

Ministrul cercetării şi tehnologiei,

Horia Ene

Ministrul agriculturii şi alimentaţiei,

Dinu Gavrilescu

Ministrul finanţelor,

Daniel Daianu

Ministru de stat,

ministrul justiţiei,

Valeriu Stoica

Anexă

STRATEGIA DE PRIVATIZARE A SOCIETĂŢILOR COMERCIALE PENTRU ANUL 1998

Titlul IObiectivele privatizării

Strategia de privatizare a Guvernului României are în vedere aplicarea unor mecanisme de privatizare care să asigure transferul rapid al dreptului de proprietate asupra acţiunilor/părţilor sociale şi asupra activelor (terenuri şi clădiri) de la sectorul public la sectorul privat.

În conformitate cu prevederile cap. IV din Programul de guvernare 1997-2000, strategia de privatizare pentru anul 1998 îşi propune realizarea următoarelor obiective:

–crearea unui mediu concurential;

–reducerea cheltuielilor publice;

–întărirea sistemului de guvernanta corporatista, prin disciplina financiară, şi reglementarea clara a raporturilor dintre proprietar şi managerii de întreprindere;

–dezvoltarea pieţelor secundare de capital şi integrarea pieţelor de capital din România în pieţele internaţionale de capital, în scopul asigurării surselor de finanţare şi circulaţiei libere a capitalurilor;

–dezvoltarea pieţelor locale.

Pornind de la aceste obiective, strategia de privatizare trebuie să se realizeze în doua trepte:

–la primul nivel se aplică un program pe termen scurt, pentru a stabili o corelatie cu programul de macrostabilizare, care, în esenta, vizează restructurarea legală a marilor întreprinderi publice - regii autonome, precum şi privatizarea băncilor;

–la al doilea nivel, în cadrul unui program pe termen mediu, se aplică un set de politici care au în vedere privatizarea întreprinderilor din portofoliul Fondului Proprietăţii de Stat, în funcţie de domeniul de activitate şi de dezvoltarea infrastructurii instituţionale - autorităţi de reglementare, mecanisme de piaţa.

Strategia de privatizare ia în considerare 5 factori, pentru a permite identificarea aplicării eficiente a unui program de privatizare:

–mărimea şi structura pieţei financiare;

–atractivitatea şi trendul pieţei în sectorul în care funcţionează societatea comercială care face obiectul privatizării;

–analiza legislaţiei în vigoare;

–influenţa politicii fiscale, monetare şi de credit asupra privatizării;

–aplicarea programelor de dezvoltare regionala.

Titlul IIEvoluţia privatizării în România în anul 1997

Secţiunea 1Cadru legislativ

Privatizarea a fost reglementată în România până la sfârşitul anului 1997 prin 3 legi de baza: Legea nr. 58/1991, cu modificările ulterioare, Legea nr. 77/1994, cu modificările ulterioare, şi Legea nr. 55/1995, cu modificările ulterioare. În cursul anului 1997 cele 3 acte normative privind privatizarea au fost modificate şi completate prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, care au avut drept scop deblocarea şi impulsionarea procesului de privatizare. Totuşi în aplicarea prevederilor acestor acte normative s-au constatat dificultăţi cauzate atât de numărul prea mare de reglementări ce vizau acelaşi domeniu, cat şi de apariţia unor dispoziţii contradictorii.

În consecinţa, Guvernul a emis o ordonanţa de urgenţă care să ofere un cadru de reglementare unitar şi flexibil domeniului privatizării, cu aplicare pe o perioadă determinata în raport cu diminuarea proprietăţii statului în economie.

Totodată, în cursul anului 1997, prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 30/1997, aprobată şi modificată prin Legea nr. 207/1997, s-a reglementat şi procedura de reorganizare a regiilor autonome în societăţi comerciale, în scopul privatizării acestora, iar prin Legea nr. 83/1997, modificată, procedura de privatizare a sectorului bancar.

Secţiunea a 2-aInstituţii implicate în procesul de privatizare

În anul 1997, privatizarea s-a realizat prin următoarele centre de decizie:

–Consiliul pentru Reforma;

–Agenţia Naţionala pentru Privatizare;

–Fondul Proprietăţii de Stat;

–Agenţia Română de Dezvoltare.

Prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 s-a înfiinţat Ministerul Privatizării, cu rol în elaborarea politicii de privatizare şi control al procesului de privatizare, şi s-a reorganizat Fondul Proprietăţii de Stat, ca fond închis de investiţii atipic, cu rolul de a vinde acţiunile deţinute de stat la societăţile comerciale, în conformitate cu politica aprobată de Guvern.

În aceste condiţii a fost creat un centru de decizie în domeniul politicii de privatizare şi un centru de decizie în domeniul vânzării acţiunilor deţinute de stat.

Secţiunea a 3-aDimensiunea sectorului privat din România

A. Cadru general

În economia naţionala valoarea totală a capitalului social al societăţilor comerciale şi al asociaţiilor familiale constituite, conform prevederilor Legii nr. 15/1990, cu modificările ulterioare, ale Decretului-lege nr. 54/1990, cu modificările ulterioare, ale Legii nr. 31/1990, republicată, însumată cu patrimoniul regiilor autonome, înfiinţate conform Legii nr. 15/1990, cu modificările ulterioare, şi cu patrimoniul altor unităţi economice al căror statut juridic nu este clarificat prin lege, conform datelor de bilanţ înregistrate la data de 30 iunie 1997, este de 159.029 miliarde lei. Structura acestui capital social, pe sectoare de activitate, conform datelor furnizate de către Ministerul Finanţelor, se prezintă astfel:


		52,1%	industrie
		14,1%	transporturi
		11,0%	agricultură (exclusiv proprietatea privată individuală)
		5,1%	comerţ
		2,0%	construcţii
		1,9%	telecomunicaţii
		1,3%	turism
		0,4%	servicii financiare
		12,1%	în alte sectoare economice.

Situaţia înregistrărilor la data de 31 decembrie 1997 este următoarea*):

1.societăţi comerciale înfiinţate în baza Legii nr. 31/1990, republicată, şi a Decretului-lege nr. 96/1990:


1. societăţi comerciale înfiinţate în baza Legii nr. 31/1990, republicată, şi a Decretului-lege nr. 96/1990:
				Număr	Capital social subscris (miliarde lei)
Capital privat				569.392	16.724.643,6
Capital mixt (de stat şi privat)				8.748	73.935.560,6
TOTAL:				578.140	90.660.204,2
2. societăţi comerciale înfiinţate în baza Legii nr. 15/1990
	-	capital de stat		1.859	8.777.109,5
	3.		regii autonome (de interes naţional sau local)	863
	4.		persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în baza Decretului-lege nr. 54/1990	70.257
	5.		organizaţii cooperatiste	4.196

Notă *) Potrivit informaţiilor furnizate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Sectorul privat este organizat sub forma asociaţiilor familiale, societăţilor comerciale şi societăţilor agricole, înfiinţate în baza Decretului-lege nr. 54/1990, cu modificările ulterioare, a Legii nr. 31/1990, republicată, şi a Legii nr. 36/1991.

Potrivit legii, privatizarea s-a realizat, în ultimii ani, după trei scheme principale: decolectivizare, transfer gratuit de acţiuni contra certificate de proprietate şi cupoane nominative de privatizare şi vânzarea acţiunilor şi părţilor sociale contra numerar, prin licitaţie publică, licitaţie cu ofertanţi preselectionati prin negociere directa.

Pieţele secundare de capital nu au fost utilizate în acest proces, întrucât, pe de o parte, mecanismele de piaţa au apărut în perioada 1993-1995, iar Fondul Proprietăţii de Stat a fost structurat ca instituţie publică, astfel încât activitatea sa a fost izolata de pieţele de capital.

Din analiza rezultatelor se poate aprecia ca privatizarea în România nu a obţinut rezultate pozitive, datorită existenţei următoarelor constrângeri:

Situaţia pe judeţe a privatizării societăţilor comerciale este prezentată în anexa nr. 1.

Management

–management public neperformant (necorelare de informaţii între ministere, utilizarea ineficienta a resurselor umane în sistemul administraţiei publice şi lipsa de pregătire profesională a anumitor funcţionari, structuri instituţionale paralele cu suprapuneri de atribuţii, în special între ministerele care au păstrat rolul de coordonator al activităţii principalelor întreprinderi, fără a fi concentrate asupra elaborării de politici de dezvoltare, şi alte instituţii);

–lipsa de pregătire a managerilor şi insuficienta cunoaştere a serviciilor de consultanţa oferite de instituţii specializate (organizaţii neguvernamentale, societăţi de consultanţa).

Marketing

–experienta limitată în modul de prezentare a ofertelor şi în tehnici de negociere.

Infrastructura fizica

–infrastructura fizica inadecvata în anumite zone geografice, cum sunt centrul Moldovei, nordul Dobrogei, Valea Jiului, care nu atrag investitori;

–slabă furnizare de servicii de baza, cum ar fi transporturile.

Cadru legislativ

–legislaţie fiscală disipata şi confuza, lipsa de codificare a legislaţiei, în special de procedura fiscală, modificarea permanenta a taxelor de consumaţie, facilităţi fiscale;

–sistem contabil inadecvat dinamicii de dezvoltare;

–legislaţie de privatizare modificată permanent, fără o evaluare prealabilă a impactului economic;

–lipsa de reglementare a domeniului public;

–promovarea unor interese politice contrare unei evolutii economice pozitive, care au determinat iniţierea unor acte normative ce au blocat sau întârziat privatizarea, cum ar fi: Hotărârea Guvernului nr. 500/1994, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 746/1991, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 59/1994, şi Legea nr. 55/1995, cu modificările ulterioare;

–existenta unor litigii privind dreptul de proprietate asupra terenurilor sau clădirilor naţionalizate între societăţile comerciale la care statul este acţionar şi persoane fizice;

–menţinerea contractelor de locatie a gestiunii, care au împiedicat înstrăinarea activelor reale ale unor societăţi comerciale, în special în comerţ şi turism;

–întârzierea întocmirii dosarelor de prezentare pentru vânzări de acţiuni la societăţile comerciale din categoria întreprinderilor mari şi a vânzării de active;

–întârzierea obţinerii titlului de proprietate asupra terenurilor de către societăţile comerciale;

–realizarea unor concentrari de întreprinderi, prin fuziuni, sau a unor societăţi de tip holding, care au modificat forma juridică de organizare a unor societăţi comerciale ori au schimbat structura actionariatului.

Mediu macroeconomic

–menţinerea monopolurilor şi, pe cale de consecinţa, a discriminarilor între sectorul de stat şi cel privat, în special în domeniul fiscal (efecte: restante la plata taxelor şi impozitelor, menţinerea blocajului financiar, cheltuieli ridicate la nivelul marilor regii autonome);

–prudenta financiară limitată.

Piaţa de capital

–menţinerea proprietăţii de stat în sistemul bancar şi de asigurări;

–oferta de produse financiare limitată;

–insuficienta utilizare a mecanismelor de piaţa - bursa de valori şi piaţa RASDAQ -, întrucât s-a pornit de la premisa falsa ca numai investitorii strategici prezintă interes pentru piaţa românească;

–menţinerea unui regim de facilităţi fiscale necorelat cu criteriile politicii fiscale şi în contratimp cu dezvoltarea pieţelor de capital (Legea nr. 35/1991, republicată, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 31/1997).

B. Stadiul privatizării

Rezultatele procesului de privatizare în anul 1997

La finele anului 1997 s-au privatizat 1.163 de societăţi comerciale, dintre care:


	-	societăţi mici				952
	-	societăţi mijlocii				165
	-	societăţi mari				46
După modul de vânzare a acţiunilor:
			TOTAL	Licitaţie	Negociere		Bursa de valori	Piaţa RASDAQ
din care:			1.163	191	965		1	6
societăţi mici			952	105	847		0	0
societăţi mijlocii			165	82	78		0	5
societăţi mari			46	4	40		1	1

Privatizarea societăţilor comerciale în anul 1997 evidenţiază tendinta statului de a vinde în special întreprinderile mici şi mijlocii din următoarele sectoare: agricultura (633 societăţi comerciale), comerţ (215), industrie (179), construcţii (50), transporturi (41), turism (22), prestări de servicii (17) şi învăţământ (6).

Dintre acestea, pentru un număr de 45 de societăţi comerciale s-au încheiat contracte de vânzare-cumpărare a pachetelor de acţiuni deţinute de Fondul Proprietăţii de Stat cu firme din Franţa, S.U.A., Germania, Austria, Elvetia, Italia şi Cipru.

Situaţia societăţilor comerciale aflate în procedura de dizolvare-lichidare la data de 31 decembrie 1997 se prezintă astfel:


-	Programul FESAL	15
-	Programul ASAL	18
-	Alte societăţi	47
-	TOTAL:	80

Situaţia societăţilor cu capital străin, înregistrate în România în perioada 20 martie 1990 - 5 noiembrie 1997, este prezentată în anexa nr. 2.

Societăţile comerciale aflate în portofoliul Fondului Proprietăţii de Stat la data de 1 ianuarie 1998:


		5.554
din care:
-	societăţi comerciale la care Fondul Proprietăţii de Stat nu a vândut până la această dată nici o acţiune	4.773
din care:
-	societăţi comerciale mari	652
-	societăţi comerciale mijlocii	1.828
-	societăţi comerciale mici	2.293
-	societăţi comerciale cu pachete de acţiuni reziduale mai mari de 10%	625
-	societăţi comerciale cu pachete de acţiuni reziduale între 2-10%	156

Capitalul social nominal total, gestionat de Fondul Proprietăţii de Stat la data de 1 ianuarie 1998, este de circa 40.000 miliarde lei.

Trebuie menţionat ca în cursul anului 1998, în patrimoniul Fondului Proprietăţii de Stat urmează să între, ca urmare a restructurării a circa 28 de regii autonome, un patrimoniu estimat la aproximativ 53.000 miliarde lei.

C. Privatizarea sectoriala - stadiul actual

1.Industrie şi comerţ

Legislaţia în vigoare a permis vânzarea contra numerar a acţiunilor şi părţilor sociale, emise de societăţile comerciale din sectorul industrial, către persoane fizice sau juridice, române sau străine, cu precădere prin una dintre următoarele metode clasice:

–licitaţie deschisă sau cu participanţi preselectionati;

–negociere directa;

–metoda M.E.B.O.;

–combinatii de metode.

Metodele de privatizare reglementate prin lege au oferit posibilităţi reduse de transfer rapid al proprietăţii, precum şi de restructurare comercială, industriala şi financiară, ţinându-se seama de stabilirea obligatorie a unui preţ minim de oferta şi de gradul ridicat de îndatorare a întreprinderilor.

Analizând procesul de privatizare desfăşurat până în prezent, rezultă ca numărul societăţilor comerciale privatizate în sectorul industrial este redus şi neuniform, capitalul privat fiind orientat cu preponderenta spre sectorul industriei textile, alimentare şi industriei cimentului.

Societăţile comerciale, societăţile naţionale şi regiile autonome care au credite externe, contractate cu garanţie de stat, sunt prezentate în anexa nr. 3.

1.1.Sectorul energetic

Sectorul energetic este, în principal, neprivatizat şi cuprinde Regia Autonomă de Electricitate "Renel", care are ca obiect de activitate producerea, transportul şi distribuirea energiei electrice, şi 71 de societăţi comerciale, organizate pe servicii conexe. Unele dintre aceste societăţi sunt rezultatul restructurării regiei.

Din cele 71 de societăţi comerciale, 47 sunt privatizate integral, 18 sunt parţial privatizate, iar 6 au acţiuni deţinute preponderent de stat, dintre care 4 sunt în negociere pentru privatizare.

1.1.1.Petrol şi gaze

Prin reorganizarea Societăţii Române de Petrol s-a înfiinţat Societatea Naţionala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti, cu capital mixt (de stat şi privat), societate integrată pe verticala, care cuprinde sectorul extractiei de petrol, doua rafinarii cu o capacitate de prelucrare de 10-11 milioane tone/an şi sistemul de distribuţie.

Restructurarea din acest sector este în curs de derulare şi este sprijinita prin "Proiectul pentru subsectorul petrolier", finanţat de Banca Mondială (175,6 milioane dolari S.U.A., din care s-au utilizat deja 39 milioane dolari S.U.A.), de Banca Europeană de Investiţii (61 milioane dolari S.U.A.) şi de Uniunea Europeană, prin Programul PHARE (2 milioane dolari S.U.A.).

Finanţarea obiectivelor în acest sector se face din surse proprii şi credite, iar programul de investiţii are ca prioritati: construirea unui terminal pentru gaz lichefiat la Constanta, reabilitarea şi modernizarea reţelelor de transport, eficientizarea rafinarii şi distribuţiei, descoperirea de noi zăcăminte de petrol şi gaze, modernizarea tehnologiilor de extracţie şi prelucrare, legătură cu reţelele europene de transport pentru gazul natural.

În sectorul petrol şi gaze îşi desfăşoară activitatea Societatea Naţionala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti, Regia Autonomă a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias şi 56 de societăţi comerciale.

Dintre aceste 56 de societăţi, 10 sunt deja privatizate integral, iar la 7 statul este acţionar majoritar.

1.2.Sectorul minier

Întreprinderile din sectorul minier sunt deţinute în totalitate de stat şi sunt organizate sub forma regiilor autonome şi companiilor naţionale.

Întrucât dispun de un personal supradimensionat şi operează cu costuri ridicate (generează mari pierderi şi necesita un volum important de subvenţii: 847 miliarde lei în anul 1997, 926 miliarde lei în anul 1998, 1.037 miliarde lei în anul 1999 şi 1.162 miliarde lei în anul 2000), doar unele mine sunt viabile, în special cele din sectorul exploatării lignitului cu puţuri deschise, dar lipsa finanţării împiedica implementarea programelor de ameliorare. Mai mult, redimensionarea şi/sau închiderea minelor neviabile determina costuri sociale semnificative, care ar putea crea dificultăţi majore în restructurarea sectorului, dacă nu sunt asociate programelor de dezvoltare regionala.

1.3.Chimie şi petrochimie

Până în prezent, în sectorul chimie şi petrochimie au fost privatizate 69 de societăţi comerciale.

În structura, industria de medicamente este atractiva pentru investitori şi cuprinde 10 societăţi comerciale.

Sectorul lacuri, vopsele şi coloranti cuprinde 6 societăţi comerciale, dintre care 4 sunt deja privatizate.

Sectorul anvelope şi articole tehnice din cauciuc cuprinde 17 societăţi comerciale, dintre care 5 sunt privatizate.

1.4.Construcţii de maşini

Industria constructoare de maşini include societăţi comerciale cu o valoare ridicată a capitalului social, unele cu semnificaţie strategica în dezvoltarea economică a tarii. Ponderea sectorului privat în aceasta ramura reprezintă 35%, fiind încă sub media pe economie, fapt ce implica o accelerare a procesului în cursul acestui an.

1.5.Electrotehnica şi electronică

Dintre cele 122 de societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, 42 au fost privatizate în totalitate. La 3 societăţi comerciale, respectiv ICOS - S.A. Sibiu, METAFIN - S.A. Bucureşti şi IUS - S.A. Braşov, statul a dobândit o poziţie minoritara.

1.6.Bunuri de consum

Societăţile comerciale din industria bunurilor de consum, pe forme de proprietate, se prezintă astfel:


Sectorul industrial	Totalul societăţilor comerciale la care statul era acţionar iniţial	Numărul societăţilor comerciale privatizate (1993-1997)	Numărul societăţilor comerciale parţial privatizate
0	1	2	3
Lemn	180	108	72
Celuloză şi hârtie	23	10	13
Sticlă şi ceramică fină	43	33	10
Materiale de construcţii	90	63	27
Textile şi pielărie	355	231	124
Industria alimentară	25	6	19
TOTAL:	716	451	265

1.7.Sectorul producţiei de apărare

Sectorul producţiei de apărare cuprinde în prezent 103 regii autonome şi societăţi comerciale, grupate astfel:

–Regia Autonomă "Arsenalul Armatei" - 9 sucursale;

–Regia Autonomă "Rami-Dacia" - 1;

–Regia Autonomă pentru Producţia de Tehnica Militară "Ratmil" - 16 sucursale;

–societăţi comerciale - 77.

2.Agricultura

În prezent 80% din terenurile agricole sunt în proprietate privată. Cu toate acestea reforma funciară nu este finalizată din cauza menţinerii în trecut a unor restrictii în ceea ce priveşte circulaţia libera a terenurilor şi fragmentarii suprafeţei agricole în terenuri având, în medie, o suprafaţa de 2,5-3 ha.

La începutul anului 1997 a fost lansat un program de reforma în acest sector, cu sprijinul Băncii Mondiale, potrivit Acordului ASAL. Măsurile întreprinse includ:

–privatizarea fermelor de stat;

–lichidarea fermelor de porci şi păsări, nerentabile;

–restructurarea întreprinderilor care depozitează sau au ca obiect de activitate producţia de cereale sau de ulei comestibil, în scopul privatizării;

–restructurarea Agenţiei Naţionale de Produse Agricole;

–divizarea şi privatizarea întreprinderilor de comercializare a importurilor pentru agricultura;

–eliminarea creditelor directionate, pentru a putea sprijini agricultura într-o maniera transparenta prin subvenţii (au fost eliminate creditele directionate şi bugetul de stat prevede fonduri pentru sprijinirea agricultorilor);

–liberalizarea preţurilor pentru toate produsele agricole (din februarie 1997); liberalizarea exporturilor agricole şi reducerea tarifelor pentru importuri (de la 67% la o medie de 24,5%).

Situaţia privatizării în principalele sectoare ale agriculturii se prezintă astfel:

a)întreprinderi prestatoare de servicii mecanizate de tip "Agromec", "Servagromec", "Agroservice": dintr-un total de 1.682 de astfel de societăţi s-au privatizat 1.032;

b)societăţile "Comcereal" - înfiinţate prin reorganizarea Regiei Autonome "Romcereal": dintr-un total de 41 de societăţi s-a privatizat o singura societate, iar pentru 18 societăţi s-a lansat campania de publicitate pentru privatizare;

c)societăţi comerciale în sectorul industriei alimentare, băuturilor şi tutunului: dintr-un total de 534 de întreprinderi au fost privatizate 350;

d)societăţi tip "Avicola", "Comsuin", "Suinprod" - întreprinderi ce au ca obiect de activitate creşterea şi valorificarea porcilor şi pasarilor: dintr-un total de 109 au fost privatizate 21, iar 43 de complexuri sunt în lichidare, potrivit Legii nr. 31/1990, republicată, sau Legii nr. 64/1995, modificată;

e)ferme de stat (foste I.A.S.): dintr-un număr total de 490 nici una nu a fost privatizata;

f)societăţi comerciale piscicole: dintr-un număr total de 38 nici una nu a fost privatizata.

3.Transporturi

A. Transportul auto

În anul 1997 s-a procedat la restructurarea Regiei Autonome "Administraţia Naţionala a Drumurilor din România" (A.N.D.), în scopul comercializării serviciilor, astfel încât 8 mari antreprize ale A.N.D. au fost transformate în societăţi comerciale.

B. Cai ferate

Societatea Naţionala a Căilor Ferate Române (S.N.C.F.R.) este în curs de reorganizare în companie naţionala, conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 30/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea nr. 129/1996 privind transportul feroviar, completată prin ordonanţele de urgenta ale Guvernului nr. 14/1997 şi nr. 40/1997, defineste cadrul legal pentru transportul pe calea ferată şi stabileşte condiţiile pentru reechilibrarea financiară a S.N.C.F.R. Legea include prevederi pentru:

–transparenta politicii tarifare, subvenţiile tarifare fiind suportate de către bugetul de stat;

–stabilirea unor unităţi de contabilitate separate, în cadrul S.N.C.F.R., pentru operaţiuni şi infrastructura.

Societăţile comerciale din domeniul transporturilor, aflate în portofoliul Fondului Proprietăţii de Stat, erau iniţial 383 şi insumau un capital social de 3.366.997.169 lei. În urma privatizării unui număr de 106 societăţi comerciale, insumand un capital social de 179.329.756 lei, în portofoliul Fondului Proprietăţii de Stat au mai rămas 277 societăţi comerciale, cu un capital social de 3.187.667.413 lei.

4.Turism

În turism, dintr-un total de 272 societăţi comerciale, cu un capital social de 1.955.071 milioane lei, până la finele anului 1997 au fost privatizate 113 societăţi comerciale, insumand un capital social de 266.985 milioane lei.

Acţiunile aflate în portofoliul Fondului Proprietăţii de Stat insumeaza, pentru un număr de 159 societăţi comerciale, 806.000 milioane lei, din care 514.000 milioane lei reprezintă capitalul social al societăţilor comerciale la care statul mai deţine peste 50% din acţiuni, iar 292.000 milioane lei reprezintă capitalul social al societăţilor la care Fondul Proprietăţii de Stat deţine 40% din acţiuni.

În societăţile comerciale la care Fondul Proprietăţii de Stat este acţionar majoritar, unele active sunt administrate direct de către societăţile respective, iar altele se afla în locatie de gestiune. O parte din activele - mijloace fixe - ale societăţilor comerciale din turism sunt bunuri imobile pentru care au fost formulate acţiuni în revendicare în justiţie de către foştii proprietari sau de moştenitorii acestora.

Titlul IIIMăsuri pe termen mediu

1.Optimizare decizionala

Eficienta aplicării unui program de privatizare depinde de numărul şi structura instituţiilor implicate, precum şi de aplicarea unui sistem descentralizat de luare a deciziilor.

Întrucât privatizarea a fost mult intarziata de existenta unor structuri instituţionale paralele care au creat un blocaj decizional sau de lipsa unui sistem descentralizat, este necesar să se adopte următoarele măsuri:

A. Grupul interministerial

Între ministerele economice, respectiv Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Turismului şi Ministerul Privatizării va exista o legătură permanenta, în cadrul unui grup interministerial, înfiinţat prin decizie a primului-ministru, care trebuie să-şi fixeze următoarele obiective, în conformitate cu prevederile art. 38 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998:

–armonizarea politicilor dintre ministerele care coordonează activitatea regiilor autonome şi companiilor/societăţilor naţionale şi Ministerul Privatizării, în scopul pregătirii privatizării lor;

–monitorizarea aplicării eficiente a politicilor.

B. Descentralizarea activităţii Fondului Proprietăţii de Stat

Fondul Proprietăţii de Stat îşi va descentraliza activitatea prin:

–transferul deciziilor către reprezentantele teritoriale ale Fondului Proprietăţii de Stat, în ceea ce priveşte privatizarea societăţilor comerciale din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii;

–mandatarea firmelor de avocatura cu reputaţie naţionala sau internationala, a agentiilor de brokeraj şi a băncilor de investiţii sa negocieze şi sa perfecteze contracte de privatizare;

–structurarea activităţii Fondului Proprietăţii de Stat în funcţie de metodele de privatizare reglementate prin lege.

În acest sens vor fi aplicate următoarele măsuri:

a)pentru societăţile comerciale din categoria marilor întreprinderi atractive, privatizarea să se realizeze:

–prin bănci de investiţii sau societăţi de valori mobiliare, utilizând investitori strategici sau institutionali, apelând la certificate de depozit emise de bănci de investiţii pe piaţa de capital internaţional (certificate de depozit globale - G.D.R. sau certificate de depozit europene - E.D.R.);

–prin oferta publică la bursa de valori sau vânzare prin negociere directa;

–la sediul central al Fondului Proprietăţii de Stat, dacă exista oferte înregistrate, potrivit mecanismului de licitaţie sau negociere directa;

b)pentru societăţile comerciale din categoria marilor întreprinderi neatractive, privatizarea să se realizeze:

–prin bănci de investiţii sau societăţi de valori mobiliare, utilizând investitori institutionali sau strategici ori piaţa RASDAQ;

c)pentru societăţile comerciale din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, privatizarea să se efectueze la reprezentantele teritoriale ale Fondului Proprietăţii de Stat, prin negociere directa ori licitaţie sau pe piaţa RASDAQ;

d)pentru societăţile comerciale din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii sau pentru întreprinderile mari-mijlocii şi mici, între care exista relaţii de afaceri în sistem de tip holding, clustere, lanturi hoteliere, industrie de hardware-software, parc tehnologic etc., să se realizeze vânzarea de acţiuni emise de aceste societăţi în pachete către o persoană sau către un consortiu format din mai multe societăţi comerciale.

De asemenea, este necesar să se realizeze experimental licitaţii pentru vânzarea de acţiuni în cadrul centrelor de afaceri înfiinţate de către Fondul Proprietăţii de Stat în străinătate, în conformitate cu legislaţia românească.

2.Perfecţionarea cadrului legislativ

Strategia Guvernului în domeniul privatizării urmăreşte crearea unui cadru legal flexibil şi omogen şi în alte domenii prin eliminarea acelor dispoziţii care au întârziat sau au blocat privatizarea societăţilor comerciale la care statul este acţionar, pentru a oferi un cadru legislativ unitar, fără interpretări contradictorii.

Măsurile de ordin tehnico-legislativ se referă la:

–reglementarea regimului concesiunilor, a proprietăţii publice şi private a statului şi a circulaţiei libere a terenurilor;

–înfiinţarea autorităţilor de reglementare în domeniul energiei, apelor şi pădurilor;

–reducerea gradului de fiscalitate, în general, şi reducerea treptata a impozitului pe profit, în special;

–schimbarea sistemului contabil din România.

Titlul IVMăsuri pe termen scurt

Secţiunea 1Privatizarea băncilor şi a societăţilor de asigurare

Potrivit strategiei Guvernului, privatizarea băncilor şi a societăţilor de asigurare trebuie să constituie o prioritate, având în vedere dezvoltarea relaţiilor de credit şi a pieţelor de capital.

Privatizarea băncilor şi a societăţilor de asigurare din România poate fi aplicată cu succes prin participarea investitorilor strategici şi institutionali, români şi străini, potrivit sistemului de licitaţie, prin utilizarea ofertei publice de vânzare sau a certificatelor de depozit (G.D.R. şi E.D.R.). În toate cazurile, privatizarea băncilor trebuie realizată prin majorarea capitalului cu oferta publică primara.

Pentru societăţile de asigurări, privatizarea trebuie declansata cu o noua emisiune de acţiuni pentru majorarea capitalului social.

Secţiunea a 2-aPrivatizarea prin piaţa secundară de capital

Piaţa secundară de capital din România dispune de doua segmente: bursa de valori şi RASDAQ, pieţe complementare, care diferă, în principal, prin mecanismul de formare a preţurilor şi prin cantitatea şi calitatea informaţiilor disponibile.

Activităţile desfăşurate pe piaţa de capital presupun utilizarea intermediarilor specializaţi (societăţile de valori mobiliare), cu respectarea Legii nr. 52/1994 şi a reglementărilor emise de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.)

Utilizarea preponderenta a pieţelor secundare de capital are în vedere faptul ca rezultatele cele mai rapide pot fi obţinute din vânzarea pachetelor de acţiuni deţinute de Fondul Proprietăţii de Stat la societăţile comerciale înscrise la cota.

Opţiunea de privatizare prin mecanismele pieţei secundare de capital presupune următoarele condiţii:

–definirea (asimilarea) Fondului Proprietăţii de Stat drept custode al acţiunilor statului, în temeiul Legii nr. 52/1994, modificată, şi al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 88/1997;

–stabilirea clara a portofoliului disponibil pentru vânzarea pe piaţa de capital, conform programului anual de privatizare (pachete de acţiuni cuprinse între 5-19% sau 51-90%, emise de societăţile comerciale admise la cota sau listate, după caz);

–executarea rapida a unui program de privatizare restrâns iniţial la un grup de societăţi cu situaţie financiară şi grad ridicat de atractivitate, pentru a relansa interesul pentru piaţa românească de capital.

De asemenea, în scopul relansarii încrederii în piaţa de capital românească şi al implicarii marilor agenţii internaţionale de brokeraj, este necesar să se initieze un program de imagine. Acest program presupune selectarea unui portofoliu de acţiuni de la cele mai atractive societăţi comerciale şi mandatarea unor firme de prestigiu pentru vânzarea respectivelor pachete de acţiuni în cadrul uneia dintre pieţele de capital organizate din România.

Secţiunea a 3-aPrivatizarea prin bănci de investiţii

Privatizarea marilor întreprinderi prin bănci de investiţii reprezintă o prioritate pentru Guvernul României. În consecinţa, Fondul Proprietăţii de Stat va selecta din lista celor 625 de societăţi comerciale încadrate în categoria întreprinderilor mari un grup de societăţi care vor face obiectul privatizării în cursul acestui an. Până la sfârşitul lunii aprilie 1998, Fondul Proprietăţii de Stat va trebui sa încheie contracte cu bănci de investiţii pentru cel puţin 80 de societăţi comerciale din categoria marilor întreprinderi.

De asemenea, Ministerul Privatizării şi Ministerul Industriei şi Comerţului vor iniţia, până la sfârşitul lunii mai, procedura de selectare prin licitaţie a consultantului financiar pentru privatizarea Societăţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti, a Societăţii Naţionale a Sarii - S.A. şi a Regiei Autonome a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias, cu asigurarea aplicării, în paralel, a programelor de restructurare, după caz.

Secţiunea a 4-aCompensarea parţială a persoanelor care au suferit prejudicii materiale ca urmare a aplicării Legii nr. 119/1948, a Decretului nr. 303/1948 şi a Decretului nr. 134/1949

Compensarea parţială a persoanelor fizice sau juridice care au deţinut în proprietate întreprinderi, ateliere, unităţi de comerţ, unităţi farmaceutice şi sanitare, precum şi unităţi cinematografice, cu titluri de valoare (acţiuni şi/sau părţi sociale), constituie o măsura de reparatie morala pentru situaţiile reglementate prin cele trei acte normative: Legea nr. 119/1948, Decretul nr. 303/1948 şi Decretul nr. 134/1949.

Ca metoda de privatizare, compensarea parţială cu titluri de valoare are un caracter excepţional şi nu prezintă avantaje economice imediate, întrucât presupune un transfer cu titlu gratuit de titluri financiare negociabile sau nenegociabile către persoanele care au suferit un prejudiciu ca urmare a aplicării actelor normative adoptate de autorităţile publice ale statului român în perioada 1948-1949.

Prin lege specială va fi reglementată aceasta forma de transfer cu titlu gratuit, luându-se în considerare situaţia bunurilor cu destinaţie comercială naţionalizate, valoarea de circulaţie la data actului de naţionalizare, valoarea actuala de circulaţie a bunurilor, inclusiv investiţiile neamortizate.

Se poate aprecia ca, prin aplicarea acestei metode, vor trece în proprietate privată nu mai mult de 7% din portofoliul de acţiuni gestionat de către Fondul Proprietăţii de Stat.

Titlul VTehnici de privatizare

Capitolul 1Achiziţii externe

Secţiunea 1Oferta publică de vânzare

Oferta publică de vânzare este manifestarea de voinţa ferma şi irevocabilă a Fondului Proprietăţii de Stat sau a emitentului, cu acordul prealabil al Fondului Proprietăţii de Stat pentru vânzarea de acţiuni, difuzată prin mijloace de informare în masa.

Oferta publică de vânzare presupune autorizarea prealabilă a C.N.V.M., la cererea Fondului Proprietăţii de Stat sau a emitentului, cu acordul prealabil al Fondului Proprietăţii de Stat.

Autorizarea se face în baza unui prospect în care vor fi incluse toate informaţiile relevante cu privire la emitent şi la persoanele care deţin o poziţie de control sau majoritara.

Informaţiile prezentate în prospect trebuie să fie în deplina concordanta cu actele constitutive ale societăţii emitente, inclusiv cu actele adiţionale, înregistrate la registrul comerţului.

Procedeul de autorizare trebuie să respecte regulamentul privind oferta publică de vânzare de acţiuni, emis de C.N.V.M.

Metode de intermediere:

–plasament garantat;

–cea mai buna execuţie;

–"totul sau nimic", dacă portofoliul de acţiuni nu reprezintă mai mult de 5% din valoarea capitalului social;

–licitaţie competitivă, în cazul în care vânzarea are ca obiect obligaţiuni convertibile în acţiuni.

Secţiunea a 2-aCertificate de depozit emise de bănci de investiţii pe piaţa de capital internationala (G.D.R. şi E.D.R.)

Privatizarea societăţilor comerciale la care statul este acţionar se poate face şi prin utilizarea certificatelor de depozit, emise de către bănci de investiţii, în cazul în care o parte din portofoliul de acţiuni al Fondului Proprietăţii de Stat se transfera către aceste instituţii financiare.

Sistemul, aplicat, de altfel, şi în alte tari din Europa Centrala şi de Est, rezolva, pe termen scurt, problema lipsei de convertibilitate a monedei naţionale în contul de capital şi este de natura sa influenteze lichiditatea pe piaţa românească.

Sistemul presupune, ca etapa intermediara, cotarea la bursa de valori a acţiunilor emise de cele mai importante societăţi comerciale româneşti din categoria marilor întreprinderi pentru care se utilizează acest sistem.

Secţiunea a 3-aVânzarea prin negociere directa

Vânzarea prin negociere directa presupune transferul dreptului de proprietate asupra unor acţiuni emise de o societate comercială controlată de stat în schimbul unui preţ.

Ca metoda de privatizare, se aplică la achiziţia unui portofoliu de acţiuni reprezentând minimum o treime, dar nu mai mult de două treimi din totalul drepturilor de vot în adunarea generală a acţionarilor.

Pentru societăţile comerciale cu răspundere limitată se poate vinde totalitatea părţilor sociale.

Secţiunea a 4-aVânzarea prin licitaţie cu strigare sau în plic

Vânzarea prin licitaţie a unui pachet de acţiuni emise de o societate comercială se face prin adjudecarea la preţul de piaţa care corespunde celei mai competitive oferte.

Organizate de vânzător, licitaţiile pot fi cu strigare sau în plic sigilat.

Secţiunea a 5-aEmisiunea de obligaţiuni convertibile

Obligaţiunile convertibile sunt titluri financiare negociabile, care pot fi convertite de emitent în acţiuni, într-un interval de timp sau la o dată fixa, la cererea subscriitorului.

Acest tip de obligaţiuni sunt emise de o societate comercială pe acţiuni, ca forma de împrumut, şi prezintă următoarele avantaje:

–oferă societăţii emitente posibilitatea utilizării împrumutului pentru investiţii;

–creează pentru societatea emitenta un drept ce consta în posibilitatea de a oferi acţiuni în schimbul rambursarii împrumutului, la o valoare echivalenta, ţinând seama de rata dobânzii practicate pe piaţa financiară;

–subscriitorul poate aprecia, în funcţie de rezultatele financiare ale societăţii emitente, dacă optează pentru primirea unei sume de bani la scadenta împrumutului sau pentru acţiuni emise de aceeaşi societate.

Ca forma de privatizare, se aplică în doua variante: cu majorare de capital sau fără majorare de capital.

Obligaţiunile convertibile pot fi emise de către societăţile comerciale la care statul este acţionar unic sau majoritar, în temeiul Legii nr. 52/1994, modificată, cu acordul Ministerului Finanţelor, pentru a fi subscrise prin oferta publică de către persoane fizice şi juridice de drept privat.

Obligaţiunile pot fi emise cu dobânda variabila sau cu dobânda indexata, în funcţie de rata inflaţiei. În acest fel se asigura mobilizarea economiilor populaţiei, profitandu-se de o rata a dobânzii ridicată (49%), şi transferul acţiunilor de la stat către sectorul privat.

Programul de privatizare prin emisiunea de obligaţiuni convertibile implica următoarea procedura:

a)întocmirea prospectului ca pentru oferta publică de vânzare; se va avea în vedere înscrierea condiţiilor de plată la expirarea titlurilor:

–transferul gratuit de acţiuni de la Fondul Proprietăţii de Stat la emitent sau majorarea capitalului social;

–plata la vedere, prin schimb de acţiuni, care să acopere valoarea nominală a obligaţiunilor plus dobânda;

–plata la vedere, contra numerar, în limita valorii nominale a obligaţiunilor, şi cu acţiuni, în limita valorii dobânzii aferente;

–plata la vedere, contra numerar, în limita valorii dobânzii aferente obligaţiunilor, şi cu acţiuni, corespunzător valorii nominale a obligaţiunilor;

b)lansarea pe piaţa a împrumutului.

Conversia în acţiuni se poate face într-un termen de 12 luni, pentru a obliga părţile să-şi îndeplinească obligaţiile până la scadenta.

Secţiunea a 6-aConversia datoriei publice

Potrivit art. 7 din Legea nr. 91/1993 privind datoria publică, modificată şi completată, împrumuturile de stat se realizează şi prin emisiuni de valori mobiliare: obligaţiuni, bonuri de tezaur, titluri de renta sau alte înscrisuri de stat.

Emisiunile de valori mobiliare reprezentând împrumuturi de stat, vânzarea şi răscumpărarea acestora, precum şi plata dobânzilor şi a altor speze aferente se fac direct de către Ministerul Finanţelor sau prin intermediul altor instituţii financiare specializate, care dobândesc calitatea de agent al statului, în baza convenţiilor încheiate.

În acest context, lansarea de împrumuturi prin obligaţiuni de stat convertibile în acţiuni poate deveni cea mai rapida şi eficienta forma de privatizare, dacă în contul datoriilor statului şi al dobânzilor sau numai al dobânzilor ce urmează a fi plătite la scadenta se oferă la schimb acţiuni pe care statul le deţine prin Fondul Proprietăţii de Stat la societăţile comerciale.

Aceasta metoda de privatizare care implica un SWAP asupra datoriei, exprimată în moneda naţionala, poate oferi o cota cuprinsă între 10-15% din acţiunile societăţilor comerciale aflate în portofoliul Fondului Proprietăţii de Stat şi se adresează exclusiv societăţilor bancare de tipul "băncilor de investiţii", societăţilor de asigurare şi fondurilor.

Capitolul 2Achiziţii interne

Secţiunea 1E.S.O.P. (Employee Stock Ownership Plans)

E.S.O.P. este o metoda de privatizare prin achiziţia unui portofoliu de acţiuni ale unui emitent - societate comercială controlată de stat - de către asociaţii - persoane juridice fără scop lucrativ, înfiinţate de către salariaţii emitentului.

Pentru efectuarea vânzării se înfiinţează asociaţii ale salariaţilor, care cumpara, în cont propriu, în baza fondurilor cu care s-au constituit ori prin împrumut, acţiuni ale emitentului.

Acţiunile se distribuie salariaţilor gratuit, la lichidarea asociaţiilor, numai după plata integrală a acţiunilor sau a împrumutului.

E.S.O.P. se poate aplica la vânzarea de acţiuni nominative, emise de societăţi comerciale cu un capital social redus, sau la vânzarea de acţiuni preferenţiale, emise de societăţi comerciale cu un capital social substanţial.

Secţiunea a 2-aM.E.B.O. (Management Employee Buy-Out)

M.E.B.O. este o metoda de achiziţie de acţiuni ale unui emitent - societate comercială controlată de stat - de către asociaţii ale salariaţilor, membrilor consiliului de administraţie sau ale pensionarilor cu ultimul loc de muncă la respectiva societate.

Ca metoda de privatizare, M.E.B.O. presupune aplicarea unei proceduri asemănătoare metodei E.S.O.P.

Capitolul 3Transferul dreptului de proprietate asupra activelor deţinute de societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar

Secţiunea 1Vânzarea activelor societăţilor comerciale

Vânzarea de active presupune transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri (spaţii comerciale, unităţi, subunitati productive) în schimbul unui preţ.

Contractul poate fi încheiat cu plata integrală a preţului sau cu plata în rate, caz în care contractul se încheie sub condiţie suspensivă.

Vânzarea de active se poate face şi în cazul bunurilor aflate în proprietatea unor autorităţi ale administraţiei publice locale, cu excepţia clădirilor cu valoare de patrimoniu.

Secţiunea a 2-aLeasingul imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare

Leasingul este o operaţiune de finanţare la termen, având ca suport juridic principal un contract de locaţiune.

Obiectul contractului de leasing îl constituie acordarea dreptului de folosinţă asupra unui bun, cu posibilitatea achiziţionării acestuia la expirarea termenului contractual, la un preţ care să ţină seama de vărsămintele plătite anterior cu titlu de redeventa.

În categoria bunurilor ce constituie obiectul privatizării prin leasing pot fi încadrate:

–hotelurile cu capacitate medie de cazare, casele de odihnă, motelurile, restaurantele;

–spaţiile deţinute de către unităţile de stat cu profil de alimentaţie publică, de desfacere a produselor cu amănuntul sau angro;

–unităţi aparţinând societăţilor comerciale.

Titlul VIPolitici de privatizare sectoriale

Privatizarea pe domenii se va efectua, conform obiectivelor fixate în Programul de guvernare, în baza strategiilor de dezvoltare elaborate de către Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Ministerul Turismului şi Ministerul Cercetării şi Tehnologiei, având ca sistem de referinţa următoarele elemente:

–obiectivele de dezvoltare a infrastructurilor;

–dimensiunea, forta de muncă şi situaţia financiară a unei societăţi comerciale;

–mediul concurential, imperfectiuni, cazuri de poziţii de monopol;

–obiectivele dezvoltării industriale a ramurii;

–ponderea societăţii în sectorul industrial, precum şi impactul pe verticala în sectorul respectiv.

1.Industrie

Vânzarea acţiunilor gestionate de Fondul Proprietăţii de Stat la societăţile comerciale din industrie se va face prin folosirea, în ordinea preferintei, a următoarelor metode:

–oferta publică de vânzare/G.D.R./E.D.R.;

–licitaţia cu strigare sau în plic;

–negocierea directa.

Principalele obiective ale privatizării în industrie sunt următoarele:

–privatizarea, cu precădere a societăţilor comerciale din sectoarele: metalurgie, construcţii de maşini şi chimie;

–transformarea regiilor autonome din sectorul energetic în societăţi comerciale şi privatizarea lor;

–identificarea activelor neutilizabile şi vânzarea lor, în cash, în rate ori utilizarea în sistem de leasing imobiliar, cu clauza irevocabilă de vânzare. În caz de insucces, se vor lua măsuri pentru lichidarea acestora;

–conversia datoriilor societăţilor comerciale în titluri de valoare.

Privatizarea societăţilor comerciale din industrie se va face luându-se, după caz, următoarele măsuri:

–păstrarea obiectului de activitate, dacă societatea şi-a câştigat, prin produsele sau serviciile pe care le realizează, o poziţie pe piaţa interna sau internationala;

–protecţia marcilor de fabrica, de comerţ sau de serviciu;

–includerea în contractul de vânzare de acţiuni sau părţi sociale a unor obiective minim acceptate privind protecţia mediului;

–protejarea forţei de muncă;

–obligativitatea realizării unor programe investitionale.

A. Sectorul energetic

A.1. Energie electrica şi termica

În acest domeniu, Guvernul intenţionează sa creeze un mediu competitiv prin:

–înfiinţarea unei autorităţi de reglementare în domeniu;

–transformarea unităţilor de producţie, distribuţie, reparaţii sau activităţi conexe în societăţi comerciale;

–restructurarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel" şi transformarea acesteia într-o societate comercială;

–acceptarea investitorilor privati şi participarea unor operatori independenţi la producţia şi distribuţia energiei electrice;

–demonopolizarea producţiei şi distribuţiei energiei electrice;

–descentralizarea sistemelor de termoficare în localităţile urbane.

În perioada 1998-2000 obiectivul principal al sectorului energetic este creşterea gradului de interconectare a sistemului energetic românesc cu sistemele energetice ale U.C.P.T.E. din Uniunea Europeană şi ţările riverane Marii Negre, în valoare de aproximativ 104 milioane dolari S.U.A., pentru care se va apela la sprijin financiar extern.

În anul 1998, va fi initiata privatizarea unor societăţi de producere a energiei electrice şi termice, societăţi rezultate prin reorganizarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel", după cum urmează:

–centrale de termoficare şi reţele de termoficare zonale, cu o valoare contabila de 1.180 miliarde lei;

–microhidrocentrale, cu o valoare contabila de 500 miliarde lei.

Se vor crea mecanismul şi infrastructura Bursei de energie electrica şi vor fi realizate procedurile detaliate de funcţionare a acesteia.

A.2. Petrol şi gaze

În acest domeniu, se preconizeaza restructurarea Societăţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti şi a Regiei Autonome a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias, în vederea privatizării, cu sprijinul unui consultant financiar.

Procesul de privatizare a Societăţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti are în vedere aplicarea prealabilă a următoarelor măsuri:

–înfiinţarea a 26 de sucursale, denumite General Petroservice, prin desprinderea activităţilor mecano-energetice din cadrul schelelor de producţie;

–desprinderea din cadrul Schelei de petrol Moinesti, a activităţilor de automatizări, întreţinere şi exploatare a liniilor electrice de înaltă tensiune şi organizarea ca sucursala, denumita Eritas - Moinesti;

–organizarea activităţilor de întreţinere, reparare şi transport material tubular, ca sucursala, prin separarea activităţii din cadrul Schelei de petrol Ticleni, sub denumirea Grup atelier petrol - Targu Jiu.

Privatizarea Societăţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti va fi declansata în luna iunie 1998, pentru vânzarea a 30-40% din totalul capitalului social al acestei societăţi. Privatizarea se va realiza cu sprijinul unei bănci de investiţii.

Regia Autonomă a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias, va fi transformata în societate comercială cu activitate integrată pe verticala (exploatare - producţie - distribuţie), opţiunile pentru privatizare fiind pentru luna septembrie 1998 prin sistemul G.D.R./E.D.R., pentru un portofoliu de acţiuni reprezentând 30-40% din totalul acestora.

B. Sectorul minier

În conformitate cu programul de restructurare asistat prin FESAL, Guvernul intenţionează sa reorganizeze regiile autonome din sectorul minier în companii/societăţi naţionale, pentru a le reduce pierderile cu cel puţin 50% faţă de nivelul atins în anul 1996, în termeni reali, şi pentru a le oferi spre privatizare, în întregime sau parţial.

În cadrul acestui amplu proces de reorganizare, regiile autonome miniere au elaborat programele proprii de restructurare, având ca obiectiv de baza concentrarea activităţii pe obiectivele cu perspectiva favorabilă de exploatare şi cu dezvoltarea şi modernizarea lor, restrangerea activităţii la obiectivele cu costuri mari şi sistarea activităţii nerentabile. În baza acestor programe de restructurare a fost identificat un număr de 114 obiective la care activitatea va fi parţial sau total sistata.

Priorităţile investitionale ale sectorului, pentru perioada 1998-2000, sunt:

* pregătirea şi implementarea unui program vizând conservarea/închiderea graduala a unor obiective, ca urmare a restructurării industriei miniere, în valoare de 123,4 milioane dolari S.U.A.;

* aplicarea programului privind reconstructia şi retehnologizarea unor mine şi cariere cu condiţii geologico-miniere şi economice favorabile pentru continuarea restructurării, în valoare de 434,6 milioane dolari S.U.A.;

* restructurarea şi retehnologizarea activităţilor economico-sociale în Valea Jiului, în valoare de 199 milioane dolari S.U.A.

Pentru realizarea acestor programe prioritare este nevoie de un sprijin financiar în valoare de 757 milioane dolari S.U.A.

Din sectorul minier se preconizeaza privatizarea Societăţii Naţionale a Sarii - S.A., cu o primă faza în care se majorează capitalul social şi, eventual, privatizarea a doua mine din sectorul extractiei de cărbune, potrivit politicii de restructurare stabilite de către Ministerul Industriei şi Comerţului.

C. Sectorul producţiei de apărare

În urma analizei efectuate de către Comisia de Coordonare a Producţiei de Apărare cu principalii beneficiari ai Sistemului naţional de apărare a rezultat ca atât în actuala situaţie, cat şi în caz de criza, pentru menţinerea unor surse sigure de inzestrare se impune ca activitatea desfăşurată de regiile autonome din acest sector în beneficiul apărării şi siguranţei naţionale sa rămână sub controlul statului.

De asemenea, este necesar ca pe parcursul procesului de privatizare, societăţile comerciale din sectorul producţiei de apărare sa rămână, în proprietatea investitorilor români.

Faţa de aceste considerente, Guvernul va adopta următoarele măsuri:

* Regia Autonomă "Arsenalul Armatei", Regia Autonomă "Rami-Dacia" şi Regia Autonomă "Rasirom" sa rămână în proprietatea statului; după caz, la aceste regii va fi aplicat un program de restructurare, prin care se va urmări întărirea disciplinei financiare şi vânzarea/concesionarea unor active care grevează activitatea regiilor;

* sucursalele Regiei Autonome pentru Producţia de Tehnica Militară "Ratmil", precum şi Societatea Comercială "Aerostar" - S.A. Bacau, Societatea Comercială "Avioane" - S.A. Craiova, Societatea Comercială I.O.R. - S.A. Bucureşti, Societatea Comercială "Rochim" - S.A. Orastie şi Societatea Comercială "Elprof" - S.A. Bucureşti să fie privatizate parţial, avându-se în vedere, în primul rând, capacitatile pentru producţia economică. La privatizarea acestora se va urmări ca pachetul majoritar de acţiuni să fie deţinut de investitori români, cu menţinerea în proprietatea statului a unei acţiuni nominative de control;

* restul societăţilor comerciale să fie privatizat în totalitate;

* societăţile comerciale supuse procesului de privatizare să aibă obligaţia de a păstra capacitatile de producţie cuprinse în Inventarul sectorului producţiei de apărare, în condiţiile reglementate de Legea nr. 78/1995 privind protecţia personalului şi a patrimoniului din sectorul producţiei de apărare, cu modificările ulterioare;

* activele cu rol în producţia de apărare care grevează privatizarea sau activitatea economică a unor societăţi comerciale să fie transferate în patrimoniul regiilor autonome din cadrul sistemului producţiei de apărare.

D. Bunuri de consum

Accelerarea procesului de privatizare a societăţilor comerciale din acest domeniu se poate realiza prin:

* divizarea, înainte de privatizare, a societăţilor comerciale din categoria întreprinderilor mari, cu amplasare geografică în mai multe localităţi, şi vânzarea acţiunilor acestora prin negociere directa;

* vânzarea prin licitaţie cu strigare, în cazul societăţilor din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii;

* oferta publică de vânzare, la societăţile comerciale care până la data de 30 septembrie 1998 nu se vor privatiza prin alte metode;

–scoaterea la vânzare pe piaţa extrabursieră a cel puţin 10% din volumul de acţiuni al fiecărei societăţi comerciale;

–conversia datoriilor societăţilor comerciale cu datorii mari către diversi furnizori;

–vânzarea activelor aflate în conservare;

–declanşarea procedurii de lichidare potrivit Legii nr. 31/1990, republicată, sau a procedurii de faliment, conform Legii nr. 64/1995, modificată, pentru societăţile comerciale cu datorii şi fără posibilităţi de redresare.

E. Electrotehnica şi electronică

Pentru societăţile comerciale din acest sector privatizarea trebuie initiata cu acele societăţi care au înregistrat rezultate economico-financiare pozitive şi care desfăşoară activitate de export.

Sunt considerate prioritati de privatizare:

–industria de motoare, generatoare şi transformatoare, care participa la modernizarea producţiei şi distribuţiei de energie;

–industria de cabluri şi conductoare electrice, care are un rol important în dezvoltarea programului de telecomunicaţii;

–calculatoare şi alte echipamente electrice pentru programul naţional de informatizare;

–aparatura şi instrumente medicale necesare programului de sănătate;

–materiale electrice pentru producţia de motoare şi vehicule, necesare dezvoltării industriei de autoturisme;

–industria de automatizare.

F. Construcţii de maşini

Strategia de privatizare a sectorului construcţiilor de maşini comporta doua aspecte:

a)privatizarea societăţilor comerciale la care statul este principalul acţionar;

b)crearea unui sector privat, prin stimularea dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

În sectoarele tractoare şi maşini agricole, autovehicule, echipament energetic se are în vedere corelarea strategiei de privatizare cu strategia de restructurare, procesul de privatizare urmând să se desfăşoare paralel cu restructurarea tehnologică a acestora.

Nu exista societăţi comerciale propuse sa rămână sub controlul statului.

G. Siderurgie, metalurgie

1.Privatizarea sectorului siderurgic şi metalurgic se va realiza prin G.D.R./E.D.R. sau prin oferta publică de vânzare, pentru a evita o poziţie de monopol pe piaţa.

Se va evita înfiinţarea de holdinguri, dacă piaţa poate fi afectată.

Pentru societăţile incluse în holdinguri se va aplica un program de restructurare prin desprinderea activităţilor auxiliare (transport auto, feroviar, reparaţii, activităţi sociale). Aceste activităţi se vor constitui în societăţi comerciale cu capital social mic, care pot fi uşor privatizate în etapa imediat următoare.

Se apreciază ca, în acest fel, în anul 1998 va fi privatizat circa 50% din capitalul social actual, prioritare pentru vânzare fiind societăţile comerciale "Sidex" - S.A., "Alro Slatina", "Altrom" şi "Siderca" Calarasi, prin G.D.R./E.D.R., oferta publică de vânzare şi prin negociere directa.

2.În privinta întreprinderilor din industria materialelor refractare şi din industria produselor carbunoase, abrazive, feroaliaje, Guvernul apreciază ca în anul 1998 acestea pot fi privatizate în totalitate.

H. Chimie

Guvernul va urmări privatizarea completa a societăţilor comerciale din sectoarele cu atractivitate ridicată, şi anume: detergenti, sapun, cosmetice, prelucrare mase plastice, medicamente, lacuri şi vopsele, diverse produse de sinteza.

În sectorul fire, fibre sintetice şi artificiale, îngrăşăminte chimice se are în vedere corelarea strategiei de privatizare cu strategia de restructurare, procesul de privatizare urmând să se desfăşoare paralel cu restructurarea tehnologică, comercială şi financiară a acestui sector.

2.Agricultura

În acest sector Guvernul intenţionează sa promoveze dezvoltarea pieţei funciare, în special prin aplicarea cadrului legal existent în ceea ce priveşte proprietatea asupra pământului, stabilirea unui sistem de înregistrare funciară şi pregătirea cadastrului.

În paralel, Guvernul va dezvolta infrastructura instituţională. În acest sens, priorităţile includ modernizarea comercializării cerealelor şi a capacităţilor portuare, stabilirea unor categorii de calitate şi a unor standarde la nivel internaţional, dezvoltarea cercetării agricole, implementarea şi aplicarea normelor de control veterinar şi fitosanitar prin extinderea şi modernizarea reţelei de laboratoare pentru combaterea dăunătorilor şi bolilor din sectorul vegetal şi animal, precum şi dezvoltarea unui sistem de finanţare rurală.

Totodată Guvernul va reface unele sisteme de irigaţii, în paralel cu transferul gestionării acestora către asociaţiile utilizatorilor de apa şi cu intensificarea politicii de recuperare a costurilor.

Se considera oportuna prevederea finanţării din surse externe a unui proiect de realizare a unei reţele de distribuţie a ingrasamintelor chimice, activitate care prezintă o atractivitate deosebită pentru privatizare.

Următoarele operaţiuni în derulare în cadrul acestui sector sunt finanţate prin surse externe:

* Banca Mondială: pregătirea unui proiect de reabilitare a sistemelor de irigaţii (20 milioane dolari S.U.A.) şi a unui proiect pentru dezvoltarea unor servicii extinse;

* B.E.R.D.: Proiectele I şi II de dezvoltare a agriculturii - 70 milioane dolari S.U.A. şi 50 milioane dolari S.U.A. (proiectul I finalizat);

* PHARE: Dezvoltarea sectorului privat în agricultura (38 milioane dolari S.U.A., din care 36 milioane dolari S.U.A. deja plătite); Reforma funciară (6 milioane dolari S.U.A., din care 2,5 milioane dolari S.U.A. deja plătite); Reforma agriculturii (12 milioane dolari S.U.A.);

* S.U.A.: Importul de seminţe de soia (194,5 milioane dolari S.U.A.);

* B.I.R.D.: Sprijinirea fermierilor şi întreprinderilor private din agricultura (100 milioane dolari S.U.A.);

* Banca Mondială: Împrumutul pentru ajustare structurală (350 milioane dolari S.U.A.).

Proiectele de dezvoltare aflate în pregătire includ un proiect de comercializare a cerealelor, un proiect de finanţare rurală, un proiect pentru cadastru (35,5 milioane dolari S.U.A.) şi un proiect pentru reabilitarea a circa 50.000 ha suprafeţe irigate (aproximativ 30 milioane dolari S.U.A.), care sunt pregătite cu Banca Mondială. În vederea obţinerii suportului financiar pentru proiectele menţionate, trebuie îndeplinite următoarele condiţii: finalizarea restructurării sectorului de exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, crearea unui cadru instituţional adecvat, definitivarea strategiei sectorului.

În vederea realizării reformelor în acest sector Programul de investiţii publice pentru perioada 1998-2000 prevede continuarea şi finalizarea următoarelor programe, considerate prioritare:

* dezvoltarea rurală a unor zone-pilot: montană, colinară şi de campie, în valoare de 25 milioane dolari S.U.A.;

* protecţia mediului - conservarea resurselor naturale de sol şi apa -, exploatarea durabila a fondului funciar;

* refacerea şi completarea sistemului de apărare împotriva inundaţiilor a populaţiei, localităţilor şi terenurilor din Lunca Dunării, inclusiv a sistemului de monitorizare, în scopul asigurării siguranţei în exploatare (urmează a se stabili);

* reabilitarea irigatiilor în sisteme viabile (urmează a se stabili);

* modernizarea şi redefinirea reţelei de laboratoare specifice agriculturii şi industriei alimentare, care deservesc activităţi de interes public în domeniile: protecţia plantelor, fitosanitar, controlul calităţii seminţelor, reproductia şi selecţia animalelor, sanitar-veterinar, controlul produselor agroalimentare etc., estimat la 63 milioane dolari S.U.A., din care 7,5 milioane dolari S.U.A. asistenţa tehnica;

* restructurarea distribuţiei mărfurilor în România prin crearea sistemului naţional al pieţelor de gros pentru produse hortiviticole, pentru care se solicita un sprijin financiar extern de 320 milioane dolari S.U.A.

În acest context, privatizarea societăţilor comerciale din agricultura are în vedere finalizarea vânzării sau lichidării societăţilor prestatoare de servicii pentru agricultura, a complexurilor de creştere a pasarilor şi a porcilor şi a societăţilor comerciale din industria alimentara, precum şi vânzarea majorităţii societăţilor de tip "Comcereal" (cel puţin 30 de unităţi), "Agromec" (cel puţin 1.500 de unităţi, din totalul de 1.682), "Cerealcom" (cel puţin 20 de societăţi), "Unisem" şi "Semrom". La privatizarea "Semrom" se va proceda, într-o primă faza, la divizarea acesteia în 5 societăţi comerciale distincte.

Se vor avea în vedere, totodată, divizarea şi reorganizarea, în scopul privatizării, a cel puţin 100 de unităţi aparţinând fostelor I.A.S., urmând ca, în cursul anului 1998, să fie privatizate cel puţin 50 de astfel de unităţi; vor fi, de asemenea, privatizate şi unele activităţi din domeniul sanitar-veterinar, cu excepţia acelora care asigura în mod direct sănătatea plantelor şi animalelor.

Societăţile din sectorul agroalimentar vor fi stimulate sa participe la fondul postprivatizare sau la finanţare prin alte fonduri cu capital de risc.

Pentru rambursarea datoriilor unor societăţi comerciale cu obiectul de activitate în domeniul cerealelor se va proceda la vânzarea, prin licitaţie, cu plata integrală, a tuturor activelor acestora, societăţile respective urmând a se lichidă şi dizolva prin decizia Fondului Proprietăţii de Stat.

Se va finaliza, de asemenea, procesul de restructurare a regiilor autonome din agricultura, urmând ca societăţile comerciale rezultate prin restructurarea regiilor autonome: "Cai de rasa", "Agenţia Naţionala a Produselor Agricole" şi a Societăţii Naţionale "Tutunul Romanesc" - S.A., să se privatizeze prin G.D.R./E.D.R., vânzarea acţiunilor la bursa de valori sau prin licitaţie cu oferta în plic.

Vânzarea acţiunilor celorlalte societăţi comerciale din agricultura se va face prin licitaţie, negociere directa sau oferta publică.

3.Transporturi

În perspectiva integrării în piaţa interna europeană, România este interesată ca valorifice avantajul situarii sale la intersectia unor importante coridoare de transport europene: autostrada Nord-Sud; Canalul Rhin-Main-Dunăre, legăturile feroviare, rutiere şi maritime cu Asia.

Strategia de dezvoltare a infrastructurii în acest sector urmăreşte:

–stoparea deteriorării sistemului, prin reabilitarea drumurilor şi a mijloacelor de transport;

–încurajarea concurentei dintre modalităţile de transport pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi a costurilor, cu o recuperare sporită a costurilor de la beneficiari;

–modernizarea sistemelor de siguranţă a navigaţiei pe Dunăre, astfel încât acestea sa devină compatibile cu normele europene;

–modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii, a echipamentelor şi vehiculelor pentru integrarea graduala în sistemul Uniunii Europene;

–lansarea programelor de autostrăzi şi cai ferate, situate pe marile coridoare de transport N-S şi E-V;

–dezvoltarea sistemelor de transport combinat;

–stimularea dezvoltării accelerate a transporturilor containerizate de mărfuri;

–creşterea participării sectorului privat la operaţiunile şi managementul serviciilor de transport;

–stimularea dezvoltării activităţilor comerciale în zonele libere deja existente în porturi şi aeroporturi;

–atragerea finanţării externe pentru construcţia şi concesionarea pe termen lung a exploatării de autostrăzi, canale navigabile, dezvoltări portuare şi aeroportuare.

În sectoarele de infrastructura, caracterizate prin prezenta monopolurilor de stat, se va acţiona pentru separarea utilităţilor publice în segmente care sunt monopoluri naturale şi segmente pentru care concurenta este posibila şi se va urmări ca managementul monopolurilor naturale să se realizeze pe principii comerciale, fixând obiective financiare şi raspunderi clare.

Cu sprijinul investitorilor străini, a fost lansat un program de reabilitare a infrastructurii transportului şi de imbunatatire a managementului în acest sector. Următoarele proiecte în desfăşurare sunt finanţate, în mod curent, din surse externe:

* Banca Mondială: Proiectul de modernizare a transporturilor (120 milioane dolari S.U.A., din care 96 milioane dolari S.U.A. destinate reabilitării drumurilor - etapa I); Proiectul de reabilitare a caii ferate (120 milioane dolari S.U.A.); Proiectul de reabilitare a drumurilor - etapa a II-a (150 milioane dolari S.U.A.); Asistenţa tehnica pentru metrou (6,8 milioane dolari S.U.A.);

* Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.): Proiectul I de reabilitare a drumurilor (80 milioane dolari S.U.A., 57 milioane dolari S.U.A. avansate deja la data de 31 martie 1997); Modernizarea Autostrazii Bucureşti-Pitesti (53,1 milioane dolari S.U.A.) Proiectul II de reabilitare a drumurilor (85,9 milioane dolari S.U.A.) şi Proiectul de reabilitare a caii ferate (72,6 milioane dolari S.U.A.);

* Banca Europeană de Investiţii (B.E.I.): Proiectul de reabilitare a drumurilor: etapa I - 65 milioane ECU (80 milioane dolari S.U.A.), etapa a II-a - 70 milioane ECU (87,5 milioane dolari S.U.A.); Proiectele pentru traficul aerian I şi II (48 milioane dolari S.U.A., 21,6 milioane dolari S.U.A. avansate deja); Proiectul pentru Portul Constanta: 35 milioane ECU (42 milioane dolari S.U.A.); Proiecte metrou 40 milioane ECU (44 milioane dolari S.U.A.);

* PHARE: Cofinantarea Planului de restructurare a S.N.C.F.R. (65 milioane dolari S.U.A.); Cheltuieli ocazionate de Planul de restructurare a S.N.C.F.R. (4,4 milioane dolari S.U.A.); Programe de asistare ale Ministerului Transporturilor (60 milioane dolari S.U.A.);

* Guvernul Japoniei: Credit pentru dezvoltarea Portului Constanta-Sud (114,3 milioane dolari S.U.A.) şi reabilitarea unor secţiuni pe DN 6 (82 milioane dolari S.U.A.).

Pentru perioada 1998-2000, Programul de investiţii publice în sectorul transporturi prevede realizarea următoarelor obiective, considerate prioritare:

* reabilitarea şi modernizarea căilor ferate române pe traseul coridorului IV, estimat la 600 milioane dolari S.U.A.;

* realizarea autostrazii de legătură pe coridorul IX, evaluat la 215 milioane dolari S.U.A.;

* lucrări de completare a digului de nord în Portul Constanta-Sud, estimat la 105 milioane dolari S.U.A.

În acest context, privatizarea societăţilor comerciale din transporturi va avea în vedere corelarea cu investiţiile în infrastructuri, pentru a permite dezvoltarea şi realizarea unui grad de compatibilitate cu sistemele de transporturi din Uniunea Europeană.

Privatizarea societăţilor comerciale din transporturi se va efectua cu precădere prin vânzarea integrală a pachetului de acţiuni prin licitaţie sau prin vânzarea acţiunilor pe piaţa de capital naţionala sau internationala, bursiera sau extrabursieră, după caz. Totodată se va proceda la privatizarea societăţilor comerciale rezultate prin restructurarea Regiei Autonome "Aeroportul Baneasa".

În domeniul transportului maritim se vor avea în vedere doua obiective principale privind procesul de restructurare şi privatizare a companiilor de navigaţie. Pe de o parte, menţinerea unei capacităţi de transport maritim cat mai mari, sub operarea companiilor româneşti, iar pe de altă parte, menţinerea unui control al statului, numai pentru realizarea nevoilor strategice şi de apărare a tarii şi pentru valorificarea potenţialului porturilor româneşti.

Restructurarea actualelor trei companii de navigaţie se va face prin înfiinţarea unei companii naţionale de transport maritim, cu nave provenite de la "Navrom", "Petromin" şi "Romline", a unei companii specializate în transportul de containere, cu nave provenite de la "Romline", şi a unei agenţii de personal navigant. Compania naţionala urmează să se privatizeze ulterior, cu păstrarea acţiunii nominative de control.

Patrimoniul rămas la cele trei companii va fi total privatizat, în mai multe etape. Iniţial se va proceda la transformarea prin novatie a contractelor de închiriere (bare-boat) a navelor în contracte de vânzare, într-un termen de maximum 5 ani. În următoarea etapa se va proceda la divizarea companiilor şi la privatizarea societăţilor comerciale rezultate din aceasta. Finalizarea privatizării celor trei companii naţionale "Navrom", "Petromin" şi "Romline" se va face prin vânzarea integrală a pachetului de acţiuni prin licitaţie, utilizând inclusiv vânzarea pe piaţa secundară de capital. În caz de insucces, se va proceda la vânzarea ca active a navelor şi la lichidarea, potrivit Legii nr. 31/1990, republicată, a societăţilor respective.

Companiile formate prin restructurarea actualelor trei companii vor putea să-şi protejeze navele prin înfiinţarea unor filiale şi transferarea navelor acestor filiale. În acest sens se va elabora o metodologie care urmează să fie aprobată, prin ordin comun, de ministerele cu sarcini în acest domeniu.

Pentru protejarea navelor şi întărirea poziţiei pe piaţa a companiilor nou-formate, a filialelor acestora, precum şi a companiilor private care au preluat nave în procesul de privatizare, se va adopta cadrul legal necesar instituirii regimului special pentru activitatea de transport maritim internaţional.

4.Comunicaţii

Dezvoltarea economiei pe piaţa presupune crearea unui sistem de telecomunicaţii competitiv, în concordanta cu cererea agregata în acest domeniu.

Având în vedere ca în prezent exista 3 milioane de linii, parţial uzate fizic şi tehnic, şi necesitatea largirii reţelei la peste 5 milioane linii până în anul 2005, România are nevoie de investiţii, în următorii 7 ani, de aproape 5-7 miliarde dolari S.U.A., în condiţiile în care creşterea economică va depinde în mod critic de modernizarea şi lărgirea reţelei de telecomunicaţii.

Luând în considerare investiţiile foarte mari, necesare pentru îndeplinirea acestor obiective, este esenţială participarea sectorului privat, care să permită atât lărgirea sistemelor de operare existente, cat şi crearea unui mediu competitiv.

În acest scop, strategia de dezvoltare a sectorului de comunicaţii consta în:

–privatizarea Societăţii Naţionale de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A. şi a Regiei Autonome "Radiocomunicatii";

–definirea politicilor de reglementare, pentru a realiza o mai mare transparenta a politicii tarifare, eliminarea progresiva a transsubventiilor şi stabilirea reglementărilor pentru licenţe;

–înfiinţarea unei agenţii de reglementare independente pentru acest sector.

Guvernul va stabili, de asemenea, fondul de dezvoltare a telecomunicatiilor în zona rurală, pentru a promova sectorul privat în furnizarea de servicii de telecomunicaţii în aceste zone, pe bază de concesionari.

Următoarele proiecte sunt finanţate din surse multilaterale sau bilaterale:

* B.E.R.D.: Proiectul de telecomunicaţii (160 milioane dolari S.U.A., din care 111 milioane dolari S.U.A. avansate deja);

* B.E.I.: Proiect de dezvoltare a telecomunicatiilor (92,6 milioane dolari S.U.A., din care 45,3 milioane dolari S.U.A. avansate deja la data de 31 martie 1997);

* PHARE: Asistenţa pentru sectorul de telecomunicaţii (14,4 milioane dolari S.U.A.);

* USAID: Studiu pentru un proiect pentru telefonie celulara (400 mii dolari S.U.A.);

* Guvernul japonez: Pregătirea unui proiect cu Banca Mondială privind reforma structurală a sectorului de telecomunicaţii şi de posta (350 mii dolari S.U.A.);

* Banca Mondială: în pregătire un proiect pentru sprijinirea reformelor în domeniul telecomunicatiilor, inclusiv privatizarea serviciilor şi stabilirea unei agenţii de reglementare pentru acest sector.

Împreună cu B.E.R.D., Guvernul, prin Ministerul Comunicaţiilor, negociaza a doua faza a proiectului de telecomunicaţii (posibil 75 milioane dolari S.U.A.). Se asteapta, de asemenea, finanţarea de la Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.I.R.D.) şi Corporatia Internationala Financiară (I.F.C.) şi participarea investitorilor direcţi, care sunt deja prezenţi pe piaţa telefoniei mobile.

Pentru a asigura tuturor cetăţenilor tarii accesul echitabil şi nediscriminatoriu la informaţie, Programul de investiţii publice pe perioada 1998-2000 cuprinde realizarea programelor de modernizare şi extindere a statiilor de transmisie radio şi TV, care vor necesita o finanţare de 586,1 miliarde lei, şi a programului de diversificare şi modernizare a serviciilor poştale, pentru care va fi necesară o finanţare de 414,5 miliarde lei.

Privatizarea în acest domeniu va avea în vedere utilizarea ofertei publice, oferindu-se spre vânzare pachete de acţiuni foarte mici, urmând ca salariaţii să aibă posibilitatea cumpărării în condiţii preferenţiale.

Pentru prima faza a privatizării Societăţii Naţionale de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A. se preconizeaza vânzarea a 35% din acţiuni către un investitor strategic, iar în a doua faza, vânzarea restului de acţiuni prin metode combinate.

Regia Autonomă "Posta Română" se va transforma în companie naţionala, iar în vederea privatizării se va proceda la emiterea de G.D.R./E.D.R. şi la oferta publică de vânzare. Se preconizeaza sa li se vândă salariaţilor 5% din pachetul de acţiuni.

În ceea ce priveşte restructurarea şi privatizarea Regiei Autonome "Radiocomunicatii", Guvernul are în vedere transformarea acestei regii într-un nucleu al viitoarei competitii în domeniul telefoniei de baza.

Inspectoratul General al Comunicaţiilor - R.A. se va transforma în Agenţia Naţionala de Comunicaţii.

5.Sectorul bancar şi de asigurări

În România operează aproape 35 de bănci, dintre care 5 bănci comerciale controlate de stat derulează aproape 70% din împrumuturile comerciale. Se intenţionează să se imbunatateasca siguranţa şi eficienta sectorului financiar, în scopul de a sprijini creşterea economică şi de a facilita dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Acţiunile principale care urmăresc îndeplinirea acestui obiectiv sunt:

–îmbunătăţirea şi întărirea capacităţii de supraveghere a băncilor comerciale;

–creşterea capacităţii de reglementare şi supraveghere a Băncii Naţionale a României;

–privatizarea băncilor comerciale;

–revizuirea cadrului de reglementare pentru cooperare, în scopul asigurării securităţii operaţiunilor bancare;

–extinderea şi modernizarea reţelei informationale, în scopul introducerii şi urmăririi impozitului pe venitul global.

În prezent reformele în acest sector sunt susţinute de instituţii financiare internaţionale, şi anume:

* B.E.R.D. - Asistenţa pentru restructurarea şi privatizarea Băncii Române de Dezvoltare - S.A. (58 milioane dolari S.U.A., din care 17 milioane dolari S.U.A. avansate deja);

* USAID - Asistenţa pentru privatizarea Băncii Române de Comerţ Exterior - S.A.;

* I.F.C. - Oferă finanţare companiilor de leasing şi fondurilor cu capital de risc canalizate către întreprinderile mici şi mijlocii.

Pentru anul 1998, Guvernul intenţionează sa privatizeze trei bănci: Banc Post - S.A., Banca Română de Dezvoltare - S.A. şi Banca Agricolă - S.A., prin licitaţie, G.D.R/.E.G.R., oferta publică de vânzare, şi sa pregătească Banca Română de Comerţ Exterior - S.A. şi Banca Comercială Română - S.A. pentru privatizare, cu investitori institutionali pentru primul trimestru al anului 1999. De asemenea, Guvernul va privatiza cele doua societăţi de asigurare prin oferta primara.

6.Cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică

Pornind de la aplicarea modelului de dezvoltare economică bazat pe inovare, în care elementul central cu rol strategic este reprezentat de activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, priorităţile imediate şi de perspectiva, în plan naţional şi sectorial, care se vor urmări prin politica în domeniul cercetării şi dezvoltării, vor fi în directa concordanta cu următoarele obiective strategice majore:

–dezvoltarea unei infrastructuri instituţionale cu rol de interfata între cercetare şi învăţământ, la nivel naţional şi regional;

–creşterea capacităţii de elaborare şi implementare a politicilor în domeniu şi corelarea acestora cu celelalte politici guvernamentale;

–stimularea inovarii şi promovarea acesteia, crearea de mecanisme şi instrumente instituţionale şi financiare menite să asigure absorbtia inovarii;

–stimularea implicarii organizaţiilor neguvernamentale în implementarea diverselor programe;

–dezvoltarea parteneriatului internaţional în domeniu, în special prin participarea la programele europene;

–sporirea ofertei de informaţii şi iniţierea unei reţele de informaţii.

Măsurile principale prevăzute pentru realizarea obiectivelor în domeniul cercetării sunt:

–dotarea institutelor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică la nivelul obiectivelor şi performantelor urmărite;

–abordarea unor programe de cercetare interdisciplinare de importanţa naţionala (deşeuri radioactive, program spatial etc.);

–cooperarea ştiinţifică internationala;

–dezvoltarea resurselor umane.

Programul de investiţii în domeniul cercetării pentru perioada 1998-2000 necesita o sustinere financiară de 601,4 miliarde lei, din care 122,5 miliarde lei pentru anul 1998, posibilităţile interne prognozate fiind de 29,6 miliarde lei. Pentru a asigură realizarea programelor în acest sector se impune atragerea de surse externe, în completarea necesarului.

Privatizarea în domeniul cercetării-dezvoltării va avea în vedere oferirea spre vânzare a unor pachete de acţiuni semnificative unui investitor sau grup de investitori, urmând ca salariaţii să aibă posibilitatea cumpărării de acţiuni, prin metoda E.S.O.P. sau M.E.B.O. Va fi luată în considerare şi posibilitatea grupării unei societăţi comerciale din domeniul cercetării cu o societate comercială cu care întreţine raporturi contractuale în domeniul cercetării aplicative sau fundamentale. De asemenea, nu va fi exclusa posibilitatea grupării unor societăţi comerciale din domeniul cercetării cu alte societăţi comerciale care proiectează înfiinţarea de parcuri tehnologice.

Având în vedere caracterul strategic al activităţii de cercetare-dezvoltare şi condiţiile specifice în care se reorganizează acest domeniu, vânzarea acţiunilor societăţilor comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare se va face cu respectarea următoarelor prevederi, care vor fi cuprinse în contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni:

–păstrarea în custodia societăţii comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare, care se privatizează, a rezultatelor cercetării, definite în Ordonanţa Guvernului nr. 58/1997, realizate de societate, până la data privatizării, din fondurile publice, cu obligaţia ca, la solicitarea Ministerului Cercetării şi Tehnologiei sau a altor solicitanţi care au viza Ministerului Cercetării şi Tehnologiei, să fie puse la dispoziţie acestora;

–păstrarea profilului de cercetare ştiinţifică al societăţii comerciale pentru perioada de minimum 5 ani de la data privatizării.

La determinarea preţului pentru negociere, în cadrul contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni se vor avea în vedere următoarele:

–imobilizarile corporale şi imobilizarile necorporale înscrise în bilanţ;

–imobilizarile necorporale specifice, de tipul: brevete, licenţe, know-how, marca, calitatea şi structura personalului, documentaţia specifică deţinută în proprietate, evaluate conform practicilor internaţionale, corelate cu poziţia şi contribuţia societăţii de cercetare-dezvoltare la patrimoniul ştiinţific.

7.Mediu

Strategia în acest domeniu prevede integrarea cerinţelor de mediu în strategiile de dezvoltare, astfel încât proiectele de dezvoltare şi privatizare, indiferent de sector, sa includă componente investitionale obligatorii pentru asigurarea respectării reglementărilor şi standardelor de mediu.

Planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului prevede obiectivele şi măsurile ce trebuie realizate pe termen scurt, mediu şi lung, în fiecare sector economic şi social.

Având în vedere ca strategia României este dezvoltarea economică durabila, cu asigurarea protecţiei biodiversitatii, Guvernul considera ca eforturile investitionale în procesul de restructurare şi retehnologizare trebuie să acopere concomitent realizarea cerinţelor de mediu, în conformitate cu standardele admise pe plan european, prin achiziţionarea tehnologiilor performanţe, precum şi prin reconsiderarea modelelor de producţie şi de consum, potrivit tendinţelor pe plan mondial.

Costul estimat la promovării prioritatilor de mediu este de aproximativ 600 milioane dolari S.U.A., iar pentru implementarea integrală a măsurilor din Planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului va fi nevoie de resurse substanţiale de la partenerii internationali.

Guvernul este interesat, de asemenea, ca eforturile investitionale, în mod deosebit cele cu aport extern, să fie mai bine corelate şi focalizate pe obiective prioritare şi de importanţa majoră sub aspect economic, ecologic şi de sănătate publică.

Pentru perioada 1998-2000, următoarele proiecte sunt de importanţa deosebită, pentru realizarea lor solicitandu-se sprijin financiar extern:

–reconstructia ecologica a unor terenuri din fondul forestier, afectate de poluare industriala, în perimetrele Zlatna şi Copsa Mica, estimat la 6,9 milioane dolari S.U.A.;

–atenuarea fenomenelor de seceta şi a diversificării din sudul Olteniei, prin crearea perdelelor forestiere de protecţie pentru ameliorarea condiţiilor de mediu, evaluat la 100 milioane dolari S.U.A.;

–alimentarea cu apa pentru Odorhei - Copsa Mica, estimat la 14 milioane dolari S.U.A.;

–Acumularea Azuga, evaluat la 53 milioane dolari S.U.A.;

–Acumularea Ogrezeni, judeţul Giurgiu, estimat la 3 milioane dolari S.U.A.;

–Canalul Siret-Baragan. Etapa I - judeţul Vrancea, evaluat la 64 milioane dolari S.U.A.

Pentru diminuarea problemelor de mediu care ar ingreuna privatizarea unor societăţi comerciale, se preconizeaza alocarea unor fonduri de la buget pentru proiectele de investiţii prevăzute în Programul naţional de acţiuni pentru protecţia mediului, prezentate în anexa nr. 4.

Pentru a facilita planul investitional, Guvernul intenţionează sa restructureze doua regii autonome: Regia Autonomă "Apele Române" şi Regia Naţionala a Pădurilor. Restructurarile celor două regii autonome vor permite o mai buna reglementare a accesului utilizatorilor la resursele de apa şi păduri, o exploatare raţională a apelor şi, în limitele posibilităţilor, a pădurilor, protecţia şi conservarea acestor resurse pentru a asigura o dezvoltare durabila a societăţii.

Regia Autonomă "Apele Române" se va reorganiza, plecand de la necesitatea separarii activităţilor de reglementare de cele economice şi mentinand, totodată, principiul gospodăririi apelor pe bazine hidrografice. Astfel, vor fi înfiinţate 12 companii bazinale de gospodărire a apelor, organizate la nivelul bazinelor hidrografice: Prut, Siret, Arges-Vedea, Olt, Jiu, Mures, Somes-Tisa, spaţiu Banat, Dobrogea-Litoral şi pentru fluviul Dunarea, în coordonarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Companiile bazinale vor prelua drepturile şi obligaţiile ce reveneau Regiei Autonome "Apele Române" şi filialelor sale teritoriale, în ceea ce priveşte conservarea, dezvoltarea şi protecţia resurselor de apa şi aplicarea mecanismului economico-financiar în domeniul apelor. Apele aparţinând domeniului public, bunurile proprietate publică a statului reprezentând baraje, diguri, lucrări de regularizare, clădiri, alte lucrări de gospodărire a apelor, cu anexele acestora, inclusiv terenurile aferente, precum şi reţeaua naţionala de observaţii şi măsurători meteorologice, hidrologice şi hidrogeologice, aflate în prezent în administrarea Regiei Autonome "Apele Române", se vor concesiona de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului companiilor bazinale de gospodărire a apelor. Aceste companii vor fi singurele în drept sa încaseze, în calitate de furnizor unic, preţul apei brute de suprafaţa şi subterane, preţul agregatelor minerale extrase din albiile minore ale cursurilor de apa, livrate utilizatorilor interni şi externi, precum şi tarifele pentru serviciile de gospodărire a apelor. Dat fiind caracterul lucrărilor de gospodărire, şi anume de interes public, finanţarea programului de investiţii şi de retehnologizare se asigura din surse proprii, credite bancare şi, în completare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

Regia Naţionala a Pădurilor se va restructura în mai multe etape, ultima urmând să aibă loc după finalizarea aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, se va realiza acţiunea de privatizare a unor activităţi, care sunt legate de lucrările silvotehnice specifice gospodăririi durabile a pădurilor (ateliere de impletituri, pepiniere silvice, fazanerii, pastravarii, centre de prelucrare şi valorificare a fructelor de padure şi ciupercilor comestibile, activitatea de valorificare a vânatului).

8.Comerţ

Privatizarea societăţilor comerciale din domeniul comerţului va continua prin aplicarea combinata a vânzării de acţiuni cu vânzarea de active şi leasing imobiliar.

Vânzarea pachetelor reziduale de acţiuni (corespunzător unei cote de până la 30% din totalul acţiunilor deţinute de către Fondul Proprietăţii de Stat) se va face pe piaţa extrabursieră, în situaţia în care nu exista în contractul iniţial de vânzare-cumpărare a acţiunilor un drept de preferinta în favoarea cumpărătorului. Pentru aceste situaţii se va proceda la sistemul de negociere directa.

În situaţia în care unele active ale societăţilor comerciale nu sunt în administrare directa, Fondul Proprietăţii de Stat va analiza opţiunile exprimate de cei care folosesc activele şi va decide vanarea acestora către locatari sau asociaţi ori încheierea unui contract de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare.

9.Turism

Privatizarea societăţilor comerciale din turism se va face, cu precădere, către investitori strategici recunoscuţi pe plan internaţional.

În acest sens se va urmări stabilirea unor metode combinate de privatizare, în funcţie de mărimea şi potenţialul unei societăţi, structura actionariatului, modul de administrare a activelor, specificul activităţii, bunurile naţionalizate.

În acest scop, se va avea în vedere aplicarea următoarelor măsuri:

1.Pentru societăţile comerciale din turism la care Fondul Proprietăţii de Stat deţine peste 50% din capitalul social:

a)societăţi comerciale din categoria întreprinderilor mici (cu capital social de până la 2,5 miliarde lei):

–vânzarea acţiunilor prin licitaţie sau negociere directa. În caz de insucces, se vor oferi spre vânzare active;

b)societăţi comerciale cu contracte de locatie a gestiunii, închiriere, asociere în participaţie. Pentru aceste situaţii se va decide vânzarea către locatar sau asociat, după caz, fără licitaţie sau încheierea unui contract de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare. Dacă nu se concretizează nici una dintre aceste variante, Fondul Proprietăţii de Stat va oferi spre vânzare, prin licitaţie, acţiunile sau activele societăţilor respective;

c)societăţi comerciale din categoria întreprinderilor mijlocii (cu capital social de la 2,5 până la 18 miliarde lei):

–vânzarea acţiunilor prin licitaţie cu publicitate naţionala şi internationala. În caz de insucces, se va declansa divizarea societăţilor în cauza, pe structura unui activ sau grupuri de active, urmând să fie oferite la vânzare ori să se constituie societăţi mixte pe structura activelor (lanturi hoteliere).

Precizam ca, în cazul societăţilor comerciale: "Telefericul" - S.A. Braşov, "Germisara" - S.A. Geoagiu-Băi, "Baile Govora" - S.A., "Hebe" - S.A. Sangeorz-Băi, "Predeal" - S.A., "Litoral" - S.A., "Banatul" - S.A. Timişoara, este obligatorie publicitatea internationala;

–transformarea contractelor de locatie a gestiunii, închiriere, asociere în participaţie în contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare. Dacă sistemul nu este fezabil, se va proceda la vânzarea prin licitaţie a acţiunilor sau activelor societăţilor comerciale respective;

–vânzarea prin oferta publică;

d)societăţi comerciale din categoria întreprinderilor mari (cu capital social de peste 18 miliarde lei):

–Fondul Proprietăţii de Stat va proceda identic ca în cazul societăţilor comerciale mijlocii, iar publicitatea internationala va fi obligatorie pentru: "O.N.T. Carpaţi" - S.A., "Turism Felix" - S.A., "Mamaia" - S.A., "Neptun-Olimp" - S.A., "Poiana Braşov" - S.A., "Nord" - S.A. Bucureşti.

2.Pentru societăţile comerciale la care Fondul Proprietăţii de Stat deţine sub 50% din capitalul social se va proceda la vânzare prin oferta publică, negociere directa sau licitaţie, după caz.

3.Situaţii speciale:

a)pentru cabanele de creasta:

–societăţile comerciale care deţin cabane de creasta vor oferi aceste active, spre vânzare, locatarilor, prin negociere directa, sau vor încheia contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare;

b)pentru bunurile imobile naţionalizate:

–societăţile care au în patrimoniul lor active - bunuri imobile naţionalizate - vor proceda la diminuarea capitalului social oferit spre privatizare, corespunzător valorii activelor respective, până la clarificarea situaţiei juridice a acestora;

c)pentru activele aflate în patrimoniul Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat":

–activele preluate prin transfer de către Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", cu sau fără plata, conform unor hotărâri ale Guvernului, vor fi retransferate societăţilor comerciale de turism de la care provin. Capitalul social al societăţilor respective va fi reîntregit cu valoarea activelor retransferate.

Anexa 1

NIVELUL DE PRIVATIZARE PE JUDEŢE

Nivelul de privatizare are valori cuprinse între 36% în judeţele Mehedinti şi Brăila şi 65% în judeţele Vrancea şi Arad.

Având în vedere capitalul social al societăţilor comerciale ale căror acţiuni/părţi sociale sunt deţinute de stat sau de o autoritate a administraţiei publice locale, următoarele judeţe înregistrează un nivel de privatizare de până la aproximativ 50% .


Alba	46%	Dolj	42%	Olt	39%
Argeş	52%	Galaţi	37%	Prahova	35%
Bacău	47%	Giurgiu	37%	Satu Mare	46%
Bistriţa-Năsăud	50%	Gorj	34%	Sălaj	38%
Botoşani	42%	Harghita	27%	Suceava	42%
Brăila	26%	Hunedoara	35%	Teleorman	28%
Buzău	30%	Ialomiţa	33%	Timiş	38%
Caraş-Severin	32%	Maramureş	46%	Tulcea	51%
Călăraşi	37%	Mehedinţi	26%	Vaslui	45%
Cluj	40%	Mureş	45%	Vâlcea	46%
Dâmboviţa	40%	Neamţ	43%	Bucureşti	47%.

Anexa 2


SITUAŢIA societăţilor cu capital social străin , înregistrate în România în perioada 20 martie 1990 - 5 noiembrie 1997
Nr. crt.	Ţara/Organismul financiar	Capitalul social - mii dolari S.U.A. -	Nr. crt.	Ţara/Organismul financiar	Numărul investitorilor străini
1.	Franţa	427.101,93*)	1.	Italia	5.913
2.	Coreea	368.264,68**)	2.	Germania	5.756
3.	Olanda	294.624,45*)	3.	Turcia	4.732
4.	Germania	290.130,30*)	4.	Siria	4.506
5.	S.U.A.	254.532,47	5.	China	3.904
6.	Italia	199.759,15*)	6.	Irak	2.883
7.	Anglia	139.365,07*)	7.	Liban	2.649
8.	Turcia	124.389,12	8.	Iordania	2.538
9.	Austria	99.314,85*)	9.	S.U.A.	2.333
10.	Luxemburg	94.861,30	10.	Iran	2.296
11.	Elveţia	87.922,66*)	11.	Ungaria	1.784
12.	Grecia	63.928,09	12.	Franţa	1.757
13.	Australia	59.664,92	13.	Grecia	1.659
14.	Canada	53.012,10	14.	Israel	1.578
15.	Siria	47.315,24	15.	Austria	1.198
16.	Ungaria	37.862,46	16.	Egipt	779
17.	Suedia	36.325,82	17.	Olanda	774
18.	Spania	36.042,06	18.	Anglia	758
19.	B.E.R.D.	31.659,96	19.	Elveţia	704
20.	Cipru	29.936,62	20.	Republica Moldova	630
21.	China	26.745,44	21.	Belgia	564
22.	Liban	25.348,53	22.	Canada	546
23.	Israel	22.666,51	23.	Suedia	524
24.	Irak	18.495,43	24.	Cipru	384
25.	Iran	13.738,43	25.	Iugoslavia	328
26.	Panama	13.471,6	26.	Spania	304
27.	Liechtenstein	12.557,72	27.	Australia	265
28.	Belgia	11.309,67	28.	Pakistan	264
29.	Iordania	11.294,32	29.	Bulgaria	211
30.	Insulele Virgine	10.070,53	30.	Emiratele Arabe Unite	190
31.	Insula Jersey	9.452,06	31.	Sudan	175
32.	Cehia	9.432,30	32.	Kuweit	140
33.	Monaco	8.836,21	33.	Danemarca	125
34.	Egipt	6.985,56	34.	India	124
35.	Bulgaria	6.890,69	35.	Liechtenstein	119
36.	Republica Moldova	6.352,71	36.	Vietnam	110
37.	Insulele Britanice	6.093,71	37.	Luxemburg	100
38.	Irlanda	5.060,17	38.	Polonia	99
39.	Japonia	4.720,12	39.	Irlanda	98
40.	Danemarca	4.603,09	40.	Panama	95
41.	Arabia Saudită	4.169,77	41.	Libia	83
42.	Hong Kong	3.345,54*)	42.	Federaţia Rusă	71
43.	Iugoslavia	3.203,84	43.	Norvegia	69
44.	Kuweit	3.005,26	44.	Japonia	67
45.	Polonia	2.747,28	45.	Ucraina	64
46.	Norvegia	1.981,23	46.	Insulele Virgine	64
47.	Antilele Olandeze	1.927,18	47.	Coreea	60
48.	Liberia	1.897,63	48.	Arabia Saudită	57
49.	Singapore	1.745,99	49.	Tunisia	56
50.	India	1.386,00	50.	Algeria	55
51.	Emiratele Arabe Unite	1.262,07	51.	Yemen	52
52.	Peru	1.136,89	52.	Cehia	45
53.	Federaţia Rusă	1.077,62	53.	Nigeria	44
54.	Pakistan	1.009,34	54.	U.R.S.S.	43
	TOTAL:	3.040.033,69			54.726
	Alte ţări:	12.588,60			968
	TOTAL INVESTIŢII:	3.052.622,29			55.694
	TOTAL SOCIETĂŢI:	46.685

Valorile capitalului includ şi sumele rezultate în urma privatizării.

**)

Investiţii din surse atrase.


Grupări ale investitorilor străini	Capitalul în valută - mii dolari S.U.A. -	% în total valută - mii dolari S.U.A. -	Totalul investitorilor străini	% în total
C.E.E.	1.691.045,40	54	19.580	35
A.E.L.S.	139.575,68	5	1.451	3
O.E.C.D.	2.226.947,00	74	28.236	51
Organisme financiare	31.695,96	1	4	0
Europa de Vest	1.886.900,00	61	20.901	38
Europa de Est	70.036,07	3	3.491	6
Asia	533.556,08	15	9.492	17
Africa de Nord	8.425,11	0	1.008	2
Africa Neagră	3.664,41	0	367	1
America de Nord	308.497,41	11	2.897	5
America de Sud	1.944,15	0	116	0
America Centrală	15.857,36	1	128	0
Orientul Mijlociu	147.613,86	6	16.900	35
Oceania	16.400,60	1	107	0
Australia	59.727,20	2	267	0
TOTAL:	3.052.622,29	100	55.694	100

Anexa 3


LISTA societăţilor comerciale, societăţilor naţionale şi regiilor autonome care au credite externe contractate, cu garanţia statului
Nr. crt.	Codul fiscal	Denumirea	Valoarea creditului - echivalent milioane dolari S.U.A. -
1.	128973	Societatea Comercială "Novatex" - S.A. Piteşti	19,06
2.	361820	Banca Agricolă - S.A.	175,11
3.	676666	Societatea Comercială "Silcotub" - S.A. Zalău	14,68
4.	948019	Societatea Comercială "Letea" - S.A. Bacău	14,26
5.	958420	Societatea Comercială "Carom" - S.A. Oneşti	24,60
6.	1064207	Societatea Comercială "Combinatul Siderurgic" - S.A. Reşiţa	34,94
7.	1107049	Societatea Comercială "Roman" - S.A. Braşov	6,07
8.	1109465	Societatea Comercială "Tractorul - UTB" - S.A. Braşov	16,92
9.	1475261	Societatea Comercială "Oltchim" - S.A. Râmnicu Vâlcea	68,06
10.	1552801	Societatea Comercială "Prospecţiuni" - S.A. Bucureşti	14,20
11.	1589916	Societatea Comercială "Grand" - S.A. Bucureşti	130,00
12.	1639739	Societatea Comercială "Sidex" - S.A. Galaţi	52,54
13.	1681288	Societatea Comercială "Astra Vagoane" - S.A. Arad	39,75
14.	2695621	Societatea Comercială "Rulmenţi" - S.A. Alexandria	8,50
15.	2738927	Societatea Comercială "Rulmentul" - S.A. Braşov	8,70
16.	2808089	Societatea Comercială "Rulmentul" - S.A. Bârlad	8,43
17.	R427320	Societatea Naţională de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A.	258,10
18.	R472585	Societatea Naţională "Tutunul Românesc" - S.A.	21,70
19.	R1590082	Societatea Naţională a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti	27,33
20.	1590295	Regia Autonomă de Electricitate "Renel"	1.017,37

Anexa 4

PROGRAMUL NAŢIONAL DE ACŢIUNI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI


LISTA proiectelor prioritare, aprobate prin hotărâre a Guvernului
Nr. crt.	Titlul proiectului	Ministerele coordonatoare	Investiţia estimată (milioane dolari S.U.A.)
1. Protecţia calităţii apelor de suprafaţă şi subterane
1.	Mărirea capacităţii staţiei de epurare la Societatea Comercială "Comtom" - S.A. Tomeşti	Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei	10
2.	Modernizarea instalaţiilor la Societatea Comercială "Letea" - S.A. Bacău	Ministerul Industriei şi Comerţului	1,5
3.	Extinderea staţiei de epurare la Societatea Comercială "Antibiotice" - S.A. Iaşi	Ministerul Industriei şi Comerţului	1,8
4.	Lucrări pentru reducerea poluării (depozitarea CaCO3, leşiei finale, şlemului, epurarea apelor saramurate finale) la Societatea Comercială U.P.S. - S.A. Govora	Ministerul Industriei şi Comerţului	13,6
5.	Staţie de epurare la Crescătoria Periş	Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei	-
6.	Modernizarea treptei biologice la instalaţia de epurare a apelor uzate de la Societatea Comercială "Siderca" - S.A. Călăraşi	Ministerul Industriei şi Comerţului	2,5
7.	Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi a muncii prin ecologizarea proceselor umede de tăbăcit, modernizarea staţiei de epurare a apelor uzate la Societatea Comercială "Clujana" - S.A. Cluj-Napoca	Ministerul Industriei şi Comerţului	3
8.	Programul de acţiuni pentru protecţia mediului din domeniul petrolier	Ministerul Industriei şi Comerţului	100
2. Protecţia calităţii aerului
9.	Modernizarea instalaţiilor de acid azotic II şi III la Societatea Comercială "Doljchim" - S.A. Craiova	Ministerul Industriei şi Comerţului	9,1
10.	Creşterea randamentului de reţinere a bioxidului de sulf la Societatea Comercială "Phoenix" - S.A. Baia Mare	Ministerul Industriei şi Comerţului	42,2
11.	Ecologizarea fluxurilor tehnologice la elaborarea de oţeluri în cuptoare electrice la Societatea Comercială "Cost" - S.A. Târgovişte	Ministerul Industriei şi Comerţului	2,2
12.	Modernizarea şi eficientizarea instalaţiilor de depoluare, recuperarea materialelor utile la uzinele cocsochimice şi furnale la Societatea Comercială "Sidex" - S.A. Galaţi	Ministerul Industriei şi Comerţului	123
13.	Modernizarea capacităţilor de producţie (sortare, instalaţie Kamyr, albire, hârtie, cazan 2), cu reducerea impactului asupra calităţii aerului la Societatea Comercială "Someş" - S.A. Dej	Ministerul Industriei şi Comerţului	17
14.	Purificarea gazelor cu conţinut de NO(x) de la fabricile de acid azotic la Societatea Comercială "Azomureş" - S.A. Târgu Mureş	Ministerul Industriei şi Comerţului	8,5
15.	Modernizarea instalaţiilor de captare/evacuare gaze cuptor electric la Societatea Comercială "Siderca" - S.A. Călăraşi	Ministerul Industriei şi Comerţului	4
16.	Creşterea gradului de recuperare a dioxidului de sulf la Societatea Comercială "Sometra" - S.A. Copşa Mică	Ministerul Industriei şi Comerţului	6,2
17.	Modernizarea instalaţiei de desulfurare gaze reciclate şi stripate (DGRS), stripare ape sulfuroase, treaptă biologică la Societatea Comercială "Petromidia" - S.A. Constanţa	Ministerul Industriei şi Comerţului	0,5
18.	Ecologizarea cuptoarelor pentru obţinerea siliciului metalic la Societatea Comercială "Ferom" - S.A. Tulcea	Ministerul Industriei şi Comerţului	2,7
19.	Retehnologizarea secţiilor de acid sulfuric la Societatea Comercială "Fertilchim" - S.A. Năvodari	Ministerul Industriei şi Comerţului	4,4
20.	Sistem de monitorizare a emisiilor la Societatea Comercială "Oltchim" - S.A. Râmnicu Vâlcea	Ministerul Industriei şi Comerţului	1
21.	Creşterea gradului de desprăfuire pe fluxul tehnologic de fabricaţie a cimentului; reducerea emisiilor de NO(x) şi SO(x) la Societatea Comercială "Moldocim" - S.A. Bicaz	Ministerul Industriei şi Comerţului	1,48
3. Gestiunea deşeurilor, inginerie urbană, transporturi
22.	Sistem degestionare a deşeurilor industriale periculoase - soluţii de valorificare (incinerare) la Societatea Comercială "Oltchim" - S.A. Râmnicu Vâlcea	Ministerul Industriei şi Comerţului	2,5
23.	Sistem de gestionare a deşeurilor petroliere - soluţii de valorificare (incinerare) cu reabilitarea ecologică a zonelor de depozitare la Societatea Comercială "Petrotel" - S.A. Ploieşti	Ministerul Industriei şi Comerţului	5,58
24.	Lucrări de modernizare a iazului batal (30 ha) la Societatea Comercială "Azomureş" - S.A. Târgu Mureş	Ministerul Industriei şi Comerţului	1,3

Anexa 5

MĂSURI

de eficientizare a managementului public şi de descentralizare

1.Grupul interministerial

În temeiul art. 38 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, prin decizie a primului-ministru, între ministerele economice, respectiv Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Turismului şi Ministerul Privatizării, se va înfiinţa un grup interministerial, având următoarele obiective:

–monitorizarea aplicării eficiente a politicilor.

Termen: 31 martie 1998.

Răspund: Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Turismului şi Ministerul Privatizării.

2.Descentralizarea activităţii Fondului Proprietăţii de Stat

Fondul Proprietăţii de Stat îşi va descentraliza activitatea prin:

–transferul deciziilor către reprezentantele sale teritoriale în ceea ce priveşte privatizarea societăţilor comerciale din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii;

–mandatarea firmelor de avocatura cu reputaţie naţionala sau internationala, a agentiilor de brokeraj şi a băncilor de investiţii sa negocieze şi sa perfecteze contracte de privatizare;

–structura activităţii sale în funcţie de metodele de privatizare reglementate prin lege.

Termen: 31 martie 1998.

Răspund: Ministerul Privatizării şi Fondul Proprietăţii de Stat.

Anexa 6

MĂSURI DE RESTRUCTURARE

1.Restructurare legală în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 30/1997, aprobată prin Legea nr. 207/1997, cu modificările ulterioare, în scopul corporatizarii întreprinderilor, comercializării întreprinderilor pentru restrangerea monopolurilor:

–transformarea regiilor autonome în societăţi/companii naţionale/societăţi comerciale: fuziuni, divizari, după caz.

Răspund: Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Ministerul Privatizării.

Termen: 30 mai 1998.

2.Restructurare comercială, industriala şi financiară, prin politica de marketing, de preţuri, promovarea exporturilor, controlul calităţii produselor, utilizarea raţională a forţei de muncă, intensitatea inovarii, transfer de tehnologie şi know-how, disciplina financiară:

–programe de restructurare în domeniul industriei şi agriculturii.

Răspund: Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Privatizării, Fondul Proprietăţii de Stat.

Anexa 7

MĂSURI DE ORDIN LEGISLATIV

în conformitate cu programul naţional pentru adoptarea acquisului comunitar

1.Drept societar - legislaţia societăţilor comerciale:

a)Lege privind protecţia acţionarului minoritar

Termen: 30 aprilie 1998

Răspund: Ministerul Privatizării şi Ministerul Justiţiei;

b)Lege privind grupurile economice de interes

Termen: 30 iunie 1998

Răspund: Ministerul Privatizării şi Ministerul Justiţiei.

2.Libera circulaţie a serviciilor şi capitalurilor

a)Asigurări

Termen scurt

Prioritati: îmbunătăţirea cadrului legislativ şi instituţional în domeniul asigurărilor şi reasigurarilor; întărirea rolului autorităţii de supraveghere în domeniul asigurărilor; pregătirea restructurării sectorului de asigurări.

Măsuri:

–adoptarea legii supravegherii pieţei de asigurări din România;

–introducerea regulilor contabile specifice, armonizate, în domeniul asigurărilor;

–constituirea Autorităţii de Supraveghere a Asigurărilor ca agenţie publică;

–elaborarea unui program de pregătire pentru personalul Autorităţii de Supraveghere a Asigurărilor şi al societăţilor de asigurări.

Răspund: Ministerul Finanţelor, Consiliul pentru Reforma şi Ministerul Justiţiei.

Termen mediu

Prioritati: dezvoltarea cadrului legislativ şi instituţional în domeniul asigurărilor şi reasigurarilor, în vederea ridicării pieţei serviciilor de asigurare din România la standardele Uniunii Europene; restructurarea sectorului asigurărilor; ridicarea nivelului profesional al personalului din domeniu; deschiderea serviciilor transfrontaliere.

Măsuri:

–elaborarea de norme şi metodologii pentru deschiderea serviciilor transfrontaliere în domeniul asigurărilor;

–deschiderea serviciilor transfrontaliere în domeniul asigurărilor;

–organizarea, în Bucureşti, a unei instituţii de învăţământ pentru pregătirea personalului care lucrează în domeniul asigurărilor.

b)Sectorul bancar

Termen scurt şi mediu

Prioritati pe termen scurt: consolidarea şi reforma sectorului bancar; întărirea capacităţii de supraveghere a Băncii Naţionale a României; restructurarea sectorului bancar; îmbunătăţirea performantelor băncilor şi creşterea rolului lor în alocarea eficienta a resurselor financiare în economie; ridicarea nivelului profesional al personalului din domeniu.

Prioritati pe termen mediu: continuarea consolidării, reformei şi restructurării sectorului bancar; îmbunătăţirea performantelor băncilor şi creşterea rolului lor în alocarea raţională a resurselor financiare; perfecţionarea sistemului de formare a personalului.

Măsuri:

–modificarea cadrului juridic bancar şi adaptarea acestuia la standardele Uniunii Europene (adoptarea celor trei legi: legea bancară, legea privind statutul Băncii Naţionale a României, legea privind procedura falimentului bancar);

–elaborarea normelor de implementare aferente;

–consolidarea independentei băncii centrale (realizarea unui audit operational, financiar şi al sistemului de plati şi informare bancară la Banca Naţionala a României) şi alinierea statutului sau la prevederile Tratatului de la Maastricht;

–implementarea măsurilor care decurg din auditul operational şi financiar;

–alinierea deplina a normelor şi regulilor de prudenta bancară la standardele Uniunii Europene;

–continuarea acţiunilor pe linia introducerii şi aplicării unui sistem unic de conturi ale sistemului bancar, în conformitate cu standardele internaţionale;

–ridicarea nivelului de pregătire a personalului bancar;

–măsuri pe linie legislativă pentru elaborarea normelor de implementare a legii privind spalarea banilor.

Răspund: Banca Naţionala a României, Consiliul pentru Reforma, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, după caz.

c)Pieţe de capital

Termen scurt şi mediu: îmbunătăţirea funcţionarii pieţei de capital; dezvoltarea pieţei fondurilor de investiţii cu capital de risc; crearea de noi instrumente financiare; protejarea investitorilor minoritari.

Prioritati pe termen mediu: depăşirea fazei incipiente a pieţei de capital şi trecerea la stadiul de piaţa matura, capabilă sa sprijine procesul investitional în economia românească; întărirea rolului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare în supravegherea şi reglementarea pieţei de capital; dezvoltarea pieţei fondurilor de investiţii cu capital de risc; crearea de noi instrumente financiare.

Măsuri:

–modificarea şi amendarea Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori;

–completarea şi amendarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/1993 privind constituirea şi funcţionarea fondurilor deschise de investiţii, a societăţilor de investiţii ca instituţii de intermediere financiară;

–continuarea procesului de majorare a capitalului social al societăţilor de valori mobiliare (modificarea Regulamentului C.N.V.M. nr. 3/1996);

–dezvoltarea pieţei fondurilor de investiţii cu capital de risc (elaborarea regulamentelor necesare infiintarii şi funcţionarii acestor investiţii şi fonduri cu capital de risc);

–elaborarea de criterii de cotare pe piaţa RASDAQ;

–elaborarea unei legi privind protecţia investitorilor minoritari;

–crearea de noi instrumente financiare;

–organizarea activităţii de raportare electronică a situaţiilor întocmite de operatorii pieţei de capital;

–crearea cadrului legislativ pentru sistemul naţional integrat al pieţelor de capital (pentru mărfuri şi valori mobiliare).

Răspund: Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare, Ministerul Privatizării, Ministerul Justiţiei, Consiliul pentru Reforma, după caz.

Anexa 8


INVESTIŢII PE PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE, ÎN ANUL 1997
	Investiţii (total )		din total investiţii: preţuri curente (milioane lei)
	Preţuri curente (milioane lei)	Structura (%)	Lucrări de construcţii	Utilaje ( inclusiv mijloace de transport)
	Preţuri curente (milioane lei)	Structura (%)	Lucrări de construcţii	Total	din care: din import
Total	38.364.946,8	100,0	14.854.748,1	20.011.404,1	5.053.108,4
Agricultură	4.296.311,8	11,2	48.227,5	3.655.128,5	43.250,4
Silvicultură, exploatarea forestieră şi economia vânatului	68.074,8	0,2	29.844,3	27.749,9	1.742,0
Piscicultură şi pescuit	1.722,0	*)	194,5	1.513,6	61,3
Industrie	17.728.084,1	46,2	4.992.488,8	10.521.459,9	3.302.881,4
Industria extractivă,	4.154.288,9	10,8	1.357.946,6	1.260.630,9	99.535,7
din care:
Extracţia şi prepararea cărbunelui	320.111,0	0,8	200.906,4	104.326,9	5.037,3
Extracţia petrolului şi gazelor naturale	3.682.322,8	9,6	1.064.515,4	1.109.602,5	83.077,0
Extracţia şi prepararea minereurilor metalifere	86.705,5	0,2	56.379,0	23.558,6	4.614,5
Industria prelucrătoare,	10.410.345,0	27,1	1.612.827,5	8.452.189,4	2.971.573,9
din care:
Alimentară şi băuturi	3.250.204,1	8,5	256.146,4	2.970.004,6	611.483,0
Industria tutunului	11.652,2	*)	1.885,7	9.647,9	7.826,5
Textilă şi produse textile	1.142.743,8	3,0	19.326,5	1.118.882,7	186.419,8
Confecţii din textile, blănuri şi piele	1.147.029,3	3,0	49.355,0	1.093.422,6	134.177,0
Pielărie şi încălţăminte	260.194,3	0,7	5.575,5	252.968,5	42.787,3
Prelucrarea lemnului (exclusiv mobilă)	66.844,3	0,2	17.213,4	48.899,7	26.237,8
Celuloză, hârtie şi carton	89.443,2	0,2	16.245,5	71.165,7	61.205,0
Edituri, poligrafie şi reproducerea înregistrărilor pe suporturi	27.881,8	0,1	7.222,0	20.257,9	11.755,9
Prelucrarea petrolului, cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari	231.211,1	0,6	107.282,9	111.978,2	62.595,3
Chimie şi fibre sintetice şi artificiale	688.026,6	1,8	196.828,4	370.674,1	285.231,4
Prelucrarea cauciucului şi a maselor plastice	135.183,9	0,4	41.024,8	90.046,4	52.288,9
Minerale nemetalice	753.715,9	2,0	105.708,8	627.700,2	516.322,7
Metalurgie	1.016.610,1	2,6	492.456,7	422.134,3	208.854,0
Construcţii metalice şi produse din metal	94.513,8	0,2	24.877,0	66.208,8	22.567,6
Maşini şi echipamente	507.102,8	1,3	56.160,8	440.386,3	209.189,2
Mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou	8.214,9	*)	1.159,7	6.959,7	5.891,0
Maşini şi aparate electrice	130.318,7	0,3	21.327,8	100.703,7	60.031,9
Echipamente, aparate de radio, televiziune şi comunicaţii	48.482,5	0,1	7.567,8	38.275,1	24.763,0
Aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optică şi ceasornicărie	174.342,1	0,5	2.881,1	168.029,2	150.506,3
Mijloace de transport rutier	238.491,6	0,6	124.911,7	108.151,4	37.904,8
Alte mijloace de transport	131.508,0	0,3	18.434,3	108.312,0	85.868,0
Alte activităţi industriale	256.630,0	0,7	39.235,7	207.380,4	167.667,5
Energie electrică şi termică, gaze şi apă	3.163.450,2	8,3	2.021.714,7	808.639,6	231.771,8
Producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă	2.437.285,9	6,4	1.518.948,1	641.639,6	132.111,9
Captarea, tratarea şi distribuţia apei	726.164,3	1,9	502.766,6	167.000,0	99.659,9
Construcţii	1.282.789,0	3,3	338.297,9	926.509,9	191.609,3
Comerţ,	1.318.525,5	3,5	261.103,5	989.112,3	171.412,2
din care:
Comerţ cu ridicata	919.002,0	2,4	121.464,1	773.033,4	141.077,3
Comerţ cu amănuntul	296.710,9	0,8	89.051,3	167.199,9	12.508,9
Hoteluri şi restaurante	110.138,9	0,3	37.379,7	50.744,0	32.087,0
Transport şi depozitare,	2.006.313,9	5,2	1.234.890,1	711.340,3	160.887,4
din care:
Transporturi terestre, transporturi prin conducte	756.228,6	2,0	167.238,1	572.171,1	85.636,9
Transporturi pe apă	48.625,9	0,1	17.552,7	30.176,3	19.898,6
Transporturi aeriene	8.312,8	*)	2.853,0	4.515,0	2.377,9
Poştă şi telecomunicaţii	2.431.309,2	6,3	1.055.058,4	1.305.993,0	743.315,3
Activităţi ale instituţiilor financiare bancare şi de asigurări	1.199.825,3	3,1	776.435,0	268.331,8	189.620,7
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii,	4.714.019,9	12,3	3.470.032,6	1.222.119,5	111.127,4
din care:
Tranzacţii imobiliare	4.571.844,6	11,9	3.439.514,0	1.119.427,8	71.232,0
Informatică şi activităţi conexe	28.700,1	0,1	685,4	27.150,3	1.983,6
Cercetare, dezvoltare	51.776,9	0,1	14.882,2	34.416,6	19.425,2
Administraţie publică şi apărare, asistenţă socială obligatorie	2.104.410,8	5,5	1.755.867,1	159.284,3	34.992,5
Învăţământ	652.344,0	1,7	514.189,3	90.677,7	33.240,4
Sănătate şi asistenţă socială	135.780,7	0,4	107.377,1	18.738,4	7.647,3
Celelalte ramuri ale economiei naţionale	315.296,9	0,8	233.362,3	62.701,0	29.233,8

Date sub 0,05.


PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE ŞI DAREA ÎN FOLOSINŢĂ A PRINCIPALELOR CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE, ÎN ANUL 1997 - Sectorul public -
Activitatea de destinaţie		U.M. a capacităţii	Capacitatea	Perioada de punere în funcţiune
Agricultură şi servicii auxiliare
▪	Societatea Comercială "Avicola" - S.A. Suceava
-	Moara FNC	t/h	10	martie
▪	Staţiunea de Cercetare şi Producţie Vitivinicolă Ştefăneşti, judeţul Argeş
-	plantaţii vii	ha	24	decembrie
▪	Regia Autonomă de Îmbunătăţiri Funciare Bucureşti
-	Terasa Seimeni, judeţul Constanţa - desecare	ha	595	decembrie
-	Amenajare hidroameliorativă complexă Jiu - Bechet - judeţul Dolj - irigaţii	ha	50	decembrie
-	Canal Dunăre-Bucureşti - judeţul Giurgiu - irigaţii	ha	320	decembrie
-	Amenajare hidroameliorativă complexă Frunzaru-Boianu- judeţul Olt - desecare	ha	310	decembrie
-	combaterea eroziunii solului	ha	301	decembrie
Alte activităţi extractive
▪	Regia Autonomă a Sării Bucureşti
-	instalaţie de recristalizare a sării	mii t/an	18	septembrie
Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului
▪	Societatea Comercială "Decebal" - S.A. Hunedoara
-	Fabrica de Conserve de Carne Deva	t/8h	10	ianuarie
▪	Societatea Comercială "Rîmnicomb" - S.A. Râmnicu Sărat, judeţul Buzău
-	brutărie, pâine	bucăţi/24h	1.600	februarie
▪	Regia Autonomă a Tutunului Bucureşti
-	linie confecţionat filtre	m/min.	400	ianuarie
-	linie confecţionat filtre	m/min.	400	martie
-	linie împachetat ţigări	poşete/min.	300	martie
-	linie primară prelucrat tutun	t/h	2	martie
▪	Societatea Comercială "Gorjpan" - S.A. Târgu Jiu
-	linie panificaţie	t/zi	5	martie
▪	Societatea Comercială "Ultex" - S.A. Ţăndărei, judeţul Ialomiţa
-	ulei dublu rafinat	t/24h	50	iulie
▪	Societatea Comercială "Comcereal" - S.A. Vrancea
-	Moară grâu-făină	t/24h	8	iulie
▪	Societatea Comercială de Morărit şi Panificaţie - S.A. Galaţi
-	retehnologizare moară grâu-făină	t/24h	va ajunge la 200	septembrie
-	linie biscuiţi secţia "Dunăreana"	t/24h	6	decembrie
▪	Societatea Comercială "Spicul" - S.A. Buzău
-	retehnologizare moară grâu-făină	t/24h	200	decembrie
▪	Societatea Comercială "Vinalcool" - S.A. Suceava
-	extindere, dezvoltare distilerie	hl/24h	50	octombrie
▪	Societatea Comercială "Ulvex" - S.A. Buzău
-	linie îmbuteliere ulei rafinat	sticle 1/2l/h	3.000	decembrie
▪	Societatea Comercială "Vinvico" - S.A. Constanţa
-	instalaţie tratare tartrică a vinului	l/h	2.500	octombrie
Industria celulozei, hârtiei şi cartonului
▪	Societatea Comercială "Cahiro" - S.A. Boldeşti-Scăeni, judeţul Prahova
-	maşină hârtie nr. 4 pentru hârtie igienică şi de ambalaj	t/an	2.000	martie
Industria de prelucrare a ţiţeiului
▪	Societatea Comercială "Rafinăria Astra" - S.A. Ploieşti, judeţul Prahova
-	parc rezervoare (ţiţei, slops şi casă pompe)	t/an	33.150	martie
▪	Societatea Comercială "Rafo" - S.A. Oneşti, judeţul Bacău
-	retehnologizarea instalaţiei de Detol	mii t/an	100	septembrie
Industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale
▪	Societatea Comercială "Fibrex" - S.A. Săvineşti, judeţul Neamţ
-	instalaţie de producere hidrogen - etapa 1	Nmc/h	6.500	februarie
-	instalaţie de producere bioxid de carbon	Nmc/h	1.900	februarie
-	instalaţie de producere hidrogen - etapa a 2-a	Nmc/h	6.500	iulie
▪	Societatea Comercială "Chimopar" - S.A. Bucureşti
-	staţie filtrare grosieră apă industrială	m3/h	60	iulie
▪	Societatea Comercială "Carbid Fox" - S.A. Târnăveni, judeţul Mureş
-	modernizarea capacităţii cuptorului 6	kg/h	720	septembrie
▪	Societatea Comercială "Antibiotice" - S.A. Iaşi
-	instalaţie de extracţie penicilină	MUl/lună	120.000	septembrie
▪	Societatea Comercială "Biosin" - S.A. Craiova, judeţul Dolj
-	instalaţie pentru producerea alcoolului etilic	hl/zi	50	decembrie
▪	Societatea Comercială "Doljchim" - S.A. Craiova, judeţul Dolj
-	instalaţie separare hidrogen din gazele de purjă de la instalaţia de amoniac Kellogs, reducerea consumului de gaz amoniac metan	Nmc/l	26,6	noiembrie
-	modernizare instalaţie de metanol prin schimbare reactor sinteză, reducerea consumului de gaz metan	Nmc/l metanol	100,0	noiembrie
Industria metalurgică
▪	Societatea Comercială "Tepro" - S.A. Iaşi
-	profiluri perforate în flux	t/an	40.000	iulie
Industria mijloacelor de transport
▪	Societatea Comercială "Apsa" - S.A. Baia Mare, judeţul Maramureş
-	baia de zincare la cald	kg/h	1.000	martie
Energie electrică şi termică
▪	Filiala Electrocentrale Caransebeş, judeţul Caraş-Severin
Amenajarea hidroenergetică Bistra - Poiana Mărului		MW	2x0,4	ianuarie
▪	Filiala Electrocentrale Târgu Jiu, judeţul Gorj
Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Vădeni - Târgu Jiu		MW MW	5,5 5,5	februarie august
▪	Filiala Electrocentrale Curtea de Argeş
Centrala hidroenergetică Mihăileşti - grup 2		MW	3,85	iulie
▪	Filiala Electrocentrale Ploieşti
Amenajarea hidroenergetică Măneciu - Izvoarele grup 1-2		MW	2x8	iulie
▪	Filiala Electrocentrale Râmnicu Vâlcea
Amenajarea hidroenergetică Făgăraş, Hidrocentrala Avrig-grup 2		MW	7,1	iulie
Amenajarea hidroenergetică a râului Olt pe sectorul Slatina-Dunăre		MW	13,25	septembrie
▪	Filiala Electrocentrale Bacău
CET Bacău
-	cazan	t/h abur	420	decembrie
▪	Filiala Electrocentrale Bucureşti
CET Bucureşti-Vest
-	cazan cu apă fierbinte	Gcal./h	100	decembrie
CET Bucureşti-Progresu
-	cazan	t/h abur	420	decembrie
▪	Regia Autonomă a Gazelor Naturale "Romgaz" Mediaş, judeţul Sibiu
Conducta Ţicleni-Bucureşti		km	2,8	decembrie
Conducta Corbu-Turnu Măgurele		km	90,0	decembrie
Conducta Hurezani-Bibeşti		km	17,0	decembrie
Conducta Valea Călugărească-Vălenii de Munte		km	21,9	decembrie
Transport şi depozitare
▪	Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi
-	sistematizarea şi dezvoltarea capacităţii de trafic a Portului Brăila, etapa a II-a, faza I - dane aval	mii t trafic/an	190	martie
▪	Societatea Naţională a Căilor Ferate Române
▪	Regionala Căi Ferate Craiova, judeţul Mehedinţi
Supraînălţare şi consolidare terasamente în zona SHN
Porţile de Fier I		km	1,0	martie
Poştă şi telecomunicaţii:
Centrale telefonice digitale în judeţele:
Alba		linii	3.720	februarie- decembrie
Arad		linii	22.000	aprilie
Argeş		linii	14.000	aprilie
Bacău		linii	7.240	noiembrie- decembrie
Bihor		linii	1.000	mai
Bistriţa-Năsăud		linii	600	aprilie
Botoşani		linii	1.672	februarie- noiembrie
Braşov		linii	1.416	iulie
Brăila		linii	5.000	decembrie
Caraş-Severin		linii	7.073	martie- decembrie
Cluj		linii	1.760	decembrie
Constanţa		linii	35.392	martie- decembrie
Covasna		linii	1.800	august- noiembrie
Dâmboviţa		linii	593	decembrie
Dolj		linii	1.500	martie
Galaţi		linii	24.758	august- decembrie
Giurgiu		linii	11.056	iunie- septembrie
Gorj		linii	11.080	februarie- noiembrie
Harghita		linii	3.081	martie- decembrie
Hunedoara		linii	12.920	august- decembrie
Ialomiţa		linii	12.830	iulie- septembrie
Iaşi		linii	8.750	mai- decembrie
Maramureş		linii	19.000	septembrie- decembrie
Mehedinţi		linii	10.272	noiembrie
Mureş		linii	2.096	februarie
Neamţ		linii	9.300	martie- decembrie
Olt		linii	512	decembrie
Prahova		linii	32.336	decembrie
Satu Mare		linii	18.000	decembrie
Sălaj		linii	3.426	martie- decembrie
Sibiu		linii	13.006	aprilie- octombrie
Suceava		linii	2.616	octombrie- decembrie
Teleorman		linii	3.240	aprilie- octombrie
Timiş		linii	11.450	aprilie- decembrie
Vaslui		linii	1.785	martie- decembrie
Vâlcea		linii	2.000	decembrie
Vrancea		linii	11.992	martie- decembrie
Bucureşti		linii	12.608	noiembrie- decembrie
Centrale telefonice analogice în judeţele:
Argeş		linii	300	decembrie
Caraş-Severin		linii	136	august
Cluj		linii	1.200	decembrie
Covasna		linii	400	decembrie
Dolj		linii	400	martie
Galaţi		linii	2.000	iunie
Gorj		linii	1.400	martie- noiembrie
Harghita		linii	1.000	iunie
Mureş		linii	6.100	mai- decembrie
Sălaj		linii	1.000	mai
Teleorman		linii	790	decembrie
Tulcea		linii	1.000	august
Vaslui		linii	764	mai- decembrie
Vâlcea		linii	1.400	decembrie
Vrancea		linii	600	aprilie

Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.

Hotărâre nr. 140 din 23 martie 1998

Textul actului · 3 articole

Articolul 1

Articolul 2

Articolul 3

Anexă

Titlul IObiectivele privatizării

Titlul IIEvoluţia privatizării în România în anul 1997

Secţiunea 1Cadru legislativ

Secţiunea a 2-aInstituţii implicate în procesul de privatizare

Secţiunea a 3-aDimensiunea sectorului privat din România

Titlul IIIMăsuri pe termen mediu

Titlul IVMăsuri pe termen scurt

Secţiunea 1Privatizarea băncilor şi a societăţilor de asigurare

Secţiunea a 2-aPrivatizarea prin piaţa secundară de capital

Secţiunea a 3-aPrivatizarea prin bănci de investiţii

Secţiunea a 4-aCompensarea parţială a persoanelor care au suferit prejudicii materiale ca urmare a aplicării Legii nr. 119/1948, a Decretului nr. 303/1948 şi a Decretului nr. 134/1949

Titlul VTehnici de privatizare

Capitolul 1Achiziţii externe

Secţiunea 1Oferta publică de vânzare

Secţiunea a 2-aCertificate de depozit emise de bănci de investiţii pe piaţa de capital internationala (G.D.R. şi E.D.R.)

Secţiunea a 3-aVânzarea prin negociere directa

Secţiunea a 4-aVânzarea prin licitaţie cu strigare sau în plic

Secţiunea a 5-aEmisiunea de obligaţiuni convertibile

Secţiunea a 6-aConversia datoriei publice

Capitolul 2Achiziţii interne

Secţiunea 1E.S.O.P. (Employee Stock Ownership Plans)

Secţiunea a 2-aM.E.B.O. (Management Employee Buy-Out)

Capitolul 3Transferul dreptului de proprietate asupra activelor deţinute de societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar

Secţiunea 1Vânzarea activelor societăţilor comerciale

Secţiunea a 2-aLeasingul imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare

Titlul VIPolitici de privatizare sectoriale

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5

Anexa 6

Anexa 7

Anexa 8