Norma
Norma din 13 iunie 2002
de aplicare a Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată
- Emitent
- Guvernul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 437 din 22 iunie 2002
Textul actului · 72 de articole
100%
de aplicare a Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată
(1)Se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată operaţiunile efectuate în România care îndeplinesc în mod cumulativ condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, denumita în continuare lege. În situaţia în care cel puţin una dintre condiţiile respective nu este îndeplinită, operaţiunile nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată. Se cuprind, de asemenea, în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată importurile de bunuri. Operaţiunile care se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată sunt operaţiuni impozabile şi sunt supuse regulilor prevăzute prin lege referitoare la taxa pe valoarea adăugată.
(2)Sunt considerate operaţiuni efectuate în România livrările de bunuri şi prestările de servicii pentru care locul livrării, respectiv locul prestării, este considerat a fi în România potrivit art. 6 şi 7 din lege.
(3)Operaţiunile desfăşurate în interiorul zonelor libere, precum şi livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii efectuate din România pentru unităţi din zonele libere şi cele efectuate de unităţi din zonele libere pentru unităţi din România sunt considerate operaţiuni efectuate în România, fiind supuse regulilor prevăzute de lege privind taxa pe valoarea adăugată.
(4)Pentru a se cuprinde în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii trebuie să fie efectuate cu plata. Aceasta condiţie implica existenta unei legături directe între operaţiune şi contrapartida obţinută. Pentru a se determina dacă o operaţiune poate fi plasata în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată trebuie ca aceasta sa aducă un avantaj clientului şi preţul să fie în legătură cu avantajul primit, astfel:
a)condiţia referitoare la existenta unui avantaj în folosul clientului este îndeplinită atunci când exista un angajament al furnizorului sau al prestatorului de a furniza un bun sau un serviciu determinabil unei persoane care asigura finanţarea sau, în absenta acestuia, atunci când operaţiunea a fost efectuată, să permită să se stabilească un asemenea angajament. Aceasta condiţie este compatibila cu faptul ca serviciul a fost colectiv, nu a fost masurabil cu exactitate sau se înscrie în cadrul unei obligaţii legale;
b)condiţia referitoare la existenta unei legături între operaţiune şi contrapartida obţinută este respectata chiar dacă preţul nu reflecta valoarea normală a operaţiunii, este achitat sub forma de abonamente, servicii sau bunuri, ia forma unei sume calificate drept rabat, nu este plătit de către beneficiar, ci de un terţ.
(1)În sensul art. 2 alin. (2) din lege, o activitate economică nu va include vânzarea de către persoanele fizice a locuinţelor proprietate personală sau a altor bunuri care sunt folosite de către acestea pentru scopuri personale.
(2)Nu constituie activitate economică, în sensul art. 2 alin. (2) din lege, activitatea de încasare a sumelor cuvenite bugetelor locale potrivit prevederilor art. 42 din Legea nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 50 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, începând cu data de 1 ianuarie 2003, efectuată de către persoane impozabile care au ca obiect de activitate administrarea şi întreţinerea locurilor publice.
(3)În înţelesul prezentelor norme, instituţiile publice, prevăzute la art. 2 alin. (4) din lege, sunt cele definite la art. 1 din Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte instituţii şi/sau organisme a căror înfiinţare este reglementată prin lege sau hotărâre a Guvernului, iar activităţile prevăzute prin actul normativ de înfiinţare nu pot fi desfăşurate şi de alţi operatori economici.
(4)Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru:
a)activităţile enumerate în anexa la lege;
b)activităţile prevăzute la art. 2 alin. (4) din lege, care conduc la distorsiuni concurentiale în situaţia în care instituţiile publice nu ar fi tratate ca persoane impozabile pentru aceste operaţiuni, chiar dacă sunt efectuate în calitate de autoritate publică. Când aceeaşi activitate este desfăşurată de mai mulţi operatori economici, dintre care unii beneficiază de un tratament fiscal preferenţial din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, astfel încât contravaloarea bunurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate de aceştia nu este grevata de taxa pe valoarea adăugată, faţă de ceilalţi operatori economici care sunt obligaţi sa greveze contravaloarea livrărilor de bunuri şi/sau a prestărilor de servicii efectuate cu taxa pe valoarea adăugată, rezultă distorsiuni concurentiale;
c)alte activităţi efectuate în aceleaşi condiţii legale ca şi cele aplicabile operatorilor economici, chiar dacă sunt prestate în calitate de autoritate publică.
(5)Instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru următoarele activităţi:
a)vânzarea către persoane fizice a imobilelor sau a părţilor de imobile, aflate în proprietatea statului, în scop de locuinta, date în folosinţă înainte de introducerea taxei pe valoarea adăugată;
b)închirierea de imobile sau părţi ale acestora, aflate în proprietatea statului, în scop de locuinta;
c)livrările de bunuri dobândite după data de 1 iulie 1993, pentru care nu au avut drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată.
(6)Direcţiile generale ale finanţelor publice nu sunt considerate persoane impozabile pentru valorificarea bunurilor legal confiscate sau intrate în proprietatea privată a statului potrivit legii.
(7)Livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii efectuate în mod gratuit de organizaţiile fără scop patrimonial nu sunt considerate activităţi economice.
În sensul art. 3 din lege se considera livrări de bunuri:
a)vânzarea de bunuri cu plata în rate;
b)trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri;
c)transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor prin executare silită, dacă debitorul este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată;
d)orice distribuire de active de către o societate comercială către asociaţii sau actionarii săi, inclusiv o distribuire de active legate de lichidarea sau de dizolvarea fără lichidare a societăţii, cu excepţia transferului total al activelor şi pasivelor prevăzut la art. 3 alin. (6) din lege;
e)bunurile constatate lipsa pe bază de inventariere, atât cele imputabile, cat şi cele neimputabile, cu excepţia celor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) din prezentele norme;
f)produsele agricole reţinute drept plata în natura a prestaţiei efectuate de persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care prestează servicii pentru obţinerea şi/sau prelucrarea produselor agricole, precum şi plata în natura a arendei.
(1)Nu sunt considerate livrări de bunuri în sensul art. 3 din lege:
a)intrările şi ieşirile de bunuri constituite în rezerve de mobilizare la persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, mandatate în acest scop. Bunurile respective constituie livrare de bunuri la scoaterea din acest regim şi la livrarea către alţi beneficiari;
b)bunurile distruse ca urmare a unor calamitati sau a altor cauze de forta majoră;
c)scoaterea în mod gratuit a unor cantităţi de produse din rezervele de stat pentru acordarea de ajutoare umanitare externe sau interne.
(2)Bunurile acordate şi/sau serviciile prestate în mod gratuit, precum şi punerea la dispoziţie în mod gratuit de bunuri care fac parte din activele persoanei impozabile, potrivit limitelor şi destinaţiilor prevăzute de lege, cum sunt acţiunile de sponsorizare, mecenat, protocol şi alte acţiuni stabilite prin lege, nu sunt asimilate cu livrările de bunuri şi/sau cu prestările de servicii. Încadrarea în plafoanele legale se determina pe baza datelor raportate prin situaţiile financiare anuale. Depăşirea plafonului constituie operaţiune asimilată livrării de bunuri şi/sau prestării de servicii, dacă s-a exercitat dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată corespunzătoare depăşirii, respectiv se colectează taxa pe valoarea adăugată. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în aceste limite sponsorizarile, acţiunile de mecenat sau alte acţiuni prevăzute prin legi, acordate în numerar. Taxa pe valoarea adăugată colectata, aferentă depăşirii plafonului, se calculează şi se include la rubrica de regularizări din decontul întocmit pentru luna în care persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată au depus situaţiile financiare anuale, dar nu mai târziu de termenul legal de depunere a acestora.
(3)Preluarea de către persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată a unor bunuri din activitatea proprie pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii economice a acestora nu este considerată livrare de bunuri. Aceleaşi prevederi se aplică şi prestărilor de servicii.
(1)Potrivit prevederilor art. 3 alin. (7) din lege, aportul în natura la capitalul social al unei societăţi comerciale, efectuat între doua persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, în situaţia în care beneficiarul are drept de deducere integral a taxei pe valoarea adăugată, nu constituie livrare de bunuri, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total ori parţial. Persoana impozabilă care a acordat aportul în natura are drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 22 alin. (4) lit. e) din lege.
(2)Aportul în natura la capitalul social acordat de o persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, care pentru bunurile respective a exercitat dreptul de deducere total sau parţial, unei persoane impozabile care nu are drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată, fie datorită faptului că nu este înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, fie datorită faptului ca operaţiunile desfăşurate de aceasta nu dau drept de deducere, constituie livrare de bunuri. În acest caz beneficiarul va evidenţia în patrimoniul sau contravaloarea bunului primit, inclusiv taxa pe valoarea adăugată.
(3)Aportul în natura acordat de o persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată unei persoane impozabile care are drept de deducere parţială a taxei pe valoarea adăugată constituie livrare de bunuri, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial. La persoana impozabilă care a acordat aportul în natura, precum şi la beneficiar taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunii respective se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adăugată, atât ca taxa colectata, cat şi ca taxa deductibilă, fără a avea loc plati efective între cele doua unităţi în ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată.
Importul de bunuri care se constituie aport în natura la capitalul social al unei societăţi comerciale, efectuat de o persoană străină, se cuprinde în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 5 din lege. Persoana impozabilă care primeşte aportul în natura poate să îşi exercite dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată în condiţiile legii.
(1)Livrările de bunuri pentru care locul livrării nu este considerat în România nu sunt operaţiuni impozabile în România.
(2)Bunurile provenite din străinătate, plasate în regim de import, pentru care locul livrării este considerat a fi în România, sunt operaţiuni impozabile în România.
(3)Bunurile provenite din străinătate, plasate în regimuri vamale suspensive, sunt operaţiuni impozabile în România numai în situaţia în care destinaţia finala a acestora este în România, respectiv dacă sunt plasate în regim de import. Bunurile provenite din străinătate, care se afla în regimuri vamale suspensive de perfecţionare activa, admitere temporară cu exonerarea totală de la plata drepturilor de import, tranzit vamal, precum şi introducerea de mărfuri străine în zonele libere direct din străinătate fără întocmirea de formalităţi vamale sunt supuse regimurilor de impozitare şi regulilor prevăzute în lege şi în prezentele norme, cu condiţia ca destinaţia finala a acestora sa nu fie în România, respectiv utilizarea şi/sau consumul final al acestora sa nu fie în România.
(1)În sensul art. 7 alin. (1) din lege locul prestărilor de servicii este considerat a fi în România, dacă sediul activităţii economice, sediul stabil sau, în absenta acestora, domiciliul ori reşedinţa obişnuită a prestatorului de la care sunt prestate serviciile este amplasata în România, cu excepţiile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a)-d) din lege.
(2)Pentru operaţiunile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a) din lege locul prestării este situat în ţara în care este situat bunul imobil, iar taxa pe valoarea adăugată este datorată de prestator, dacă operaţiunile sunt taxabile.
(3)Pentru operaţiunile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. b) pct. 1 din lege locul prestării pentru transportul de persoane este situat în ţara în care se afla locul de plecare a transportului de persoane. Transportul de persoane pentru care punctul de plecare se afla în străinătate, iar punctul de sosire se afla în România nu este operaţiune impozabilă în România, iar persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată beneficiază de dreptul de deducere potrivit art. 22 alin. (4) lit. d) din lege. Pentru transportul de marfa sau de persoane al cărui punct de plecare este în România, locul prestării este în România, indiferent dacă locul de sosire se afla în România sau în străinătate. Pentru transportul de marfa prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. b) pct. 2 din lege locul prestării se afla în România, dacă locul de plecare se afla în străinătate şi locul destinaţiei finale se afla în România. Taxa pe valoarea adăugată pentru transporturile al căror loc de prestare este considerat a fi în România se datorează de prestator numai în situaţia în care operaţiunile sunt taxabile.
(4)Pentru operaţiunile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. c) din lege locul prestării este situat în ţara în care beneficiarul îşi are stabilit sediul activităţii sau, în lipsa acestuia, domiciliul stabil al acestuia. Dacă operaţiunile sunt taxabile, beneficiarii care au sediul sau domiciliul în România şi au contractat cu prestatori din străinătate operaţiuni de natura celor prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. c) din lege sunt obligaţi la plata taxei pe valoarea adăugată. Operaţiunile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. c) din lege, efectuate de prestatori din România, contractate cu beneficiari din străinătate, nu sunt impozabile în România, iar prestatorii au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 22 alin. (4) lit. d) din lege.
(5)Pentru operaţiunile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. d) din lege locul prestării se afla în ţara în care operaţiunile respective sunt prestate efectiv, chiar dacă prestatorul nu are stabilit în ţara respectiva sediul activităţii economice sau un sediu stabil de la care sunt prestate serviciile ori, în lipsa unui astfel de sediu, domiciliul sau reşedinţa sa obişnuită. Taxa pe valoarea adăugată este în sarcina prestatorului, dacă operaţiunile sunt taxabile, şi se datorează în ţara în care se situeaza locul prestării.
(6)Prestările de servicii pentru care locul prestării nu este în România nu sunt operaţiuni impozabile în România.
(7)Persoanele străine care nu sunt înregistrate în România ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată şi efectuează livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii pentru care locul livrării, respectiv locul prestării, este considerat a fi în România sunt obligate sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România. În cazul în care acestea nu îşi desemnează un reprezentant fiscal în România, beneficiarii operaţiunilor respective vor fi obligaţi sa plătească taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor respective.Secţiunea a 3-a Operaţiuni scutite
A. Scutiri în interiorul tarii
(1)Scutirea de taxa pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. a) din lege, cuprinde spitalizarea, ingrijirile medicale umane şi veterinare, inclusiv operaţiunile strâns legate de acestea, desfăşurate de unităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma de organizare şi de titularul dreptului de proprietate, cum sunt: spitale, sanatorii, centre de diagnostic, centre medicale, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare TBC, cabinete şi laboratoare medicale, centre de îngrijire şi asistenţa, centre de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrica, alte unităţi autorizate sa desfăşoare astfel de activităţi, precum şi cantinele organizate pe lângă aceste unităţi.
(2)Operaţiunile care sunt strâns legate de spitalizare şi ingrijirile medicale umane şi veterinare includ medicamentele, bandajele şi alte bunuri similare care sunt furnizate pacientilor la momentul tratamentului, precum şi hrana şi cazarea acestora în unităţile care asigura spitalizarea şi ingrijirile medicale.
(3)Scutirea prevăzută la art. 9 alin. (1) din lege nu se va aplica pentru: furnizarea de medicamente, bandaje şi alte bunuri similare, efectuată de către persoane care nu oferă tratament medical, spitalizare sau tratament veterinar, precum farmaciile.
(4)Sunt, de asemenea, scutite, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) din lege, serviciile de cazare, masa şi tratament prestate cumulat de către persoane impozabile autorizate care îşi desfăşoară activitatea în staţiuni balneoclimaterice şi a căror contravaloare este decontată pe bază de bilete de tratament, precum şi serviciile funerare prestate de unităţile sanitare.
În sensul art. 9 alin. (1) lit. f) din lege se acordă scutire de taxa pe valoarea adăugată pentru prestările de servicii şi livrările de bunuri strâns legate de asistenţa şi protecţia socială, efectuate de instituţiile publice, instituţiile de interes public sau de alte organisme recunoscute ca având caracter social, cum sunt: căminele de bătrâni şi de pensionari, centrele de integrare prin terapie ocupationala, centrele de plasament autorizate sa desfăşoare activităţi de asistenţa socială, căminele pentru elevi şi studenţi.
Potrivit art. 9 alin. (1) lit. g) din lege sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată prestările de servicii şi livrările de bunuri care sunt strâns legate de protecţia copiilor şi tinerilor, efectuate de instituţiile publice, instituţiile de interes public sau de alte organisme recunoscute ca având caracter social, cum sunt: centre-pilot pentru tineri cu handicap, case de copii, centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap, alte organisme care au ca obiect de activitate asigurarea supravegherii, întreţinerii, educării sau petrecerii timpului liber a tinerilor.
(1)În sensul art. 9 alin. (1) lit. h) din lege sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată prestările de servicii şi livrările de bunuri furnizate membrilor lor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizaţii fără scop patrimonial ce au obiective de natura politica, sindicala, patronala, profesională, religioasă, patriotica, filozofica, filantropica sau civică, precum şi obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condiţiile în care aceasta scutire nu provoacă distorsiuni de concurenta.
(2)Cuantumul cotizaţiilor este stabilit de organul de conducere abilitat, conform statutului propriu al organizaţiilor fără scop patrimonial prevăzute la alin. (1).
(3)Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti şi camerele de comerţ şi industrie teritoriale sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată pentru activităţile desfăşurate în favoarea membrilor în contul cotizaţiilor încasate în baza art. 6 din Decretul-lege nr. 139/1990 privind camerele de comerţ şi industrie din România.
Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 9 alin. (1) lit. i) din lege, prestările de servicii ce au strânsă legătură cu practicarea sportului sau a educaţiei fizice, efectuate în beneficiul persoanelor care practica sportul sau educaţia fizica de către organizaţii fără scop patrimonial, cum sunt: cluburile sportive, bazele sportive de antrenament, hotelurile şi cantinele pentru uzul exclusiv al sportivilor. Nu sunt scutite încasările pentru publicitate, precum şi încasările din cedarea drepturilor de transmitere la radio şi la televiziune a manifestărilor sportive.
Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 9 alin. (1) lit. k) din lege, prestările de servicii şi livrările de bunuri efectuate de unităţi ale căror operaţiuni sunt scutite, conform art. 9 alin. (1) lit. a), e), f), g), h), i) şi j) din lege, cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar şi organizate în profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri sa nu producă distorsiuni concurentiale. Astfel de activităţi pot fi: reprezentaţii teatrale, coregrafice sau cinematografice, expoziţii, concerte, conferinţe, cu condiţia ca veniturile obţinute din aceste activităţi sa servească numai la acoperirea cheltuielilor unităţilor care le-au organizat.
Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 9 alin. (1) lit. l) din lege, realizarea, difuzarea şi/sau retransmisia programelor de radio şi/sau de televiziune, cu excepţia celor de publicitate, efectuate de unităţile care produc şi/sau difuzează programele audiovizuale, precum şi de unităţile care au ca obiect de activitate difuzarea prin cablu a programelor audiovizuale. Lucrările efectuate pentru receptionarea programelor audiovizuale sunt supuse taxei pe valoarea adăugată.
Este scutită de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 9 alin. (1) lit. m) din lege, vânzarea de filme sau licenţe de filme destinate a fi difuzate la televiziune, cu excepţia filmelor sau licenţelor de filme care sunt destinate să facă publicitate unui anume produs sau persoane. Prin film se înţelege producţia artistică, inclusiv suportul material pe care este înregistrat. Reproducerea filmelor şi/sau a benzilor video după original, serviciile de prelucrare a filmelor nelegate de difuzarea la televiziune nu sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată.
Este scutită de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 9 alin. (1) lit. n) din lege, activitatea de transport al bolnavilor şi răniţilor cu vehicule special amenajate şi autorizate în acest sens, efectuată de staţiile de salvare, indiferent de forma de organizare şi de titularul dreptului de proprietate, sau de alte unităţi autorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei pentru desfăşurarea acestei activităţi.
Potrivit art. 9 alin. (2) lit. c) pct. 3 din lege sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată operaţiunile specifice efectuate de Banca Naţionala a României, reglementate în mod expres prin Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României, cu modificările şi completările ulterioare. Sunt, de asemenea, scutite operaţiunile specifice preluate de la Banca Naţionala a României de către Societatea Naţionala de Transfer de Fonduri şi Decontări - S.A., pentru care este autorizata de Banca Naţionala a României.
Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 9 alin. (2) lit. g) din lege, livrările de bunuri efectuate de unităţile din sistemul penitenciar, în situaţia în care aceste bunuri sunt realizate în cadrul acestor unităţi folosindu-se munca detinutilor. Sunt, de asemenea, scutite de taxa pe valoarea adăugată prestările de servicii efectuate folosindu-se munca detinutilor de către unităţile din sistemul penitenciar.
Potrivit art. 9 alin. (2) lit. i) din lege sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată încasările din taxele de intrare la castele, muzee, târguri şi expoziţii, grădini zoologice şi botanice, biblioteci, precum şi operaţiunile care intră în sfera impozitului pe spectacole, reglementate prin Legea nr. 147/1998 privind impozitul pe spectacole. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată sumele încasate din vânzarea biletelor şi a abonamentelor, pentru care se datorează impozitul pe spectacole de către unitatea de exploatare, precum şi sumele repartizate din încasări proprietarilor şi difuzorilor de filme, în activitatea de exploatare şi de difuzare de filme cinematografice pentru public.
(1)În sensul art. 9 alin. (2) lit. j) din lege sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:
a)editarea şi/sau tipărirea de: cărţi, manuale şcolare, dictionare şi/sau enciclopedii, cărţi ilustrate pentru copii, cărţi de desenat pentru copii, albume de pictura, caiete speciale pentru elevi, atlasuri şi alte tiparituri care au codul ISBN, inclusiv cele înregistrate pe suport magnetic;
b)vânzarea de: cărţi, manuale şcolare, dictionare şi/sau enciclopedii, cărţi ilustrate pentru copii, cărţi de desenat pentru copii, albume de pictura, caiete speciale pentru elevi, atlasuri şi alte tiparituri care au codul ISBN, inclusiv cele înregistrate pe suport magnetic, indiferent de modul de vânzare, direct sau prin intermediari.
(2)Scutirea de taxa pe valoarea adăugată, prevăzută la alin. (1), nu se aplică veniturilor provenite din publicitate şi nici editării, tipăririi sau vânzării de tiparituri care sunt exclusiv destinate publicităţii.
Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 9 alin. (2) lit. k) din lege:
a)livrarea de proteze medicale de orice fel şi accesorii ale acestora. Proteza medicală reprezintă orice dispozitiv medical care este destinat să fie introdus şi sa rămână implantat în corpul uman sau într-un orificiu al acestuia, parţial ori total, prin intervenţie medicală sau chirurgicala, alte dispozitive medicale utilizate pentru înlocuirea unei părţi a corpului uman, precum şi orice alte dispozitive care se poarta sau se duc în mana, necesare compensării unei deficiente ori infirmităţi. Accesoriul unei proteze este un articol care este prevăzut în mod special de către producător pentru a fi utilizat împreună cu proteza medicală;
b)livrarea de produse ortopedice, cum sunt: fotolii rulante şi/sau alte vehicule similare pentru invalizi, părţi şi/sau accesorii de fotolii rulante sau de vehicule similare pentru invalizi, articole şi/sau aparate de ortopedie, inclusiv centuri şi/sau bandaje medico-chirurgicale şi carje, atele, gutiere şi alte articole pentru fracturi, articole şi aparate de proteza ortopedice.
(1)Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 9 alin. (3) şi (4) din lege, activităţile persoanelor impozabile cu venituri din operaţiuni taxabile declarate sau, după caz, realizate anual, până la plafonul de impozitare prevăzut de lege inclusiv. Persoanele impozabile care la înfiinţare nu au fost înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, deoarece au declarat ca realizează venituri anuale sub plafonul de impozitare prevăzut de lege, au obligaţia să solicite înregistrarea ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată în conformitate cu prevederile legale în vigoare, dacă în cursul unui an fiscal realizează venituri din operaţiuni taxabile superioare plafonului de impozitare. După înscrierea ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată persoanele impozabile respective nu mai beneficiază de scutire chiar dacă ulterior realizează venituri inferioare plafonului de impozitare stabilit de lege.
(2)Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care în anul 2001 au realizat venituri din operaţiuni taxabile sub plafonul de 1,5 miliarde lei, pot solicita scoaterea din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată. De asemenea, pot solicita scoaterea din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată persoanele impozabile care s-au înregistrat ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată de la 1 ianuarie 2002 până la data intrării în vigoare a prezentei legi, în situaţia în care nu au realizat venituri din operaţiuni taxabile mai mari de 600 milioane lei inclusiv. Persoanele impozabile care solicită scoaterea din evidenta trebuie să facă dovada achitării obligaţiei de plată privind taxa pe valoarea adăugată din ultimul decont privind taxa pe valoarea adăugată. Persoanele impozabile care nu îndeplinesc aceasta obligaţie nu pot beneficia de prevederile art. 9 alin. (3) din lege, respectiv nu pot solicita scoaterea din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată. Cererea de scoatere din evidenta se depune la organul fiscal teritorial până la data de 30 septembrie 2002. (3) Nu pot solicita scoaterea din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată persoanele impozabile care au realizat în anul 2001 venituri din operaţiuni taxabile sub plafonul de impozitare de 1,5 miliarde lei, dar au realizat venituri din astfel de operaţiuni de peste 600 milioane lei de la 1 ianuarie 2002 până la 31 mai 2002. (4) Persoanele impozabile au obligaţia de a corecta costurile de achiziţie a materiilor prime, materialelor, mărfurilor şi altor bunuri existente în stoc la sfârşitul lunii în care se solicita scoaterea din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată. În acest sens se vor inventaria stocurile de bunuri şi se va determina taxa pe valoarea adăugată aferentă acestora, care va fi inclusă în costul de achiziţie a bunurilor din stoc. Din punct de vedere contabil, suma taxei pe valoarea adăugată aferente stocului se înregistrează în debitul contului de stocuri corespunzător prin creditul contului 4426 "T.V.A. deductibilă" şi se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adăugată cu semnul minus, în luna în care s-a efectuat inventarierea stocului. Persoanele impozabile care ţin evidenta mărfurilor la preţuri cu amănuntul înregistrează concomitent şi stingerea contului 4428 "T.V.A. neexigibila" prin articolul contabil:
371 = 4428, cu suma în roşu.
(5)Organele fiscale vor opera scoaterea din evidenta a plătitorilor de taxa pe valoarea adăugată, care au depus cereri în acest sens, cu data de 1 a lunii următoare depunerii cererii.
(6)Persoanele impozabile care au fost scoase din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, conform art. 9 alin. (3) din lege, nu pot solicita ulterior înregistrarea prin opţiune ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată. Persoanele impozabile care nu au depus cereri pentru a solicita scoaterea din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată până la data de 30 septembrie 2002 rămân în evidenta, cu obligaţia respectării prevederilor legii şi ale prezentelor norme, şi nu mai pot solicita ulterior scoaterea din evidenta.
Se încadrează în prevederile art. 9 alin. (5) din lege livrările de bunuri care au fost achiziţionate după data de 1 iulie 1993, dacă acestea au fost destinate exclusiv realizării de operaţiuni scutite, pentru care nu s-a exercitat dreptul de deducere.
B. Operaţiuni scutite la import
Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 10 lit. b) din lege, bunurile introduse în ţara de călători sau de alte persoane fizice cu domiciliul în ţara ori în străinătate, în condiţiile şi în limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului, potrivit regimului vamal aplicabil acestora, fără plata taxelor vamale.
(1)Scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 10 lit. f) din lege, pentru importul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donaţii destinate unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de apărare a sănătăţii, cultural, artistic, educativ, ştiinţific, sportiv, de protecţie şi ameliorare a mediului, de protecţie şi conservare a monumentelor istorice şi de arhitectura, se acordă de către birourile vamale de control şi vamuire, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere semnate de reprezentantul legal al importatorului sau de persoana imputernicita de acesta, prin care se confirma ca bunurile sunt destinate scopurilor menţionate. Reprezentanţii legali îşi asuma întreaga răspundere privind corecta declarare a scopului pentru care se realizează importurile. Declaraţiile nereale atrag răspunderea civilă sau penală, după caz, potrivit prevederilor Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al României. Declaraţia pe propria răspundere se întocmeşte în trei exemplare originale, dintre care un exemplar se depune la biroul vamal la care se face declaraţia vamală de import, un exemplar se depune la organul fiscal teritorial, iar al treilea exemplar se păstrează la documentele financiar-contabile ale beneficiarului. Pentru a beneficia de scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată, prevăzută de lege, bunurile respective trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a)să fie trimise de expeditor către destinatar fără nici un fel de obligaţii de plată;
b)sa nu facă obiectul unor comercializari ulterioare;
c)să fie folosite numai în scopurile pentru care au fost importate. La schimbarea destinaţiei bunurilor importatorii sunt obligaţi sa îndeplinească formalităţile legale privind importul mărfurilor şi sa achite taxa pe valoarea adăugată aferentă importului.
(2)Prin împrumuturi nerambursabile acordate României, în sensul art. 10 lit. f) din lege, se înţelege împrumuturile acordate de organisme internaţionale, de guverne străine şi/sau de organizaţii nonprofit şi de caritate din străinătate, ai căror beneficiari îşi au sediul stabil în România şi care sunt consemnate în acorduri, protocoale şi/sau înţelegeri, memorandumuri, încheiate cu guverne străine sau cu organisme internaţionale. Importurile achitate din fondul de contrapartida constituit din contravaloarea în lei a ajutoarelor primite de România sub forma de bunuri şi de servicii sunt considerate ca fiind finanţate direct din împrumuturi nerambursabile.
(3)Orice import finanţat din sursele prevăzute la alin. (1) se considera finanţat direct din împrumuturi nerambursabile.
(4)Scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 10 lit. f) din lege, pentru importul de bunuri finanţate direct din împrumuturi nerambursabile, acordate de organisme internaţionale sau de guverne străine, se acordă de către birourile vamale de control şi vamuire, pe baza documentelor care atesta ca acestea sunt finanţate din împrumuturi nerambursabile.
(5)Scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 10 lit. f) din lege, pentru importul de bunuri finanţate direct din împrumuturi nerambursabile, acordate de organizaţii nonprofit şi de caritate din străinătate, se acordă de către birourile vamale de control şi vamuire, pe baza documentelor care atesta ca acestea sunt finanţate din împrumuturi nerambursabile şi sunt destinate realizării unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de apărare a sănătăţii, cultural, artistic, educativ, ştiinţific, sportiv, de protecţie şi ameliorare a mediului, de protecţie şi conservare a monumentelor istorice şi de arhitectura. Documentele prin care se atesta sursa de finanţare şi destinaţia bunurilor importate sunt acorduri, protocoale şi/sau înţelegeri, memorandumuri, încheiate cu organizaţii nonprofit şi de caritate din străinătate.
(6)Pentru bunurile importate prevăzute la alin. (1)-(4) organele de control fiscal şi ale Gărzii financiare sunt obligate sa urmărească destinaţia data bunurilor respective şi, în cazul în care se constata schimbarea acesteia, sa sesizeze organele vamale pentru luarea măsurilor ce decurg din aplicarea legii. Taxele şi impozitele astfel datorate se stabilesc şi se urmăresc pe o perioadă de 5 ani de la data intrării în ţara a bunurilor.
(7)În sensul art. 10 lit. g) din lege bunurile străine care, potrivit legii, devin proprietatea statului sunt:
a)bunurile care sunt abandonate printr-o declaraţie scrisă data autorităţilor vamale;
b)bunurile pentru care la expirarea termenului de păstrare, acordat de autoritatea vamală, titularii nu au reglementat situaţia vamală a acestora;
c)bunurile confiscate de autorităţile competente potrivit legii.
C. Scutiri pentru exporturi sau alte operaţiuni similare şi pentru transportul internaţional
(1)Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. a) din lege, exportul de bunuri, transportul şi prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor, precum şi bunurile comercializate prin magazinele duty-free. Exportul consta în livrări de bunuri efectuate de persoane impozabile pentru beneficiari cu sediul în străinătate şi care sunt transportate în afară teritoriului tarii, cu îndeplinirea formalităţilor vamale de export.
(2)Pentru exportul realizat direct de persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care acţionează în nume propriu, justificarea regimului de scutire se face cu:
a)factura externa şi factura fiscală pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere";
b)declaraţia vamală de export, vizata de organele vamale;
c)documentul care atesta efectuarea transportului internaţional, după caz, în funcţie de condiţia de livrare.
(3)Pentru exportul realizat în nume propriu de persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, în cazul în care, potrivit contractului încheiat între producător şi exportator, livrarea bunurilor către beneficiarul extern se face direct de unitatea producătoare, beneficiază de scutire atât unitatea exportatoare, cat şi unitatea producătoare.
a)Unitatea exportatoare va justifica regimul de scutire pe baza documentelor prevăzute la alin. (2).
b)Unitatea producătoare va justifica regimul de scutire cu:
1.contractul încheiat cu unitatea exportatoare;
2.factura fiscală emisă către unitatea exportatoare, cu menţiunea "scutit cu drept de deducere";
3.copie de pe documentul de transport internaţional, după caz, în funcţie de condiţia de livrare. Denumirea producătorului şi localitatea vor fi înscrise în documentul de transport internaţional sau, după caz, în anexa la acesta va fi înscrisă specificăţia bunurilor exportate de fiecare unitate producătoare;
4.copie de pe declaraţia vamală de export, vizata de unitatea vamală, în care la rubrica 31 se înscriu denumirea producătorului şi localitatea. În situaţia în care exista mai mulţi producători care trebuie menţionaţi, în declaraţia vamală de export se înscrie "conform anexei conţinând producătorii - localitatea". Anexa va fi certificată prin semnatura şi ştampila de către declarant şi se va ataşa la declaraţia vamală de export.
(4)În situaţia bunurilor care necesita prelucrari succesive realizate de unităţi diferite din ţara, precum şi încorporarea altor bunuri, inclusiv ambalajele, iar produsul finit este exportat de o singura unitate, beneficiază de scutire de taxa pe valoarea adăugată fiecare unitate care a participat la realizarea produsului finit şi a contractat contravaloarea bunurilor sau a prestaţiei efectuate cu acelaşi beneficiar din străinătate, care este şi destinatarul bunurilor exportate, precum şi unitatea care realizează exportul produsului finit. Predarea bunurilor între unităţile din ţara se efectuează din dispoziţia beneficiarului extern, potrivit prevederilor contractuale, pe baza avizului de însoţire a mărfii, cu menţiunea "nu se factureaza".
a)Unitatea exportatoare va justifica scutirea de taxa pe valoarea adăugată pe baza documentelor prevăzute la alin. (2).
b)Unităţile producătoare/prelucratoare justifica scutirea cu:
1.contractul încheiat cu partenerul extern, din care să rezulte cantităţile de bunuri ori prelucrarile contractate şi unităţile din ţara la care se face predarea acestora, precum şi termenul pentru justificarea exportului cu copie de pe declaraţia vamală de export, vizata de organul vamal;
2.factura externa şi factura fiscală, pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere", emise către beneficiarul extern;
3.avizul de însoţire a mărfii, cu menţiunea "nu se factureaza".
(5)Pentru exportul realizat prin comisionari justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată de către comitent se realizează pe baza următoarelor documente:
a)copie de pe factura externa;
b)contractul încheiat cu comisionarul, din care să rezulte cantităţile de bunuri, precum şi termenul pentru justificarea exportului cu copie de pe declaraţia vamală de export, vizata de organul vamal, şi copie de pe lista-anexa la declaraţia vamală, în care comisionarul a înscris denumirea unităţii proprietare a mărfurilor exportate;
c)factura fiscală emisă de comitent către comisionar, pe care se înscrie menţiunea "scutit cu drept de deducere-export în comision".
(6)Comisionarul justifica scutirea pentru comision, în baza art. 11 alin. (1) lit. r) din lege, cu următoarele documente:
a)factura externa;
b)declaraţia vamală de export, vizata de organele vamale, şi lista-anexa la declaraţia vamală, în care comisionarul a înscris denumirea unităţii proprietare a mărfurilor exportate;
c)documentul care atesta efectuarea transportului internaţional, după caz, în funcţie de condiţia de livrare;
d)factura fiscală pentru comision, pe care se înscrie menţiunea "scutit cu drept de deducere";
e)contractul încheiat între comitent şi comisionar, în care se prevede termenul de realizare a exportului.
(7)Pentru transportul mărfurilor exportate la destinaţie în străinătate beneficiază de scutire de taxa pe valoarea adăugată transportatorii, în baza art. 11 alin. (1) lit. a) din lege, şi casele de expeditii, în baza art. 11 alin. (1) lit. a) şi r) din lege. Justificarea scutirii, în funcţie de tipul transportului, se face astfel:
a)în cazul transportului auto, cu următoarele documente: contractul încheiat cu unitatea exportatoare sau, după caz, cu casa de expediţie ori cu beneficiarul din străinătate sau comenzile acestora; documentul de transport internaţional, vizat de organele vamale, sau copie de pe acesta pentru casele de expediţie;
b)în cazul transporturilor combinate sau prin conducte, legate direct de exportul bunurilor, cu următoarele documente: contractul încheiat cu unitatea exportatoare sau, după caz, cu casa de expediţie ori cu beneficiarul din străinătate sau comenzile acestora; copie de pe declaraţia vamală de export, vizata de organele vamale; documentul specific de transport vizat de organele vamale;
c)în cazul transportului feroviar, cu următoarele documente: contractul încheiat cu unitatea exportatoare sau, după caz, cu casa de expediţie ori cu beneficiarul din străinătate sau comenzile acestora; documentul de transport internaţional pe căile ferate, care să poarte ştampila statiei de expediţie pentru transportator, sau copie de pe acesta pentru casele de expediţie; documentul de transmitere a vagonului la calea ferată vecina, care să confirme ieşirea mărfii din ţara pentru transportator;
d)în cazul transportului fluvial, maritim, aerian, cu următoarele documente: contractul încheiat cu unitatea exportatoare sau, după caz, cu casa de expediţie ori cu beneficiarul din străinătate sau comenzile acestora; documentul specific de transport, vizat de organele vamale.
(8)Pentru alte prestări de servicii legate direct de exportul bunurilor scutirea de taxa pe valoarea adăugată se justifica cu:
a)contractul încheiat cu unitatea exportatoare ori cu beneficiarul din străinătate sau cu intermediari care acţionează în numele ori în contul acestora sau comenzile date de aceştia;
b)documente prezentate de exportator ori de intermediarul care acţionează în numele ori în contul sau, din care să rezulte ca operaţiunile respective sunt legate direct de exportul bunurilor, sau factura externa, în cazul prestărilor de servicii contractate cu beneficiari din străinătate sau cu intermediari care acţionează în numele ori în contul acestora.
(9)Pentru bunurile comercializate în cursul unei luni prin magazine duty-free scutirea de taxa pe valoarea adăugată se justifica cu:
a)declaraţia vamală de export, pentru bunurile din producţia interna;
b)declaraţia vamală de import, pentru mărfurile provenite direct din străinătate, din antrepozite sau din zonele libere.
(1)Transportul internaţional de persoane, pentru care se aplică scutirea de taxa pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 11 alin. (1) lit. b) din lege, este transportul pentru care locul prestării se considera a fi în România potrivit art. 7 alin. (1) lit. b) din lege.
(2)Transportul internaţional auto de persoane este scutit de taxa pe valoarea adăugată, conform art. 11 alin. (1) lit. b) din lege, dacă durata acestuia pe parcurs extern depăşeşte 24 de ore. Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată de către transportatori se face cu următoarele documente:
a)licenta de transport;
b)caietul de sarcini al licenţei de traseu, după caz;
c)foaia de parcurs sau alte documente din care să rezulte data de ieşire/intrare din/în ţara, vizate de organul vamal;
d)diagrama biletelor de călătorie sau, după caz, facturile fiscale în cazul curselor ocazionale;
e)factura fiscală pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere" pentru contravaloarea biletelor vândute, în situaţia în care vânzarea biletelor se face prin intermediari.
(3)Pentru transportul internaţional aerian, fluvial, maritim, feroviar de persoane justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată se face de către transportatori cu:
a)documentele specifice de transport, din care să rezulte traseul transportului, data de ieşire/intrare din/în ţara, după caz;
b)factura fiscală pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere" în situaţia în care biletele de călătorie au fost vândute prin intermediari;
c)borderoul/diagrama biletelor de călătorie vândute sau, după caz, facturile fiscale în cazul curselor ocazionale.
(4)Persoanele impozabile care vand bilete pentru transportul internaţional de persoane sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată pentru aceste operaţiuni, conform art. 11 alin. (1) lit. b) şi r) din lege. Justificarea scutirii se face cu:
a)borderoul/diagrama biletelor de călătorie vândute;
b)factura fiscală pentru comision, pe care se înscrie menţiunea "scutit cu drept de deducere", sau, după caz, factura primită de la transportator pentru biletele vândute.
(5)Agenţiile companiilor aeriene străine care funcţionează pe teritoriul României beneficiază de scutire de taxa pe valoarea adăugată pentru vânzările de bilete aferente transportului internaţional de persoane, conform art. 11 alin. (1) lit. b) şi r) din lege, pe bază de reciprocitate acordată companiilor aeriene române care au deschise agenţii în străinătate. Răspunderea pentru verificarea respectării condiţiilor de reciprocitate revine Direcţiei generale de servicii transport aerian şi aeroporturi din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. Aceasta va comunică Ministerului Finanţelor Publice lista cuprinzând ţările în care companiile aeriene române au deschise agenţii, dacă acestea beneficiază în ţările respective de rambursarea taxei pe valoarea adăugată şi în ce condiţii. Informaţiile respective vor fi actualizate ori de câte ori intervin modificări în relaţiile reciproce dintre tari.
(6)Scutirea de taxa pe valoarea adăugată pentru vânzările de bilete efectuate în România de agenţiile companiilor aeriene străine se realizează prin restituirea de către Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti, a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate necesităţilor de funcţionare a agentiilor. Restituirea taxei pe valoarea adăugată se efectuează trimestrial, pe bază de cerere depusa de agenţiile companiilor aeriene străine la direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti. Cererile de restituire a taxei pe valoarea adăugată vor fi justificate numai cu documente aferente cumpărărilor efectuate în trimestrul pentru care se solicita restituirea taxei pe valoarea adăugată, însoţite de documentele care atesta efectuarea plăţii contravalorii bunurilor şi serviciilor până la data depunerii cererii.
(7)Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti analizează cererile de restituire, precum şi documentele insotitoare. În urma verificării şi analizei se întocmeşte o nota în care se consemnează numărul şi data cererii, rezultatul verificării şi propunerea restituirii sau, după caz, respingerea cererii de restituire a taxei pe valoarea adăugată. Nota se aproba de directorul general al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti.
(8)În cazul aprobării restituirii taxei pe valoarea adăugată, se întocmesc comunicările către trezorerie, precum şi comunicarea către solicitant. În baza comunicării primite trezoreria va întocmi ordine de plată tip trezorerie pentru fiecare agenţie, în care se va înscrie suma care se restituie.
În sensul prevederilor art. 11 alin. (1) lit. c) din lege sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată transporturile de marfa şi/sau de persoane efectuate cu nave sau aeronave sub pavilion românesc, comandate de beneficiari din străinătate, direct sau prin case de expediţie, pentru care locul prestării se considera a fi în România. Justificarea scutirii se face cu documentele care confirma efectuarea transportului. Pentru transporturile de marfa şi/sau de persoane efectuate cu nave sau aeronave sub pavilion românesc, comandate de beneficiari din străinătate, direct sau prin case de expediţie, efectuate între doua porturi/aeroporturi din străinătate, locul prestării este în străinătate, iar transportatorii beneficiază de dreptul de deducere potrivit art. 22 alin. (4) lit. d) din lege.
(1)Pentru transportul mărfurilor importate, a cărui contravaloare este inclusă în baza de impozitare conform art. 19 alin. (1) şi (2) din lege, transportatorii, respectiv casele de expediţie, vor justifica scutirea de taxa pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 11 alin. (1) lit. e) din lege, în funcţie de tipul transportului, astfel:
a)în cazul transportului auto, cu următoarele documente: contractul încheiat cu unitatea importatoare sau, după caz, cu casa de expediţie ori cu furnizorul din străinătate sau comenzile acestora, documentul de transport internaţional sau copie de pe acesta pentru casele de expediţie, copie de pe declaraţia vamală de import;
b)în cazul transporturilor prin conducte şi al transporturilor combinate, legate direct de importul bunurilor, cu următoarele documente: contractul încheiat cu unitatea importatoare sau, după caz, cu casa de expediţie ori cu furnizorul din străinătate sau comenzile acestora, documentul specific de transport, copie de pe declaraţia vamală de import;
c)în cazul transportului feroviar, cu următoarele documente: contractul încheiat cu unitatea importatoare sau, după caz, cu casa de expediţie ori cu furnizorul din străinătate sau comenzile acestora; documentul de transport internaţional pe căile ferate, care să poarte ştampila statiei de expediţie pentru transportator, sau copie de pe acesta pentru casele de expediţie; documentul de transmitere a vagonului de la calea ferată vecina, care să confirme intrarea mărfii în ţara pentru transportator, copie de pe declaraţia vamală de import;
d)în cazul transportului fluvial, maritim, aerian, cu următoarele documente: contractul încheiat cu unitatea importatoare sau, după caz, cu casa de expediţie ori cu furnizorul din străinătate sau comenzile acestora; documentul specific de transport, copie de pe declaraţia vamală de import.
(2)Prestările de servicii accesorii transportului şi alte prestări de servicii aferente mărfurilor din import, a căror contravaloare a fost inclusă în valoarea în vama potrivit prevederilor art. 19 alin. (1) şi (2) din lege, se justifica de unităţile prestatoare cu:
a)contractul încheiat cu unitatea transportatoare, cu importatorul mărfurilor ori cu beneficiarul din străinătate sau cu intermediari care acţionează în numele ori în contul acestora sau comenzile date de aceştia;
b)documente prezentate de transportator sau de importatorul mărfurilor ori de intermediarul care acţionează în numele sau în contul sau, din care să rezulte ca prestările de servicii respective sunt accesorii transportului sau sunt aferente mărfurilor importate; factura externa, în cazul prestărilor de servicii contractate cu beneficiari din străinătate sau cu intermediari care acţionează în numele ori în contul acestora.
(1)Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care efectuează livrări de bunuri destinate utilizării pe nave sau aeronave ori incorporarii în nave sau aeronave, sub pavilion românesc, care prestează transporturi de persoane şi/sau de mărfuri în trafic internaţional, vor justifica scutirea de taxa pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 11 alin. (1) lit. f) din lege, cu documentul stampilat şi semnat de agentul vamal, care atesta ca bunurile respective au fost efectiv introduse la bordul navei sau al aeronavei, şi factura fiscală cu menţiunea "scutit cu drept de deducere".
(2)Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată pentru bunuri destinate utilizării pe nave sau aeronave ori încorporării în nave sau aeronave, sub pavilion străin, care prestează transporturi internaţionale de persoane şi/sau de mărfuri, se face cu:
a)factura externa şi factura fiscală, pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere";
b)declaraţia vamală de export, vizata de organele vamale.
Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 11 alin. (1) lit. g) din lege, se face cu factura fiscală pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere" sau, după caz, şi cu factura externa, precum şi cu documente specifice din care să rezulte ca serviciile sunt prestate în porturi sau în aeroporturi şi sunt aferente aeronavelor în trafic internaţional, navelor de comerţ maritim şi pe fluvii internaţionale.
(1)Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 11 alin. (1) lit. i) din lege, operaţiunile efectuate de persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, contractate cu beneficiari cu sediul sau domiciliul în străinătate ori cu intermediari care acţionează în numele sau în contul acestora, privind:
a)servicii prestate în contul beneficiarilor cu sediul în străinătate, pentru bunurile din import aflate în perioada de garanţie;
b)transportul şi prestările de servicii accesorii transportului, aferente mărfurilor în tranzit pe teritoriul României;
c)servicii constând în efectuarea de studii, prospecţiuni de piaţa, asistenţa de specialitate;
d)serviciile a căror contravaloare a fost inclusă în valoarea în vama aferentă bunurilor din import;
e)servicii poştale efectuate pe teritoriul României de operatorii prevăzuţi de Ordonanţa Guvernului nr. 70/2001 pentru ratificarea Actelor adoptate de Congresul Uniunii Poştale Universale de la Beijing (1999), aprobată prin Legea nr. 670/2001, constând în preluarea şi distribuirea trimiterilor poştale din străinătate, inclusiv servicii financiar-poştale.
(2)Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată pentru serviciile prevăzute la alin. (1) lit. a), c) şi d) se face cu:
a)facturile externe şi facturile fiscale;
b)contractele încheiate cu partenerii externi sau comenzile acestora.
(3)Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată pentru serviciile prevăzute la alin. (1) lit. b) se face cu:
a)documentul specific de transport, declaraţia vamală de tranzit, factura fiscală pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere" şi, după caz, factura externa, emise către beneficiarul transportului sau casa de expediţie, în cazul transportatorilor;
b)copie de pe documentul specific de transport şi de pe declaraţia vamală de tranzit, factura fiscală pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere" sau, după caz, şi factura externa, către beneficiarul transportului, în cazul caselor de expediţie;
c)contractele încheiate cu beneficiarul transportului sau cu casele de expediţie ori comenzile acestora, factura fiscală pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere" sau, după caz, şi factura externa, copie de pe declaraţia vamală de tranzit, în cazul unităţilor care prestează servicii accesorii transportului mărfurilor în tranzit pe teritoriul României.
(4)Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată pentru serviciile prevăzute la alin. (1) lit. e) se face cu documentele specifice poştale internaţionale.
Intermediarii care acţionează în numele sau în contul altuia justifica scutirea de taxa pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 11 alin. (1) lit. r) din lege, potrivit prevederilor art. 27-33 din prezentele norme, atunci când intervin în operaţiunile scutite de taxa conform art. 11 alin. (1) lit. a)-c), e)-g) şi i) din lege.
(1)Operaţiunile prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a)-c), e)-g), i) şi r) din lege, pentru care nu se justifica scutirea de taxa pe valoarea adăugată potrivit prevederilor prezentelor norme, sunt supuse cotei standard a taxei pe valoarea adăugată.
(2)Contractele cu partenerii externi, prevăzute la art. 27-33 din prezentele norme, vor fi traduse în limba română şi certificate pe propria răspundere de către persoanele impozabile care au încheiate astfel de contracte. Aceleaşi prevederi se aplică şi pentru contractele încheiate de persoanele impozabile prevăzute la art. 36-39 din prezentele norme.
D. Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri
(1)Plasarea unor bunuri sub regim de perfecţionare activa este supusă reglementărilor Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al României în ceea ce priveşte drepturile de import. În conformitate cu prevederile art. 12 lit. a) din lege, sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată operaţiunile de transformare sau prelucrare a mărfurilor străine/mărfurilor importate pe teritoriul României, destinate a fi reexportate/exportate, sub forma de produse compensatoare, prevăzute la cap. VII secţiunea a IV-a din Legea nr. 141/1997.
(2)Persoanele impozabile care au încheiat contracte de perfecţionare activa cu beneficiari din străinătate şi care realizează exportul sau, după caz, reexportul produselor compensatoare vor justifica scutirea de taxa pe valoarea adăugată pe baza următoarelor documente:
a)contractul încheiat cu beneficiarul din străinătate sau comanda acestuia;
b)autorizaţia pentru perfecţionare activa, eliberata de organele vamale;
c)factura externa şi factura fiscală pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere";
d)declaraţia vamală de export sau, după caz, de reexport, vizata de organele vamale, sau copie de pe declaraţia vamală de export ori, după caz, de reexport, întocmită de unitatea care realizează exportul/reexportul produselor compensatoare, în cazul unităţilor care au cesionat regimul de perfecţionare activa;
e)documentul care atesta efectuarea transportului internaţional, după caz.
(3)Persoanele impozabile care au încheiat contracte de prelucrare cu titularul autorizaţiei pentru operaţiunile de perfecţionare activa beneficiază de scutirea de taxa pe valoarea adăugată pentru aceste operaţiuni, în conformitate cu prevederile art. 12 lit. f) din lege, pe baza următoarelor documente:
a)contractul încheiat cu titularul autorizaţiei pentru operaţiunile de perfecţionare activa sau comanda acestuia, din care să rezulte termenul pentru justificarea exportului cu copie de pe declaraţia vamală de export, vizata de organul vamal;
b)copie de pe autorizaţia pentru operaţiunile de perfecţionare activa;
c)factura fiscală pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere", pentru operaţiunile de prelucrare prestate.
(4)Se interzice facturarea bunurilor date spre prelucrare de către titularul operaţiunii de perfecţionare activa sau de persoana căreia i-a fost cesionat regimul de perfecţionare activa, către unităţile care realizează prelucrarea acestora. Bunurile respective vor fi predate spre prelucrare pe baza avizului de însoţire a mărfii. Unităţile care au realizat prelucrarea vor preda bunurile titularului operaţiunii de perfecţionare activa sau persoanei căreia i-a fost cesionat regimul de perfecţionare activa, pe baza avizului de însoţire a mărfii şi a facturii fiscale pentru contravaloarea prestaţiei efectuate.
(5)Pentru transportul produselor compensatoare la destinaţie în străinătate transportatorii, respectiv casele de expediţie, vor justifica scutirea de taxa pe valoarea adăugată pe baza documentelor prevăzute la art. 27 alin. (7) din prezentele norme.
(6)Pentru prestări de servicii legate direct de exportul produselor compensatoare scutirea se justifica pe baza documentelor prevăzute la art. 27 alin. (8) din prezentele norme.
(1)Conform prevederilor art. 12 lit. b) din lege unităţile care plaseaza, din dispoziţia beneficiarilor din străinătate, în antrepozite vamale aflate pe teritoriul României produse compensatoare realizate în regim de perfecţionare activa, potrivit prevederilor art. 111 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 141/1997, beneficiază de scutirea de taxa pe valoarea adăugată, care se justifica cu următoarele documente:
a)contractul încheiat cu beneficiarul din străinătate;
b)autorizaţia pentru operaţiunile de perfecţionare activa, eliberata de direcţia regionala vamală în a carei raza teritorială se afla titularul operaţiunii respective;
c)factura externa şi factura fiscală pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere";
d)autorizaţia de antrepozitare;
e)declaraţia vamală de antrepozitare, vizata de organele vamale.
(2)Sunt, de asemenea, scutite de taxa pe valoarea adăugată prestările de servicii legate direct de operaţiunile prevăzute la alin. (1). Acestea se justifica cu:
a)contractul încheiat cu unitatea care plaseaza bunurile în antrepozit vamal, cu beneficiarul din străinătate sau cu intermediari care acţionează în numele ori în contul acestora sau comenzile date de aceştia;
b)documente prezentate de unitatea care plaseaza bunurile în antrepozit vamal sau de intermediarul care acţionează în numele ori în contul sau, din care să rezulte ca operaţiunile respective sunt legate direct de exportul bunurilor, ori factura externa, în cazul prestărilor de servicii contractate cu beneficiari din străinătate sau cu intermediari care acţionează în numele ori în contul acestora.
Scutirea de taxa pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 12 lit. c) din lege, se aplică bunurilor plasate în regim de admitere temporară cu exonerare totală de la plata drepturilor de import, precum şi prestărilor de servicii legate direct de aceste operaţiuni.
(1)Scutirea de taxa pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 12 lit. d) şi e) din lege, se acordă pentru:
a)introducerea de bunuri străine în zonele libere direct din străinătate, în vederea simplei depozitari, fără întocmirea de formalităţi vamale;
b)operaţiunile comerciale de vânzare-cumpărare a mărfurilor străine între diversi operatori din zona libera şi între aceştia şi persoane fizice sau juridice din afară zonei libere;
c)scoaterea de bunuri străine din zona libera în afară tarii, fără întocmirea de declaraţii vamale de export;
d)transportul, ambalarea, marcarea şi alte prestări de servicii legate direct de operaţiunile prevăzute la lit. a)-c).
(2)Scutirea de taxa pe valoarea adăugată, prevăzută la alin. (1), se acordă atât timp cat bunurile străine nu sunt importate sau plasate sub un alt regim vamal, după care se vor aplica regulile sau regimul de impozitare în funcţie de regimul vamal sub care sunt plasate bunurile străine.
(3)Bunurile străine care sunt introduse din zonele libere în România ori care se consuma sau se utilizează în zonele libere vor fi supuse reglementărilor prevăzute la art. 126-134 din Legea nr. 141/1997 sau, după caz, reglementărilor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, republicată.
(1)Desemnarea reprezentantului fiscal se face pe bază de cerere depusa de persoana străină la organul fiscal la care reprezentantul propus este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe. Cererea trebuie însoţită de:
a)declaraţia de începere a activităţii, care să cuprindă: data, volumul şi natura activităţii pe care o va desfăşura în România;
b)copie de pe actul de constituire în străinătate a persoanei impozabile respective;
c)acceptul scris al persoanei propuse ca reprezentant fiscal, prin care acesta să se angajeze sa îndeplinească obligaţiile ce îi revin conform legii şi în care acesta trebuie să precizeze natura operaţiunilor şi valoarea estimată a acestora.
(2)Nu se admite decât un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operaţiunilor taxabile sau scutite cu drept de deducere, desfăşurate de persoana străină în România. Nu se admite coexistenta mai multor reprezentanţi fiscali cu angajamente limitate. Pot fi desemnate ca reprezentanţi fiscali orice persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată.
(3)Organul fiscal verifica îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) şi, în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii cererii, comunică decizia luată atât persoanei străine, cat şi persoanei propuse ca reprezentant fiscal de aceasta. În cazul acceptării cererii, concomitent cu transmiterea deciziei de aprobare se indica şi codul fiscal atribuit reprezentantului fiscal, care trebuie să fie diferit de codul fiscal atribuit pentru activitatea proprie a acestuia. Atribuirea codului fiscal se face de către Direcţia generală a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. În cazul respingerii cererii decizia se comunică ambelor părţi, cu motivarea refuzului.
(4)Reprezentantul fiscal, după ce a fost acceptat de organul fiscal competent, este angajat pentru toate operaţiunile efectuate în România de persoana străină, atât timp cat durează mandatul sau.
(5)Reprezentantul fiscal poate să renunţe la angajamentul asumat printr-o cerere adresată organului fiscal. În cerere trebuie să precizeze ultimul decont de taxa pe valoarea adăugată pe care îl va depune în aceasta calitate şi sa propună o dată ulterioară depunerii cererii, când va lua sfârşit mandatul sau. De asemenea, este obligat sa precizeze dacă renunţarea la mandat se datorează încetării activităţii persoanei străine. În cazul în care persoana străină îşi continua activitatea în România, cererea poate fi acceptată numai după ce persoana străină a întocmit toate formalităţile necesare desemnării unui alt reprezentant fiscal. După încetarea activităţii persoanei străine sau după înlocuirea reprezentantului fiscal desemnat de aceasta, reprezentantului fiscal îi revin toate obligaţiile referitoare la plata taxei pe valoarea adăugată, a majorărilor de întârziere, penalitatilor de întârziere şi a amenzilor, în termenele prevăzute de lege. Reprezentantul fiscal poate cere organului fiscal competent să efectueze, într-un termen de până la 5 luni de la data retragerii mandatului, un control de fond al operaţiunilor efectuate sub responsabilitatea sa. Aprobarea cererii de renunţare la angajamentul asumat de reprezentantul fiscal se va face de către organul fiscal, sub rezerva ca acesta rămâne răspunzător de neregulile ce vor fi descoperite ulterior, dacă acestea rezultă din vina lui sau din complicitatea dintre el şi persoana străină ori alte persoane.
(6)Obligaţiile reprezentantului fiscal privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată aferente operaţiunilor efectuate în România de către persoana străină sunt cele prevăzute de legislaţia română pentru plătitorii de taxa pe valoarea adăugată cu sediul în România. Persoana străină transmite reprezentantului fiscal factura externa destinată beneficiarului sau, fără a indica în această sumă taxei pe valoarea adăugată datorate, precum şi doua copii de pe factura respectiva. Reprezentantul fiscal emite factura fiscală potrivit reglementărilor în vigoare în România, aplicând taxa pe valoarea adăugată asupra bazei de impozitare stabilite prin transformarea în lei a contravalorii în valută a livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii din factura externa, la cursul de schimb comunicat de Banca Naţionala a României din data emiterii facturii fiscale. În facturile fiscale, la rubrica destinată furnizorului vor fi înscrise denumirea şi adresa reprezentantului fiscal, precum şi de codul fiscal românesc atribuit reprezentantului fiscal al persoanei străine. Exemplarul original al facturii fiscale se transmite beneficiarului împreună cu factura externa originala emisă de persoana străină.
(7)Decontul de taxa pe valoarea adăugată, depus de reprezentantul fiscal, va cuprinde exclusiv operaţiunile rezultate din activitatea desfăşurată în România de persoana străină pe care o reprezintă. În situaţia în care reprezentantul fiscal este mandatat de mai multe persoane străine, acesta va depune câte un decont pentru fiecare persoana străină pe care o reprezintă. Pentru activitatea proprie, pentru care reprezentantul fiscal este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, se întocmeşte un decont distinct, în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare pentru plătitorii de taxa pe valoarea adăugată cu sediul în România.
(8)Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate din ţara de persoana străină, destinate operaţiunilor taxabile sau scutite cu drept de deducere, realizate de aceasta în România, se face potrivit prevederilor cap. VI "Regimul deducerilor" din lege. Pentru exercitarea dreptului de deducere reprezentantul fiscal trebuie, de regula, să deţină documentele originale prevăzute de lege. Cu aprobarea organului fiscal la care este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, reprezentantul fiscal poate justifica deducerea taxei pe valoarea adăugată pe baza fotocopiei de pe factura originala, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)persoana străină justifica organului fiscal obligaţia legală impusa de ţara unde aceasta este stabilită, de a deţine facturi originale la sediul societăţii străine;
b)fotocopiile să fie certificate de societatea străină ca sunt conforme cu originalul;
c)persoana străină trebuie să se angajeze în scris ca va pune, temporar, facturile originale la dispoziţie reprezentantului fiscal, la cererea organului fiscal, pentru control.
(9)Persoanele străine care realizează operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere în România nu au obligaţia sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România, în următoarele situaţii:
a)când taxa pe valoarea adăugată este în sarcina beneficiarului potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) lit. c) din lege;
b)dacă au subunitati prin care îşi desfăşoară activitatea, înregistrate ca plătitori de impozite şi taxe în România;
c)când realizează livrări de bunuri sau prestări de servicii scutite de taxa pe valoarea adăugată.
(10)În situaţia în care persoana străină nu îşi desemnează un reprezentant fiscal domiciliat în România, obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată aferente operaţiunilor taxabile desfăşurate de aceasta pe teritoriul României revine beneficiarilor.
(11)Societăţile comerciale care cedează o parte din veniturile realizate din vânzarea produselor supuse taxei pe valoarea adăugată vor determina suma cuvenită partenerului extern prin aplicarea cotei prevăzute în contractele încheiate asupra sumelor obţinute din vânzarea produselor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată. Reflectarea în contabilitate a vânzării bunurilor se face după cum urmează:
411 = % - cu valoarea totală a facturii;
701 - cu preţul de vânzare al produselor finite, exclusiv
T.V.A. colectata şi suma cuvenită partenerului străin;
462 - cu suma cuvenită partenerului străin;
4427 - cu suma reprezentând taxa pe valoarea adăugată,
determinata prin aplicarea cotei prevăzute de lege
asupra sumelor cumulate din conturile 701 şi 462;
462 = 446 - cu impozitul pe redevenţe, reţinut din suma datorată
partenerului străin;
446 = 5121 - cu impozitul virat la bugetul de stat;
462 = 5121 - cu suma achitată partenerului străin.
(1)Operaţiunile legate import-export, realizate, în baza Hotărârii Guvernului nr. 276/1995 privind efectuarea de operaţiuni legate de import-export, încheiate la nivel de agent economic, cu completările ulterioare, de către persoanele impozabile cu activitate de comerţ exterior, privind: importul de produse energetice şi materii prime de baza, legat de exportul de produse liberalizate la export, precum şi importul de materiale, componente, subansambluri, echipamente şi utilaje pentru producţie, legat de exportul de produse finite rezultate, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată astfel:
a)la intrarea bunurilor în ţara importatorul este obligat sa întocmească declaraţia vamală de import, sa plătească taxa pe valoarea adăugată aferentă şi, în mod corespunzător, să îşi exercite dreptul de deducere în condiţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare;
b)bunurile din import predate producătorilor în vederea realizării produselor ce urmează a fi exportate, a căror contravaloare reprezintă plata importului, se factureaza la preţuri negociate plus taxa pe valoarea adăugată;
c)produsele realizate de unităţile producătoare, livrate unităţilor cu activitate de comerţ exterior pentru plata bunurilor din import primite de la acestea, se factureaza la preţurile negociate plus taxa pe valoarea adăugată.
(2)Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente operaţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) ia naştere, atât la furnizor, cat şi la beneficiar, la data livrării produselor la export.
(3)Operaţiunile legate import-export se justifica cu următoarele documente:
a)licenta de operaţiune;
b)contractele încheiate de unitatea cu activitate de comerţ exterior cu partenerul extern şi cu producătorii interni, din care să rezulte ca operaţiunile nu se fac cu plata, ci prin compensaţii valorice;
c)documentele prevăzute la art. 27 alin. (2) din prezentele norme.
(1)În sensul art. 15 lit. d) din lege faptul generator al taxei pe valoarea adăugată pentru bunurile provenind din străinătate, introduse în ţara în regimuri vamale suspensive, intervine la data la care acestea sunt plasate în regim vamal de import.
(2)Pentru bunurile exportate care s-au returnat faptul generator al taxei pe valoarea adăugată intervine la data la care bunurile respective sunt valorificate către beneficiarii interni.
Pentru operaţiunile de intermediere în turism exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată ia naştere la data prestării serviciilor turistice.
(1)Pentru lucrările imobiliare care se finalizează într-un bun imobil antreprenorii pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adăugată la data la care ia naştere faptul generator al taxei, respectiv data livrării, pentru lucrările imobiliare care îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:
a)sunt executate în cadrul unui contract unic care prevede obligaţia antreprenorului de a asigura procurarea, instalarea sau încorporarea bunurilor mobile în lucrarea respectiva;
b)valoarea materialelor şi aparatelor necesare pentru funcţionarea instalaţiilor sau încorporate în lucrările imobiliare depăşeşte 50% din preţul negociat între antreprenor şi beneficiar.
(2)Opţiunea se comunică organului fiscal teritorial la care antreprenorul este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, printr-o declaraţie prin care acesta se obliga sa colecteze, la efectuarea livrării, taxa pe valoarea adăugată aferentă lucrărilor care se încadrează în prevederile alin. (1). Declaraţia de opţiune se comunică pentru fiecare lucrare imobiliară.
(3)După comunicarea opţiunii se interzice antreprenorilor facturarea taxei pe valoarea adăugată înainte de efectuarea livrării pentru lucrările imobiliare respective.
(4)Nerespectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1)-(3) atrage anularea opţiunii şi obligarea la colectarea taxei pe valoarea adăugată aferente avansurilor încasate.
(5)Antreprenorul poate renunţa oricând la aceasta opţiune, situaţie în care are obligaţia de a colecta taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate.
În cazul plăţii în natura valoarea tuturor bunurilor şi/sau serviciilor primite trebuie să asigure acoperirea integrală a contravalorii bunurilor livrate sau, după caz, a serviciilor prestate.
Pentru determinarea bazei de impozitare la livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii contractate în valută, a căror decontare se face în lei la cursul de schimb valutar din ziua plăţii, furnizorul sau, după caz, prestatorul este obligat sa întocmească concomitent factura fiscală atât în valută, cat şi în lei. Baza de impozitare se corecteaza cu diferenţa de preţ rezultată ca urmare a modificării cursului pieţei valutare în vigoare la data încasării facturii faţă de cel utilizat la data facturarii. Furnizorul este obligat sa emita factura fiscală, în negru pentru sumele suplimentare încasate sau, după caz, în roşu pentru sumele de scăzut.
(1)Baza de impozitare se determina integral la livrarea bunurilor şi/sau prestarea serviciilor, chiar dacă prin contract se prevede plata în rate.
(2)În cazul operaţiunilor cu plata în rate taxa pe valoarea adăugată determinata integral potrivit prevederilor alin. (1) se înregistrează în contul 4428 "TVA neexigibila", urmând ca, pe măsura ce aceasta devine exigibilă, să fie înregistrată în creditul contului 4427 "TVA colectata" prin debitul contului 4428 "TVA neexigibila".
Pentru locaţia de gestiune baza de impozitare este constituită din suma convenită prin contractul încheiat de părţi.
Baza de impozitare pentru echipamentul de lucru şi/sau de protecţie, suportat parţial de salariaţi, este constituită din contravaloarea care este suportată de salariaţi.
Pentru bunurile vândute în regim de consignaţie baza de impozitare este constituită din:
a)suma obţinută din vânzarea bunurilor încredinţate de plătitorii de taxa pe valoarea adăugată. Pentru bunurile încredinţate vândute plătitorii de taxa pe valoarea adăugată respectivi sunt obligaţi sa emita facturi fiscale cel mai târziu în ultima zi a lunii în care s-a efectuat vânzarea;
b)suma reprezentând comisionul aplicat asupra vânzărilor de bunuri aparţinând neplatitorilor de taxa pe valoarea adăugată sau scutite de taxa pe valoarea adăugată.
(1)Persoanele impozabile înregistrare ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care realizează activitate de intermediere în turism, determina baza de impozitare pentru aceasta activitate prin scăderea din preţul sau tariful total încasat de la clienţi, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, a următoarelor elemente:
a)preţul, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, facturat de prestatorii serviciilor de transport, hoteliere, de restaurant şi de alţi prestatori;
b)cheltuielile efectuate de agenţie sau de organizatorul de circuite turistice, cum ar fi cheltuielile privind: asigurarea auto a mijlocului de transport, taxe pentru viza, diurna şi cazare pentru sofer, taxe de autostrada, taxe de parcare, combustibil.
(2)Taxa pe valoarea adăugată colectata, aferentă activităţii de intermediere în turism, se calculează prin aplicarea cotei recalculate de 15,966% asupra bazei de impozitare determinate potrivit prevederilor alin. (1). Din taxa pe valoarea adăugată colectata se scade taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi/sau serviciilor achiziţionate, destinate necesităţilor proprii de funcţionare a unităţilor care realizează activitate de intermediere în turism.
(3)Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care prestează servicii de turism folosind mijloace proprii sau închiriate, cum sunt mijloace de transport, hoteluri, restaurante, determina baza de impozitare pe baza preţurilor şi a tarifelor negociate cu beneficiarii serviciilor turistice.
(4)Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care prestează atât operaţiuni de intermediere, cat şi servicii turistice folosind mijloace proprii sau închiriate , determina baza de impozitare distinct pentru fiecare activitate.
(1)Pentru vânzările de bunuri în regim second-hand, baza de impozitare se determina la livrarea bunurilor şi este constituită din suma reprezentând diferenţa dintre preţul de vânzare obţinut, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, şi preţul de cumpărare al bunurilor respective. Taxa pe valoarea adăugată colectata, aferentă vânzărilor de bunuri în regim second-hand, se calculează prin aplicarea cotei recalculate de 15,966% asupra sumei astfel determinate.
(2)Prin livrare de bunuri în regim second-hand, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se înţelege vânzarea de către persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată de bunuri second-hand achiziţionate din ţara de la persoane fizice sau juridice care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată.
(3)Prin bunuri second-hand, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se înţelege bunuri mobile corporale care au fost utilizate anterior achiziţionării şi urmează să fie reparate, îmbunătăţite sau vândute ca atare, cu excepţia lucrărilor de arta, obiectelor de antichitate, obiectelor de colectie, metalelor şi pietrelor preţioase.
Pentru operaţiunile realizate de casele de amanet baza de impozitare este constituită din:
a)valoarea obţinută din vânzarea bunurilor care devin proprietatea casei de amanet, ca urmare a nerestituirii împrumutului;
b)preţul de achiziţie pentru bunurile care devin proprietatea casei de amanet şi sunt utilizate potrivit art. 3 alin. (4) din lege.
Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare, rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, prevăzute la art. 18 alin. (3) lit. a) din lege, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să fie efective şi în sume exacte în beneficiul clientului;
b)sa nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestaţie oarecare;
c)să fie reflectate în facturi fiscale sau în alte documente legale.
(1)Penalizările, precum şi sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă, solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale, se exclud din baza de impozitare numai dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate.
(2)Nu se exclud din baza de impozitare sumele încasate pentru acoperirea prejudiciilor provocate de distrugerea, deteriorarea, nerestituirea în termen a bunurilor închiriate sau altele similare, care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate.
(1)Sumele achitate de furnizor/prestator în contul clientului se decontează acestuia pe baza unei facturi fiscale pe care se înscrie menţiunea "factura de decontare - pentru plati în numele clientului", însoţită de copii de pe facturile achitate în numele clientului. În factura fiscală de decontare vor fi evidentiate facturile fiscale sau alte documente legal aprobate care au fost achitate, baza de impozitare şi taxa pe valoarea adăugată aferentă. Furnizorul/prestatorul nu exercita dreptul de deducere pentru sumele achitate în numele clientului şi nu colectează taxa pe valoarea adăugată din factura fiscală de decontare. De asemenea, nu va inregistra aceste sume în conturile de cheltuieli, respectiv de venituri, sumele respective contabilizandu-se prin contul 462 "Creditori diversi", inclusiv taxa pe valoarea adăugată. Clientul are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată înscrise în factura fiscală de decontare, însoţită de copiile de pe documentele fiscale în baza cărora a fost întocmită.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică numai în situaţia în care furnizorii/prestatorii şi clientul sunt persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată.
(1)Ambalajele care circulă prin facturare se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată la livrare, urmând ca la restituirea acestora suma impozabilă să fie redusă corespunzător, prin întocmirea unor facturi în roşu sau cu semnul minus, de către unitatea care a livrat ambalajele iniţial, care vor fi înregistrate în mod obligatoriu atât în contabilitatea furnizorului, cat şi în contabilitatea beneficiarului.
(2)Ambalajele de circulaţie, cum sunt navetele, buteliile, sticlele, borcanele, la schimb între furnizorii de marfa şi beneficiari, nu se factureaza şi nu intră în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată la livrare.
(3)Prevederile alin. (2) se aplică şi în condiţiile în care beneficiarii nu deţin cantităţile de ambalaje necesare efectuării schimbului, dar aceştia primesc de la furnizorii de marfa ambalajele necesare în schimbul unei garanţii băneşti.
(4)Beneficiarii care au primit ambalaje în schimbul unei garanţii au obligaţia sa comunice periodic furnizorului, dar nu mai târziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, cantităţile de ambalaje scoase din evidenta ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor sau altor cauze de aceeaşi natură. Pe baza datelor comunicate de beneficiari, furnizorii sunt obligaţi sa factureze cu taxa pe valoarea adăugată cantităţile de ambalaje respective, în termen de 3 zile de la data comunicării.
(5)Regimul circulaţiei ambalajelor pe bază de schimb se aplică în mod obligatoriu în relaţiile cu neplatitorii de taxa pe valoarea adăugată, la livrare.
(1)Cotele aplicate operaţiunilor taxabile sunt cele în vigoare la data la care ia naştere faptul generator al taxei pe valoarea adăugată, cu excepţia operaţiunilor prevăzute la art. 20 alin. (3) din lege, pentru care se aplică cotele în vigoare la data la care taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă. Livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate până la data de 31 mai 2002, justificate cu documente de expediţie şi transport, cu procese-verbale de recepţie sau cu alte documente similare, din care să rezulte ca livrarea şi/sau prestarea au fost efectuate până la data menţionată, vor fi facturate cu cotele în vigoare la data efectuării operaţiunilor respective.
(2)Modul de calcul al cotei recalculate, prevăzută la art. 21 alin. (2) din lege, este următorul: (cota taxei/cota taxei + 100) x 100. Nivelul cotei standard recalculate este de 15,966%.
Taxa pe valoarea adăugată este deductibilă la beneficiari în momentul în care aceasta este exigibilă la furnizori şi/sau prestatori, cu excepţiile prevăzute la art. 22 alin. (2) din lege.
(1)Dreptul de deducere prevăzut la alin. (4) al art. 22 din lege se referă la achiziţiile de bunuri şi/sau de servicii destinate realizării operaţiunilor prevăzute la acelaşi alineat, inclusiv pentru realizarea de investiţii necesare efectuării de astfel de operaţiuni.
(2)Acţiunile de sponsorizare, publicitate, protocol, precum şi alte acţiuni prevăzute în legi, efectuate în limitele şi potrivit destinaţiilor prevăzute în acestea, nu constituie livrare de bunuri şi/sau prestare de servicii, conform art. 3 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din lege. Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată pentru achiziţiile destinate realizării acestor acţiuni, în conformitate cu art. 22 alin. (4) lit. c) din lege.
(3)Acţiunile prevăzute la alin. (2), efectuate peste limitele prevăzute de legi, precum şi nerespectarea destinaţiilor prevăzute de acestea constituie livrare de bunuri şi/sau prestare de servicii conform art. 3 alin. (4), respectiv art. 4 alin. (3) din lege, şi se supun regulilor de impozitare a operaţiunilor taxabile, respectiv se colectează taxa pe valoarea adăugată aferentă şi se deduce taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor.
(4)Microintreprinderile care se încadrează în prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microintreprinderilor, pentru bunurile acordate în cadrul acţiunilor de protocol, au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată pentru achiziţiile destinate realizării acestor acţiuni ca şi unităţile care sunt impuse în baza actelor normative care reglementează impozitul pe profit.
(5)Persoanele impozabile care desfăşoară în străinătate operaţiuni care, dacă ar fi efectuate în România, ar da drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată au dreptul la deducerea taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor efectuate în ţara, destinate realizării acestor operaţiuni. Prin operaţiuni efectuate în străinătate se înţelege prestările de servicii pentru care locul prestării se situeaza în străinătate, potrivit prevederilor art. 7 din lege, şi livrările de bunuri pentru care locul livrării este situat în străinătate, potrivit prevederilor art. 6 din lege.
(6)Taxa pe valoarea adăugată aferentă materiilor prime şi materialelor, produselor finite, produselor în curs de fabricaţie şi mărfurilor existente în stoc la începutul lunii în care persoanele impozabile au fost luate în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, precum şi celor destinate realizării bunurilor şi serviciilor al căror regim de taxa pe valoarea adăugată se modifica în sensul trecerii de la scutire fără drept de deducere la taxare se deduce potrivit prevederilor art. 22 din lege, pe bază de inventariere şi conform documentelor legale de provenienţă.
(7)În situaţia scoaterii din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, precum şi a modificării regimului de taxa pe valoarea adăugată în sensul trecerii de la taxare la scutire fără drept de deducere, pentru bunurile de natura materiilor prime, materialelor şi mărfurilor existente în stoc la data respectiva, stabilite pe bază de inventariere, dreptul de deducere exercitat la achiziţia bunurilor se recalculează corespunzător noului regim de impozitare.
(8)Pentru bunurile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) şi c) din prezentele norme taxa pe valoarea adăugată dedusă iniţial nu se recalculează.
(1)În sensul art. 23 din lege, dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor de bunuri şi/sau de servicii se exercită în funcţie de gradul de utilizare a acestora la realizarea operaţiunilor care dau drept de deducere, prevăzute la art. 22 alin. (4) din lege.
(2)Persoanele impozabile care efectuează atât operaţiuni care dau drept de deducere, cat şi operaţiuni care nu dau drept de deducere vor determina taxa pe valoarea adăugată de dedus astfel:
a)achiziţiile de bunuri şi/sau de servicii destinate realizării de operaţiuni care dau drept de deducere se înscriu în jurnalul pentru cumpărări, care se întocmeşte separat pentru aceste operaţiuni, iar taxa pe valoarea adăugată aferentă acestora se deduce integral. În situaţia în care se efectuează investiţii destinate exclusiv realizării de operaţiuni care dau drept de deducere, intrările aferente acestora se înregistrează în acelaşi jurnal şi se deduce integral taxa pe valoarea adăugată aferentă. Nu pot fi înregistrate în acest jurnal achiziţiile de bunuri şi/sau de servicii pentru care la data achiziţiei nu se cunoaşte destinaţia certa pentru operaţiuni cu drept de deducere. Acestea vor fi înscrise în jurnalul pentru cumpărări aferent achiziţiilor de bunuri şi/sau de servicii destinate atât realizării de operaţiuni care dau drept de deducere, cat şi celor care nu dau drept de deducere, prevăzut la lit. c). Dacă ulterior aceste bunuri/servicii au fost utilizate exclusiv pentru operaţiuni care dau drept de deducere, se vor efectua regularizări pentru ca taxa aferentă să fie dedusă integral;
b)taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor de bunuri şi/sau de servicii destinate exclusiv realizării de operaţiuni care nu dau drept de deducere, precum şi de investiţii care sunt destinate realizării de astfel de operaţiuni nu va fi dedusă. Aceste operaţiuni se vor evidenţia într-un jurnal pentru cumpărări separat;
c)achiziţiile de bunuri şi/sau de servicii destinate atât realizării de operaţiuni care dau drept de deducere, cat şi celor care nu dau drept de deducere, precum şi de investiţii destinate realizării acestor operaţiuni se evidenţiază în jurnalul pentru cumpărări întocmit separat. Taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor operaţiuni se deduce pe bază de pro rata.
(3)Este obligatorie evidenta separată a gestiunilor de bunuri, potrivit destinaţiei prevăzute la alin. (2).
(4)Pro rata se determina ca raport între: veniturile obţinute din operaţiuni care dau drept de deducere, la numarator, iar la numitor veniturile de la numarator plus veniturile obţinute din operaţiuni care nu dau drept de deducere, subvenţii, alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale, precum şi orice alte venituri din care este finanţată activitatea. Se exclud din calculul pro rata veniturile financiare, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul privind aplicarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/1993, dacă acestea nu provin din activitatea profesională specifică cu caracter financiar, efectuată de unităţi care desfăşoară activităţi financiarbancare. Unităţile care realizează investiţii proprii finanţate din subvenţii şi/sau alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale nu vor lua în calculul pro rata aceste sume. Pro rata se determina de regula anual, astfel cum este prevăzut la alin. (5) şi (6), situaţie în care elementele prevăzute la numitor şi numarator sunt cumulate pentru întregul an fiscal, iar prin excepţie aceasta poate fi determinata lunar, conform prevederilor alin. (8), în acest caz elementele prevăzute la numitor şi numarator fiind cele efectiv realizate în cursul fiecărei luni.
(5)Pro rata aplicabilă provizoriu pentru un an este pro rata definitivă determinata pentru anul precedent sau pro rata determinata corespunzător regimului taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi serviciilor prevăzute a fi realizate în anul curent. Persoanele impozabile vor comunică în scris organului fiscal teritorial la începutul anului fiscal, dar nu mai târziu de data de 25 februarie, nivelul pro rata aplicat, precum şi modul de determinare a acesteia. Taxa pe valoarea adăugată de dedus se determina prin aplicarea pro rata provizorie utilizata asupra taxei pe valoarea adăugată deductibile, aferentă achiziţiilor destinate atât realizării de operaţiuni care dau drept de deducere, cat şi celor care nu dau drept de deducere. Începând cu data de 1 iunie 2002 persoanele impozabile vor păstra pro rata provizorie determinata la începutul anului 2002 şi utilizata până la 31 mai 2002, până la determinarea pro rata definitivă potrivit prevederilor alin. (6).
(6)Pro rata definitivă se determina în luna decembrie în funcţie de realizarile efective din cursul anului, conform formulei de calcul prevăzute la alin. (4), şi se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adăugată, întocmit pentru luna decembrie. Regularizarea deducerilor operate după pro rata provizorie se realizează pe baza pro rata definitivă, astfel:
I. În anul 2002:
a)pentru lunile ianuarie-mai 2002 pro rata definitivă se aplică asupra taxei pe valoarea adăugată deductibile, rezultată din deconturile privind taxa pe valoarea adăugată, depuse în această perioadă. Diferenţa dintre suma rezultată şi suma efectiv dedusă pe baza pro rata provizorie se cumulează cu suma obţinută potrivit lit. b);
b)pentru lunile iunie-noiembrie 2002 pro rata definitivă se aplică asupra taxei pe valoarea adăugată deductibile, aferentă achiziţiilor prevăzute la alin. (2) lit. c), rezultată din deconturile privind taxa pe valoarea adăugată, depuse pentru această perioadă. Diferenţa dintre suma rezultată şi suma efectiv dedusă pe baza pro rata provizorie se cumulează cu suma obţinută potrivit lit. a) şi se înscrie la rândul 10 din decont. Pentru achiziţiile destinate atât realizării de operaţiuni care dau drept de deducere, cat şi celor care nu dau drept de deducere, din luna decembrie se aplică pro rata definitivă.
II. După 31 decembrie 2002, pentru lunile ianuarie-noiembrie ale fiecărui an fiscal se aplică pro rata definitivă asupra taxei pe valoarea adăugată deductibile, aferentă achiziţiilor prevăzute la alin. (2) lit. c), rezultată din deconturile privind taxa pe valoarea adăugată, depuse pentru această perioadă. Diferenţa dintre suma rezultată şi suma dedusă pe baza pro rata provizorie se înscrie la rândul 10 din decont. Pentru achiziţiile destinate atât realizării de operaţiuni care dau drept de deducere, cat şi celor care nu dau drept de deducere, din luna decembrie se aplică pro rata definitivă.
(7)În situaţia în care pro rata calculată potrivit alin. (4) nu asigura determinarea corecta a taxei de dedus, organele fiscale teritoriale pot aproba aplicarea de pro rate speciale, la solicitarea persoanelor impozabile în cauza, pe baza justificarii prezentate. Pro rata specială poate să fie determinata pe baza altor elemente decât cele prevăzute la alin. (4), astfel încât să permită exercitarea dreptului de deducere cat mai corect posibil. Dacă aprobarea a fost acordată în timpul anului, persoanele impozabile au obligaţia sa recalculeze taxa pe valoarea adăugată dedusă de la începutul anului pe baza pro rata specială, aprobată. Persoanele impozabile pot renunţa la aplicarea pro rata specială numai la începutul unui an calendaristic şi sunt obligate sa anunţe organele fiscale.
(8)La cererea justificată a persoanelor impozabile organele fiscale la care acestea sunt înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pot aproba ca pro rata să fie determinata lunar, potrivit prevederilor alin. (4). În anul în care a fost acordată aprobarea persoanele impozabile au obligaţia sa recalculeze taxa pe valoarea adăugată dedusă de la începutul anului pe baza pro rata lunară. Persoanele impozabile pot renunţa la aplicarea pro rata lunară numai la începutul unui an fiscal şi sunt obligate sa anunţe organele fiscale. Pro ratele lunare efectiv realizate sunt definitive şi nu se regularizează la sfârşitul anului.
(9)Persoanele impozabile care au aplicat până la data de 31 mai 2002 criterii specifice de deducere a taxei pe valoarea adăugată, aprobate de organele fiscale teritoriale, vor continua aplicarea acestora şi a pro rata lunară determinata potrivit alin. (4), până la sfârşitul anului 2002. (10) Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi/sau serviciilor achiziţionate înainte de punerea în funcţiune a unui obiectiv de investiţii, dedusă potrivit prevederilor alin. (2), se recalculează la sfârşitul anului calendaristic următor celui de punere în funcţiune a investiţiei, astfel:
a)dacă investiţia este utilizata exclusiv pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere, taxa pe valoarea adăugată dedusă iniţial se recalculează integral;
b)dacă investiţia este utilizata pentru operaţiuni atât cu drept de deducere, cat şi fără drept de deducere, taxa pe valoarea adăugată dedusă iniţial se recalculează pe baza pro rata definitivă determinata la sfârşitul anului calendaristic următor celui de punere în funcţiune a investiţiei.
(1)Documentele legale prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. a) din lege, în baza cărora persoanele impozabile pot deduce taxa pe valoarea adăugată, sunt: exemplarul original al facturii fiscale sau alte documente specifice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabila şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora sau prin ordine ale ministrului finanţelor publice, emise în baza Hotărârii Guvernului nr. 831/1997, bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale, aprobate conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, aparţinând unităţilor de desfacere a carburantilor auto, dacă sunt stampilate şi au înscrise denumirea cumpărătorului şi numărul de înmatriculare a autovehiculului. Pentru achiziţiile de bunuri supuse accizelor documentul legal de deducere a taxei pe valoarea adăugată este exemplarul original al facturii fiscale speciale utilizate pentru circulaţia acestor produse, vizata de supraveghetorul fiscal. Facturile fiscale sau alte documente legale emise pe numele salariaţilor unei persoane impozabile, aflaţi în deplasare în interesul serviciului, pentru cazarea în hoteluri sau alte unităţi similare, sunt documente legale de deducere a taxei pe valoarea adăugată, însoţite de decontul de deplasare întocmit conform prevederilor legale.
(2)Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată înscrise în documentele pentru achiziţii de bunuri şi/sau de servicii se exercită în funcţie de data facturii fiscale sau a altui document legal, dacă acesta s-a primit până la data depunerii decontului taxei pe valoarea adăugată. Taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor de bunuri şi sau de servicii din cursul unei luni calendaristice se înscrie în jurnalul pentru cumpărări şi este preluată corespunzător în decontul privind taxa pe valoarea adăugată, întocmit pentru luna respectiva. Documentele de achiziţii primite după data depunerii decontului întocmit pentru luna respectiva se includ în deconturile întocmite pentru lunile următoare.
(3)Pentru importurile efectuate prin comisionari taxa pe valoarea adăugată, înscrisă în declaraţia vamală de import sau în actul constatator întocmit de organele vamale, se deduce numai de către unitatea beneficiara, pe baza documentelor respective, transmise în copie certificată de comisionari.
(1)Taxa pe valoarea adăugată de rambursat pentru luna de raportare, prevăzută la art. 26 alin. (1) lit. a) din lege, este constituită din taxa pe valoarea adăugată intermediara de rambursat, determinata ca diferenţa între taxa dedusă şi taxa colectata în luna de raportare şi/sau taxa de rambursat din decontul lunii precedente, preluată în decontul lunii de raportare.
(2)Compensarea diferenţei de taxa, prevăzută la art. 26 alin. (1) lit. b) din lege, rămasă după aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a) din lege, se efectuează de organele fiscale, care vor proceda astfel:
a)vor efectua compensarea, pe baza controlului efectuat, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de compensare, în situaţia în care persoanele impozabile solicita compensarea fără a solicita şi rambursarea taxei pe valoarea adăugată. Persoanele impozabile trebuie să depună la organul fiscal teritorial cererea de compensare, conform modelului prezentat în anexa nr. 1, precum şi decontul de taxa pe valoarea adăugată din care rezultă suma de rambursat;
b)vor compensa din oficiu, pe baza controlului efectuat cu ocazia rambursarii cu control anticipat, suma reprezentând alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat, în limita sumei de rambursat, în situaţia în care persoanele impozabile solicita rambursarea taxei pe valoarea adăugată. La rambursarea cu control ulterior compensarea din oficiu se efectuează pe baza datelor din Fişa plătitorului de impozite şi taxe, iar controlul se efectuează o dată cu cel pentru rambursarea cu control ulterior. În ambele cazuri nu se depune cerere de compensare.
(3)La efectuarea operaţiunilor de compensare nu se tine seama de taxa pe valoarea adăugată din facturile neachitate furnizorilor/prestatorilor.
(4)După depunerea cererii de compensare la organul fiscal competent, suma respectiva, verificata şi confirmată de organul de control, nu mai poate fi inclusă în decont şi reţinută din taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor sau serviciilor facturate în perioada următoare celei pentru care s-a solicitat compensarea.
(1)Persoanele impozabile care solicită rambursarea taxei pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 27 alin. (1) din lege, denumita rambursare cu control anticipat, vor depune la organul fiscal teritorial cererea de rambursare prevăzută în anexa nr. 2, pe care au bifat caseta "rambursare cu control anticipat", însoţită de decontul de taxa pe valoarea adăugată din care rezultă suma de rambursat. Organele fiscale vor rambursa, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii, sumele rezultate în urma verificării documentaţiei stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(2)În vederea soluţionării cererilor de rambursare cu control anticipat organele fiscale vor proceda astfel:
a)vor determina taxa pe valoarea adăugată aferentă facturilor neachitate furnizorilor de bunuri şi/sau prestatorilor de servicii, până la data încheierii controlului;
b)din suma de rambursat rezultată din ultimul decont de taxa pe valoarea adăugată, corectată cu eventualele diferenţe rezultate în urma verificării, se scade taxa aferentă facturilor neachitate, determinandu-se astfel taxa aferentă facturilor achitate;
c)vor restitui suma taxei pe valoarea adăugată aferente facturilor achitate, determinata potrivit lit. b), în cazul în care persoana impozabilă nu are impozite şi taxe datorate bugetului de stat şi neachitate până la data efectuării controlului;
d)dacă suma compensata este mai mica decât taxa pe valoarea adăugată aferentă facturilor achitate, vor restitui diferenţa dintre taxa aferentă facturilor achitate şi suma compensata din oficiu, conform prevederilor art. 63 alin. (2) lit. b) din prezentele norme, în cazul în care persoana impozabilă are impozite şi taxe datorate bugetului de stat neachitate la data efectuării controlului;
e)nu vor proceda la rambursare dacă în urma compensării efectuate din oficiu suma compensata este mai mare sau egala cu taxa pe valoarea adăugată aferentă facturilor achitate.
(3)Rambursarea cu control anticipat a taxei pe valoarea adăugată se va efectua ţinându-se seama şi de prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)În cazul în care organele de control propun, în urma verificării, aprobarea rambursarii parţiale a taxei pe valoarea adăugată sau respingerea cererii, vor menţiona în actul de control întocmit motivele şi cauzele care determina situaţia respectiva. Prin actul de control se va stabili modul de evidenţiere, respectiv pe cheltuieli sau preluarea în decontul lunii următoare a sumelor neadmise la rambursare, în funcţie de cauze.
(5)După depunerea cererii de rambursare cu control anticipat la organul fiscal competent, suma respectiva, verificata şi confirmată de organul fiscal, nu mai poate fi inclusă în decont şi reţinută din taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor sau serviciilor facturate în perioada următoare celei pentru care s-a solicitat rambursarea. Sumele prevăzute în decontul lunii precedente pentru care nu s-a primit, până la data depunerii decontului lunii următoare, confirmarea sau aprobarea rambursarii se pot prelua în decontul lunii următoare, în aceasta situaţie considerându-se ca persoana impozabilă a renunţat la cererea de rambursare.
(6)Persoanele impozabile care solicită rambursarea taxei pe valoarea adăugată cu verificarea semestriala a documentaţiei, potrivit prevederilor art. 27 alin. (2) din lege, denumita rambursare cu control ulterior, au obligaţia să depună la organul fiscal teritorial decontul de taxa pe valoarea adăugată, din care rezultă suma de rambursat, şi cererea de rambursare, pe care au bifat caseta "rambursare cu control ulterior".
(7)Persoanele impozabile care solicită rambursarea cu control ulterior a taxei pe valoare adăugată au obligaţia să respecte prevederile alin. (5) al art. 27 din lege. Se va ţine seama de facturile achitate furnizorilor până la data depunerii cererii. Organele fiscale teritoriale au obligaţia sa întocmească fişa de analiza de risc, prevăzută în anexa nr. 3, în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de rambursare. Grila de analiza de risc, cuprinsă în fişa de analiza de risc, se actualizează semestrial prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice. Dacă punctajul rezultat din fişa de analiza de risc este mai mic de 135 de puncte inclusiv, organele fiscale teritoriale vor proceda astfel:
a)în situaţia în care persoana impozabilă nu are impozite şi taxe datorate bugetului de stat neachitate la termenele legale, vor restitui suma taxei pe valoarea adăugată aferente facturilor achitate, rezultată din cererea de rambursare;
b)dacă suma de compensat este mai mica decât taxa pe valoarea adăugată aferentă facturilor achitate, vor restitui diferenţa dintre taxa pe valoarea adăugată aferentă facturilor achitate, rezultată din cererea de rambursare, şi suma compensata din oficiu potrivit prevederilor art. 63 alin. (2) lit. b) din prezentele norme;
c)în cazul în care suma de compensat este mai mare sau egala cu taxa pe valoarea adăugată aferentă facturilor achitate, se respinge cererea de rambursare cu control ulterior, persoana impozabilă având posibilitatea să solicite compensarea prevăzută la art. 63 alin. (2) lit. a) din prezentele norme.
(8)Dacă punctajul rezultat din fişa de analiza de risc este mai mare de 135 de puncte exclusiv, organele fiscale au obligaţia sa înştiinţeze persoanele impozabile care nu au întrunit punctajul necesar şi să le transmită o copie de pe fişa de analiza de risc, în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de rambursare. Persoanele impozabile pot solicita, în termen de 3 zile de la data primirii înştiinţării, reanalizarea punctajului acordat. În termen de doua zile de la data când au fost sesizate organele fiscale vor reanaliza punctajul acordat şi, în funcţie de rezultat, vor proceda la efectuarea rambursarii sau, după caz, vor comunică răspunsul negativ persoanei impozabile. Persoana impozabilă a carei cerere de rambursare cu control ulterior a fost respinsă şi după reanalizarea punctajului poate solicita rambursarea potrivit prevederilor art. 27 alin. (1) din lege, situaţie în care va depune o alta cerere de rambursare în care a bifat caseta "cu control anticipat".
(9)Pentru rambursarile cu control ulterior organele de control fiscal au obligaţia să efectueze semestrial verificarea documentaţiei stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. Data de referinţa pentru stabilirea datelor la care se vor efectua controalele este data aprobării primei rambursări cu control ulterior, urmând ca de la această dată controalele să se efectueze din şase în şase luni, dacă în intervalele respective au fost acordate numai rambursări cu control ulterior. Dacă în perioadele respective se efectuează şi rambursări cu control anticipat, controlul acestora va cuprinde în mod obligatoriu şi perioada anterioară pentru care persoana impozabilă a beneficiat de rambursare cu control ulterior. După efectuarea unei rambursări cu control anticipat, termenul de referinţa pentru stabilirea datelor la care se vor efectua controalele rambursarilor cu control ulterior este data primei rambursări cu control ulterior efectuate după cea cu control anticipat.
(10)Subunitatile tip sedii secundare fără personalitate juridică, înregistrate ca plătitoare de taxa pe valoarea adăugată, beneficiază de rambursare numai dacă unitatea centrala şi toate subunitatile componente şi-au achitat taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat.
Prevederile art. 63 şi 64 din prezentele norme, referitoare la rambursarea cu control ulterior efectuată în baza art. 27 alin. (2) din lege, se vor aplica începând cu data de 1 octombrie 2002.
(1)Organele fiscale teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice pot solicita persoanelor impozabile care au depus cerere de rambursare a taxei pe valoarea adăugată cu control anticipat, pentru sume ce depăşesc 1 miliard de lei, garanţii personale sau solidare în situaţia în care rambursarea este solicitată ca urmare a efectuării unor exporturi a căror contravaloare în valută neincasata până la data încheierii controlului este egala sau mai mare decât suma solicitată la rambursare.
(2)Garanţia se constituie printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare de garanţie bancară emisă de o banca autorizata de Banca Naţionala a României, astfel:
a)pentru sume de rambursat cuprinse între 1 şi 10 miliarde lei inclusiv, garanţia se va constitui în procent de 20% din suma solicitată la rambursare;
b)pentru sume de rambursat de peste 10 miliarde lei exclusiv, garanţia se va constitui în procent de 30% din suma solicitată la rambursare.
(3)Organele fiscale vor debloca garanţiile constituite, proporţional cu contravaloarea exporturilor avute în vedere la data constituirii garanţiei, care au fost încasate ulterior.
(1)Potrivit prevederilor art. 29 lit. A din lege persoanele impozabile care realizează operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere au obligaţia, în condiţiile prevăzute de lege, să se declare ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, urmând procedurile privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe. De asemenea, au obligaţia să solicite organului fiscal scoaterea din evidenta ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, conform reglementărilor legale în vigoare, în caz de încetare a activităţii, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemnează situaţia respectiva.
(2)Persoanele, indiferent de statutul lor juridic, care realizează în exclusivitate operaţiuni pentru care nu au calitatea de persoana impozabilă sau operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată fără drept de deducere, nu vor fi înregistrate sau, după caz, vor fi scoase din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, la solicitarea acestora.
(3)Sunt supuse obligaţiei de înregistrare ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată şi instituţiile publice prevăzute la art. 2 alin. (5) din lege, în situaţia în care realizează activităţi pentru care au calitatea de persoana impozabilă. Poate fi înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată instituţia publică în ansamblul sau ori, după caz, în funcţie de natura activităţilor desfăşurate, numai partea din structura organizatorică prin care sunt realizate operaţiunile taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere.
(4)Subunitatile tip sedii secundare - sucursale, agenţii, reprezentante sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică - pot fi înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată în următoarele condiţii:
a)unitatea centrala să fie înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată;
b)să aibă acceptul unităţii centrale şi al organului fiscal la care aceasta este înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată;
c)să aibă condiţii asigurate pentru respectarea prevederilor art. 29 din lege.
(5)Pentru persoanele impozabile care, potrivit legii, îndeplinesc condiţiile de plătitori de taxa pe valoarea adăugată, dar nu au depus declaraţie de înregistrare fiscală sau, după caz, declaraţie de menţiuni, în vederea luării în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, organele fiscale vor proceda astfel:
a)vor stabili diferenţa dintre taxa pe valoarea adăugată la care persoana impozabilă ar fi avut drept de deducere, conform documentelor legale aferente achiziţiilor de bunuri şi/sau de servicii, şi taxa pe valoarea adăugată pe care ar fi avut obligaţia sa o colecteze, aferentă bunurilor livrate şi serviciilor prestate;
b)în situaţia în care, potrivit metodologiei prevăzute la lit. a), rezultă o diferenţa de taxa datorată bugetului de stat, vor calcula majorările şi penalităţile de întârziere legale pentru întârzierea plăţii, vor aplica sancţiunile prevăzute de lege şi vor lua măsuri pentru intrarea în legalitate.
(6)Dacă, potrivit metodologiei prevăzute la alin. (5) lit. a), rezultă ca taxa pe valoarea adăugată pe care persoana impozabilă ar fi avut dreptul sa o deducă este mai mare decât taxa pe care ar fi avut obligaţia sa o colecteze, aceasta nu are dreptul să solicite bugetului restituirea sumei respective, consecinţa a neîndeplinirii obligaţiei de a se inregistra ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată. Organele fiscale vor aplica sancţiunile prevăzute de lege şi vor lua măsuri pentru intrarea în legalitate.
(1)Pentru bunurile livrate cu aviz de însoţire furnizorii sunt obligaţi ca în termen de 3 zile lucrătoare de la data livrării sa emita facturi fiscale şi să le transmită beneficiarilor. Bunurile livrate fără aviz de însoţire se factureaza la data livrării. La constituirea unei societăţi comerciale, pentru aportul în natura la capitalul social factura fiscală se emite de persoana care contribuie la aportul în natura la capitalul social al noii societăţi, după înregistrarea ca plătitor de impozite şi taxe a acestei societăţi. Pentru avansurile încasate se aplică şi prevederile alin. (5).
(2)Pentru prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la alin. (3) şi (4), prestatorii sunt obligaţi sa emita facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, la data finalizarii prestării serviciilor sau, după caz, la sfârşitul lunii în care prestarea serviciilor a fost finalizată, în funcţie de natura acestora. Pentru avansurile încasate se aplică şi prevederile alin. (5).
(3)Pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii care se efectuează continuu - energie electrica şi termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice şi altele similare - facturarea se face în termen de 3 zile de la data întocmirii documentelor prin care furnizorii/prestatorii au stabilit cantităţile livrate şi serviciile prestate, dar nu mai târziu de finele lunii următoare celei în care s-a efectuat livrarea/prestarea. Pentru avansurile încasate se aplică şi prevederile alin. (5).
(4)Pentru prestările de servicii decontate pe bază de situaţii de lucrări, cum sunt lucrările de construcţii-montaj, facturarea se face la data confirmării situaţiilor de lucrări de către beneficiarii acestora. În situaţia în care se încasează avansuri, se aplică şi prevederile alin. (5).
(5)Pentru avansuri furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii sunt obligaţi sa emita facturi fiscale în termen de 3 zile de la data încasării sumelor. Aceste prevederi se aplică şi pentru lucrările imobiliare care se finalizează într-un bun imobil, pentru care antreprenorii nu au optat pentru amânarea exigibilitatii taxei pe valoarea adăugată la livrare. Facturile fiscale pentru avansuri se regularizează prin stornare la data emiterii facturii fiscale pentru contravaloarea integrală a livrărilor de bunuri şi/sau a prestărilor de servicii. Persoanele impozabile care realizează activitate de vânzare de bunuri pe bază de contracte de vânzare-cumpărare către persoane fizice, cu plata esalonata sunt forma de avansuri, livrarea bunurilor efectuandu-se după achitarea integrală a contravalorii mărfurilor contractate, nu au obligaţia sa întocmească facturi fiscale pentru avansurile încasate decât la livrarea bunurilor. Pentru avansurile încasate taxa pe valoarea adăugată se colectează pe bază de borderou de vânzare (încasare).
(6)Pentru avansurile prevăzute la pct. 1-4 ale lit. c) a alin. (4) al art. 16 din lege persoanele impozabile nu au obligaţia sa emita facturi fiscale. La solicitarea beneficiarilor persoanele impozabile pot emite facturi fiscale fără taxa pe valoarea adăugată pentru aceste avansuri, regularizarea acestora şi facturarea finala urmând a fi efectuate în termen de 3 zile lucrătoare de la data livrării şi/sau prestării, în funcţie de regimul de impozitare al operaţiunii.
(7)Transferul proprietăţii bunurilor în executarea creanţelor, în situaţia în care bunurile au fost predate pe bază de înţelegere între debitor şi creditor, se consemnează în facturi fiscale de către debitor, dacă operaţiunea constituie livrare de bunuri potrivit prevederilor art. 3 lit. c) din prezentele norme.
(8)În cazul bunurilor supuse executării silite, dacă operaţiunea constituie livrare de bunuri potrivit prevederilor art. 3 lit. c) din prezentele norme, obligaţia întocmirii facturii fiscale revine persoanei fizice sau juridice abilitate prin lege să efectueze vânzarea bunurilor respective, care va proceda astfel:
a)va emite factura fiscală de executare silită, în trei exemplare, cu respectarea prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din lege, în situaţia în care bunurile au fost vândute prin licitaţie. Originalul facturii fiscale de executare silită se transmite cumpărătorului, respectiv adjudecatarului, iar exemplarul al doilea se transmite debitorului executat silit;
b)va incasa contravaloarea bunurilor, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, de la cumpărător, iar taxa pe valoarea adăugată va fi virata bugetului de stat în termen de 3 zile lucrătoare de la data încasării de la cumpărător. O copie de pe documentul prin care s-a efectuat plata taxei pe valoarea adăugată va fi transmisă debitorului;
c)taxa pe valoarea adăugată din facturile fiscale de executare silită va fi înregistrată de către persoanele fizice sau juridice abilitate prin lege să efectueze vânzarea bunurilor supuse executării silite, în alte conturi contabile decât cele specifice taxei pe valoarea adăugată. În situaţia în care persoana fizica sau juridică abilitata prin lege să efectueze vânzarea bunurilor supuse executării silite este înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, nu va evidenţia în decontul privind taxa pe valoarea adăugată operaţiunile respective.
(9)În situaţia în care executarea silită a fost efectuată potrivit prevederilor alin. (8), debitorul are următoarele obligaţii:
a)sa înregistreze în evidenta proprie operaţiunea de livrare de bunuri, pe baza facturii fiscale de executare silită transmise de persoana fizica sau juridică abilitata prin lege să efectueze vânzarea bunurilor, inclusiv taxa pe valoarea adăugată colectata aferentă. În situaţia în care se prevede plata în rate a bunurilor, taxa pe valoarea adăugată se colectează la data stabilită pentru plata ratelor;
b)sa înregistreze, pe baza documentului de plată transmis de persoana fizica sau juridică abilitata prin lege să efectueze vânzarea bunurilor, taxa pe valoarea adăugată la rândul 23 din decontul privind taxa pe valoarea adăugată.
(10)Cumpărătorii/adjudecatarii îşi vor exercita dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată pe baza facturilor fiscale de executare silită. În situaţia în care se prevede plata în rate a bunurilor, taxa pe valoarea adăugată se deduce la data stabilită pentru plata ratelor.
(1)Persoanele fizice sau juridice care nu îndeplinesc condiţiile de luare în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată nu au dreptul sa emita facturi fiscale sau alte documente cu taxa pe valoarea adăugată pentru vânzări de bunuri şi/sau prestări de servicii.
(2)Persoanele care încalcă prevederile alin. (1) sunt obligate sa procedeze astfel:
a)vor vira la bugetul de stat o sumă egala cu taxa pe valoarea adăugată declarata pe factura fiscală sau pe alt document, dacă aceasta a fost încasată de la beneficiar. Pentru neplata în termenul stabilit de lege a acestor sume se datorează majorări şi penalităţi de întârziere calculate de la data încasării, conform legislaţiei privind calculul şi plata sumelor datorate pentru neachitarea la termen a impozitelor şi taxelor;
b)în situaţia în care contravaloarea bunurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate înscrise în factura fiscală sau în alt document nu a fost încasată, total sau parţial, de la beneficiar, persoanele menţionate la alin. (2) sunt obligate sa storneze facturile sau documentele emise cu taxa pe valoarea adăugată şi, concomitent, sa întocmească facturi sau alte documente fără taxa pe valoarea adăugată.
(1)Taxa pe valoarea adăugată de plată, stabilită prin decontul de taxa pe valoarea adăugată întocmit lunar, se achită, până la data de 25 a lunii următoare inclusiv, la bugetul de stat în conturile deschise la trezoreria statului în acest scop.
(2)Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care au în structura subunitati tip sedii secundare - sucursale, agenţii, reprezentante sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică - care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, vor întocmi un singur decont de taxa pe valoarea adăugată pentru întreaga activitate, pe baza deconturilor privind taxa pe valoarea adăugată completate de aceste subunitati până la rândul 17 inclusiv. Subunitatile nu vor completa randurile 8 şi 13 din decontul privind taxa pe valoarea adăugată pe care îl transmit unităţii centrale. Deconturile privind taxa pe valoarea adăugată întocmite de subunitatile neinregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată nu se depun la organele fiscale.
(3)Taxa pe valoarea adăugată datorată potrivit prevederilor art. 29 lit. D.b) din lege se achită la organele vamale.
(4)La persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată operaţiunile prevăzute la art. 29 lit. D.c)-f) din lege vor fi evidentiate contabil astfel:
a)înregistrarea obligaţiei de plată a taxei pe valoarea adăugată:
| 4428 | = | 446 | |
| "T.V.A. neexigibilă" | "Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" |
Operaţiunea se înscrie în jurnalul pentru cumpărări în coloanele 9 şi 10, corespunzător destinaţiei bunurilor şi/sau serviciilor, potrivit prevederilor art. 61 alin. (2) din prezentele norme;
b)înregistrarea stingerii obligaţiei de plată prin plata efectivă a taxei pe valoarea adăugată:
| 446 | = | 512 sau alt cont de disponibilităţi | |
| "Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" | "Disponibil în cont curent" | ||
| 4426 | = | 4428 | |
| "T.V.A. deductibilă" | "T.V.A. neexigibilă" |
Operaţiunea se înscrie în jurnalul pentru cumpărări în coloanele 7 şi 8, corespunzător destinaţiei bunurilor şi/sau serviciilor, potrivit prevederilor art. 61 alin. (2) din prezentele norme, pe baza documentului de plată a taxei pe valoarea adăugată;
c)înregistrarea stingerii obligaţiei de plată prin compensarea efectuată potrivit art. 29 lit. D.h) din lege:
| 446 | = | 4424 | |
| "Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" | "T.V.A. de rambursat" | ||
| 4426 | = | 4428 | |
| "T.V.A. deductibilă" | "T.V.A. neexigibilă" |
Operaţiunea se înscrie în jurnalul pentru cumpărări în coloanele 7 şi 8, corespunzător destinaţiei bunurilor şi/sau serviciilor, potrivit prevederilor art. 61 alin. (2) din prezentele norme, pe baza notei contabile în care se consemnează operaţiunea de compensare pe care se înscrie în mod obligatoriu data;
d)în situaţia în care plata sau compensarea taxei pe valoarea adăugată se efectuează în termenele prevăzute la art. 29 lit. D.c)-f) din lege, se pot efectua direct următoarele înregistrări contabile:
1.în cazul plăţii:
| 4426 | = | 512 sau alt cont de disponibilităţi | |
| "T.V.A. deductibilă" | "Disponibil în cont curent" |
2.în cazul compensării:
| 4426 | = | 4424 | |
| "T.V.A. deductibilă" | "T.V.A. de rambursat" |
Înregistrările în jurnalul pentru cumpărări se efectuează potrivit prevederilor lit. b) şi/sau c).
(5)La persoanele care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată operaţiunile prevăzute la art. 29 lit. D.d)-f) din lege vor fi evidentiate contabil astfel:
635 = 446 - cu taxa pe valoarea adăugată datorată;
446 = 5121 sau alt cont de disponibilitati - cu taxa pe valoarea adăugată plătită.
(1)Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care au facturat în mod eronat operaţiuni scutite fără drept de deducere cu taxa pe valoarea adăugată, sunt obligate să urmeze procedura stabilită la art. 31 alin. (1) din lege, în vederea facturarii corecte, fără taxa pe valoarea adăugată, a acestor operaţiuni.
(2)Taxa pe valoarea adăugată datorată conform prevederilor art. 29 lit. D.c)-f) din lege, constatată de organele de control fiscal ca neachitata în termenul legal şi neevidenţiată în contabilitate, va fi achitată în termenele prevăzute de legislaţia în vigoare privind controlul fiscal şi nu va fi înregistrată în decontul de taxa pe valoarea adăugată. Pentru neplata în termenul stabilit de lege a acestor sume se datorează majorări şi penalităţi de întârziere calculate conform legislaţiei privind calculul şi plata sumelor datorate pentru neachitarea la termen a impozitelor şi taxelor.
(3)Taxa pe valoarea adăugată datorată conform prevederilor art. 29 lit. D.c)-f) din lege, constatată de organele de control fiscal ca neachitata în termenul legal, dar evidenţiată în contabilitate, va fi achitată în termenele prevăzute de legislaţia în vigoare privind controlul fiscal şi va fi înregistrată în decontul de taxa pe valoarea adăugată întocmit pentru luna în care plata se efectuează. Pentru neplata în termenul stabilit de lege a acestor sume se datorează majorări şi penalităţi de întârziere calculate conform legislaţiei privind calculul şi plata sumelor datorate pentru neachitarea la termen a impozitelor şi taxelor.
(4)Diferenţele de taxa pe valoarea adăugată constatate de organele de control fiscal se plătesc sau se restituie în termenele prevăzute de legislaţia în vigoare privind controlul fiscal. Sumele respective nu se includ în deconturile de taxa pe valoarea adăugată. Pentru neplata în termenul stabilit de lege a acestor sume se datorează majorări şi penalităţi de întârziere calculate conform legislaţiei privind calculul şi plata sumelor datorate pentru neachitarea la termen a impozitelor şi taxelor.
(5)Unităţile prestatoare de servicii turistice care au încheiat, până la data de 31 mai 2002 inclusiv, contracte ferme cu beneficiari din străinătate pot aplica, până la data de 31 decembrie 2002 inclusiv, pentru contractele respective, regimul de scutire de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere.
(6)Unităţile prestatoare de servicii turistice care optează pentru regimul de scutire de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere, prevăzut la alin. (5), sunt obligate la plata contribuţiei de 3% la Fondul pentru dezvoltarea şi promovarea turismului, calculată asupra veniturilor încasate din aceste contracte după data de 1 iunie 2002 inclusiv.
(7)Persoanele juridice, precum şi persoanele fizice şi asociaţiile familiale autorizate conform Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative, cu modificările ulterioare, care au încheiat contracte ferme de import până la data de 31 mai 2002 inclusiv, beneficiază, pentru contractele respective, până la data de 31 decembrie 2002 inclusiv, de regimul fiscal şi procedurile aplicabile drepturilor de import, în vigoare până la data de 31 mai 2002 inclusiv.
(8)Actelor adiţionale la contractele prevăzute la alin. (7) şi contractelor de import, încheiate după data de 1 iunie 2002 inclusiv, le sunt aplicabile prevederile legale în vigoare după această dată în ceea ce priveşte drepturile de import.
(9)Persoanele juridice care achiziţionează bunuri din import în baza unor acorduri încheiate cu organisme internaţionale, ratificate până la data de 31 mai 2002 inclusiv, beneficiază pentru achiziţiile respective, până la data de 31 decembrie 2002 inclusiv, de regimul fiscal şi procedurile aplicabile drepturilor de import, în vigoare până la data de 31 mai 2002 inclusiv.
(10)Construcţiile de locuinţe realizate prin Agenţia Naţionala pentru Locuinţe pe bază de contracte ferme încheiate cu societăţi de construcţii până la data de 31 mai 2002 inclusiv beneficiază de scutire cu drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată până la finalizarea construcţiei, potrivit termenilor contractuali, inclusiv celor introdusi prin acte adiţionale impuse de situaţii tehnice justificate.
(11)Persoanele, indiferent de statutul lor juridic, care au încheiat, până la data de 31 mai 2002 inclusiv, contracte ferme pentru construcţii de locuinţe cu persoane juridice şi/sau fizice autorizate să efectueze lucrări de construcţii, beneficiază de scutire de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere, pentru contractele respective, până la data de 31 decembrie 2002 inclusiv.
(12)Condiţiile în care se aplică prevederile alin. (10) şi (11) se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(13)În sensul prezentelor norme contractele ferme reprezintă contracte valabil încheiate a căror data de intrare în vigoare este anterioară datei de 1 iunie 2002. (14) Prevederile prezentelor norme sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a legii.
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme.
────────
la norme
────────
┌────────────┐
│ ROMÂNIA │
│ ┌──────┐ │
│ │M.F.P.│ │
│ └──────┘ │ TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
│MINISTERUL │ CERERE DE COMPENSARE
│FINANŢELOR │
│ PUBLICE │
└────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ CODUL FISCAL AL PLĂTITORULUI [][][][][][][][][][] │
│ DENUMIREA .......................................................... │
│ Localitatea ......................., str. ............ nr. .............. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Solicit compensarea sumei de ............, rezultată din decontul aferent lunii........ anul ......... cu următoarele impozite şi taxe datorate bugetului de stat:
1.Impozit pe venit ...................................
2.Impozit pe profit ..................................
3.Alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat ......................
Numele şi prenumele .......................... funcţia ...................
Semnatura şi ştampila ....................................................
| CADRUL REZERVAT ORGANULUI FISCAL | |
| Se aprobă compensarea sumei de ............ Nu se aproba compensarea sumei de ......... Numele persoanei care aproba compensarea ............................... Funcţia ................. Semnatura ....... Data(ZZ/LL/AA).../.../.., | Organul fiscal ....... Codul ..... Numărul de înregistrare........... Data depunerii(ZZ/LL/AA).../.../., Primit |
Tipărit la R.A. "Imprimeria Naţionala"
────────────
la norme
────────
┌────────────┐
│ ROMÂNIA │
│ ┌──────┐ │
│ │M.F.P.│ │
│ └──────┘ │ TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
│MINISTERUL │ CERERE DE RAMBURSARE
│FINANŢELOR │
│ PUBLICE │
└────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ CODUL FISCAL AL PLĂTITORULUI [][][][][][][][][][] │
│ DENUMIREA .......................................................... │
│ Localitatea ......................., str. ............ nr. .............. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Solicit
rambursare cu control anticipat []
rambursare cu control ulterior []
în contul nr. ....... deschis la ....................................
Suma de rambursat rezultată din decontul aferent lunii ..... anul ......... , este de ................. lei.
Suma solicitată la rambursare este de ....................... lei*)
Declar pe proprie răspundere ca suma solicitată la rambursare este aferentă facturilor achitate furnizorilor/prestatorilor din ţara din care rezultă taxa pe valoarea adăugată deductibilă.**)
Numele şi prenumele .................... funcţia ........................
Semnatura şi ştampila ...................................................
──────────────
Notă *) se va înscrie în cazul solicitării rambursarii cu control anticipat suma de rambursat din decontul lunii precedente iar pentru rambursarea cu control ulterior numai suma aferentă facturilor achitate Notă **) declaraţia pe proprie răspundere este valabilă numai pentru contribuabilii care solicită rambursarea cu control ulterior.
| CADRUL REZERVAT ORGANULUI FISCAL | |
| Se aprobă rambursarea sumei de de ......... Nu se aproba rambursarea sumei de ......... Suma de reportat în decontul lunii următoare ................................. Numele persoanei care aproba rambursarea ............................... Funcţia ............... Semnatura ......... Data(ZZ/LL/AA).../.../... | Organul fiscal ..... codul ....... Numărul de înregistrare .......... Data depunerii (ZZ/LL/AA) ..../..../...., Primit |
M.F.P. cod 14.13.03.02
Tipărit la R.A. "Imprimeria Naţionala"
────────
la norme
─────────
MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE
DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE
A JUDEŢULUI/MUNICIPIULUI...............................
FIŞA DE ANALIZA DE RISC
PENTRU RAMBURSAREA TAXEI PE VALOAREA
ADĂUGATĂ CU CONTROL ULTERIOR
I. Date privind persoana impozabilă:
1.Denumire ........................................................
2.Cod fiscal ......................................................
3.Adresa...............................................................
II. Numărul şi data cererii de rambursare
III. Grila de analiza de risc:
| Nr. crt | Criteriile | Punctaj | Punctaj acordat |
|---|---|---|---|
| 1 | Suma solicitată la rambursare: | ||
| a) până la 500 milioane, inclusiv | 0 | ||
| b) între 500 milioane, exclusiv şi 1,5 miliarde lei, inclusiv | 15 | ||
| c) între 1,5 miliarde, exclusiv şi 5 miliarde, inclusiv | 25 | ||
| d) peste 5 miliarde | 40 | ||
| 2 | Dacă este prima cerere de rambursare | 50 | |
| 3 | Total sume rambursate în ultimele 6 luni, pentru care nu s-a efectuat controlul: | ||
| a) până la 1 miliard, inclusiv | 0 | ||
| b) între 1 miliard, exclusiv şi 2 miliarde, inclusiv | 5 | ||
| c) între 2 miliarde, exclusiv şi 5 miliarde, inclusiv | 10 | ||
| d) peste 5 miliarde | 15 | ||
| 4 | Rata respingerilor sumelor solicitate la rambursare în ultimele 6 luni, calculată după formula: total sume respinse la rambursare/ total sume solicitate la rambursare* | 100 | |
| a) până la 10 %, inclusiv | 0 | ||
| b) între 10%, exclusiv şi 30%, inclusiv | 10 | ||
| c) între 30%, exclusiv şi 50 %, inclusiv | 25 | ||
| d) între 50%, exclusiv şi 80%, inclusiv | 35 | ||
| e) peste 80% | 50 | ||
| 5 | Comportamentul persoanei impozabile în ceea ce priveşte plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat, în ultimele 6 luni: | ||
| a) dacă a efectuat maximum 5 plati cu întârziere | 0 | ||
| b) dacă a efectuat mai mult de 5 plati cu întârziere, inclusiv | 5 | ||
| c) dacă are restante la plata care pot fi compensate din suma de rambursat | 10 | ||
| d) dacă are restante la plata mai mari decât suma de rambursat, eşalonate la plata | 30 | ||
| 6 | Dacă activitatea desfăşurată include şi: | ||
| a) producerea şi/sau comercializarea următoarelor produse: băuturi alcoolice, produse din tutun, cafea | 40 | ||
| b) comercializarea de fier vechi, busteni şi lemn neprelucrat | 40 | ||
| c) activităţi imobiliare | 10 | ||
| 7 | Forma juridică: | ||
| a) societate comercială cu capital integral străin; | 30 | ||
| b) societate comercială cu capital mixt; | 20 | ||
| 8 | Condiţii de exercitare a activităţii: | ||
| a) dacă perioada de la înfiinţarea persoanei impozabile până la solicitarea rambursarii este mai mica de 2 ani, inclusiv | 35 | ||
| b) dacă în ultimii doi ani şi-a schimbat sediul social | 25 | ||
| 9 | Dacă în ultimele 12 luni nu a depus la organul fiscal: | ||
| a) un decont privind taxa pe valoarea adăugată | 20 | ||
| b) mai multe deconturi privind taxa pe valoarea adăugată | 40 | ||
| 10 | Dacă a fost sancţionat cu ocazia controalelor fiscale efectuate în ultimii doi ani pentru evaziune fiscală cu: | ||
| a) amenda contravenţională şi diferenţe suplimentare | 30 | ||
| b) întocmirea de dosar penal | 70 | ||
| 11 | Perioada scursa de la ultimul control de fond: | ||
| a) maxim 12 luni | 0 | ||
| b) între 12 luni şi 24 de luni, inclusiv | 10 | ||
| c) peste 24 de luni | 20 | ||
| d) nu a avut control de fond de la înfiinţare | 30 | ||
| 12 | Dacă a avut activitatea suspendată în ultimul an | 30 | |
| 13 | Dacă a înregistrat pierderi: | ||
| a) în ultimul an | 10 | ||
| b) în ultimii doi ani consecutiv | 25 | ||
| c) în ultimii trei ani consecutiv | 40 | ||
| TOTAL PUNCTAJ ACORDAT | x |
Conducătorul unităţii,
─────────────────────────
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.