Decizie nr. 45 din 20 ianuarie 2011

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Gheorghe Popa în Dosarul nr. 10.384/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se prezintă, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, doamna Mihaela Jugaru, în calitate de consilier juridic, cu delegaţie la dosar. Se constată lipsa autorului excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Acesta solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, arătând că există deja o jurisprudenţă consolidată în acest domeniu, prin care Curtea Constituţională a statuat că ordonanţa de urgenţă în ansamblul său, precum şi texte individuale cuprinse în aceasta sunt în concordanţă cu dispoziţiile şi principiile Legii fundamentale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că în cauză nu au fost aduse argumente noi care să fie de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 5 mai 2010, pronunţată în Dosarul nr. 10.384/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a "prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii", excepţie ridicată de Gheorghe Popa într-o cauză având ca obiect o acţiune în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 încalcă dispoziţiile art. 115 alin. (4) teza a doua din Constituţie, întrucât nu motivează urgenţa decât printr-o "exprimare alambicată, lipsită de o coerenţă cu valoare juridică".

De asemenea, în opinia sa, ordonanţa de urgenţă criticată nesocoteşte şi dispoziţiile art. 108 alin. (3) din Legea fundamentală, deoarece la baza emiterii acesteia nu stă o lege specială de abilitare, ci Constituţia, în concret art. 115 alin. (4), care nu este o lege specială de abilitare şi nici nu poate fi asimilată unei astfel de legi. Art. 11 alin. (1) din actul normativ menţionat contravine dispoziţiilor art. 124 alin. (1) şi (3) din Constituţie, deoarece hotărârea dată în soluţionarea acţiunii în constatare se pronunţă în numele legii, "nicidecum în numele ordonanţei". De asemenea, sunt încălcate şi dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală, întrucât Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se subrogă în dreptul cetăţeanului de a avea acces liber la justiţie, mai exact, se subrogă în dreptul altor persoane care se consideră vătămate, îngrădindu-le acestora dreptul de a se adresa justiţiei.

În plus, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se subrogă şi instituţiei Avocatului Poporului, creată special pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice, contravenind art. 58 alin. (1) din Constituţie. Dispoziţiile art. 10 alin. (2) şi art. 11 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă criticată încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât instituie competenţa de soluţionare în primă instanţă a acţiunilor în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii doar în favoarea Secţiei de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti, astfel că persoana verificată nu are posibilitatea de a-şi exercită dreptul la apărare la o instanţă de judecată apropiată de domiciliul său, în timp ce pentru celelalte persoane interesate se creează o situaţie privilegiată, deoarece pot contesta o adeverinţă emisă de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii la alte instanţe de contencios administrativ competente teritorial.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, neputându-se reţine încălcarea dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul acesteia.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. Din motivarea scrisă aflată la dosarul cauzei, rezultă că autorul excepţiei a criticat atât ordonanţa de urgenţă în ansamblul său, cât şi, în mod special, prevederile art. 8 lit. a), art. 10 alin. (2) şi art. 11 alin. (1) din aceasta, care au următorul conţinut normativ:

–Art. 8 lit. a): "Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ia în discuţie nota de constatare şi, după caz:

a)aprobă nota de constatare şi dispune Direcţiei juridice introducerea unei acţiuni în constatare a calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia;";

–Art. 10 alin. (2): "(2) Adeverinţele prevăzute la art. 8 lit. b) şi art. 9 se publică de îndată pe pagina proprie de internet a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi pot fi contestate la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti de către orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la publicarea lor.";

–Art. 11 alin. (1): "(1) Acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia se introduce la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, fiind scutită de taxă de timbru."

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocă în susţinerea acesteia prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, art. 58 alin. (1) privind numirea şi rolul Avocatului Poporului, art. 108 alin. (3) care prevede că ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, art. 115 alin. (4) care stabileşte condiţiile în care Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă şi art. 124 alin. (1) şi (3) potrivit cărora justiţia se înfăptuieşte în numele legii, iar judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 şi dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici similare, instanţa de control contencios constituţional pronunţându-se prin Decizia nr. 220 din 9 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 8 aprilie 2010, precum şi prin Decizia nr. 1.377 din 26 octombrie 2010, nepublicată în Monitorul Oficial al României până la data pronunţării prezentei decizii. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat că nu poate reţine critica referitoare la nesocotirea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, observând că, la momentul emiterii ordonanţei de urgenţă criticate, erau îndeplinite condiţiile impuse de textul constituţional invocat: existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare să nu poată fi amânată şi motivarea urgenţei în cuprinsul ordonanţei. Aceasta este concluzia care se desprinde din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, astfel cum acesta a fost redactat la data emiterii sale.

Curtea a observat, totodată, că dispoziţiile art. 108 alin. (3) din Legea fundamentală nu au incidenţă în cauză, autorul excepţiei făcând confuzie între regimul adoptării ordonanţelor simple, care se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, şi al celor de urgenţă, care pot fi adoptate de Guvern în virtutea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, cu respectarea condiţiilor amintite mai sus.

Curtea a mai reţinut că nu este întemeiată nici susţinerea potrivit căreia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 ar fi contrară dispoziţiilor art. 124 alin. (1) din Constituţie care prevăd că justiţia se înfăptuieşte în numele legii, "nicidecum în numele ordonanţei". Noţiunea de "lege" este utilizată de textul constituţional în sens larg. Legislatorul constituant nu a avut în vedere exclusiv semnificaţia restrânsă, de act adoptat de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării, ci s-a referit la ansamblul actelor normative ce formează dreptul intern.

Curtea a constatat că este neîntemeiată şi critica referitoare la nesocotirea dispoziţiilor constituţionale care statuează cu privire la rolul Avocatului Poporului de apărător al drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Posibilitatea pe care o are Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de a promova acţiuni în constatarea calităţii de lucrător sau de colaborator al Securităţii nu reprezintă o substituire a acestuia în atribuţiile Avocatului Poporului. Această instituţie dispune de mecanisme specifice, determinate în mod cuprinzător şi detaliat în legea sa de organizare şi funcţionare, de natură să asigure în mod eficient realizarea rolului său constituţional. De altfel, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, "În exercitarea atribuţiilor sale, Avocatul Poporului nu se substituie autorităţilor publice".

Cu privire la critica referitoare la pretinsa nesocotire a principiului egalităţii în faţa legii ca urmare a stabilirii competenţei exclusive a Secţiei de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti în ceea ce priveşte soluţionarea acestei acţiuni în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii, Curtea Constituţională a reţinut, prin Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009, că este neîntemeiată, întrucât norma criticată se aplică tuturor persoanelor care intră sub incidenţa acesteia, fără să instituie privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare.

Neexistând elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei amintite, în cauza de faţă îşi menţin valabilitatea atât considerentele, cât şi soluţia deciziilor menţionate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, în ansamblul său, precum şi, în mod special, ale art. 8 lit. a), art. 10 alin. (2) şi art. 11 alin. (1) din aceasta, excepţie ridicată de Gheorghe Popa în Dosarul nr. 10.384/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 ianuarie 2011.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu