Ordin

Ordin nr. 1.203 din 27 iulie 2017

pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 422/2011 privind normele tehnice de siguranță pentru navele maritime de pasageri

Emitent: Ministerul Transporturilor
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 667 din 16 august 2017
Sursă oficială: legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/192399(filă nouă)

Textul actului · 2 articole

100%

Având în vedere prevederile art. 2 din Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Articolul I

Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 422/2011 privind normele tehnice de siguranță pentru navele maritime de pasageri, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 503 și 503 bis din 14 iulie 2011, se modifică și se completează după cum urmează:

1.Mențiunea privind transpunerea normelor Uniunii Europene se modifică și va avea următorul cuprins:

Prezentul ordin transpune Directiva 2009/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind normele și standardele de siguranță pentru navele de pasageri, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 163 din 25 iunie 2009, așa cum a fost amendată prin Directiva 2010/36/UE a Comisiei din 1 iunie 2010 de modificare a Directivei 2009/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind regulile și standardele de siguranță pentru navele de pasageri, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 162 din 29 iunie 2010, precum și prin Directiva (UE) 2016/844 a Comisiei din 27 mai 2016 de modificare a Directivei 2009/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind normele și standardele de siguranță pentru navele de pasageri, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 141 din 28 mai 2016, așa cum a fost rectificată prin rectificarea publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 193 din 19 iulie 2016.

2.Anexa nr. 1 „Norme tehnice de siguranță pentru navele maritime de pasageri care efectuează voiaje interne“ se modifică și se completează în conformitate cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul II

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Prezentul ordin transpune Directiva (UE) 2016/844 a Comisiei din 27 mai 2016 de modificare a Directivei 2009/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind normele și standardele de siguranță pentru navele de pasageri, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 141 din 28 mai 2016, așa cum a fost rectificată prin rectificarea publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 193 din 19 iulie 2016.

Ministrul transporturilor,

Alexandru-Răzvan Cuc

București, 27 iulie 2017.

Nr. 1.203.

Anexă

MODIFICĂRI ȘI COMPLETĂRI

la Normele tehnice de siguranță pentru navele maritime de pasageri

care efectuează voiaje interne, prevăzute în

anexa nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 422/2011

1.Capitolul II-1 „Construcție - compartimentare și stabilitate, mașini și instalații electrice“ se modifică și se completează după cum urmează:

a)la partea A-1 „Structura navelor“, după regula II-1/A-1/3 se introduce o nouă regulă, regula II-1/A-1/4, cu următorul cuprins:

4.Protecția împotriva zgomotului

NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2018 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ.1 Navele cu un tonaj brut de minimum 1.600 tone sunt construite astfel încât să se reducă zgomotul la bord, iar personalul să fie protejat de zgomot, în conformitate cu Codul privind nivelurile de zgomot la bordul navelor al OMI, adoptat de Comitetul de siguranță maritimă prin Rezoluția MSC.337(91), astfel cum poate fi modificat de OMI, acceptat de România și publicat prin Ordinul ministrului transportului nr. 543/2014.;

b)la partea C „Mașini“, regula II-1/C/6.2.2.2 se modifică și va avea următorul cuprins:.2.2 să fie capabilă să aducă cârma de la 35° dintr-un bord la 35° în celălalt bord cu nava la pescajul maxim și viteza maximă de serviciu de marș înainte și, în aceleași condiții, de la 35° dintr-un bord la 30° în celălalt bord în cel mult 28 de secunde. Atunci când este prea dificil să se demonstreze conformitatea cu această cerință în timpul probelor de mare cu nava la pescajul maxim și în marș înainte cu viteza corespunzătoare numărului de turații continue maxime ale motorului principal și la pasul maxim de construcție, navele, indiferent de data construcției lor, pot demonstra conformitatea cu această cerință prin una dintre metodele următoare:.1 în timpul probelor de mare, nava se află pe chilă dreaptă, iar cârma este complet scufundată în timpul marșului înainte cu viteza corespunzătoare numărului de turații continue maxime ale motorului principal și la pasul maxim de construcție; sau.2 dacă, în timpul probelor de mare, nu se poate ajunge la imersiunea completă a cârmei, se calculează o viteză de marș înainte corespunzătoare, utilizând zona scufundată a penei cârmei în starea de încărcare propusă pentru proba de mare. Viteza de marș înainte calculată duce la aplicarea unei forțe și a unui cuplu de torsiune mașinii de cârmă principale care sunt cel puțin la fel de mari ca și în cazul în care încercarea s-ar fi efectuat cu nava la pescajul maxim și în marș înainte cu viteza corespunzătoare numărului de turații continue maxime ale motorului principal și la pasul maxim de construcție; sau.3 forța și cuplul de torsiune ale cârmei în starea de încărcare pentru proba de mare au fost prevăzute în mod fiabil și extrapolate la starea de încărcare maximă. Viteza navei corespunde numărului de turații continue maxime ale motorului principal și pasului maxim de construcție al elicei;;

c)la partea C „Mașini“, regula II-1/C/6.3.2 se modifică și va avea următorul cuprins:.2 să fie capabilă să aducă cârma de la 15° dintr-un bord la 15° în celălalt bord în maximum 60 de secunde cu nava la pescajul maxim și în marș înainte cu jumătate din viteza maximă de serviciu de marș înainte sau cu 7 noduri, reținându-se valoarea cea mai mare. Atunci când este prea dificil să se demonstreze conformitatea cu această cerință în timpul probelor de mare cu nava la pescajul maxim și în marș înainte cu jumătate din viteza corespunzătoare numărului de turații continue maxime ale motorului principal și la pasul maxim de construcție sau cu 7 noduri, reținându-se valoarea cea mai mare, navele, indiferent de data construcției lor, pot demonstra conformitatea cu această cerință prin una dintre metodele următoare:.1 în timpul probelor de mare, nava se află pe chilă dreaptă, iar cârma este complet scufundată în timpul marșului înainte cu jumătate din viteza corespunzătoare numărului de turații continue maxime ale motorului principal și la pasul maxim de construcție sau cu 7 noduri, reținându-se valoarea cea mai mare; sau.2 dacă, în timpul probelor de mare, nu se poate ajunge la imersiunea completă a cârmei, se calculează o viteză de marș înainte corespunzătoare utilizând zona scufundată a penei cârmei în starea de încărcare propusă pentru proba de mare. Viteza de marș înainte calculată duce la aplicarea unei forțe și a unui cuplu de torsiune mașinii de cârmă auxiliare care sunt cel puțin la fel de mari ca și în cazul în care încercarea s-ar fi efectuat cu nava la pescajul maxim și în marș înainte cu jumătate din viteza corespunzătoare numărului de turații continue maxime ale motorului principal și la pasul maxim de construcție sau cu 7 noduri, reținându-se valoarea cea mai mare; sau.3 forța și cuplul de torsiune ale cârmei în starea de încărcare pentru proba de mare au fost prevăzute în mod fiabil și extrapolate la starea de încărcare maximă;;

d)la partea C „Mașini“, la regula II-1/C/15, subtitlul se modifică și va avea următorul cuprins:

NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D - NAVE NEACOPERITE DE REGULA II-1/A-1/4;

2.Capitolul II-2 „Protecția contra incendiului, detectarea incendiului și stingerea incendiului“ se modifică și se completează după cum urmează:

a)la partea A „Generalități“, după regula II-2/A/2.27 se introduc două noi reguli, regulile II-2/A/2.28 și II-2/A/2.29, cu următorul cuprins:.28 Clapet antifoc înseamnă, în scopul punerii în aplicare a regulii II-2/B/9a, un dispozitiv instalat într-o conductă de ventilație care rămâne deschis în condiții normale, permițând curgerea în conductă, și este închis în timpul unui incendiu, împiedicând curgerea în conductă pentru a limita trecerea focului. Atunci când se utilizează definiția de mai sus pot fi asociați următorii termeni:.1 clapet antifoc automat înseamnă un clapet antifoc care se închide în mod independent ca reacție la expunerea la produse de combustie;.2 clapet antifoc manual înseamnă un clapet antifoc care trebuie deschis sau închis manual de echipaj direct la clapet; și.3 clapet antifoc acționat de la distanță înseamnă un clapet antifoc închis de echipaj prin intermediul unui post de comandă situat la distanță de clapetul controlat..29 Clapet de protecție împotriva fumului înseamnă, în scopul punerii în aplicare a regulii II-2/B/9a, un dispozitiv instalat într-o conductă de ventilație care rămâne deschis în condiții normale, permițând curgerea în conductă, și este închis în timpul unui incendiu, împiedicând curgerea în conductă pentru a limita trecerea fumului și a gazelor fierbinți. Nu se preconizează că un clapet de protecție împotriva fumului va contribui la integritatea unei separații cu rezistență la foc perforată de o conductă de ventilație. Atunci când este utilizată definiția de mai sus pot fi asociați următorii termeni:.1 clapet automat de protecție împotriva fumului înseamnă un clapet de protecție împotriva fumului care se închide în mod independent ca reacție la expunerea la fum sau gaze fierbinți;.2 clapet manual de protecție împotriva fumului înseamnă un clapet de protecție împotriva fumului care trebuie deschis sau închis manual de echipaj direct la clapet; și.3 clapet de protecție împotriva fumului acționat de la distanță înseamnă un clapet de protecție împotriva fumului închis de echipaj prin intermediul unui post de comandă situat la distanță de clapetul controlat.;

b)la partea A „Generalități“, regula II-2/A/6.8.2.1 se modifică și va avea următorul cuprins:.1 porțiunile cu risc de incendiu ale mașinilor cu ardere internă folosite la propulsia principală a navei și generarea energiei, iar pentru navele construite la 1 ianuarie 2018 sau după această dată, porțiunile cu risc de incendiu ale tuturor mașinilor cu ardere internă,;

c)la partea A „Generalități“, partea introductivă din regula II-2/A/11.1 se modifică și va avea următorul cuprins:.1 Pentru navele construite înainte de 1 iulie 2019, un echipament pentru pompieri trebuie să fie alcătuit din:;

d)la partea A „Generalități“, după regula II-2/A/11.1.1.2 se introduc două noi reguli, regulile II-2/A/11.1.1.3 și II-2/A/11.1a, cu următorul cuprins:.1.3 Aparatul de respirație autonom cu aer comprimat care face parte din echipamentul pentru pompieri trebuie să se conformeze, până la 1 iulie 2019, paragrafului 2.1.2.2 din capitolul 3 din Codul pentru sistemele de protecție contra incendiului..1a Pentru navele construite la 1 iulie 2019 sau după această dată, echipamentul pentru pompieri trebuie să fie conform cu Codul pentru sistemele de protecție contra incendiului;;

e)la partea A „Generalități“, după regula II-2/A/11.4 se introduce o nouă regulă, regula II-2/A/11.4a, cu următorul cuprins:4a. Aparate pentru comunicarea dintre pompieri:

Pentru navele în cazul cărora există obligația de a avea la bord cel puțin un echipament pentru pompieri și construite la 1 ianuarie 2018 sau după această dată, trebuie să existe la bord minimum două aparate duplex de radiotelefonie portabile pentru fiecare parte participantă la combaterea incendiilor, pentru comunicarea dintre pompieri. Pentru navele propulsate cu gaz natural lichefiat (GNL) sau navele de pasageri ro-ro cu spații ro-ro închise ori încăperi de categorie specială, aceste aparate duplex de radiotelefonie portabile trebuie să fie din categoria antideflagrante sau caracterizate de securitate intrinsecă. Navele construite înainte de 1 ianuarie 2018 trebuie să respecte cerințele prezentei reguli cel târziu în momentul primei inspecții după 1 iulie 2019.;

f)la partea A „Generalități“, după regula II-2/A/15.2.5 se introduce o nouă regulă, regula II-2/A/15.2.6, cu următorul cuprins:.6 La navele care fac obiectul regulii II-2/A/11, cilindrii aparatelor de respirație utilizate în timpul exercițiilor sunt încărcați sau înlocuiți înainte de plecare.;

g)la partea B „Măsuri de protecție contra incendiului“, regula II-2/B/5.1 se modifică și va avea următorul cuprins:.1 Pe lângă respectarea dispozițiilor specifice pentru integritatea la foc a pereților etanși și a punților menționate în alt loc din prezenta parte, integritatea minimă la foc a pereților etanși și a punților trebuie să fie cea prevăzută în tabelele 5.1 sau 5.1 a), respectiv 5.2 sau 5.2 a), după caz.

Atunci când se aprobă elemente structurale de protecție contra incendiilor la navele noi se ține seama de riscul transferului căldurii între punțile termice la punctele de intersecție și locul unde se termină dispozitivele de barieră termică.;

h)la partea B „Măsuri de protecție contra incendiului“, la regula II-2/B/5.4, după tabelul 5.1 se introduce un nou tabel, tabelul 5.1 a), cu următorul cuprins:

Următorul tabel se aplică TUTUROR NAVELOR DIN CLASELE B, C și D CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2018 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:

Tabelul 5.1.a)

Rezistența la foc a pereților care separă spații adiacente

┌──────────────────────┬──────┬──────┬─────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┬──────┬──────┬───────┐

│ Spații │ │ (1) │ (2) │ (3) │ (4) │ (5) │ (6) │ (7) │ (8) │ (9) │ (10) │ (11) │

├──────────────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┤

│Posturi de comandă │ (1) │A-0*c)│ A-0│ A-60│ A-0│ A-15│ A-60│ A-15│ A-60│ A-60│ * │ A-60│

│Coridoare │ (2) │ │ C*e)│B-0*e)│A-0*a)│B-0*e)│ A-60│ A-0│ A-0│ A-15│ * │ A-30│

│ │ │ │ │ │B-0*e)│ │ │ │ │A-0*d)│ │ │

│Spații de locuit │ (3) │ │ │ C*e)│A-0*a)│B-0*e)│ A-60│ A-0│ A-0│ A-15│ * │ A-30│

│ │ │ │ │ │B-0*e)│ │ │ │ │A-0*d)│ │ A-0*d)│

│Scări │ (4) │ │ │ │A-0*a)│A-0*a)│ A-60│ A-0│ A-0│ A-15│ * │ A-30│

│ │ │ │ │ │B-0*e)│B-0*e)│ │ │ │A-0*d)│ │ │

│Încăperi de serviciu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│(risc scăzut) │ (5) │ │ │ │ │ C*e)│ A-60│ A-0│ A-0│ A-0│ * │ A-0│

│Încăperi de mașini de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│categoria A │ (6) │ │ │ │ │ │ * │ A-0│ A-0│ A-60│ * │ A-60│

│Alte încăperi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│mașini │ (7) │ │ │ │ │ │ │A-0*b)│ A-0│ A-0│ * │ A-0│

│Încăperi de marfă │ (8) │ │ │ │ │ │ │ │ * │ A-0│ * │ A-0│

│Încăperi de serviciu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│(risc mare) │ (9) │ │ │ │ │ │ │ │ │A-0*b)│ * │ A-30│

│Punți deschise │ (10) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ A-0│

│Încăperi de categorie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│specială │ (11) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ A-30"│

└──────────────────────┴──────┴──────┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┴──────┴──────┴───────┘

i)la partea B „Măsuri de protecție contra incendiului“, la regula II-2/B/5.4, după tabelul 5.2 se introduce un nou tabel, tabelul 5.2 a), cu următorul cuprins:

Următorul tabel se aplică TUTUROR NAVELOR DIN CLASELE B, C ȘI D CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2018 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:

Tabelul 5.2a)

Rezistența la foc a punților care separă spații adiacente

┌───────────────────────────┬──────┬─────┬──────┬─────┬──────┬──────┬──────┬─────┬──────┬───────┬───────┐

│Spațiu dedesubt ↓ │ (1) │ (2) │ (3) │ (4) │ (5) │ (6) │ (7) │ (8) │ (9) │ (10) │ (11) │

│Spațiu deasupra → │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

├─────────────────────┬─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤

│Posturi de comandă │ (1) │ A-0 │ A-0│ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-60 │

├─────────────────────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤

│Coridoare │ (2) │ A-0 │ * │ * │ A-0 │ * │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-30 │

│Spații de locuit │ (3) │ A-60 │ A-0 │ * │ A-0 │ * │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-30 │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ A-0*d)│

│Scări │ (4) │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-30 │

│Încăperi de serviciu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│(risc scăzut) │ (5) │ A-15 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │

│Încăperi de mașini de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│categoria A │ (6) │ A-60 │ A-60│ A-60 │ A-60│ A-60 │ * │ A-60 │ A-30│ A-60 │ * │ A-60 │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ *f) │ │ │ │ │

│Alte încăperi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│mașini │ (7) │ A-15 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │

│Încăperi de marfă │ (8) │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │ * │ A-0 │

│Încăperi de serviciu │ │ │ A-30│ A-30 │ A-30│ │ │ │ │ │ │ │

│(risc mare) │ (9) │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-30 │

│ │ │ │ *d)│ *d) │ *d)│ │ │ │ │ │ │ │

│Punți deschise │ (10)│ * │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ - │ A-0 │

│Încăperi de categorie│ │ │ │ A-30 │ │ │ │ │ │ │ │ │

│specială │ (11)│ A-60 │ A-30│A-0*d)│ A-30│ A-0 │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-30 │ A-0 │ A-30"│

└─────────────────────┴─────┴──────┴─────┴──────┴─────┴──────┴──────┴──────┴─────┴──────┴───────┴───────┘

Notele se vor aplica tabelelor 5.1, 5.1 a) și 5.2 și 5.2 a), după caz.

*a) Pentru clarificarea situațiilor în ceea ce privește aplicarea, vezi regulile II-2/B/3 și 8.

*b) În situațiile în care încăperile aparțin aceleiași categorii numerice și apare indicele b, un perete despărțitor sau o punte din categoria indicată în tabel este necesar numai atunci când încăperile adiacente servesc unor scopuri diferite, de exemplu, în categoria (9). O bucătărie amplasată lângă o altă bucătărie nu necesită un perete, dar dacă bucătăria este amplasată lângă o magazie de vopsele este necesar un perete despărțitor «A-0».

*c) Pereții despărțitori care separă timoneria de camera hărților pot fi de categoria «B-0».

*d) A se vedea alin. .2.3 și .2.4 ale acestei reguli.

*e) Pentru aplicarea regulii 2.1.2, «B-0» și «C», care apar în tabelul 5.1 și 5.1a), se vor citi «A-0».

*f) Izolația împotriva incendiului nu trebuie prevăzută dacă încăperea de mașini de categorie (7) prezintă un pericol redus sau nu prezintă pericol de incendiu.

(*) În cazul în care un asterisc este înscris în tabele, separația respectivă trebuie să fie din oțel sau alt material similar, dar nu este cerut să fie de tip «A» Pe navele construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată totuși, când o punte, cu excepția încăperilor de categoria (10), este penetrată pentru trecerea cablurilor electrice, țevilor sau conductelor de ventilație, aceste treceri trebuie să fie etanșate pentru a preveni trecerea flăcării sau fumului. Construcțiile dintre posturile de comandă, generatoare de avarie și punțile deschise pot avea deschideri pentru aspirația aerului fără mijloace de închidere, în afară de cazul când este prevăzută o instalație de stingere a incendiului cu gaz. Pentru aplicarea regulii II-2/B/2.1.2, asteriscul, acolo unde apare în tabelele 5.2 și 5.2 a), cu excepția categoriilor (8) și (10), se citește «A-0».;

j)la partea B „Măsuri de protecție contra incendiului“, după regula II-2/B/6.3.3 se introduce o nouă regulă, regula II-2/B/6.3.4, cu următorul cuprins:

NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2018 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ.3.4 Trebuie prevăzute două mijloace de evacuare din atelierul principal din interiorul unei încăperi de mașini. Cel puțin una dintre respectivele căi de evacuare trebuie să asigure un adăpost permanent împotriva incendiului până la un post sigur din afara încăperii de mașini.;

k)la partea B „Măsuri de protecție contra incendiului“, titlul regulii II-2/B/9 se modifică și va avea următorul cuprins:

9.Instalații de ventilație pentru nave construite înainte de 1 ianuarie 2018 (R 32);

l)la partea B „Măsuri de protecție contra incendiului“, după regula II-2/B/9 se introduce o nouă regulă, regula II-2/B/9a, cu următorul cuprins:9a. Instalații de ventilație pe nave

NAVE DIN CLASELE B, C și D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2018 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ.1 Generalități.1 Conductele de ventilație, incluzând conductele cu perete simplu și dublu, trebuie să fie din oțel sau dintr-un material echivalent, cu excepția racordurilor flexibile de lungime redusă, ce nu depășesc 600 mm, utilizate pentru racordarea ventilatoarelor la conducte în camerele de climatizare. Cu excepția cazului în care există dispoziții contrare exprese la pct. .1.6, oricare alte materiale folosite la construcția conductelor, inclusiv la izolare, trebuie să fie din material neinflamabil. Conductele scurte ce nu depășesc 2 m în lungime și au o arie a secțiunii transversale libere - termenul arie a secțiunii transversale libere înseamnă, chiar și în cazul unei conducte preizolate, aria calculată pe baza dimensiunilor interioare ale conductei propriu-zise și nu ale izolației - de maximum 0,02 mp nu trebuie însă să fie din oțel sau dintr-un material echivalent, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:.1 conductele trebuie să fie făcute dintr-un material neinflamabil care poate fi îmbrăcat pe interior și exterior cu membrane având proprietăți de propagare redusă a flăcării și, în orice caz, cu o valoare calorifică de maximum 45 MJ/mp din aria suprafeței lor pentru grosimea utilizată. Valoarea calorifică se calculează în conformitate cu recomandările publicate de Organizația Internațională de Standardizare, în special standardul ISO 1716: 2002, «Reacție la testele pentru incendiu a materialelor de construcție - Determinarea puterii calorifice»;.2 conductele se folosesc numai la capătul dispozitivului de ventilație; și.3 conductele nu sunt amplasate la o distanță mai mică de 600 mm, măsurată de-a lungul conductei, de o deschidere într-o separație de clasa «A» sau «B», inclusiv un tavan continuu de clasa «B»..2 Următoarele sisteme trebuie încercate în conformitate cu Codul pentru metodele de încercare la foc:.1 clapeții antifoc, inclusiv mijloacele lor de acționare relevante, deși încercarea nu este necesară pentru clapeții localizați în capătul din partea inferioară a conductei în conductele de evacuare pentru zonele bucătăriilor, care trebuie să fie din oțel și să poată opri tirajul în conductă; și.2 perforările pentru conducte prin separațiile de clasa «A», deși nu sunt necesare încercări dacă manșoanele de oțel sunt legate direct la conductele de ventilație prin flanșe nituite sau înșurubate ori prin sudare..3 Clapeții antifoc trebuie să fie ușor accesibili. Atunci când sunt amplasați în spatele tavanelor sau căptușelilor, respectivele tavane sau căptușeli trebuie prevăzute cu un tambuchi de inspecție pe care se marchează numărul de identificare al clapetului antifoc. Numărul de identificare al clapetului antifoc se marchează și pe toate comenzile de la distanță prevăzute..4 Conductele de ventilație trebuie prevăzute cu tambuchiuri de inspecție și curățare. Tambuchiurile trebuie amplasate lângă clapeții antifoc..5 Principalele guri de admisie și de evacuare ale sistemelor de ventilație trebuie să poată fi închise din afara spațiilor ventilate. Mijloacele de închidere trebuie să fie ușor accesibile, marcate vizibil și permanent și trebuie să indice poziția de acționare a dispozitivului de închidere..6 Nu sunt permise garnituri combustibile în racordurile cu flanșă ale conductelor de ventilație la o distanță de 600 mm de deschideri într-o separație de clasa «A» sau «B» și în conducte care este obligatoriu să fie de construcție clasa «A»..7 Nu se utilizează deschideri de ventilație sau conducte de echilibrare a aerului între două spații închise, cu excepția cazului în care acest lucru este permis prin regula II-2/B/7.7..2 Dispunerea conductelor.1 Instalațiile de ventilație pentru încăperile de mașini de categoria A, spațiile pentru vehicule, spațiile ro-ro, bucătăriile, încăperile de categorie specială și încăperile de marfă trebuie separate una de alta și de instalațiile de ventilație care deservesc alte spații. Totuși, instalațiile de ventilație a bucătăriilor de pe navele de pasageri care transportă maximum 36 de pasageri nu trebuie să fie complet separate de alte instalații de ventilație, dar pot fi deservite de conducte separate de la o altă unitate de ventilație care deservește alte spații. Într-un astfel de caz trebuie montat un clapet antifoc automat în conducta pentru ventilarea bucătăriei de lângă unitatea de ventilație..2 Conductele prevăzute pentru ventilația încăperilor de mașini de categoria A, bucătăriilor, spațiilor pentru vehicule, spațiilor ro-ro sau încăperilor de categorie specială nu trebuie să treacă prin spații de locuit, spații de serviciu sau posturi de comandă, cu excepția cazului în care sunt în conformitate cu pct. .2.4..3 Conductele prevăzute pentru ventilația spațiilor de locuit, a spațiilor de serviciu sau a posturilor de comandă nu trebuie să treacă prin încăperile de mașini de categoria A, bucătării, spații pentru vehicule, spații ro-ro sau încăperi de categorie specială, cu excepția cazului în care sunt în conformitate cu pct. .2.4..4 În măsura în care este permis în temeiul pct. .2.2 și .2.3, conductele sunt fie:.1.1 construite din oțel cu o grosime de cel puțin 3 mm pentru conducte cu o arie a secțiunii transversale libere de mai puțin de 0,075 mp, cel puțin 4 mm pentru conductele cu o arie a secțiunii transversale libere cuprinsă între 0,075 mp și 0,45 mp și cel puțin 5 mm pentru conductele cu o arie a secțiunii transversale libere mai mare de 0,45 mp;.1.2 susținute și consolidate în mod corespunzător;.1.3 prevăzute cu clapeți antifoc automați aproape de separația pe care o traversează; și.1.4 izolate conform standardului clasa «A-60» de la limitele spațiilor pe care le deservesc până la un punct aflat la cel puțin 5 m dincolo de fiecare clapet antifoc;

.2.1 construite din oțel în conformitate cu pct. .2.4.1.1 și .2.4.1.2; și.2.2 izolate conform standardului clasa „A-60“ prin toate spațiile prin care trec, cu excepția conductelor care trec prin spații de categoria (9) sau (10) conform definiției de la regula II-2/B/4.2.2..5 În sensul pct. .2.4.1.4 și .2.4.2.2, conductele trebuie izolate pe întreaga suprafață externă a secțiunii transversale. Conductele aflate în exterior, dar în vecinătatea spațiului specificat și care au una sau mai multe suprafețe comune cu acesta sunt considerate ca trecând prin spațiul specificat și trebuie izolate pe întreaga suprafață pe care o au comună cu spațiul pe o distanță de 450 mm dincolo de conductă, schițe ale acestor dispuneri fiind incluse în Interpretările uniforme ale SOLAS capitolul II-2 elaborate de OMI și difuzate prin MSC.1/Circ.1276..6 Dacă este necesar ca o conductă de ventilație să treacă printr-o separație a unei zone principale verticale, trebuie montat un clapet antifoc automat adiacent zonei respective. Clapetul trebuie să se poată închide și manual de pe fiecare latură a separației. Postul de comandă trebuie să fie ușor accesibil și marcat clar și vizibil. Conducta dintre separație și clapet trebuie să fie construită din oțel în conformitate cu pct. .2.4.1.1 și .2.4.1.2 și să fie izolată la cel puțin același nivel de integritate la foc ca și separația perforată. Clapetul trebuie montat, cel puțin pe o latură a separației, cu un indicator vizibil care să arate poziția de acționare a clapetului..3 Detalii ale clapeților antifoc și ale perforărilor pentru conducte.1 Conductele care trec prin separații de clasa «A» trebuie să respecte următoarele cerințe:.1 atunci când o conductă din tablă subțire cu o arie a secțiunii transversale libere mai mică de sau egală cu 0,02 mp trece prin separații de clasa «A», deschiderea trebuie prevăzută cu un manșon de tablă de oțel cu o grosime de cel puțin 3 mm și o lungime de cel puțin 200 mm, împărțită, de preferință, în câte 100 mm de fiecare latură a unui perete etanș, sau, în cazul unei punți, în întregime dispusă pe partea inferioară a punților perforate;.2 atunci când conductele de ventilație cu o arie a secțiunii transversale libere mai mare de 0,02 mp, dar nu mai mică de 0,075 mp, trec prin separații de clasa «A», deschiderile trebuie căptușite cu un manșon de tablă de oțel. Conductele și manșoanele trebuie să aibă o grosime de cel puțin 3 mm și o lungime de cel puțin 900 mm. Când trec prin pereți etanși, respectiva lungime trebuie să fie împărțită preferabil în câte 450 mm de fiecare latură a peretelui etanș. Conductele respective sau manșoanele care căptușesc conductele trebuie prevăzute cu izolație contra incendiului. Izolația trebuie să aibă cel puțin aceeași integritate la foc ca și separația prin care trece conducta; și.3 în toate conductele cu o arie a secțiunii transversale libere mai mare de 0,075 mp care trec prin separații de clasa «A» trebuie montați clapeți antifoc automați. Fiecare clapet trebuie montat lângă separația perforată, iar conducta dintre clapetă și separația perforată trebuie să fie construită din oțel, în conformitate cu pct. .2.4.2.1 și .

2.4.2.2.Clapetul antifoc trebuie să funcționeze automat, dar să poată fi închis și manual de pe ambele laturi ale separației. Clapetul trebuie prevăzut cu un indicator vizibil care arată poziția de acționare a clapetului. Clapeții antifoc nu sunt, totuși, ceruți în cazul în care conductele trec prin spații înconjurate de separații de clasa «A», fără a deservi aceste spații, dacă respectivele conducte au aceeași integritate la foc ca și separațiile pe care le perforează. O conductă cu aria secțiunii transversale libere mai mare de 0,075 mp nu trebuie împărțită, în scopul de a se evita instalarea clapetului prevăzut de prezenta prevedere, în locul în care perforează o separație de clasa «A», în conducte mai mici care să se recombine apoi în conducta inițială după ce au traversat separația..2 Conductele de ventilație cu o arie a secțiunii transversale libere mai mare de 0,02 mp, care traversează pereți etanși de clasa «B», trebuie căptușite cu manșoane de tablă de oțel cu o lungime de 900 mm, împărțite de preferință în câte 450 mm pe fiecare parte a pereților etanși, cu excepția cazului în care conducta este din oțel pe respectiva lungime..3 Toți clapeții antifoc trebuie să poată fi acționați manual. Clapeții trebuie să fie prevăzuți cu un mijloc mecanic direct de declanșare sau, alternativ, să fie închiși prin acționare electrică, hidraulică sau pneumatică. Toți clapeții trebuie să poată fi acționați manual de pe ambele părți ale separației. Clapeții antifoc automați, inclusiv cei ce pot fi acționați de la distanță, trebuie să aibă un mecanism de securitate antipană care va închide clapetul în caz de incendiu, chiar și atunci când are loc întreruperea alimentării cu energie electrică sau pierderea de presiune hidraulică ori pneumatică. Clapeții antifoc acționați de la distanță trebuie să poată fi redeschiși manual de la clapet..4 Instalațiile de ventilație pentru navele de pasageri care transportă mai mult de 36 de pasageri.1 În plus față de cerințele din secțiunile .1, .2 și .3, instalația de ventilație a unei nave de pasageri care transportă mai mult de 36 de pasageri trebuie să respecte și următoarele cerințe:.1 în general, ventilatoarele trebuie astfel dispuse încât conductele care ajung în diferite spații să rămână într-o zonă verticală principală;.2 scările închise trebuie să fie deservite de un ventilator independent și de un sistem de conducte (de evacuare și alimentare) care nu trebuie să deservească niciun alt spațiu în instalațiile de ventilație;.3 o conductă, indiferent de secțiunea sa transversală, care deservește mai mult de un spațiu de locuit, un spațiu de serviciu sau un post de comandă de pe interpunte trebuie să fie prevăzută, lângă locul unde perforează fiecare punte a acestor spații, cu un clapet automat de protecție împotriva fumului care să poată de asemenea să fie închis manual de pe puntea protejată de deasupra clapetului. Dacă un ventilator deservește mai mult de un spațiu de pe interpunte prin conducte separate în cadrul unei zone verticale principale, fiecare fiind destinată unui singur spațiu de pe interpunte, fiecare conductă trebuie prevăzută cu un clapet de protecție împotriva fumului acționat manual, montat aproape de ventilator;.4 conductele verticale trebuie izolate, dacă este necesar, conform cerințelor cuprinse în tabelele 4.1 și 4.2. Conductele trebuie izolate astfel cum se impune pentru punți între spațiul pe care îl deservesc și spațiul în discuție, după caz..5 Conductele de evacuare de la zonele bucătăriilor.1 Cerințe privind navele de pasageri care transportă mai mult de 36 de pasageri.1 În plus față de cerințele din secțiunile .1, .2 și .3, conductele de evacuare din zonele bucătăriilor trebuie să fie construite în conformitate cu pct. .2.4.2.1 și .2.4.2.2 și izolate conform standardului clasa «A-60» în toate spațiile de locuit, încăperile de serviciu și posturile de comandă prin care trec. Acestea trebuie, de asemenea, prevăzute cu:.1 un colector de grăsimi ușor de îndepărtat pentru a fi curățat, dacă nu se montează un sistem alternativ omologat pentru eliminarea grăsimilor;.2 un clapet antifoc amplasat la capătul din partea inferioară a conductei, în punctul de joncțiune a conductei cu hota din zona bucătăriilor, acționat automat și de la distanță și, suplimentar, un clapet antifoc acționat de la distanță amplasat la capătul din partea superioară a conductei, aproape de ieșirea conductei;.3 un mijloc fix de stingere a incendiului în interiorul conductei. Instalațiile de stingere a incendiului trebuie să respecte recomandările publicate de Organizația Internațională de Standardizare, în special standardul ISO 15371:2009 «Nave și tehnologie marină - Instalații de stingere a incendiilor pentru protecția aparatelor de gătit din bucătăriile navelor»;.4 sisteme comandate de la distanță pentru închiderea ventilatoarelor de evacuare și alimentare, de acționare a clapeților antifoc menționați la pct. .5.1.1.2 și de acționare a instalației de stingere a incendiului, care trebuie amplasate într-o poziție în afara bucătăriei, în apropiere de intrarea în bucătărie.

Dacă se instalează un sistem ramificat, trebuie prevăzut un mijloc de închidere de la distanță, amplasat în același loc ca și sistemele menționate mai sus, a tuturor ramificațiilor care evacuează prin aceeași conductă principală înainte ca mediul de stingere să fie eliberat în sistem; și

.5 tambuchiuri de inspecție și curățare amplasate în mod corespunzător, inclusiv unul care să fie instalat lângă ventilatorul de evacuare și unul care să fie amplasat la capătul din partea inferioară, acolo unde se acumulează grăsimea..2 Conductele de evacuare de la mașinile de gătit instalate pe punți deschise trebuie să respecte pct. .5.1.1, după caz, atunci când trec prin spații de locuit sau spații ce conțin materiale combustibile..2 Cerințe privind navele de pasageri care transportă maximum 36 de pasageri

Dacă trec prin spații de locuit sau spații care conțin materiale combustibile, conductele de evacuare din zonele bucătăriilor trebuie construite în conformitate cu pct. .2.4.1.1 și .

2.4.1.2.Fiecare conductă de evacuare trebuie prevăzută cu:.1 un colector de grăsimi ușor de îndepărtat pentru a fi curățat;.2 un clapet antifoc acționat automat și de la distanță amplasat la capătul din partea inferioară a conductei, în punctul de joncțiune a conductei cu hota din zona bucătăriilor și, suplimentar, un clapet antifoc acționat de la distanță în capătul din partea superioară a conductei, aproape de ieșirea conductei;.3 sisteme comandate din bucătărie pentru închiderea ventilatoarelor de evacuare și de alimentare, și.4 mijloace fixe de stingere a incendiului în interiorul conductei.

.6 Camere de ventilație care deservesc încăperile de mașini de categoria A ce conțin mașini cu ardere internă.1 Dacă o cameră de ventilație deservește numai un astfel de spațiu adiacent încăperii de mașini și nu există nicio separație cu rezistență la foc între camera de ventilație și încăperea de mașini, mijloacele de închidere a conductei sau conductelor de ventilație ce deservește/deservesc încăperea de mașini trebuie amplasate în afara camerei de ventilație și a încăperii de mașini..2 Dacă o cameră de ventilație deservește o astfel de încăpere de mașini, precum și alte spații și este separată de încăperea de mașini printr-o separație de clasa «A-60», inclusiv perforări, mijloacele de închidere a conductei sau conductelor de ventilație pentru încăperea de mașini pot fi amplasate în camera de ventilație..7 Instalațiile de ventilație pentru spălătorii de pe navele de pasageri care transportă mai mult de 36 de pasageri

Conductele de evacuare de la spălătorii și uscătoare din spații de categoria (13), astfel cum sunt definite în regula II-2/B/4.2.2, trebuie prevăzute cu:.1 filtre ușor de îndepărtat pentru a fi curățate;.2 un clapet antifoc amplasat la capătul din partea inferioară a conductei, acționat automat și de la distanță;.3 sisteme comandate de la distanță pentru închiderea ventilatoarelor de evacuare și alimentare din spațiul respectiv și de acționare a clapetului antifoc menționat la pct. 7.2; și.4 tambuchiuri localizate corespunzător pentru inspecție și curățare.;

m)la partea B „Măsuri de protecție contra incendiului“, după regula II-2/B/13.3 se introduc trei noi reguli, regulile II-2/B/13.4, II-2/B/13.5 și II-2/B/13.6, cu următorul cuprins:

NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2018 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ.4 O instalație fixă de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu de tip aprobat și care să respecte cerințele din regula II-2/A/9 trebuie instalată în încăperile de mașini în cazul în care:.4.1 instalarea unor sisteme și echipamente de comandă automată și de la distanță a fost aprobată în locul supravegherii permanente a acestui spațiu; și.4.2 mașinile pentru propulsia principală și asociate, inclusiv sursele principale de energie electrică, sunt prevăzute cu grade diferite de control automat sau de la distanță și se află sub controlul permanent al echipajului dintr-o cameră de control..5 O instalație fixă de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu de tip aprobat și care să respecte cerințele din regula II-2/A/9 trebuie instalată în spații închise care conțin incineratoare..6 În ceea ce privește o instalație fixă de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu astfel cum este prevăzut în regulile II-2/B/13.4 și 13.5, se aplică următoarele:

Instalația de detectare a incendiului trebuie proiectată și detectoarele trebuie poziționate astfel încât să detecteze rapid izbucnirea incendiului în orice parte din spațiile respective și în orice condiții normale de funcționare a mașinilor și de variații ale ventilației care pot fi impuse de intervalul posibil al temperaturilor ambiante. Instalațiile de detectare care folosesc exclusiv detectoare termice sunt autorizate doar în spațiile de înălțime limitată și acolo unde folosirea lor este în mod deosebit adecvată. Instalația de detectare trebuie să lanseze atât semnale sonore, cât și vizuale, ambele distincte de alarmele de la oricare altă instalație care nu indică incendiu, în suficient de multe locuri pentru a garanta că alarmele sunt auzite și observate pe puntea de comandă și de către ofițerul mecanic responsabil.

Când puntea de comandă este fără echipaj la bord, alarma trebuie să sune în locul în care este de cart un membru responsabil al echipajului.

După instalare, instalația se încearcă în diverse condiții de funcționare a motorului și de ventilație.;

n)la partea B „Măsuri de protecție contra incendiului“, regula II-2/B/14.1.1.2 se modifică și va avea următorul cuprins:.2 Cerințele din regulile II-2/A/12, II-2/B/7, II-2/B/9 și II-2/B/9a pentru menținerea integrității zonelor verticale trebuie aplicate și punților și pereților etanși reprezentând limitele ce separă zonele orizontale una de alta și de restul navei.“;

o)la partea B „Măsuri de protecție contra incendiului“, regula II-2/B/14.1.2.2 se modifică și va avea următorul cuprins:.2 La navele noi construite înainte de 1 ianuarie 2018 care transportă maximum 36 de pasageri și la navele existente din clasa B care transportă peste 36 de pasageri, pereții etanși ce delimitează încăperile de categorie specială trebuie izolați conform cerințelor pentru spațiile de categoria (11) din tabelul 5.1 din regula II-2/B/5, iar limitele orizontale conform cerințelor pentru categoria (11) din tabelul 5.2 din regula II-2/B/5. La navele construite la 1 ianuarie 2018 sau după această dată care transportă maximum 36 de pasageri, pereții etanși ce delimitează încăperile de categorie specială trebuie izolați conform cerințelor pentru spațiile de categoria (11) din tabelul 5.1a din regula II-2/B/5, iar limitele orizontale conform cerințelor pentru categoria (11) din tabelul 5.2a din regula II-2/B/5.3. Capitolul III „Mijloace de salvare“ se modifică și se completează după cum urmează:

a)tabelul de la regula III/2.6 se modifică și va avea următorul cuprins:

┌────────────────────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┐

│ Spații │ B │ C │ D │

├────────────────────────────┼───────┬───────┼───────┬───────┼───────┬───────┤

│Număr de persoane (N) │ │ │ │ │ │ │

│Număr de pasageri (P) │ >250 │ ≤250 │ >250 │ ≤250 │ >250 │ ≤250 │

├────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤

│Capacitatea ambarcațiunilor │ │ │ │ │ │ │

│de salvare *1),*2),*3),*4) │ │ │ │ │ │ │

│- nave existente │ 1,10 N│ 1,10 N│ 1,10 N│ 1,10 N│ 1,10 N│ 1,10 N│

│- nave noi │ 1,25 N│ 1,25 N│ 1,25 N│ 1,25 N│ 1,25 N│ 1,25 N│

│Bărci de urgență *4),*5) │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │

│Colaci de salvare *6) │ 8 │ 8 │ 8 │ 4 │ 8 │ 4 │

│Veste de salvare *8),*9), │ 1,05 N│ 1,05 N│ 1,05 N│ 1,05 N│ 1,05 N│ 1,05 N│

│*11),*12),*13) │ │ │ │ │ │ │

│Veste de salvare pentru │ 0,10 P│ 0,10 P│ 0,10 P│ 0,10 P│ 0,10 P│ 0,10 P│

│copii *9),*13) │ │ │ │ │ │ │

│Veste de salvare pentru │0,025 P│0,025 P│0,025 P│0,025 P│0,025 P│0,025 P│

│copii sub 2 ani *10),*13) │ │ │ │ │ │ │

│Facle de semnalizare a │ 12 │ 12 │ 12 │ 12 │ 6 │ 6 │

│a sinistrului *7) │ │ │ │ │ │ │

│Aparate de lansare a │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ - │ - │

│bandulei *14) │ │ │ │ │ │ │

│Transpondere radar │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │

│Aparate duplex de │ │ │ │ │ │ │

│radiotelefonie VHF │ 3 │ 3 │ 3 │ 3 │ 3 │ 2 │

└────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘

*1) Ambarcațiunile de salvare pot fi bărci de salvare sau plute de salvare ori o combinație a acestora, în conformitate cu dispozițiile regulii III/2.2 Atunci când se justifică prin caracterul sigur al călătoriilor și/sau prin condițiile climatice favorabile din zona de exploatare, având în vedere recomandările din MSC/Circ.1046 ale OMI, administrația statului de pavilion poate accepta, dacă acest lucru nu este respins de statul membru gazdă:

a)plute de salvare deschise gonflabile reversibile care nu respectă secțiunea 4.2 sau 4.3 din Codul LSA, cu condiția ca respectivele plute de salvare să respecte integral cerințele din anexa 10 la Codul din 1994 pentru siguranța navelor de mare viteză și, pentru navele construite la 1 ianuarie 2012 sau după această dată, anexa 11 la Codul din 2000 pentru siguranța navelor de mare viteză;

b)plute de salvare care nu respectă cerințele de la paragrafele 4.2.2.2.1. și 4.2.2.2.2. din Codul LSA privind izolarea împotriva frigului a podelei plutei de salvare.

Ambarcațiunile de salvare pentru navele existente din clasele B, C și D trebuie să respecte regulile aplicabile din Convenția SOLAS 74 pentru navele existente, astfel cum a fost modificată la 17 martie 1998. Toate navele de pasageri ro-ro trebuie să respecte cerințele regulii III/5-1, după caz.

O instalație sau instalațiile de evacuare în mare care este/sunt conformă/conforme cu secțiunea 6.2 din Codul LSA poate/pot înlocui capacitatea echivalentă a plutelor de salvare astfel cum este prevăzută în tabel, inclusiv aparatura de lansare a acestora, dacă este cazul.

*2) Ambarcațiunile de salvare trebuie, pe cât posibil, să fie distribuite egal pe fiecare latură a navei.

*3) Capacitatea totală a ambarcațiunilor de salvare, inclusiv plute de salvare suplimentare, trebuie să fie în conformitate cu cerințele din tabelul de mai sus, adică 1,10N = 110% și 1,25N = 125% din numărul total de persoane (N) pe care nava este autorizată să le transporte. Trebuie transportat un număr suficient de ambarcațiuni de salvare pentru a garanta că, dacă oricare dintre ambarcațiunile de salvare este pierdută sau iese din funcțiune, ambarcațiunile de salvare rămase pot primi numărul total de persoane pe care nava este autorizată să le transporte. Dacă cerințele privind arimarea pentru plutele de salvare din regula III/7.5 nu sunt respectate, pot fi solicitate plute de salvare suplimentare.

*4) Numărul total de bărci de salvare și/sau bărci de urgență trebuie să fie suficient pentru a garanta că, în caz de abandonare a navei de către numărul total de persoane pe care nava este autorizată să le transporte, fiecare barcă de salvare sau barcă de urgență trebuie să adune maximum nouă plute de salvare.

*5) Aparatura de lansare pentru bărcile de salvare trebuie să respecte cerințele regulii III/10.

Dacă o barcă de urgență respectă cerințele secțiunii 4.5 sau 4.6 din Codul LSA, aceasta poate fi inclusă în capacitatea ambarcațiunilor de salvare precizată în tabelul de mai sus.

O barcă de salvare poate fi acceptată ca barcă de urgență cu condiția ca aceasta și sistemele sale de lansare și recuperare să respecte, de asemenea, cerințele aplicabile unei bărci de urgență.

Cel puțin una dintre bărcile de urgență, dacă există obligația să fie purtată o astfel de barcă, de pe navele de pasageri ro-ro trebuie să fie o barcă de urgență rapidă care să respecte cerințele regulii III/5-1.3.

Atunci când administrația statului de pavilion consideră că instalarea unei bărci de urgență sau a unei bărci de urgență rapide la bordul unei nave este fizic imposibilă, nava respectivă poate fi scutită de obligația de a purta o barcă de urgență, cu condiția ca nava să respecte toate cerințele următoare:

a)nava este construită astfel încât să permită recuperarea din apă a unei persoane în dificultate;

b)recuperarea persoanei în dificultate poate fi urmărită de pe puntea de comandă; și

c)nava este suficient de manevrabilă pentru a se apropia și a recupera persoane în cele mai nefavorabile situații previzibile.

*6) Trebuie să existe cel puțin un colac de salvare pe fiecare latură a navei care să fie echipat cu o parâmă plutitoare egală ca lungime cu cel puțin dublul înălțimii la care este arimat deasupra liniei de plutire în condiții de pescaj minim sau cu 30 de metri (se reține valoarea cea mai mare).

Doi colaci de salvare trebuie să fie echipați cu semnale fumigene cu autodeclanșare și cu lumină cu autodeclanșare; aceștia trebuie să poată fi decuplați ușor de pe puntea de comandă. Restul colacilor de salvare trebuie să fie echipați cu lumini cu autoaprindere, în conformitate cu dispozițiile paragrafului 2.1.2 din Codul LSA.

*7) Faclele de semnalizare a sinistrului, care respectă cerințele secțiunii 3.1 din Codul LSA, trebuie depozitate pe puntea de comandă sau în postul de manevră.

*8) Pentru fiecare persoană care trebuie să lucreze în zone expuse de pe navă trebuie prevăzută o vestă de salvare gonflabilă. Respectivele veste de salvare gonflabile pot fi cuprinse în numărul total de veste de salvare prevăzut în prezentele norme tehnice.

*9) Trebuie să se asigure un număr de veste de salvare pentru copii egal cu cel puțin 10% din numărul pasagerilor de la bord sau un număr mai mare, dacă este necesar, astfel încât fiecărui copil să i se furnizeze o vestă de salvare.

*10) Trebuie să se asigure un număr de veste de salvare pentru copii sub 2 ani egal cu cel puțin 2,5% din numărul pasagerilor de la bord sau un număr mai mare, dacă este necesar, astfel încât fiecărui copil sub 2 ani să i se furnizeze o vestă de salvare.

*11) Toate navele trebuie să dețină un număr suficient de veste de salvare pentru personalul de cart și destinate utilizării în cadrul unor stații îndepărtate de ambarcațiuni de salvare. Vestele de salvare destinate pentru personalul de cart trebuie să fie depozitate pe punte, în postul de comandă a mașinilor și în orice alt post de supraveghere unde este necesară prezența membrilor echipajului.

Cel târziu la data primei inspecții periodice efectuate după 1 ianuarie 2012, toate navele de pasageri trebuie să respecte dispozițiile de la notele de subsol 12 și 13.

*12) Dacă vestele de salvare pentru adulți furnizate nu sunt adecvate, ca mărime, pentru persoanele cântărind până la 140 kg și cu o lățime a pieptului de până la 1750 mm, trebuie să existe la bord un număr suficient de accesorii pentru ca aceste veste de salvare să fie atașate în mod corespunzător de persoanele respective.

*13) Pe toate navele de pasageri, fiecare vestă de salvare trebuie să fie prevăzută cu o lumină, în conformitate cu cerințele paragrafului 2.2.3 din Codul LSA. Toate navele de pasageri ro-ro trebuie să respecte dispozițiile regulii III/5.5.2.

*14) Pentru navele cu o lungime mai mică de 24 m nu există obligativitatea de a transporta la bord aparate de lansare a bandulei.

b)după regula III/9/2 se introduce o nouă regulă, regula III/9/2a, cu următorul cuprins:.2a Cel târziu la data primei intrări programate în doc uscat de după 1 ianuarie 2018, dar cel târziu la 1 iulie 2019, mecanismele de decuplare în sarcină a bărcilor de salvare ce nu respectă paragrafele de la 4.4.7.6.4 până la 4.4.7.6.6 din Codul LSA se înlocuiesc cu echipamente care sunt conforme codului, avându-se în vedere Liniile directoare pentru evaluarea și înlocuirea sistemelor de decuplare și recuperare a bărcilor de salvare, elaborate de OMI și difuzate prin MSC.1/Circ.1392;

c)după regula III/10 se introduce o nouă regulă, regula III/10a, cu următorul cuprins:10a. Recuperarea persoanelor din apă

NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2018 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ.1 Toate navele trebuie să aibă planuri și proceduri specifice navei respective pentru recuperarea persoanelor din apă, ținându-se seama de Liniile directoare pentru elaborarea de planuri și proceduri de recuperare a persoanelor din apă, elaborate de OMI și difuzate prin MSC.1/Circ.

1447.Planurile și procedurile trebuie să identifice echipamentul destinat a fi utilizat în scopul recuperării și măsurile care trebuie luate pentru reducerea la minimum a riscului pentru personalul de la bordul navei implicat în operațiuni de recuperare. Navele construite înainte de 1 ianuarie 2018 trebuie să se conformeze acestei cerințe până la data primei inspecții periodice sau de reînnoire a echipamentului de siguranță..2 Navele de pasageri ro-ro care sunt în conformitate cu regula III/5-1.4 sunt considerate ca fiind conforme cu prezenta regulă.

d)după regula III/13.8 se introduce o nouă regulă, regula III/13.9, cu următorul cuprins:.9 Membrii echipajului care dețin responsabilități în ceea ce privește pătrunderea în spații închise sau salvarea participă la un exercițiu având ca obiect spațiile închise și salvarea, care trebuie să aibă loc la bordul navei la intervale ce urmează a fi stabilite de administrație, dar cu o frecvență de minimum o dată pe an:.1 Exerciții ce au ca obiect accesul în spații închise și salvarea.1 Exercițiile ce au ca obiect accesul în spații închise și salvarea trebuie planificate și conduse în condiții de siguranță, ținând seama, după caz, de liniile directoare furnizate în cadrul Recomandărilor revizuite privind accesul la spațiile închise la bordul navelor, adoptate de OMI prin rezoluția A.1050(27)..2 Fiecare exercițiu ce are ca obiect accesul în spații închise și salvarea include:.1 verificarea și utilizarea echipamentului de protecție personal necesar pentru acces;.2 verificarea și utilizarea echipamentului și procedurilor de comunicare;.3 verificarea și utilizarea instrumentelor de măsurare a atmosferei din spații închise;.4 verificarea și utilizarea echipamentului și procedurilor de salvare; și.5 instrucțiuni referitoare la tehnici de prim ajutor și resuscitare.

e)după regula III/13 se introduce o nouă regulă, regula III/14, cu următorul cuprins:

14.Înregistrări (R 19.5)

NAVE NOI ȘI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ȘI D:.1 Data la care au loc adunările, detaliile exercițiilor de abandonare a navei și de incendiu, ale exercițiilor ce au ca obiect accesul în spații închise și salvarea, ale exercițiilor pentru alte dispozitive de salvare și ale instruirii la bord se înregistrează în jurnalul de bord prevăzut, eventual, de administrație. Dacă nu are loc o adunare, un exercițiu sau o sesiune de instruire complet(ă) la momentul stabilit, se face o înregistrare în jurnalul de bord prin care se precizează circumstanțele și amploarea adunării, a exercițiului sau a sesiunii de instruire desfășurat(e).