pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat (actualizata până la data de 31 mai 2004
**)Republicată în temeiul art. V din Legea nr. 231 din 4 decembrie 2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 7 decembrie 2000, dandu-se alineatelor şi articolelor numerotarea corespunzătoare.
Legea nr. 51/1995 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 9 iunie 1995 şi a mai fost modificata prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 85/1997 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 29 decembrie 1997, aprobata şi modificata prin Legea nr. 246/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 22 decembrie 1998, şi ulterior abrogata prin Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 31 august 1999) şi prin Legea nr. 231/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 7 decembrie 2000.
Dispozitii generale
(1)Profesia de avocat este libera şi independenta, cu organizare şi functionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei.
(2)Profesia de avocat se exercită numai de membrii barourilor.
(1)În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului şi regulilor eticii profesionale.
(2)Avocatul promovează şi apara drepturile şi libertatile omului.
(3)Avocatul are dreptul sa asiste şi sa reprezinte persoanele fizice şi juridice în faţa tuturor instanţelor, autorităţilor şi instituţiilor, precum şi a altor persoane, care au obligaţia să permită şi să asigure desfăşurarea nestingherita a activităţii avocatului, în condiţiile legii.
(4)Orice persoană are dreptul să îşi aleaga în mod liber avocatul.
(5)În exercitarea dreptului de aparare avocatul are dreptul şi obligaţia de a starui pentru realizarea liberului acces la justiţie şi pentru un proces echitabil.
Activitatea avocatului se realizează prin:
a)consultaţii şi cereri cu caracter juridic, asistenţa şi reprezentare juridica în faţa organelor de jurisdictie, de urmărire penala şi în faţa notarilor publici;
b)apararea, reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile cu autorităţile publice, instituţiile şi cu orice persoană română sau străină;
c)redactarea de acte juridice, cu posibilitatea atestării identităţii părţilor, a continutului şi a datei actelor;
d)orice alte mijloace şi cai proprii exercitarii dreptului de aparare, în condiţiile legii.
În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta avocatul este protejat de lege.
(1)Profesia de avocat se exercită, la alegere, în cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi civile profesionale.
(2)În cabinetul individual îşi exercită profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alti avocati colaboratori.
(3)Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitarii în comun a profesiei, drepturile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate pastrandu-şi caracterul personal şi neputand fi cedate.
(4)Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-şi crea facilităţi economice comune, pastrandu-şi individualitatea în relatiile cu clientii.
(5)Societatea civila profesionala se constituie din 2 sau mai mulţi avocati definitivi. În societatea civila profesionala îşi pot exercita profesia şi avocati colaboratori sau avocati salarizati. Societatea civila profesionala şi avocatii care profeseaza în cadrul ei nu pot acorda asistenţa juridica persoanelor cu interese contrare.
(6)Condiţiile asocierii şi colaborarii sunt convenite între părţi, potrivit legii civile. Raportul civil se naste între client şi societatea civila profesionala, indiferent care dintre membrii acesteia indeplineste serviciul profesional.
(7)Cabinetele grupate, cabinetele asociate şi societăţile civile profesionale pot avea şi patrimoniu comun.
(8)Avocatul poate schimba oricand forma de exercitare a profesiei, cu instiintarea baroului din care face parte.
Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate să incheie conventii de colaborare cu experti sau cu alti specialisti, în condiţiile legii. Societăţile civile profesionale de avocati pot incheia astfel de conventii numai cu acordul unanim al asociatilor.
(1)Formele de exercitare a profesiei de avocat vor fi individualizate prin denumire, după cum urmeaza:
a)în cazul cabinetului individual - numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat;
b)în cazul cabinetelor asociate - numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete asociate;
c)în cazul societatilor civile profesionale - numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de una dintre urmatoarele sintagme şi asociaţii - societate civila de avocati sau societate civila de avocati;
d)în cazul cabinetelor grupate - numele fiecarui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocati grupate.
(2)Denumirea formelor de exercitare a profesiei, individualizate potrivit alin. (1), poate fi păstrată şi după decesul sau plecarea unuia dintre asociaţi, cu acordul celui plecat sau, după caz, al tuturor mostenitorilor celui decedat, exprimat în forma autentica.
(3)Denumirile prevăzute la alin. (1) vor figura pe firmele cabinetelor şi ale societatilor în condiţiile stabilite de statut.
(4)În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către avocatii straini se pot utiliza denumirea şi numele formei de exercitare a profesiei din tara sau din strainatate, în condiţiile prezentului articol.
Alin. (4) al art. 7 a fost introdus de LEGEA nr. 489 din 11 iulie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 578 din 5 august 2002.
(1)Conventiile de grupare şi de asociere a cabinetelor, actele de constituire a societatilor civile profesionale, precum şi conventiile prevăzute la art. 6 se incheie în forma scrisa, cu respectarea condiţiilor de fond prevăzute de lege şi de statutul profesiei.
(2)Consiliul baroului sesizat verifica indeplinirea condiţiilor legale şi, constatand indeplinirea lor, dispune inregistrarea convenţiei şi a contractelor societatilor civile profesionale în termen de o luna de la inregistrarea cererii.
(3)Împotriva deciziei consiliului baroului orice persoană interesata poate formula plangere la organele de jurisdictie profesionala, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei.
(4)Barourile ţin evidenta separata a avocatilor pentru fiecare forma de exercitare a profesiei.
Barourile şi Uniunea Avocatilor din România asigura exercitarea calificata a dreptului de aparare, competenţa şi disciplina profesionala, protectia demnitatii şi onoarei membrilor săi.
Avocatul este dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.
Dobandirea calităţii de avocat
Condiţiile de inscriere în avocatura
Poate fi membru al barourilor din România cel care indeplineste urmatoarele condiţii:
a)este cetatean român şi are exercitiul drepturilor civile şi politice;
b)este licentiat al unei facultati de drept sau doctor în drept;
c)nu se găseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege.
Litera a) a art. 11 a fost modificata de LEGEA nr. 489 din 11 iulie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 578 din 5 august 2002.
(1)Membrul unui barou din alta tara poate exercita profesia de avocat în România dacă indeplineste condiţiile prevăzute de lege, mai puţin cele cu privire la cetatenia română.
(2)Pentru a acorda consultanţă juridica privind dreptul românesc, avocatul strain are obligaţia de a sustine un examen de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba română, organizat de Uniunea Avocatilor din România.
(3)Avocatul strain poate exercita profesia de avocat în România, la alegere, în cadrul uneia dintre formele de organizare prevăzute la art. 5. (4) Avocatul strain nu poate pune concluzii orale sau scrise în faţa instanţelor judecătorești şi a celorlalte organe jurisdictionale şi judiciare, cu excepţia celor de arbitraj international.
(5)Onorariile cuvenite avocatului strain se vor inregistra şi se vor plati integral în România.
(6)Avocatul strain care exercită profesia în România este obligat să se inscrie într-un tablou special tinut de fiecare barou şi va fi supus prevederilor prezentei legi şi ale statutului profesiei.
Alin. (2) şi (3) ale art. 12 au fost modificate de LEGEA nr. 489 din 11 iulie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 578 din 5 august 2002.
Este nedemn de a fi avocat:
a)cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu inchisoare pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei;
b)cel care a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi şi libertati fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească;
c)cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilita prin hotărâre judecătorească sau disciplinara;
d)falitul fraudulos, chiar reabilitat.
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibila cu:
a)activitatea salarizata în cadrul altor profesii decat cea de avocat;
b)ocupatiile care lezeaza demnitatea şi independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri;
c)exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert.
Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu:
a)calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau judetene;
b)activitatea didactica universitara şi de cercetare de specialitate juridica;
c)activitatea literara şi publicistica;
d)functia de arbitru, mediator sau conciliator, în condiţiile legii.
(1)Dreptul de primire în profesie se obtine pe baza unui examen, organizat conform prevederilor prezentei legi şi statutului profesiei.
(2)La cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen:
a)titularul diplomei de doctor în drept;
b)cel care, anterior sau la data primirii în profesia de avocat, a indeplinit functia de judecator, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puţin 10 ani.
(1)La inceputul exercitarii profesiei avocatul efectueaza în mod obligatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar.
(2)Condiţiile efectuării stagiului, drepturile şi oblibaţiile avocatului stagiar, precum şi ale baroului faţă de acesta sunt reglementate prin statut.
(3)Stagiul se suspenda pe timpul serviciului militar sau al concentrarii, în caz de lipsa motivata din profesie ori în caz de incetare a indrumarii profesionale fără culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuata se socoteste pentru indeplinirea stagiului.
(4)După efectuarea stagiului avocatul stagiar va sustine examenul de definitivare.
(5)Avocatul stagiar respins de doua ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.
Pot îndrumă activitatea unui avocat stagiar numai avocatii definitivi care au dreptul sa puna concluzii la Curtea Suprema de Justiţie.
(1)Dobandeste calitatea de avocat definitiv, în condiţiile art. 16, cel care înainte de primirea în profesie a indeplinit functii juridice timp de cel puţin 5 ani.
(2)Fostii magistraţi nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat, iar fostii procurori şi cadre de politie nu pot acorda asistenţa juridica la organele de urmărire penala din localitate timp de 2 ani de la încetarea functiei respective.
(1)Profesia de avocat nu poate fi exercitata la instanţa de judecată sau la parchetul unde sotul avocatului sau ruda ori afinul sau până la gradul al treilea inclusiv indeplineste functia de magistrat.
(2)Dispozitiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi avocatului al cărui sot, ruda ori afin până la gradul al treilea inclusiv indeplineste functia de judecator la Curtea Constituţională ori functia de judecator financiar, consilier de conturi sau procuror financiar la instantele Curtii de Conturi.
La înscrierea în barou avocatul depune în faţa consiliului baroului, într-un cadru solemn, urmatorul juramant:
Jur sa respect şi sa apar Constitutia şi celelalte legi ale tarii, drepturile şi libertatile omului, sa exercit profesia de avocat în mod demn, independent şi cu probitate. Asa să-mi ajute Dumnezeu!
(1)Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecatorii.
(2)Avocatul definitiv are dreptul sa puna concluzii la toate instantele, cu excepţia Curtii Supreme de Justiţie, Curtii de Conturi şi Curtii Constitutionale, unde va putea pune concluzii după 6 ani de la promovarea examenului de definitivat.
(1)Baroul are obligaţia sa intocmeasca anual tabloul avocatilor definitivi şi stagiari în ordine alfabetica, cu menţionarea numelui, prenumelui, titlului ştiinţific, datei inscrierii în barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei şi a instanţelor la care au dreptul sa puna concluzii.
(2)A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate şi societăţile civile profesionale, cu indicarea sediului şi a avocatilor componenti.
(3)Prin grija baroului tabloul anual al avocatilor şi modificările intervenite sunt comunicate instanţelor judecătorești, organelor de urmărire penala şi autorităţilor administrative ale judeţului sau municipiului Bucureşti, precum şi Uniunii Avocatilor din România.
(1)Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocatilor incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reinscrierea pe tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, după încetarea stării de incompatibilitate.
(2)Decizia de primire în profesie va fi anulata de consiliul baroului, dacă cel primit nu renunta în termen de doua luni la situaţia care constituie caz de incompatibilitate.
Exercitarea oricarei activităţi de asistenţa juridica specifică profesiei de avocat, de către persoana care nu este înscrisă în tabloul avocatilor, constituie infractiune şi se sancţionează potrivit legii penale.
Încetarea şi suspendarea calităţii de avocat
Calitatea de avocat inceteaza:
a)prin renuntare scrisa la exercitiul profesiei;
b)prin deces;
c)dacă împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca sanctiune disciplinara;
d)dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penala şi care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii.
Calitatea de avocat este suspendata:
a)în caz de incompatibilitate;
b)pe perioada interdicţiei de a profesa, dispusa prin hotărâre judecătorească sau disciplinara;
c)în caz de neplata a taxelor şi a contribuţiilor profesionale timp de 6 luni de la scadenta acestora până la lichidarea lor integrală;
d)la cerere.
Drepturile şi indatoririle avocatului
Drepturile avocatilor
(1)Avocatul inscris în tabloul baroului are dreptul sa asiste şi sa reprezinte orice persoană fizica sau juridica, în temeiul unui contract incheiat în forma scrisa, care dobandeste data certa prin inregistrarea în registrul oficial de evidenta.
(2)Atât avocatul, cat şi clientul au dreptul sa renunte la contractul de asistenţa juridica, în condiţiile prevăzute în statut.
Avocatul are dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condiţiile prevăzute în prezenta lege şi în statut.
(1)Pentru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor facute în interesul clientului sau.
(2)În acest scop avocatul poate să îşi deschidă un cont bancar pentru incasarea onorariilor şi unul pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli în interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului pentru cheltuieli în interesul sau va fi stabilit prin convenţia dintre avocat şi client, potrivit statutului.
Contestaţiile şi reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de consiliul baroului. Deciziile consiliului baroului pot fi atacate cu plangere la Comisia permanenta, a carei solutie este definitivă.
(1)Avocatii au propriul sistem de asigurări sociale.
(2)Sistemul de asigurări sociale al avocatilor este reglementat prin lege şi se bazeaza pe contribuţia acestora, precum şi pe alte surse prevăzute de lege ori de Statutul Casei de Asigurari a Avocatilor.
(3)Timpul servit în avocatura este considerat vechime în munca.
(1)În scopul asigurarii secretului profesional actele şi lucrarile cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul acestuia sunt inviolabile. Perchezitionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau nu poate fi facuta decat de procuror în temeiul unui mandat emis anticipat în acest scop, confirmat de prim-procurorul Parchetului de pe lângă tribunalul judetean.
(2)Nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului şi nici nu va putea fi interceptata şi înregistrată corespondenta sa cu caracter profesional, decat în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege.
Contactul dintre avocat şi clientul sau nu poate fi stanjenit sau controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului.
Avocatul care profeseaza individual, cabinetul asociat şi societatea civila profesionala au dreptul la sediu profesional în circumscripţia baroului în care sunt inscrisi şi la sedii secundare în alt barou din tara sau din strainatate unde sunt luati în evidenta.
Ministerul Justiţiei asigura spatiile necesare în vederea desfăşurării activităţii avocatilor în sediul instanţelor judecătorești.
(1)În exercitarea profesiei avocatii sunt ocrotiti de lege, fără a putea fi asimilati functionarului public sau altui salariat.
(2)Insulta, calomnia ori amenintarea savarsite împotriva avocatului în timpul exercitarii profesiei şi în legătură cu aceasta se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(3)Lovirea sau alte acte de violenta savarsite împotriva avocatului în condiţiile alin. (2) se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
(4)Actiunea penala se pune în miscare la plangerea prealabila a părţii vatamate, iar pentru faptele prevăzute la alin. (3), şi din oficiu. Retragerea plangerii prealabile sau impacarea părţilor inlatura raspunderea penala.
(5)Avocatul este obligat să respecte solemnitatea sedintelor de judecată şi sa nu foloseasca expresii jignitoare faţă de completul de judecată, faţă de ceilalti avocati sau faţă de părţile din proces.
(6)Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute, oral sau în scris, în faţa instanţei de judecată sau a altor organe, dacă aceste sustineri sunt în legătură cu apararea şi necesare cauzei ce i-a fost incredintata.Secţiunea a 2-a Indatoririle avocatilor
Indatoririle avocatilor
Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost încredinţate, angajate sau din oficiu, să se prezinte la fiecare termen la instantele de judecată sau la organele de urmărire penala ori la alte institutii, conform mandatului încredinţat, sa manifeste constiinciozitate şi probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate faţă de judecatori şi de părţile din proces, să depună concluzii scrise sau note de sedinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta sau instanţa de judecată dispune în acest sens.
Avocatul este obligat sa acorde asistenţa juridica în cauzele în care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de către barou.
Avocatul este obligat să se asigure pentru raspunderea profesionala, în condiţiile stabilite prin statutul profesiei.
Avocatul este obligat sa participe la toate sedintele convocate de consiliul baroului, la activităţile profesionale şi la sedintele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetata şi în mod nejustificat constituie abatere disciplinara.
Avocatul este obligat sa tina evidentele cerute de lege şi de statut cu privire la cauzele în care s-a angajat şi sa achite cu regularitate taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului baroului, bugetului Uniunii Avocatilor din România şi bugetului Casei de Asigurari a Avocatilor.
Avocatul este obligat sa restituie actele ce i s-au încredinţat persoanei de la care le-a primit.
(1)Avocatul nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeasi cauza sau în cauze conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
(2)Avocatul nu poate fi ascultat ca martor şi nu poate furniza relatii nici unei autorităţi sau persoane cu privire la cauza care i-a fost incredintata, decat dacă are dezlegarea prealabila, expresa şi scrisa din partea tuturor clientilor săi interesati în cauza.
(3)Calitatea de martor are intaietate faţă de calitatea de avocat cu privire la faptele şi imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit aparator sau reprezentant al vreunei părţi în cauza.
(4)Dacă a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfăşura nici o activitate profesionala în acea cauza.
(5)Avocatul nu poate îndeplini functia de expert sau de traducator în cauza în care este angajat aparator.
(1)Avocatul care se afla în exercitarea unui mandat de deputat sau de senator nu poate să pledeze în cauzele ce se judeca de către judecatorii sau tribunale şi nici nu poate acorda asistenţa juridica la parchetele de pe lângă aceste instante.
(2)Avocatul aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate acorda asistenţa juridica invinuitilor sau inculpatilor şi nici nu îi poate asista în instante în cauzele penale privind:
a)infractiunile de corupţie, infractiunile asimilate infracţiunilor de corupţie, infractiunile în legătură directa cu infractiunile de corupţie, precum şi infractiunile împotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene, prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sanctionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare;
b)infractiunile prevăzute în Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare;
c)infractiunile privind traficul de persoane şi infractiunile în legătură cu traficul de persoane, prevăzute în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu modificările şi completările ulterioare;
d)infractiunea de spalare a banilor, prevăzută în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sanctionarea spalarii banilor, cu modificările ulterioare;
e)infractiunile contra sigurantei statului, prevăzute în art. 155-173 din Codul penal;
f)infractiunile care împiedica infaptuirea justiţiei, prevăzute în art. 259-272 din Codul penal;
g)infractiunile contra pacii şi omenirii, prevăzute în art. 356-361 din Codul penal.
(3)Avocatul aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate să pledeze în cauzele civile sau comerciale împotriva statului, autorităţilor sau instituţiilor publice, companiilor naţionale ori societatilor naţionale, în care acestea sunt părţi. De asemenea, nu poate să pledeze în procese intentate statului român, în faţa instanţelor internationale.
(4)Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică în cauzele în care avocatul este parte în proces sau acorda asistenţa ori reprezentare sotului ori rudelor până la gradul IV inclusiv.
Art. 44^1 a fost introdus de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 77 din 4 septembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 9 septembrie 2003.
(1)După 6 luni de la adoptarea statutului avocatul este obligat sa poarte roba în faţa instanţelor judecătorești, cu excepţia judecatoriilor.
(2)Caracteristicile robei vor fi stabilite prin statut.
(3)Purtarea robei în afara incintei instanţei judecătorești este interzisa, cu excepţia cazurilor în care avocatul este delegat de organele baroului sau ale Uniunii Avocatilor din România sa reprezinte profesia intr-o ocazie care impune aceasta ţinuta.
(1)Este interzis avocatului ca, în mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, sa foloseasca procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobândirii clientelei.
(2)De asemenea, este interzis avocatului sa foloseasca mijloace de reclama sau de publicitate în acelasi scop. Statutul stabileste cazurile şi măsura în care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.
Organizarea profesiei de avocat
Baroul
(1)Profesia de avocat este organizata şi funcţionează în baza principiului autonomiei, în limitele competentelor prevăzute în prezenta lege.
(2)Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
(3)Organele de conducere colegiale iau hotărâri numai prin vot deschis. Deliberarile şi votul constituie secret profesional.
(1)Baroul este constituit din toţi avocatii dintr-un judet sau din municipiul Bucureşti. Sediul baroului este în orasul de reşedinţa al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.
(2)Baroul are personalitate juridica, patrimoniu şi buget propriu.
(3)Contribuţia avocatilor la realizarea bugetului este stabilita de consiliul baroului.
(4)Patrimoniul baroului poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.
Organele de conducere ale baroului sunt:
a)adunarea generală;
b)consiliul;
c)decanul.
(1)Adunarea generală este formata din toţi avocatii inscrisi în tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei.
(2)Adunarea generală are urmatoarele competente:
a)stabileste măsuri pentru exercitarea profesiei în baroul respectiv, în limitele legii şi ale statutului;
b)alege şi revoca decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori şi pe cei ai comisiei de disciplina. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singură dată. Decanul se alege dintre avocatii cu o vechime de minimum 8 ani în profesie;
c)alege delegaţii baroului la Congresul avocatilor;
d)aproba proiectul de buget al baroului şi da descarcare consiliului cu privire la activitatea şi gestiunea sa.
(1)Adunarea generală ordinara se intruneste anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului baroului.
(2)Convocarea se face prin afisare la sediul baroului şi al tuturor instanţelor judecătorești din raza acestuia, precum şi prin publicare într-un ziar local, cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilita.
(3)Adunarea generală extraordinara poate fi convocata de consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului.
(4)La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul este obligat sa convoace adunarea generală extraordinara în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii. În acest caz procedura convocarii va fi efectuata cu cel puţin 7 zile înainte de data stabilita.
(5)Sedinta adunarii generale este condusa de decan împreună cu 5 membri aleşi prin vot deschis de cei prezenţi, dintre care unul va fi desemnat secretar. În caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului nici unul dintre acestia nu va face parte din prezidiu, iar sedinta va fi condusa de cel mai în vârsta membru prezent.
(1)Adunarea generală este legal constituita cu participarea majorităţii membrilor săi.
(2)În cazul în care numărul legal nu este intrunit, prezidiul adunarii generale, de faţa cu cei prezenţi, stabileste o noua adunare generală în termen de cel mult 15 zile. Consiliul baroului are obligaţia sa indeplineasca procedura convocarii cu cel puţin 7 zile înainte de data fixata.
(3)Adunarea generală convocata în aceste condiţii este legal constituita cu participarea a cel puţin o treime din numărul total al membrilor săi.
(4)În toate cazurile hotărârile se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(1)Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, aleşi pe o perioadă de 4 ani. Decanul şi prodecanul se includ în acest numar.
(2)Consiliul baroului are urmatoarele competente:
a)adopta măsuri pentru aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei legi şi ale statutului de către toţi membrii baroului;
b)aduce la indeplinire hotărârile Consiliului Uniunii Avocatilor din România şi ale adunarii generale a baroului;
c)întocmeşte, modifica şi da publicităţii tabloul anual al avocatilor, comunicandu-l celor în drept împreună cu modificările intervenite în cursul anului;
d)organizeaza controlul deontologic profesional;
e)verifica şi constata indeplinirea condiţiilor legale ale cererilor de inscriere în profesie;
f)avizeaza cererile de primire în profesie cu scutire de examen;
g)decide asupra ridicarii stării de incompatibilitate;
h)ia act de cererea de transfer;
i)verifica indeplinirea condiţiilor prevăzute în prezenta lege şi în statut cu privire la formele de exercitare a profesiei, organizeaza şi tine evidenta acestora;
j)ia act de conventiile de grupare sau de asociere a cabinetelor şi de contractele de constituire a societatilor civile profesionale;
k)organizeaza cercurile de studii şi editeaza publicatiile baroului;
l)organizeaza activitatea de asistenţa juridica în cazurile prevăzute de lege şi de statut;
m)sesizeaza comisia de disciplina cu judecarea abaterilor avocatilor;
n)suspenda din exercitarea profesiei, pe durata neplatii taxelor, pe avocatul care nu plateste taxele şi contribuţiile prevăzute de lege şi de statut timp de 6 luni de la scadenta acestora, dacă i s-a dat avertisment pentru neplata acestora şi nu s-a conformat;
o)solutioneaza contestaţiile şi reclamatiile privind onorariile;
p)supune aprobării adunarii generale cota de contribuţie a avocatilor la bugetul baroului;
r)accepta donatiile şi legatele facute baroului;
s)aproba statul de functii şi angajează personalul baroului;
t)întocmeşte proiectul de buget şi administreaza patrimoniul baroului;
u)prezinta anual adunarii generale, spre aprobare, raportul sau de activitate şi de gestiune;
v)alege prodecanul baroului.
Consiliul baroului lucreaza legal în prezenta a două treimi din numărul membrilor săi şi ia hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(1)Decanul baroului are urmatoarele competente:
a)reprezinta baroul în raporturile acestuia cu persoanele fizice şi juridice din tara şi din strainatate;
b)convoaca şi prezideaza sedintele consiliului baroului;
c)aproba cererile de asistenţa juridica gratuita;
d)exercita caile de atac împotriva hotărârilor comisiei de disciplina şi împotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevăzute cai de atac;
e)ordonanteaza cheltuielile baroului;
f)ia măsuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenţa adunarii generale sau a consiliului baroului.
(2)Prodecanul este inlocuitorul de drept al decanului.
(3)Dacă decanul şi prodecanul sunt în imposibilitate temporara de a-şi exercită functiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a îndeplini, parţial sau în totalitate, atribuţiile decanului.
Avocatul nemultumit de deciziile decanului le poate ataca la consiliul baroului, iar pe cele date de consiliu, la Consiliul Uniunii Avocatilor din România, potrivit legii şi statutului.
Uniunea Avocatilor din România
(1)Uniunea Avocatilor din România este formata din toţi avocatii inscrisi în barouri şi are sediul în municipiul Bucureşti.
(2)Uniunea are personalitate juridica, patrimoniu şi buget propriu. Bugetul uniunii se formeaza din contribuţia barourilor în cote stabilite de consiliul uniunii. Patrimoniul uniunii poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.
(3)Nici un barou nu poate functiona în afara uniunii.
Organele de conducere ale Uniunii Avocatilor din România sunt:
a)Congresul avocatilor;
b)consiliul;
c)comisia permanenta;
d)preşedintele.
(1)Congresul avocatilor este constituit din delegaţi ai fiecarui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statut, din decanii barourilor şi ceilalti membri ai Consiliului Uniunii Avocatilor din România.
(2)Congresul ordinar se intruneste anual, la convocarea consiliului uniunii.
(3)La cererea majorităţii barourilor consiliul uniunii este obligat sa convoace congresul în sedinta extraordinara.
(1)Convocarea congresului se face cu cel puţin o luna înainte de data stabilita, prin instiintarea în scris a barourilor şi prin publicare într-un ziar central. Consiliile barourilor sunt obligate sa afiseze data convocarii şi ordinea de zi la sediul baroului şi la instantele judecătorești din raza acestora.
(2)Barourile sunt obligate să îşi aleaga delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte de congres.
(3)Congresul este legal constituit în prezenta a două treimi din numărul membrilor săi şi adopta hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(1)Congresul avocatilor are urmatoarele competente:
a)analizeaza şi aproba raportul anual al consiliului uniunii;
b)alege Comisia de cenzori şi Consiliul de conducere al Casei de Asigurari a Avocatilor;
c)face propuneri autorităţilor cu drept de iniţiativa legislativa cu privire la profesia de avocat;
d)stabileste liniile directoare privind elaborarea sau modificarea statutului profesiei;
e)adopta hotărâri privitoare la relatiile dintre barouri, perfectionarea pregatirii profesionale, respectarea regulilor deontologice ale profesiei;
f)alege şi revoca membrii consiliului uniunii care nu au functia de decan;
g)alege şi revoca membrii Comisiei Superioare de Disciplina, fiecare barou având dreptul la cate un reprezentant. Competenţa şi procedura de judecată se stabilesc prin statut;
h)aproba bugetul uniunii şi al Casei de Asigurari a Avocatilor şi stabileste cotele de contribuţii ale barourilor.
(2)Hotărârile congresului sunt definitive şi obligatorii pentru toate organele profesiei.
(1)Consiliul Uniunii Avocatilor din România este format din decanii barourilor şi din reprezentanti ai barourilor, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut.
(2)Membrii consiliului uniunii sunt aleşi pe timp de 4 ani.
(3)În caz de schimbare a decanului unui barou noul decan îl inlocuieste de drept pe predecesorul sau. Celelalte vacante sunt completate la proximul congres al avocatilor.
Alin. (1) al art. 62 a fost modificat de LEGEA nr. 489 din 11 iulie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 578 din 5 august 2002.
Consiliul uniunii se intruneste trimestrial şi ori de cate ori este nevoie. El are urmatoarele atribuţii:
a)aduce la indeplinire hotărârile Congresului avocatilor;
b)dezbate, adopta şi modifica statutul profesiei;
c)adopta regulamentele privind organizarea examenelor de admitere în profesie şi definitivare;
d)alege şi revoca preşedintele uniunii, vicepresedintii şi membrii comisiei permanente. Preşedintele şi vicepresedintii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani dintre avocatii cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie;
e)stabileste tarifele minime de onorarii unice pe tara;
f)întocmeşte proiectul de buget al uniunii şi al Casei de Asigurari a Avocatilor şi le supune spre aprobare congresului;
g)aproba primirea în profesia de avocat în toate cazurile prevăzute de lege;
h)solutioneaza contestaţiile împotriva deciziilor comisiei permanente privind scutirea de examen;
i)anulează hotărârile barourilor pentru nelegalitate;
j)infiinteaza şi coordonează Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfectionarea Avocatilor - I.N.P.P.A., constituit ca persoana juridica de drept privat, nonprofit, care nu face parte din sistemul naţional de invatamant şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare.
Consiliul uniunii lucreaza legal în prezenta a două treimi din numărul membrilor săi şi ia hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(1)Comisia permanenta se compune din 15 membri, dintre care 5 din Baroul municipiului Bucureşti şi 10 din celelalte barouri din tara. Preşedintele şi vicepresedintii se includ în acest numar.
(2)Comisia permanenta are urmatoarele competente:
a)asigura activitatea permanenta a uniunii;
b)elaboreaza proiectele statutului şi ale regulamentelor examenelor de primire în profesie şi de definitivare;
c)organizeaza examenele de intrare în profesie şi de definitivare;
d)acorda scutire de examen juristilor care indeplinesc condiţiile cerute de prezenta lege, cu avizul consultativ al consiliului baroului respectiv;
e)organizeaza serviciul statistic general al avocatilor;
f)organizeaza, la cererea barourilor, cercuri de studii facultative şi editeaza publicatiile uniunii;
g)infiinteaza Casa Centrala de Credit şi Ajutor a Avocatilor şi îi coordonează activitatea;
h)accepta donatiile şi legatele facute uniunii;
i)angajează personalul şi asigura executarea bugetului uniunii;
j)întocmeşte raportul anual de activitate şi gestiune, pe care îl supune spre aprobare consiliului uniunii.
Comisia permanenta lucreaza legal în prezenta a două treimi din numărul membrilor săi şi ia hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(1)Preşedintele uniunii are urmatoarele atribuţii:
a)reprezinta uniunea în relatiile cu persoane fizice şi juridice din tara şi din strainatate;
b)incheie conventii şi contracte în numele uniunii, cu autorizarea comisiei permanente;
c)convoaca şi conduce sedintele consiliului uniunii şi ale comisiei permanente;
d)ordonanteaza cheltuielile bugetare ale uniunii.
(2)Vicepresedintii uniunii sunt inlocuitori de drept ai presedintelui, în ordinea stabilita de consiliul uniunii.
Asistenţa judiciara
(1)Baroul asigura asistenţa judiciara în toate cazurile în care apararea este obligatorie potrivit legii, precum şi la cererea instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penala sau a organelor administraţiei publice locale în cazurile în care acestea apreciaza ca persoanele se gasesc în imposibilitate vadita de a plati onorariul.
(2)În cazuri de excepţie, dacă drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin intarziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistenţa gratuita.
(3)Baroul organizeaza servicii de asistenţa judiciara la sediile tuturor instanţelor de judecată din judet, care asigura asistenţa juridica, şi la organele de urmărire penala locale, conduse de cate un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, şi coordonate de un membru al consiliului.
(1)În cauzele în care asistenţa judiciara este acordată din oficiu la cererea instanţelor de judecată sau a organelor de urmărire penala, plata onorariilor se face din fondurile Ministerului Justiţiei.
(2)În cauzele în care asistenţa judiciara este acordată din oficiu la cererea organelor administraţiei publice locale, plata onorariilor se face din fondurile acestor organe.
Raspunderea disciplinara
(1)Avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum şi pentru orice fapte savarsite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale institutiei.
(2)Avocatul care conduce asistenţa judiciara de pe lângă fiecare instanţa este obligat sa sesizeze în scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, în condiţiile prevederilor alin. (1).
(3)Instantele judecătorești şi parchetele Ministerului Public sunt obligate sa inainteze consiliului baroului orice plangere facuta împotriva unui avocat şi sa îl instiinteze despre orice actiune de urmărire penala sau de judecată pornita împotriva unui avocat.
(1)Anchetarea abaterii şi exercitarea actiunii disciplinare sunt de competenţa consiliului baroului.
(2)Anchetarea abaterii şi exercitarea actiunii disciplinare privind pe membrii organelor de conducere ale uniunii şi pe decanii barourilor sunt de competenţa comisiei permanente a uniunii.
(3)Membrii comisiei permanente care sunt anchetati nu pot participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a actiunii disciplinare.
(4)În toate cazurile actiunea disciplinara poate fi exercitata în termen de cel mult un an de la data savarsirii abaterii.
În cadrul fiecarui barou se organizeaza şi funcţionează o comisie de disciplina care judeca, în prima instanţa şi în complet de 3 membri, abaterile disciplinare savarsite de avocatii din acel barou.
(2)În cadrul Uniunii Avocatilor din România funcţionează Comisia Superioara de Disciplina, independenta de conducerea uniunii, care judeca:
a)ca instanţa de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor organelor de conducere ale uniunii şi ale decanilor barourilor;
b)ca instanţa de recurs, în complet de 5 membri.
(3)Recursul declarat împotriva deciziei Comisiei Superioare de Disciplina, ca instanţa de fond, este judecat de consiliul uniunii, constituit ca instanţa disciplinara în plenul sau, mai puţin cel în cauza.
(4)Procedura judecarii abaterilor este prevăzută în statut şi se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila.
(1)Sanctiunile disciplinare sunt:
a)mustrarea;
b)avertismentul;
c)amenda de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face în termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exercitiul profesiei, până la achitarea sumei;
d)interdictia de a exercita profesia pe o perioadă de la o luna la un an;
e)excluderea din profesie.
(2)În perioada interdicţiei avocatul nu poate presta sub nici o formă asistenţa juridica, nu poate face uz de calitatea de avocat şi nu poate participa la activitatea organelor profesiei.
(3)Împotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesata, decanul baroului şi preşedintele uniunii, în termen de 15 zile de la comunicare.
(1)În caz de abatere evidenta şi grava, instanţa disciplinara poate lua măsura suspendarii avocatului din exercitiul profesiei până la judecarea definitivă a cauzei.
(2)Împotriva incheierii prin care s-a luat această măsură se poate declara recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
(3)Recursul este suspensiv de executare şi va fi solutionat de urgenta.
Casa de Asigurari a Avocatilor
(1)În cadrul Uniunii Avocatilor din România este organizata şi funcţionează Casa de Asigurari a Avocatilor, în scopul stabilirii şi acordarii pensiilor şi ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor şi urmasilor acestora cu drepturi proprii la pensie, în condiţiile prevăzute de legea speciala.
(2)Organizarea şi functionarea Casei de Asigurari a Avocatilor se stabilesc de Consiliul Uniunii Avocatilor din România prin statut.
(1)Sunt membri ai Casei de Asigurari a Avocatilor toţi avocatii în activitate, avocatii pensionari şi urmasii acestora cu drepturi proprii la pensie şi la ajutoare sociale.
(2)Avocatul inscris în barou, cu drept de exercitiu al profesiei, este obligat să contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurari a Avocatilor. Contribuţia nu poate fi mai mica decat suma stabilita de Consiliul Uniunii Avocatilor din România, astfel încât sa acopere nevoile curente de plată ale Casei de Asigurari a Avocatilor. Avocatii pot face parte şi din alte forme de asigurări sociale.
(1)Perioada în care un avocat este deputat sau senator este luata în calcul la stabilirea vechimii în avocatura. Indemnizatia de parlamentar şi celelalte drepturi banesti încasate se considera venituri din profesie şi se iau în calcul la stabilirea pensiei de către Casa de Asigurari a Avocatilor.
(2)Raporturile banesti între Casa de Asigurari a Avocatilor şi asigurarile sociale de stat se reglementeaza potrivit legii.
(1)Casa de Asigurari a Avocatilor are personalitate juridica, patrimoniu şi buget propriu. Sediul sau este în municipiul Bucureşti. Patrimoniul sau poate fi folosit în activităţi economice producătoare de venituri, în condiţiile legii, cu autorizarea consiliului uniunii.
(2)Casa de Asigurari a Avocatilor poate înfiinţa sucursale sau filiale, în condiţiile şi cu procedura prevăzute în statutul de organizare şi functionare a acesteia.
(1)Casa de Asigurari a Avocatilor este condusa şi administrata de un consiliu format din 5 membri, dintre care 3 avocati în activitate şi 2 avocati pensionari, aleşi de congres pe o perioadă de 4 ani.
(2)Consiliul alege din randurile sale un presedinte şi un vicepresedinte.
(1)Controlul financiar al Casei de Asigurari a Avocatilor se exercită de către comisia de cenzori, compusa din 3 membri, dintre care 2 avocati în activitate şi un avocat pensionar.
(2)Barourile şi avocatii sunt obligati sa puna la dispoziţie comisiei de cenzori şi inspectorilor financiari ai Casei de Asigurari a Avocatilor toate datele privind veniturile asupra cărora se retine contribuţia pentru fondul de pensii şi ajutoare sociale.
Exercitarea în România a profesiei de către avocatii care au obţinut calificarea profesionala în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spatiului Economic European
Cap. 7^1 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
Dispozitiile prezentului capitol se aplică avocatilor care şi-au obţinut calificarea profesionala în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spatiului Economic European, care îşi exercită profesia pe teritoriul României:
a)în mod independent sau în asociere;
b)ca avocati salariati în România;
c)prin prestarea de servicii.
Art. 80^1 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
În sensul prezentului capitol:
a)avocat reprezinta orice persoană provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, care este autorizata să-şi desfasoare activităţile profesionale sub titlul profesional corespunzător obţinut într-un stat membru;
b)stat membru de origine reprezinta statul membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, în care un avocat a obţinut dreptul de a utiliza unul dintre titlurile profesionale prevăzute la lit. a), înainte de a practica profesia de avocat în România;
c)titlu profesional din statul membru de origine reprezinta titlul profesional utilizat în statul membru unde un avocat a obţinut dreptul de a folosi acest titlu, înainte de a practica profesia de avocat în România;
d)grupare reprezinta orice entitate, cu sau fără personalitate juridica, organizata potrivit legislaţiei unui stat membru, în cadrul careia avocatii îşi desfăşoară activităţile profesionale împreună, sub nume comun;
e)titlu profesional din România reprezinta titlul profesional sub care un avocat este inscris în Tabloul avocatilor din România;
f)autoritatea română competenţa este structura din cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, desemnata potrivit statutului.
Art. 80^2 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
Avocatii care profeseaza în România sub titlul profesional din statul membru de origine pot desfăşura aceleasi activităţi profesionale ca şi avocatii care profeseaza sub titlul profesional obţinut în România, pot acorda asistenţa juridica şi pot reprezenta persoane fizice sau persoane juridice în faţa instanţelor române, referitor la dreptul statului membru de origine, dreptul comunitar, dreptul international, precum şi dreptul românesc, cu respectarea regulilor de procedura aplicabile în faţa instanţelor române.
Art. 80^3 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
(1)Avocatii care profeseaza în România sub titlul profesional din statul membru de origine vor folosi denumirea sub care îşi desfăşoară profesia în statul membru de origine, exprimata în limba oficiala sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine respectiv.
(2)Pe lângă denumirea prevăzută la alin. (1), în denumire se va menţiona, alaturi de forma juridica de exercitare a profesiei în România, şi forma juridica a gruparii din statul membru de origine.
(3)Autoritatea română competenţa poate cere unui avocat care profeseaza sub titlul profesional obţinut în statul membru de origine sa indice gruparea profesionala din care face parte în statul membru de origine sau autoritatea judiciara în cadrul careia este admis să-şi exercite profesia, potrivit legii din statul membru de origine.
(4)Avocatul care obtine admiterea în profesia de avocat în România în condiţiile art. 80^5 sau 80^14 are dreptul sa foloseasca titlul profesional din statul membru de origine, exprimat în limba oficiala sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine, alaturi de titlul profesional corespunzător profesiei de avocat din România.
Art. 80^4 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
(1)Indiferent de forma de exercitare a activităţii pe teritoriul României, avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine pot solicita oricand recunoasterea diplomelor, în vederea admiterii în profesia de avocat şi a practicarii acesteia sub titlul profesional din România.
(2)În vederea recunoasterii diplomelor în România, solicitantul va trebui sa sustina, la alegere, un examen de verificare a cunoştinţelor sau să efectueze un stagiu de 3 ani în domeniul dreptului românesc.
(3)Uniunea Naţionala a Barourilor din România va stabili componenta comisiei de evaluare, precum şi conţinutul şi modul de desfăşurare a examenului sau a stagiului, după caz.
(4)La depunerea cererii de recunoastere a diplomei, în vederea determinarii continutului şi modului de desfăşurare a examenului sau a perioadei de stagiu, comisia de evaluare va verifica în prealabil dacă experienta profesionala dobandita de solicitant este de natura sa acopere în tot sau în parte diferentele existente între dreptul românesc şi cel al statului membru de origine în care a fost obtinuta diploma, în vederea exceptarii partiale sau totale de la indeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2).
(5)Prevederile prezentului articol se completeaza cu dispozitiile legislaţiei-cadru privind recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale.
Art. 80^5 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
(1)Autoritatea competenţa română şi autorităţile competente din statele membre de origine colaboreaza în vederea aplicarii corespunzătoare a dispoziţiilor prezentei legi, informaţiile care se obtin în cadrul acestor colaborari fiind confidentiale.
(2)Autoritatea competenţa din statul membru de origine poate formula observatii în cadrul procedurilor disciplinare care se desfăşoară împotriva unui avocat care profeseaza sub titlul profesional din acel stat.
Art. 80^6 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
Secţiunea a 2-a Exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România de către avocatii care au obţinut calificarea profesionala în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spatiului Economic European
Exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România de către avocatii care au obţinut calificarea profesionala în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spatiului Economic European
Secţiunea a 2-a a fost introdusa de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
(1)În condiţiile prezentei secţiuni, oricare dintre avocatii prevăzuţi la art. 80^2 lit. a) poate desfăşura pe teritoriul României, cu caracter permanent şi sub titlul profesional din statul membru de origine, activităţile prevăzute la art. 80^3. (2) Avocatii care îşi exercită în mod permanent activitatea pe teritoriul României pot dobandi titlul profesional din România fie în condiţiile prevăzute la art. 80^5, fie potrivit art. 80^14.
Art. 80^7 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
(1)Avocatul care doreste sa profeseze în România sub titlul profesional din statul membru în care şi-a obţinut calificarea profesionala se inscrie în tabloul special tinut de barourile române, în condiţiile prezentului articol, ale art. 12 alin. (6) şi ale statutului profesiei.
(2)Autoritatea română competenţa inscrie avocatul solicitant pe baza prezentarii unui certificat care atesta inregistrarea lui la autoritatea competentă din statul membru de origine. Autoritatea română competenţa informeaza autoritatea competentă din statul membru de origine despre inscriere.
(3)Certificatul prevăzut la alin. (2) trebuie să fie eliberat cu cel mult 3 luni înainte de formularea cererii de inscriere în Tabloul avocatilor din România.
(4)La publicarea numelor avocatilor inscrisi în România, autoritatea română competenţa va publică şi numele avocatilor inscrisi potrivit prezentei secţiuni.
Art. 80^8 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
(1)Avocatilor care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine li se asigura reprezentarea corespunzătoare în asociaţiile profesionale ale avocatilor din România, potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi ale statutului profesiei; ei au cel puţin dreptul de a participa la alegerea organelor de conducere ale acestor asociaţii.
(2)Avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine sunt obligati fie să se asigure pentru raspundere profesionala, în condiţiile stabilite prin statutul profesiei, fie sa devina membri ai Casei de Asigurari a Avocatilor, în condiţiile prevăzute la cap. VII.
(3)Avocatii pot fi scutiti de oblibaţiile prevăzute la alin. (2), dacă fac dovada unei asigurări platite sau a unei alte garantii date în condiţiile legii statului membru de origine, în măsura în care asigurarea sau garantia este echivalenta din punctul de vedere al condiţiilor şi al acoperirii. Dacă acoperirea este doar parţială, avocatii trebuie să incheie o asigurare suplimentara pentru a acoperi aspectele care nu se regăsesc în asigurarea sau în garantia data potrivit reglementarilor din statul membru de origine.
Art. 80^9 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
Avocatii inscrisi în România sub titlul profesional din statul membru de origine pot profesa ca salariati în oricare dintre formele de organizare a profesiei, permise pentru avocatii care profeseaza sub titlul profesional obţinut în România.
Art. 80^10 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
Avocatii care profeseaza în România sub titlul profesional din statul membru de origine se supun acelorasi reguli de conduita profesionala prevăzute în prezenta lege şi în statutul profesiei ca şi avocatii care profeseaza sub titlul profesional obţinut în România, pentru activităţile desfăşurate pe teritoriul tarii.
Art. 80^11 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
(1)Avocatii prevăzuţi în prezentul capitol raspund disciplinar pentru nerespectarea prezentei legi sau a statutului, potrivit prevederilor cap. VI.
(2)Înainte de iniţierea procedurilor disciplinare împotriva unui avocat care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine, autoritatea română competenţa informeaza în cel mai scurt timp autoritatea competentă din statul membru de origine, furnizand orice informaţii utile în cauza.
(3)Autoritatea română competenţa coopereaza cu autoritatea competentă din statul membru de origine pe tot parcursul desfăşurării procedurilor disciplinare.
(4)Retragerea permanenta sau temporara de către autoritatea competentă din statul membru de origine a autorizatiei de exercitare a profesiei are ca efect obligatoriu interdictia temporara sau permanenta ca avocatul în cauza sa profeseze în România sub titlul profesional din statul membru de origine.
Art. 80^12 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
(1)Unul sau mai mulţi avocati din aceeasi grupare ori din acelasi stat membru, care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine, pot profesa în România prin înfiinţarea unui sediu secundar al gruparii respective, organizat în orice formă de exercitare a profesiei de avocat prevăzută de legea română.
(2)Profesia de avocat se poate exercita şi în cadrul formelor asociate prevăzute de legea română, astfel:
a)mai mulţi avocati din diferite state membre, care profeseaza sub titlurile profesionale din statele membre de origine;
b)unul sau mai mulţi avocati dintre cei prevăzuţi la lit. a) şi unul sau mai mulţi avocati din România.
(3)Avocatul care intenţionează sa profeseze sub titlul profesional din statul membru de origine informeaza autoritatea română competenţa despre faptul ca este membru al unei forme de exercitare a profesiei în statul membru de origine şi furnizeaza toate detaliile relevante despre acea grupare.
Art. 80^13 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
(1)Avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine şi care îşi desfăşoară activitatea efectiv şi cu regularitate, pe o perioadă de cel puţin 3 ani în România, în domeniul dreptului românesc sau al dreptului comunitar sunt admisi în profesia de avocat în România, fără a fi necesară indeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 80^5, cu respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la exercitiul drepturilor civile şi politice şi la cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate.
(2)În faţa autorităţii române competente solicitanţii trebuie să faca dovada desfăşurării cu regularitate a activităţii în România pe o perioadă de cel puţin 3 ani în domeniul dreptului românesc sau comunitar. În acest scop:
a)avocatii trebuie să prezinte toate informaţiile şi documentele relevante cu privire la numărul de cauze în care au acordat asistenţa juridica, precum şi cu privire la natura acestora;
b)autoritatea română competenţa poate să verifice caracterul efectiv şi regularitatea activităţii desfăşurate şi poate cere avocatului, dacă este necesar, să ofere clarificari, în scris sau verbal, cu privire la informaţiile şi documentele prevăzute la lit. a).
(3)Avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine în România pot oricand sa ceara ca diplomele să le fie recunoscute, potrivit dispoziţiilor art. 80^5, în vederea obtinerii admiterii în profesia de avocat în România şi a exercitarii acesteia sub titlul profesional astfel obţinut.
(4)Avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine şi care au desfăşurat în mod efectiv şi cu regularitate o activitate profesionala în România pe o perioadă de cel puţin 3 ani, dar pe o perioadă mai scurta în domeniul dreptului românesc, pot obtine admiterea în profesia de avocat şi dreptul de a o practica sub titlul profesional din România, fără a fi necesară indeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 80^5, cu respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la exercitiul drepturilor civile şi politice şi la cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate, după urmatoarea procedura:
a)autoritatea română competenţa ia în considerare desfăşurarea efectiva şi cu regularitate a activităţii în perioada de cel puţin 3 ani, cunoştinţele şi experienta profesionala dobandite în România, precum şi orice participare la prelegeri şi seminarii despre dreptul românesc sau deontologia profesiei de avocat;
b)solicitantul pune la dispoziţia baroului român orice informatie şi documentatie relevanta, în special despre cauzele în care a acordat asistenţa juridica.
(5)Decizia autorităţii române competente de a nu acorda înscrierea automata în cazul în care nu s-a prezentat dovada ca cerinţele prevăzute la alin. (1) sau (4) au fost indeplinite va fi motivata, comunicata solicitantului şi baroului şi supusă cailor de atac prevăzute de statutul profesiei.
(6)Desfăşurarea efectiva şi cu regularitate a activităţii avocatului în România şi capacitatea sa de a o continua sunt evaluate pe baza unui interviu sustinut cu comisia de evaluare prevăzută la art. 80^5. (7) Autoritatea română competenţa poate, printr-o decizie motivata şi supusă cailor de atac prevăzute de statutul profesiei, sa refuze avocatului solicitant acordarea titlului profesional de avocat în România, dacă se considera ca aceasta ar aduce atingere ordinii publice, ca urmare a unor abateri disciplinare, a unor plangeri şi incidente de orice fel.
(8)Reprezentantii Uniunii Naţionale a Barourilor din România sunt obligati sa pastreze confidentialitatea informaţiilor primite cu ocazia examinarii cererii de acordare a titlului profesional în România.
Art. 80^14 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
Exercitarea în România, prin prestarea de servicii, a profesiei de către avocatii provenind din statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spatiului Economic European
Secţiunea a 3-a a fost introdusa de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
(1)În condiţiile prezentei secţiuni, avocatii provenind din statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spatiului Economic European pot desfăşura în România activităţi profesionale care pot fi exercitate ocazional sub forma prestarii de servicii.
(2)Activitatea de prestare de servicii prevăzută la alin. (1) se exercită în România prin reprezentarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice în justiţie sau în faţa autorităţilor publice, în condiţiile prevăzute pentru avocatii stabiliti în acest stat, fără a fi necesară înscrierea în barou.
(3)Pentru exercitarea altor activităţi decat cele menţionate la alin. (2), avocatul respecta condiţiile şi regulile de conduita profesionala ale statului membru de origine, precum şi legislatia română privind profesia, în special cu privire la incompatibilităţi, la secretul profesional, la relatiile dintre avocati, la interdictia ca acelasi avocat sa reprezinte doua părţi având interese contrarii, precum şi la publicitate. Un avocat care nu este stabilit în România este tinut de respectarea acestor reguli numai în măsura în care respectarea lor este justificata obiectiv pentru asigurarea exercitarii corecte a activităţilor de avocat, a demnitatii profesiei şi a respectarii regulilor privind incompatibilitatea.
Art. 80^15 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
(1)Autoritatea română competenţa cere avocatului care presteaza servicii dovedirea calităţii sale de avocat.
(2)În cazul nerespectarii obligaţiilor prevăzute la art. 80^15, autoritatea română competenţa stabileste prin statut consecintele acestei nerespectari.
(3)La verificarea cazului de nerespectare a obligaţiilor prevăzute la art. 80^15, autoritatea română competenţa poate solicita orice informaţii profesionale utile cu privire la persoana care presteaza servicii.
(4)Autoritatea română competenţa va informa autoritatea competentă din statul membru de origine despre orice decizie luata. Comunicarile prevăzute de prezentul alineat au caracter confidential.
Art. 80^16 a fost introdus LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
Dispozitii tranzitorii şi finale
(1)Prezenta lege va fi pusa în aplicare astfel:
a)până la alegerea noilor organe conducerea şi celelalte activităţi privind exercitarea profesiei de avocat vor fi indeplinite de organele existente;
b)în termen de 60 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi membrii barourilor vor prezenta decanatelor datele şi documentele necesare în vederea inscrierii în baroul avocatilor şi opţiunea pentru forma de exercitare a profesiei;
c)în acelasi termen barourile vor organiza adunări generale pentru alegerea organelor de conducere, a comisiilor de cenzori, a comisiilor de disciplina şi a delegatilor la Congresul avocatilor;
d)consiliul uniunii va convoca Congresul avocatilor în termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi;
e)consiliul uniunii nou-ales va adopta statutul profesiei în cel mult 90 de zile de la alegerea sa.
(2)De la data adoptarii statutului avocatii vor exercita profesia în una dintre formele pentru care au optat, potrivit prezentei legi.
(3)Actualele birouri de avocati, prevăzute de Decretul-lege nr. 90/1990 privind unele măsuri pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în România, îşi pot continua activitatea, în aceleasi condiţii, pe o perioadă de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
La data intrarii în vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor legi sa acorde consultanţă juridica îşi inceteaza aceasta activitate.
Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga Decretul nr. 281/1954 privind organizarea şi exercitarea avocaturii, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 34 din 21 iulie 1954, republicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 11 din 6 martie 1958, cu modificările ulterioare, şi Decretul nr. 191/1977 (Legea nr. 27) privind reglementarea platii onorariilor pentru asistenţa juridica acordată persoanelor având domiciliul sau sediul în strainatate, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 55 din 29 iunie 1977, precum şi Decretul-lege nr. 90 din 28 februarie 1990 privind unele măsuri pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 1 martie 1990, precum şi orice alte dispozitii contrare.
NOTA 1:
Potrivit art. II şi III din Legea nr. 231/2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat:
Art. II - Avocatii straini care exercită profesia în România în diverse forme, neprevazute de lege, sunt obligati să se constituie în societăţi civile profesionale, potrivit art. 12, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Pentru înscrierea în barou şi inregistrarea societatii civile profesionale este necesar avizul conform al Uniunii Avocatilor din România.
După expirarea termenului de 6 luni organele de urmărire penala, din oficiu sau la cererea Uniunii Avocatilor din România ori a baroului, se vor sesiza pentru savarsirea infractiunii prevăzute la art. 25 din prezenta lege.
Amenzile care se fac venit la bugetul baroului, prevăzute de prezenta lege, se actualizeaza periodic, în functie de rata inflatiei, de către Consiliul Uniunii Avocatilor din România.
NOTA 2:
A se vedea şi art. II din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004 care prevede:
Art. II: "(1) Prezenta lege intră în vigoare la data aderarii României la Uniunea Europeana.
(2)Dispozitiile aranjamentului provizoriu propus de Uniunea Europeana, referitoare la restrictionarea pentru o perioadă de maximum 7 ani a libertatii de circulatie a avocatilor, se aplică pe bază de reciprocitate".
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
Citiți o versiune anterioară, valabilă între 31 mai 2004 și 26 iun. 2004.
Deschide forma actuală