Cod tehnic din 21 august 2006

1.Scop şi obiective. Domeniu de aplicare

Scop

1.1.Codul tehnic al domeniului gazelor petroliere lichefiate - GPL, denumit în continuare cod tehnic are ca scop impunerea şi promovarea cerinţelor tehnice minime specifice domeniului gazelor petroliere lichefiate, cu caracter general, atât cele prevăzute în legislaţia primara şi secundară, în normele tehnice şi standardele în vigoare cat şi cele ce necesita a fi detaliate prin norme tehnice de către agenţii economici din domeniu. Aceste cerinţe tehnice sunt menite să asigure funcţionarea în condiţii de securitate, stabilitate şi eficienta economică a infrastructurii din domeniu gazelor petroliere lichefiate.

Codul tehnic este elaborat de ANRGN.

Obiective

1.2.Codul tehnic are următoarele obiective:

a. stabilirea cerinţelor tehnice pentru activităţile denumite în tabelul 1 legate de infrastructura domeniului GPL, respectiv proiectarea, execuţia, depozitarea şi distribuţia GPL cu luarea în considerare a tuturor măsurilor privind securitatea în exploatare;

b. asigurarea unui nivel minim de protecţie în vederea prevenirii pierderilor de vieţi omeneşti şi distrugeri ale proprietăţii, în caz de incendiu sau explozie;

c. stabilirea condiţiilor generale privind asigurarea calităţii GPL;

d. asigurarea unui cadru de reglementare, armonizat cu cerinţele Directivelor Comisiei Europene în domeniul GPL, transpuse prin Hotărâri sau Ordonanţe ale Guvernului României;

e. stabilirea unui cadru de reglementare, în vederea asigurării unui mediu nediscriminatoriu şi concurential în domeniul GPL;

f. stabilirea unor cerinţe privind autorizarea şi licentierea pentru agenţii economici care desfăşoară activităţi de proiectare, execuţie şi exploatare, respectiv activităţi comerciale în domeniu GPL;

g. stabilirea cerinţelor de securitate pentru instalaţiile de utilizare GPL ale consumatorilor, pentru a îndeplini cerinţele esenţiale de securitate din Directivele CE în domeniul GPL, transpuse prin Hotărâri sau Ordonanţe ale Guvernului României;

Domeniul de aplicare

1.3.Respectarea prevederilor Codului Tehnic este obligatorie pentru toţi agenţii economici şi consumatorii din domeniul GPL. Prevederile din Codul Tehnic se aplică la activităţile şi infrastructura din domeniului GPL precizate în tabelul 1.

1.4.Prezentul Cod Tehnic vine în sprijinul investitorilor români sau străini pentru a le facilita informarea printr-un singur document asupra reglementărilor tehnice aplicabile domeniului GPL.

Tabelul 1. Lista activităţilor din domeniul GPL

1.5.Codul nu se aplică activităţilor la care se face menţiune specială în tabelul 1, precum şi pentru utilizarea GPL în scopuri militare, pentru activităţile din domeniile gazelor naturale - GN, gazelor naturale lichefiate - GNL şi gazelor naturale comprimate pentru vehicule - GNCV.

1.5.(a) Terminologia relevanta în domeniul GPL din cuprinsul Codului Tehnic al GPL este continuta în Anexa 1;

(b) Legislaţia relevanta care se aplică în domeniul GPL este continuta în Anexa 2;

(c) Lista standardelor ale căror recomandări sunt utilizate în domeniul GPL este continuta în Anexa 3;

(d) Cerinţele de calitate şi securitate aferente GPL sunt conţinute în Anexa 4.

1.6.Acordarea licenţelor pentru desfăşurarea de activităţi comerciale în domeniul GPL se realizează de ANRGN în baza unui regulament specific, pentru următoarele activităţi:

–licenţe pentru producere;

–licenţe pentru distribuţie;

–licenţe pentru depozitare.

2.CERINŢE PRIVIND CALITATEA GPL

2.1.Gazele petroliere lichefiate - GPL:

–reprezintă un amestec de hidrocarburi uşoare în faza gazoasa în condiţii standard de presiune şi temperatura, care pot fi lichefiate prin creşterea presiunii sau scăderea temperaturii;

–sunt considerate fluidele având o presiune de vapori care nu o depăşeşte pe cea admisă pentru propanul comercial, compus predominant din următoarele hidrocarburi - singure sau în amestec - propan, propena (propilenă), butan (n-butan şi/sau izo-butan) şi butene (butilene) inclusiv butadiene;

–sunt fractii de hidrocarburi uşoare din seria parafine (alcani), derivate din procesele de rafinare, instalaţii de stabilizare a ţiţeiului şi din procesarea gazelor naturale.

–sunt în mod normal lichefiate sub presiune pentru a fi transportate sau depozitate.

2.2.Pentru identificare imediata, la nivelul producătorilor şi ai pieţei, GPL este caracterizat, de numere unice de clasificare, după cum urmează:

–numărul ONU/UN cuprins în recomandările privind transportul mărfurilor periculoase serveşte ca baza pentru reglementările în transportul naval, feroviar şi rutier naţional, regional şi internaţional;

–numărul CAS (Chemical Abstract Service Registry Number) care defineste produsul chimic, dar nu concentraţia sau amestecurile specifice;

–numărul EINECS introdus prinDecizia 81/437/EECa Comisiei Comunităţii Europene;

–numărul ICSC este caracteristic identificarii internaţionale a substanţelor periculoase al Internaţional Chemical Safety Cards (Fişa internationala de securitate chimica).

2.3.Numărul ONU/UN a fost stabilit de Comitetul de experţi (COE) în transportul mărfurilor periculoase ai Consiliul Economic şi Social (ECOSOC) sub egida ONU şi este utilizat în întreaga lume în comerţul şi transportul internaţional pentru identificarea produselor chimice sau a claselor de mărfuri periculoase fiind cuprins în regulamentele privind transportul mărfurilor periculoase.

Numărul se compune din patru cifre, în general cuprinse între 0000 şi 3500, iar pentru a se evita confuzia, întotdeauna este precedat de literele "UN".

Numerele ONU/UN cuprinse în regulamentele privind transportul mărfurilor periculoase servesc ca baza pentru reglementările din transportul aerian, naval, feroviar şi rutier naţional, regional şi internaţional.

2.4.Numărul CAS (Chemical Abstract Service Registry Number) defineste produsul chimic, dar nu concentraţia sau amestecurile specifice. Din punctul de vedere al securităţii şi al modului de inventariere a substanţelor chimice reprezintă cel mai bun criteriu în privinta eliminării ambiguitatilor.

2.5.Numărul EINECS a fost introdus prinDecizia 81/437/EECa Comisiei Comunităţii Europene şi este compus din două grupe de trei cifre şi un grup de doua cifre (digiti).

2.6.Numărul EC este un termen utilizat sa înlocuiască în viitor cele doua numere şi a fost introdus în baza Directivei 87/548/EEC Anexa 1.

2.7.Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 200/2000privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor periculoase prevede în Anexa 1 numerele de identificare EC caracteristice GPL propan şi butan, precum şi amestecurilor acestora asa cum sunt definite în Regulamentele de transport a mărfurilor periculoase ADR/RID.

2.8.Clasificarea centralizata a numerelor de identificare pentru GPL este prezentată în Anexa 4.

3.CERINŢE PRIVIND PROIECTAREA ÎN DOMENIUL GPL

3.1.Din punctul de vedere al proiectării codul tehnic trebuie să acopere următoarele domenii importante:

a)principii de amplasare;

b)metode şi tehnici de proiectare şi execuţie;

c)materiale (compatibilitate, proprietăţi şi compozitii);

d)proceduri de încercare (pentru performanţe, compozitii şi calitate);

e)stabilirea dimensiunilor componentelor (pentru plăci/table, ţevi şi secţiuni standard);

f)coduri de practica pentru exploatarea în condiţii de securitate.

Principii de amplasare

3.2.La amplasarea infrastructurii din domeniul GPL proiectantul sa ţină cont de următorii factori:

1.necesitatea respectării jurisdicţiei în amplasarea sistemelor;

2.delimitarea geografică a amplasamentului;

3.necesitatea asigurării accesului pentru serviciile de urgenta;

4.necesitatea asigurării evacuarii personalului prin trasee de urgenta:

5.interactiunea cu alte instalaţii din locatie;

6.necesitatea prevenirii prin delimitarea a locului unde pot apare scapari de substanţe inflamabile;

7.necesitatea asigurării condiţiilor de lucru pentru personalul de exploatare;

8.necesitatea operabilitatii şi mentenabilitatii;

9.interactiunea dintre facilităţile existente sau planificate din amplasament, precum cai de acces, canalizare şi traseele utilităţilor;

10.necesitatea existenţei unor distanţe până la minimum posibil care să reducă riscurile pentru transferul materialelor între instalaţii şi unitatea de depozitare;

11.necesitatea de a localiza amenajările materialelor periculoase cat mai departe posibil de la granita amplasamentului şi vecinătatea populaţiei active locale.

Metode şi tehnici de proiectare şi execuţie

3.3.Indiferent de tehnica şi metoda de proiectare aleasă, proiectantul are obligaţia să respecte principiile de proiectare, luând în considerare cerinţele esenţiale de securitate; corelatia dintre condiţiile de proiectare şi cerinţele esenţiale de securitate a echipamentului sub presiune pentru GPL este prezentată în tabelul 2.

Tabelul 2. Corelatia dintre condiţiile de proiectare şi cerinţele esenţiale de securitate

Notă *) O = obligatoriu; F = facultativ; NA = neaplicabil

Racordurile filetate pot avea dimensiuni mai mici sau egale cu DN 50, etansarea se va face cu produse de etanseitate şi/sau masticuri compatibile cu calitatea GPL.

*1) Echipamentul pentru limitarea presiunii poate fi supapa de siguranţă sau dispozitiv de limitare a presiunii.

Pentru recipientele ingropate se mai pot aplica următoarele metode pentru limitarea presiunii:

–acoperire cu pământ cu grosimea mai mare de 0,5 m;

–doua sisteme independente de protecţie contra supraumplerii: unul automat şi unul pentru nivel maxim de umplere;

–doua sisteme de control a suprapresiunii (presostate care întrerup funcţionarea pe conducta de intrare/retur a fazelor lichid şi gaz);

–protecţia mantalei recipientului contra tuturor riscurilor de incendiu la interiorul compartimentului de acces la armături sau dispozitiv pentru situaţii de urgenta.

3.19.La efectuarea analizei de tensiuni pentru conductele de GPL în vederea unei evaluări corecte a stării de tensiuni se iau în considerare următoarele aspecte:

a. tensiunile în sistemele specifice conductei şi se determina dacă aceste tensiuni sunt în concordanta cu domeniul indicat în proiect sau în codul tehnic de proiectare;

b. sarcinile care acţionează asupra pieselor echipamentului de rotaţie racordat conductei;

c. sarcinile care acţionează asupra unui recipient sub presiune sau a unui stut/racord de rezervor;

d. sarcinile care acţionează asupra uneia sau a mai multor structuri de ancorare;

e. sarcinile care acţionează asupra unuia sau a mai multor suporti ai conductei;

f. deplasarile unei porţiuni din sistemul de conducte datorită dilatarii termice sau contractiei;

g. efectele produse de sarcinile din vant asupra sistemului de conducte şi/sau echipamentului atasat;

h. efectele produse de sarcinile din seisme/cutremure asupra sistemului de conducte şi/sau echipamentului atasat;

i. efectele produse de sarcinile din oscilatii sau vibratii asupra sistemului de conducte şi/sau echipamentului atasat;

j. efectele rezistentei solului asupra deplasarilor în cazul conductelor subterane şi/sau acoperite asupra sistemului de conducte şi/sau echipamentului atasat;

k. variatiile din temperatura, presiune şi greutate asupra imbinarilor în flanse şi trebuie să se determine dacă exista tendinta apariţiei de scurgeri.

3.20.Datele rezultate prin evaluare constituie date de baza, în cazul când nu exista aceste detalii în proiectul conductelor.

Încercările nedistructive

3.21.Echipamentul sub presiune şi alte componente de securitate critica din infrastructura GPL trebuie supuse unor verificări şi încercări fără a fi afectată integritatea echipamentului, dar care să dea suficiente informaţii privind starea tehnica a acestuia.

3.22.Încercările nedistructive trebuie aplicate ca tehnica de identificare a defectelor şi neregularităţilor în materiale şi trebuie să fie utilizate astfel încât sa conducă la obţinerea de informaţii concrete privind starea de sănătate tehnica a sistemelor.

3.23.Încercările nedistructive trebuie să fie interpretate ca o metoda de măsurare a unei proprietăţi fizice sau a unui efect prin care prezenta defectului sau a neregularităţilor poate fi depistata şi nu trebuie confundate cu o măsurare a unui parametru absolut, precum presiunea sau temperatura.

3.24.Categoriile tehnicilor încercărilor nedistructive recomandabile sunt:

a. tehnici care detecteaza şi măsoară defectul/distrugerea pe suprafaţa unei părţi a echipamentului sub presiune;

b. tehnici care detecteaza şi măsoară defectul/distrugerea în interiorul unei părţi a echipamentului sub presiune.

3.25.Calitatea încercărilor nedistructive efectuate asupra unei părţi a echipamentului sub presiune nu poate fi evaluată din observaţii consecutive sau din compararea rezultatelor obţinute.

3.26.Încercările nedistructive trebuie să constituie mecanismul primar de depistare a unor erori de proiectare, execuţie sau operationale.

3.27.Monitorizarea prin încercări nedistructive trebuie să furnizeze garanţia ca operarea sistemului nu produce deteriorări în integritatea componentelor acestuia în afară parametrilor proiectati.

3.28.Încercările nedistructive trebuie să se efectueze în baza unui program sau schema de control de examinare, scrise sau desenate, pe care să se specifice pentru fiecare parte a echipamentului sub presiune a mecanismului de defectare care trebuie examinat, intervalul de examinare şi metodele de încercări nedistructive.

3.29.Înregistrările efectuate prin încercările nedistructive constituie baza de date referitoare la durata de viaţa a echipamentului specific.

3.30.Categoriile de baza ale metodelor încercărilor nedistructive sunt:

a. metode mecanice şi optice;

b. metode prin penetrare şi radiatii penetrante;

c. metode electromagnetice şi/sau electronice;

d. metode sonice şi ultrasonice;

e. metode termice şi în infrarosu;

f. metode chimice şi analitice;

g. metode auxiliare cu generare de imagine şi/sau de analiza de imagine de semnal.

3.31.Obiectivele metodelor încercărilor nedistructive sunt:

a. detectarea de discontinuitati: anomalii de suprafaţa, anomalii conectate la suprafaţa, anomalii interne;

b. verificarea structurii: microstructura, structuri matriceale, mici anomalii structurale, anomalii structurale mari;

c. verificări dimensionale şi metrologice: deplasări pozitionale, variatii dimensionale, grosimi, densitati etc.;

d. verificarea proprietăţilor fizice şi mecanice: proprietăţi electrice, proprietăţi termice, proprietăţi mecanice, proprietăţi de suprafaţa;

e. analiza compoziţiei chimice: analize de elemente, concentrari de impuritati, conţinut metalurgic, stare fizico-chimica;

f. controlul tensiunilor şi răspunsului dinamic: tensiuni, eforturi, oboseala, defectare mecanică, defectare chimica, alte forme de defectare, performanţe dinamice;

g. analize de semnal: camp electromagnetic, camp termic, semnale acustice, semnale radioactive, analize de imagine (termografie).

Verificarea conductelor acoperite şi/sau ingropate-subterane pentru GPL

3.32.La evaluarea stării tehnice şi cu ocazia lucrărilor de întreţinere a conductelor sub presiune trebuie să ţină cont de următoarele elemente:

a. intervalul de timp de la punerea în funcţiune a conductei (în ani);

b. lungimea pe care conducta este acoperită/subterana;

c. tipul protecţiei anticorozive (acoperirea de protecţie, mansonare sau protecţie catodica);

d. presiunea de lucru;

e. dimensiunea tevii conductei (DN sau diametrul exterior);

f. materialele de execuţie;

g. corozivitatea mediului înconjurător sau a solului;

h. rezistivitatea solului:

i. tipul electrozilor de sudare şi condiţiile în care s-a efectuat sudarea;

j. distanta faţă de clădiri ocupate;

k. faza în care se găseşte GPL - faza lichid sau gaz;

l. modalităţi de defectare;

m. informaţii privind lucrările de escavatii executate în zona adiacenta conductei; decopertarea conductelor de GPL se va realiza fără excavare;

n. starea imbinarilor demontabile şi nedemontabile;

o. zona adiacenta imbinarilor şi starea protecţiei anticorozive a acestora;

p. execuţia şi calitatea imbinarilor filetate care trebuie să asigure rezistenta şi etanseitate, fără tensionari/intinderi suplimentare sau suprapuneri de filet, urmărirea alinierii/centrarii pieselor filetate; dacă se utilizează racorduri union pentru imbinarea armaturilor şi montarea contoarelor;

q. execuţia imbinarilor filetate se admite pentru diametre de conducta mai mici sau egale cu DN 50;

r. sudarea tevilor se face respectând următoarele cerinţe: centrarea-alinierea tevilor, sudare numai cu arc electric, cu electrozi acoperiţi, în conformitate cu procedee de sudare agreate, cu sudori autorizaţi (se recomanda piese de tip lt; lt;let gt; gt; (de ex. weldolet, sockolet etc.) pentru asigurarea imbinarilor sudate cap la cap cu posibilitate de control cu radiatii penetrante; se accepta sudura de colt numai la piesele forjate în soclu, cu control nedistructiv cu flux magnetic sau cu pulberi magnetice şi numai pentru DN mai mic sau egal cu 50 mm);

s. imbinarile în flanse sau cu capete sudate trebuie executate astfel încât:

–portiunile de conducte care urmează să fie imbinate trebuie să fie centrate;

–sa nu introducă tensiuni remanente;

–garniturile de etansare să fie compatibile cu GPL (este interzisă utilizarea garniturilor din cauciuc natural);

–imbinarea flanselor să se facă numai cu prezoane, care trebuie să fie de aceiaşi dimensiune şi de aceeaşi calitate de material pentru toate imbinarile în flansa ale conductei;

–este interzisă utilizarea de suruburi pentru imbinarea flanselor pe GPL;

t. schimbările de direcţie şi ramificatiile se vor executa numai cu piese forjate, din materiale compatibile, pentru care trebuie asigurata după montare rezilienta/tenacitatea corespunzătoare parametrilor de lucru;

u. conductele din PE şi/sau poliamida trebuie să respecte condiţiile de calitate şi de execuţie, sunt certificate şi executate de personal calificat, cu echipamente agrementate tehnic pentru acest tip de lucrări;

v. conductele din PE şi/sau poliamida se amplaseaza la o adancime de cel puţin 60 cm sub nivelul solului, pe un pat de nisip uscat şi tasat cu grosimea de cel puţin 30 cm; este interzisă montarea supraterana;

Încercarea de rezistenta la presiune şi verificarea etanseitatii

3.33.Înainte de punerea în funcţiune este obligatorie încercarea echipamentului sub presiune, în vederea garantarii securităţii acestuia.

3.34.(1) Încercarea de rezistenta la presiune se aplică echipamentelor sub presiune şi trebuie să determine;

–calitatea proiectării şi execuţiei;

–eventualele greşeli de execuţie şi metalurgice;

–eventualele zone de concentrare de tensiuni mecanice;

–reducerea riscului ruperii în funcţionare datorat unor posibile ruperi ductile şi/sau fragile.

(2)Încercarea de rezistenta la presiune trebuie efectuată numai după ce echipamentul a fost în prealabil pregătit prin degazare şi asigurarea unei atmosfere interioare inerte şi nepericuloase, obţinute după aburire şi umplere/golire cu apa.

3.35.Acţiunea presiunii în timpul incercarii nu trebuie să introducă tensiuni reziduale şi sa creeze tensiuni distribuite nefavorabil din punct de vedere al integrităţii structurii echipamentului.

3.36.Detectarea defectelor trebuie să se facă prin metode nedistructive, coroborate cu verificări de etanseitate şi/sau încercări de rupere/spargere şi trebuie să se refere inclusiv la imbinarile sudate şi materialele acestora.

3.37.Dezavantajele incercarii de rezistenta la presiune consta în faptul ca eventualele amorse de rupere/fisurare se pot deschide în timpul incercarii fără a putea fi detectate, motiv pentru care aceasta încercare poate să fie însoţită cu emisie acustica.

3.38.Emisia acustica este definită de o unda elastica transienta generata de o descărcare rapida de energie în material, prin aceasta metoda putându-se detecta: propagari de fisuri, amorse de rupere/fisurare, discontinuitati, probleme de elasticitate/tensiuni, oboseala, coroziune, respectiv coroziune sub sarcina, fluaj, ruperi fibroase, exfolieri etc.

3.39.Amplasarea senzorilor de emisie acustica trebuie efectuată astfel încât să fie posibila cuprinderea integrală a întregii suprafeţe a recipientului sub presiune.

3.40.Încercarea de rezistenta la presiune se efectuează la intervalele de timp recomandate mai jos, iar între aceste intervale se efectuează verificarea exterioară şi interioară a recipientelor. Verificarea interioară nu poate fi înlocuită de nici o alta metoda de inspecţie.

a. 10 ani pentru recipientele sub presiune supraterane, cu marcaj CE, echipate cu gura de vizitare, la care încercarea de rezistenta la presiune a fost efectuată prima data la producător cu emisie acustica;

b. 10 ani pentru recipientele sub presiune, cu marcaj CE, ingropate/subterane şi/sau acoperite, echipate cu protecţie catodica, la care încercarea de rezistenta la presiunea a fost efectuată prima data la producător cu emisie acustica;

c. 10 ani pentru recipientele supraterane cu capacitate sub 13 mc apa fără gura de vizitare, cu marcaj CE, la care încercarea de rezistenta la presiune a fost efectuată prima data la producător cu emisie acustica;

d. 8 ani pentru recipientele sub presiune noi, echipate cu gura de vizitare, cu marcaj CE, ingropate şi/sau acoperite, echipate cu protecţie catodica;

e. 5 ani pentru recipientele supraterane cu capacitate sub 13 mc apa, fără gura de vizitare;

f. 5 ani pentru toate celelalte recipiente sub presiune, prevăzute cu gura de vizitare, cu marcaj naţional CS.

g. Pentru recipientele transportabile intervalul dintre doua încercări de rezistenta la presiune trebuie să fie în conformitate cu prevederile Regulamentelor ADR/RID;

h. Se interzice efectuarea abuzivă a incercarii de rezistenta la presiune între intervalele acceptate, cu excepţia situaţiilor menţionate în Ghidul de aplicare aHotărârea Guvernului nr. 584/2004.

3.41.Verificarea de etanseitate se efectuează după finalizarea incercarii de rezistenta la presiune, la o presiune prestabilita recomandată în domeniul GPL la maximum 0,5 MPa (5 bar) cu aer, azot sau GPL şi după efectuarea tuturor operaţiilor de asamblare a dispozitivelor de securitate aferente echipamentului sub presiune.

3.42.În cazul recipientelor-butelii încercarea de etanseitate se efectuează atât pentru imbinarea dintre robinet şi piesa de gat a recipientului, cat şi pentru imbinarile sudate ale corpului acestuia (sudarea calotelor, a gărzii de protecţie, a suportului).

3.43.Verificarea etanseitatii recipientelor-butelii se poate realiza:

–cu ajutorul substanţelor spumante;

–prin imersie în cazi de încercare de diferite tipuri (basculante, cu trecere continua, elicoidale etc.);

–prin detectoare mecanice cu apa;

–prin detectoare electronice de scurgeri, prevăzute cu clopote de control atât pentru imbinarea armatura-recipient, cat şi pentru întreg corpul recipientului-butelie.

Proiectarea echipamentului rotativ şi alternativ

3.44.Echipamentul rotativ şi alternativ, denumit în continuare maşini trebuie considerat ca echipamente foarte importante ale sistemelor şi trebuie astfel executate şi echipate, încât sa realizeze transferul fluidelor, dintr-o zona de operare în alta zona de operare şi trebuie proiectate şi executate astfel încât să respecte cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate.

3.45.În această categorie de maşini sunt incluse toate dispozitivele cu mişcare rotativa sau alternativa, executate în conformitate cu caracteristicile fizico-chimice şi hidraulice ale GPL-ului transportat, respectiv: pompele, compresoarele, expandoarele, ventilatoarele, turbinele, amestecatoarele, utilajul de imbuteliere de tip carusel, inclusiv dispozitivele de actionare (motoarele, turbinele de actionare), sistemul de transport al buteliilor la utilajul de imbuteliere (lantul de transport), sistemul mecanic de paletizare, mecanismele de actionare ale cazilor de verificare la etanseitate ale recipientelor-butelii transportabile etc.

3.46.Aceste maşini trebuie considerate ca potenţiale surse de scurgeri şi contaminare, datorită miscarilor de rotaţie şi alternative, capabile sa producă vibratii şi fluctuatii ale debitelor transportate.

3.47.Cerinţele de proiectare şi execuţie privind acest tip de maşini trebuie să ia în considerare presiunile de lucru (alimentare/aspiratie şi descărcare/refulare), temperaturile de lucru, debitele generatoare de vibratii caracteristice pompajului şi cavitatiei astfel încât riscurile rezultate din vibratiile produse de maşini să fie reduse la cel mai scăzut nivel, ţinându-se seama de progresul tehnic şi disponibilitatea mijloacelor de reducere a vibratiilor.

3.48.La alegerea acestor maşini trebuie să se aibă în vedere ca acestea trebuie proiectate, executate şi/sau echipate astfel încât să poată fi evitate riscurile datorate scurgerilor de gaze, lichide sau vapori.

3.49.Cerinţele de proiectare trebuie să se refere la calitatea materialelor de execuţie şi la încercări, în condiţii normale şi de avarie.

3.50.Rezistenta materialelor folosite trebuie să fie adecvată caracteristicilor GPL, în special în ceea ce priveşte fenomenele de oboseala, rezistenta de durata, coroziune şi eroziune.

3.51.Atât conductele rigide, cat şi cele flexibile aferente maşinilor, prin care se vehiculeaza GPL, în special la presiune înaltă, trebuie să reziste solicitărilor interne şi externe prevăzute şi trebuie fixate solid şi/sau protejate împotriva tuturor modalităţilor de solicitare sau de agresiune exterioară. Trebuie luate măsuri de precautie pentru a se asigura ca, în caz de rupere (miscari bruste, jeturi de înaltă presiune etc.), ele nu pot genera riscuri inacceptabile.

3.52.În zonele cu grad de seismicitate ridicat se vor prevedea prin proiect, măsuri adecvate de amortizare a sarcinilor seismice.

3.53.Fiecare masina trebuie prevăzută cu un dispozitiv de comanda care să permită oprirea completa în condiţii de securitate. Sistemele de comanda trebuie dispuse astfel încât actionarea lor sa nu provoace riscuri suplimentare,

3.54.Accesul operatorului la sistemele de comanda trebuie prevăzut în mod sigur, trebuie vizibil şi uşor identificabil prin marcaje adecvate, să fie amplasat în afară zonelor periculoase, cu excepţia accesului la anumite dispozitive de comanda, acolo unde este necesar, cum ar fi dispozitivele pentru oprirea de urgenta.

3.55.Prin proiectare, alegerea maşinilor trebuie:

a. sa elimine sau sa reducă riscurile cat mai mult posibil prin asigurarea unei securitati ridicate;

b. sa adopte măsurile de protecţie necesare pentru riscurile care nu au putut fi eliminate;

c. sa informeze utilizatorii despre riscurile remanente datorate eficacitatii incomplete a măsurilor de protecţie adoptate, sa indice dacă este necesară o pregătire specială şi sa specifice, dacă este necesar, folosirea unui echipament individual de protecţie.

3.56.Toate maşinile trebuie însoţite de instrucţiuni de exploatare, care să cuprindă:

a. descrierea detaliată a masinii;

b. informaţiile marcate pe masina;

c. desene şi proceduri de execuţie cu jocurile de montaj şi reglaje;

d. instrucţiuni de operare şi întreţinere, inclusiv pentru punerea în funcţiune;

e. elemente de tribologie;

f. detalii privind dispozitivele de racordare la sistemul de GPL (de ex. conducte de aspiratie/refulare, suporturi, reazeme, dispozitive de siguranţă la creşterea presiunii, legături echipotentiale, amortizoare seismice etc.).

g. instrucţiuni de manipulare, indicandu-se masa masinii şi a diferitelor părţi, care se transporta separate;

h. avertizari pentru situaţiile când masina nu poate fi utilizata, dacă este cazul.

3.57.Dispozitivele de racordare la sistem trebuie executate în asa fel încât sa nu introducă tensiuni, reactiuni şi momente de torsiune în elementele de racordare.

3.58.Elementele de imbinare (filete, suruburi, prezoane, piulite) trebuie să fie executate din materialele indicate în proiect.

3.59.Nu trebuie introduse elemente de imbinare din materiale sau de dimensiuni diferite sau cu configuratii diferite ale filete lor la realizarea imbinarilor.

3.60.Toate părţile în mişcare expuse trebuie protejate cu apărători de protecţie executate adecvat.

3.61.Maşinile trebuie autorizate, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în ceea ce priveşte compatibilitatea electromagnetica, electrosecuritatea şi lucrul în atmosfere potenţial explosive.

3.62.Trebuie prevăzute legăturile echipotentiale corespunzătoare pentru asigurarea integrală a legarii la pământ.

3.63.Trebuie acordată atenţie deosebită sistemelor de etansare convenţionale (cutii de etansare cu material moale), etansarilor hidrodinamice şi etansarilor mecanice cu care sunt echipate maşinile.

3.64.Întreţinerea, verificarea şi monitorizarea funcţionarii maşinilor trebuie să constituie subiectul unor programe detaliate de desfăşurare a acestor activităţi, cu evidenţiere specială pentru monitorizarea:

a. vibratiilor;

b. socurilor pulsatorii;

c. scurgerilor prin emisie acustica;

d. lubrifiantilor.

3.65.Trebuie să se prevadă prin proiectare instrumentatia corespunzătoare controlului sistemului, inclusiv dispozitive de verificare în flux (cantare mecanice manuale sau automate electronice).

3.66.Fundaţiile maşinilor trebuie să fie proiectate la sarcini corespunzătoare şi la sarcini seismice prin prevederea unor amortizoare antiseismice.

3.67.Maşinile care lucrează în zone cu grad de seismicitate ridicat trebuie echipate cu armături cu închidere automată a fluxurilor tehnologice la declanşarea seismului.

3.68.Trebuie să se elaboreze prin proiect sau în instrucţiunile de operare o analiza a riscurilor posibile pentru scenariile de defectare posibila elaborate în documentaţie, cum ar fi:

a. riscuri de rupere în funcţionare;

b. riscul asociat variaţiei vitezei de rotaţie;

c. riscul asociat suprasarcinii electrice;

d. riscul asociat caderii sau ejectarii de obiecte;

e. riscul asociat impactului cu vehicule;

f. riscul asociat unor erori de montaj;

g. riscul asociat unor greşeli de operare;

h. riscul asociat unor acţiuni teroriste sau sabotaje;

i. riscul la incendiu sau explozie.

3.69.Maşinile trebuie certificate conform legislaţiei în vigoare şi trebuie să fie însoţite de declaraţia de conformitate.

3.70.Maşinile trebuie să poarte vizibil şi durabil cel puţin următoarele informaţii:

a. numele şi adresa producătorului;

b. marcajul CE;

c. indicarea seriei şi a tipului:

d. numărul seriei de fabricaţie, dacă exista;

e. anul de fabricaţie;

f. informaţii privind utilizarea în atmosfera potenţial exploziva.

Sistemul de control

3.71.Simbolurile, culorile şi grafica utilizate în tabloul de comanda trebuie să fie în conformitate cu standardele specifice în vigoare.

3.72.Sistemele de control din tabloul de comanda pot fi: electrice, electronice sau programabile electronic şi trebuie să îndeplinească următoarele funcţiuni:

a. monitorizarea, înregistrarea şi organizarea unei baze de date privind starea instalaţiei şi parametrilor procesului;

b. furnizarea către operator de informaţii, care să nu afecteze starea sistemului;

c. controlul în timpul rodajului, al pornirii, al operarii normale, al opririi şi al deranjamentelor (controlul cu operare în limitele de securitate);

d. detectarea depăşirii parametrilor normali de lucru şi revenirea la normal;

3.73.Aceste funcţii trebuie asigurate prin alarme, protecţii şi sisteme de control a procesului.

3.74.Interfata de comunicare trebuie să cuprindă un număr de componente de intrare/ieşire precum: tablou de comanda, dispozitive periferice, indicatoare, semnalizatoare, terminale grafice, scheme sinoptice, diagrame şi alarme sonore.

3.75.Interfata sistemului trebuie să includă intrari (senzori), iesiri (acţionari) şi comunicări (prin cablu, fibra optica, semnale analog/digitale, pneumatice), transmisii, bariere de semnal, amplificatoare etc.

3.76.Integritatea sistemului trebuie să fie o funcţie de performanţă şi disponibilitate care să asigure condiţia de securitate cerută şi reducerea nivelului de risc.

3.77.Prin proiectare trebuie avute în vedere următoarele aspecte privind securitatea sistemului:

1.prevenirea, limitarea şi/sau reducerea escaladarii evenimentelor adiacente (efecte Domino);

2.asigurarea securităţii construcţiilor ocupate din şantier şi de pe locaţia sistemului;

3.controlul accesului personalului neautorizat;

4.facilitarea accesului pentru serviciile pentru situaţii de urgenta;

5.facilităţi de comunicare rapida cu serviciile pentru situaţii de urgenta;

6.evaluarea condiţiilor de securitate intrinseca.

3.78.Principiul major al securităţii intrinseci trebuie să fie reducerea şi limitarea la maxim a pericolelor prin următoarele mijloace:

1.utilizând tehnicile precizate la art. 3.4:

2.evaluarea indicilor de pericol (Dow/Mond) - care se utilizează pentru evaluarea proceselor sau proiectelor, ierarhizandu-i în funcţie de facilităţile existente şi repartizandu-i în funcţie de clasificarea accidentelor;

3.evaluarea condiţiilor de explozie, pentru care metodele de securitate intrinseca/proprie trebuie să fie:

a. stabilirea distantelor de securitate astfel încât instalaţiile adiacente nu vor fi afectate în situaţia cea mai rea;

b. prevederea de bariere, panouri de dispersie, pereţi rezistenti la foc, construcţii/clădiri rezistente;

c. prevederea de canale, diguri, taluzuri, teren în panta care să retina şi sa colecteze scaparile şi sa limiteze efectele asupra mediului înconjurător;

d. dirijarea colectoarelor de evacuare, în caz de explozie, departe de zonele vulnerabile, clădiri sau cai de comunicaţie, lângă granitele locatiei;

e. depozitarea separată a materialelor şi substanţelor combustibile şi/sau explozive în afară zonei de procesare;

f. localizarea instalaţiilor periculoase astfel încât sa nu fie afectate cele mai importante cai de acces ale locatiei;

g. pozitionarea armaturilor (mecanismelor de actionare) de siguranţă în afară locatiilor vulnerabile;

h. amplasarea sistemelor în aer liber pentru a se asigura dispersia rapida a scurgerilor minore de GPL, astfel încât să se prevină concentrarea de-a lungul construcţiilor care pot provoca incendii sau explozii;

i. clasificarea zonelor periculoase de GPL astfel încât să se indice zonele unde sursele de aprindere creează pericole;

j. stabilirea distantelor de securitate faţă de clădirile de locuit astfel încât să fie reduse pericolele de explozie, incendii şi emisii noxe;

k. evitarea blocarii sau intersectarii traseelor de evacuare;

l. alte măsuri specifice spaţiilor cu pericol de explozie, inclusiv protecţia construcţiilor împotriva trasnetului.

Protecţia activa şi pasiva împotriva incendiilor

3.79.Sarcina sistemelor de protecţie la incendii trebuie să fie stingerea şi controlul incendiului sau furnizarea protecţiei în cazul expunerii, pentru prevenirea efectelor Domino.

3.80.Prin proiectare măsurile care trebuie luate pentru protecţia activa şi pasiva împotriva incendiilor, trebuie să aibă în vedere:

a. potenţialul de incendiu al substanţei;

b. toxicitatea substanţei şi fumul degajat;

c. volumul substanţei depozitate;

d. frecventa operaţiilor periculoase;

e. distanta faţă de alte instalaţii periculoase;

f. posibilitatea de acces la locul incendiului;

g. capacitatea de stingere a incendiului în amplasamentul sistemului;

h. timpul de răspuns şi intervenţie al serviciului de pompieri;

i. resursele disponibile ale serviciului de pompieri.

3.81.Substanţe de stingere recomandate în funcţie de natura incendiului sunt:

a. apa;

b. gazele inerte;

c. pulberile.

3.82.Mijloacele de protecţie pasiva la incendii, recomandate pentru recipientele şi conductele sub presiune în cazul expunerii la incendiu sunt:

a. acoperirea de protecţie a construcţiei metalice cu mortar, beton sau pământ;

b. acoperirea cu spume speciale intumescente;

c. acoperirea de substanţe de sublimare;

d. matisarea cu fibre minerale;

3.83.Prin proiectare, sistemele de alarma trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a. fiabilitate maxima;

b. independenta faţă de sistemul de control al procesului şi faţă de sistemele de alarmare ale acestuia;

c. asigurarea procedurii de răspuns la alarma;

d. prezentarea într-o maniera inconfundabila şi distinctă faţă de alte sisteme;

e. posibilitate de verificare şi operare imediata.

3.84.La proiectarea sistemelor de detectare a scurgerilor de GPL, în vederea asigurării unei supravegheri şi detectari eficiente, se vor lua considerare următoarele aspecte;

1.perceperea de către factorul uman a semnalelor emise;

2.obiectivele sistemului de detectare;

3.tipurile detectoarelor;

4.întreţinerea detectoarelor;

5.managementul sistemului de detectie şi implicit identificarea altor surse care pot contribui la producerea unor accidente majore sau la apariţia unor pericole, respectiv:

a. necunoaşterea zonelor de risc maxim, unde detectoarele trebuie să fie instalate;

b. lipsa detectoarelor sau existenta unor detectoare neadecvate în zonele de risc maxim;

c. detectoare incorect pozitionate sau instalate pe amplasamentul sistemului;

d. nivel scăzut de întreţinere şi control a sistemului de detectie;

e. încredere prea mare în detectoarele ineficiente;

f. detectoare incapabile sa revină la zero în vederea reluării procesului de detectie;

g. alarme, dispozitive de siguranţă şi protecţie incapabile sa opereze la comanda;

h. scurgere care să nu poată fi detectata;

i. procedeuri de întreţinere neurmarite;

j. creşterea riscului de funcţionare incorectă a sistemului de detectie sau a sistemului de transmitere.

3.85.La detectarea scurgerilor de GPL trebuie avute în vedere datele de baza din tabelul 4.

Tabelul 4. Date de baza pentru detectarea scurgerilor de GPL

3.86.Detectarea scurgerilor de GPL şi metodele de detectare recomandate care trebuie aplicate în conformitate cu proceduri scrise sunt:

a. controlul cu detector de profunzime capabil sa detecteze un procent de 10% din LIE dintr-o proba prelevata într-un punct de control;

b. aplicarea unei soluţii de apa cu sapun sau alta soluţie care formează bule în cazul existenţei scurgerilor;

c. verificarea prin determinarea caderii de presiune la capetele unui segment izolat din conducta;

d. verificarea ultrasonica printr-un sistem care detecteaza energia ultrasonica generata de o esapare de gaz. Detectorul trebuie calibrat pentru presiunea sistemului.

3.87.Scurgerile de GPL şi criteriile de actionare în cazul apariţiei acestora sunt prezentate în tabelul 5.

Tabelul 5. Încadrarea scurgerilor de GPL şi modalităţi de actionare

Font 8

3.88.Pentru toate sistemele care se încadrează în prevederileHotărârea Guvernului nr. 95/2003, este obligatorie întocmirea, conform prevederilor acestui act normativ şi a ghidului de aplicare aferent, raportului de securitate şi a planurilor de acţiune de urgenta (art. 3.103).

3.89.Capitolele principale prevăzute a fi tratate în ceea ce priveşte un minim de date şi informaţii specifice care trebuie avute în vedere la elaborarea raportului de securitate sunt:

A. Descrierea obiectivului sau locatiei;

B. Nivelul şi organizarea obiectivului;

C. Mediul înconjurător şi împrejurimile obiectivului (efectul Domino) cu o descriere detaliată;

D. Date meteorologice;

E. Date geologice, hidrologice şi hidrografice;

F. Descrierea detaliată a caracteristicilor substanţelor periculoase specifice obiectivului;

G. Descrierea instalaţiilor şi operaţiilor periculoase;

H. Date detaliate privind caracterizarea procesului tehnologic;

I. Date detaliate privind proiectarea obiectivului;

J. Date privind serviciile auxiliare;

K. Identificarea riscurilor de accident şi intervenţia în vederea limitării consecinţelor accidentului;

L. Măsurile de protecţie şi intervenţie pentru limitarea consecinţelor unui accident.

Clasificarea zonelor de pericol

3.90.Clasificarea zonelor de pericol pentru infrastructura în domeniul GPL se face în conformitate cu prevederile:

a.Hotărârea Guvernului nr. 752/2004privind echipamentele şi sistemele utilizate în atmosfera potenţial exploziva;

b.Ordinul MMSSF nr. 476/2004privind standardele armonizate aferenteHotărârea Guvernului nr. 752/2004;

c.Ordinul nr. 176/2005al MTCT privind aprobarea reglementărilor tehnice NP 099-04 pentru proiectarea, execuţia, verificarea şi exploatarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol exploziv.

3.91.Zonele de pericol exploziv sunt:

a. Zona 0 care corespunde unei arii în care atmosfera exploziva gazoasa este prezenta permanent sau pe perioade lungi de timp, în condiţii normale de funcţionare a sistemului (peste 1000 ore/an).

b. Zona 1 care corespunde unei arii în care este probabila apariţia atmosferei explozive gazoase în condiţii normale de funcţionare a sistemului (între 10

1000 ore/an).

c. Zona 2 care corespunde unei arii în care nu este posibila apariţia unei atmosferei explozive gazoase în condiţii normale de funcţionare a sistemului, iar dacă totuşi apare, este posibil ca aceasta să se intample doar pentru o perioadă scurta de timp (mai puţin de 10 ore/an).

3.92.Delimitarea zonelor de pericol (Anexa nr. 6) pentru activităţile desfăşurate în domeniul GPL este în strânsă legătură cu gradul de degajare şi debitul de degajare generat de sursa de degajare, în condiţii de funcţionare normală.

3.93.Gradele de degajare pot fi:

a. continuu, care se produce permanent sau care este de asteptat să se producă pentru perioade lungi de timp; o degajare de grad continuu caracterizează zona 0;

b. primar, care este de asteptat să se producă periodic sau ocazional; o degajare de grad primar caracterizează zona 1;

c. secundar, care nu este de asteptat să se producă şi care, dacă totuşi se produce, este de asteptat să se producă rareori şi pentru perioade scurte de timp; degajarea de grad secundar caracterizează zona 2;

3.94.Condiţia esenţială în controlul dispersiei degajarilor de GPL o constituie ventilatia naturala a tipului de zona cu pericol exploziv.

3.95.Ventilatia naturala depinde de amplasamentul sursei de degajare, este caracterizată de condiţiile geografice şi meteorologice specifice locatiei şi este suficienta pentru a asigura dispersia întregii atmosfere explozive care ar aparea în zona.

3.96.În cazul ventilatiei naturale este important să se cunoască direcţia predominanta a vantului care trebuie marcată vizibil.

3.97.Eficienta ventilatiei în controlul dispersiei şi persistentei atmosferei explozive, caracterizată de gradul de ventilare (puternica, medie sau slabă), poate, în condiţii specifice, sa modifice nivelul de încadrare a zonelor periculoase;

3.98.Concentraţia GPL în amestec cu aerul defineste limita inferioară şi superioară de explozie.

3.99.Clasificarea zonelor cu pericol exploziv specifice activităţilor în domeniul GPL se va realiza în conformitate cu schema prezentată în fig. 2.

┌───────────────┐

│1. Incinta │

│ conţinând │

│ fluide │

│ inflamabile │ ┌──┐

└────────┬──────┘ ────>│Nu├─────────>

│ ^ └──┘ │

v │ │

┌──────────────────────┴────┐ │

│2.Cantitatea de fluid │ │

│inflamabil continuta este │ │

│capabilă sa producă un │ v

│volum periculos, de │ ┌───────┐

│atmosfera exploziva gazoasa│ ──────>│4.Arie │

└───────────┬───────────────┘ ^ ^│neperi-│<──

v │ ││culoasa│ ^

┌──┐ │ │└───────┘ │

│Da│ │ │ │

└──┘ │ │ │

│ │ │

┌──────────────────┐ │ │ │

│ 3.Exista surse │ ┌──┐ │ │

│ de degajare │─────────>│Nu│ │ │

└────────┬─────────┘ └──┘ │ │

v │ │

┌──┐ │ │

│Da│ │ │

└┬─┘ │ │

v │ │

┌─────────────────┐ ┌──┐ │ │

│5.Se pot elimina │─────────> │Da├─>│ │

│ sursele de │ └──┘ │

│ degajare │ │

└────────┬────────┘ │

V │

┌──┐ │

│Nu│ │

└┬─┘ │

│ │

v │

┌──────────────────────┐ │

│6.Se determina │ │

┌──────────────┐ │ gradul fiecărei │ │

│7.Degajari de │ │ degajari, se │ │

│grad continuu │<───┤ evalueaza para- │ │

└─────┬────────┘ │ metrii care │ │

v │ afectează tipul şi │ │

┌──────────────┐ │ întindere a zonelor,│ │

│8.Poate fi │ │ debitul degajarii, │ ┌────────────┐ │

│transformata │ │ viteza etc. │ ──>│11.Degajare │ │

│în degajare de│ └──────────────────────┘ ^ │ de grad │ │

│grad primar │ ┌──┐ ┌─────────────┐ │ │ secundar │ │

└─────┬────────┴──> │Da├─>│9.Degajare de│ │ └─────┬──────┘ ┌┴─┐

│ └──┘ │grad primar │ │ │ │Da│

│ └─────┬───────┘ │ │ └──┘

│ v │ v ^

│ ┌────────────┐ │ ┌───────────────┴─┐

│ │10.Poate fi │ │ │12. Poate fi │

v │transformata│ ┌─┴┐ │ eliminata │

┌──┐ │în degajare │────────>│Da│ └─────┬───────────┘

│Nu│ │ de grad │ └──┘ │

└┬─┘ │ secundar │ │

│ └─────┬──────┘ │

│ v v

│ ┌──┐ ┌──┐

│ │Nu│ │Nu│

│ └┬─┘ └┬─┘

│ │ │

v v v

┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│13. Se evalueaza parametrii care afectează tipul şi întinderea zonelor │

└────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┘

│

v

┌────────────────────────────────────────┐

│ 14. Se determina condiţiile atmosferice│

│şi de clima, inclusiv viteza şi direcţia│

│ vantului │

└─────────────────┬──────────────────────┘

│

v

┌────────────────────────────────────────┐

│ 15. Se determina gradul de ventilare │

└─────────────────┬──────────────────────┘

│

v

┌───────────────────────┼──────────────────────────────────────┐

v │ v

┌────────────┐ v ┌────────┐

│16. Puternic│ ┌─────────┐ │19. Slab│

│ VP │ │17. Mediu│ │ VS │

└───┬────────┘ │ VM │<───────────────────── └────────┘

│ ^ └───┬─────┘ ^

│ │ │ │

│ │ │ ┌┴─┐

│ │ │ │Da│

│ │ │ └──┘

│ │ │ ^

│ │ v │

│ │ ┌───────────────────────┐ ┌┴────────────────┐

│ ┌┴─┐ │18. Gradul de ventilare│ │20. Gradul de │

│ │Da│<───────┤ poate fi schimbat în │ │ventilare poate │

│ └──┘ │ puternic │ │fi schimbat în │

│ └────────┬──────────────┘ │ mediu │

│ │ └──────┬──────────┘

│ v v

│ ┌──┐ ┌──┐

│ │Nu│ │Nu│

│ └┬─┘ └┬─┘

│ │ │

v v v

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ 21. Se determină tipul de zona │

└──┬──────────────────────────────┬────────────────────────────┬─────────┘

│ │ │

v v v

┌──────────┐ ┌──┐ ┌──────────┐ ┌──┐ ┌─────────────┐

│22. Zona 0├────>│Da├────────>│23. Zona 1├─────>│Da├─────> │24. Zona 2 │

│în Zona 1 │ └──┘ │în Zona 2 │ └──┘ └────┬────────┘

└───┬──────┘ └────┬─────┘ │

│ │ │

v v v

┌──┐ ┌──┐ ┌──┐

│Nu│ │Nu│ │Nu│

└┬─┘ └┬─┘ └┬─┘

│ │ │

│ │ │

v v v

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ 25. Se determina întinderea zonei prin intermediul unui cod │

│ adecvat sau prin calcule │

└─────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Fig. 2 Schema simplificata recomandată de clasificare a zonelor

cu pericol exploziv specifică activităţilor din domeniul GPL

3.100.La clasificarea zonelor cu pericol exploziv specifice activităţilor în domeniul GPL se vor întocmi: lista fluidelor inflamabile, caracteristicile lor şi lista surselor de degajare.

3.101.Lista fluidelor inflamabile şi caracteristicile lor trebuie să conţină:

a. denumirea fluidului inflamabil;

b. compozitia;

c. punctul de inflamabilitate;

d. LEL - limita inferioară exploziva;

e. date despre volatilitatea fluidului: presiunea vaporilor la 20°C şi punctul de fierbere;

f. densitatea relativă a fazei gaz în raport cu aerul;

g. temperatura de aprindere a atmosferei explozive gazoase;

h. grupa şi clasa de temperatura;

i. alte informaţii relevante şi observaţii.

3.102.Lista surselor de degajare trebuie să conţină:

a. descrierea, amplasarea şi gradul de degajare al sursei de degajare;

b. fluidul inflamabil: tip, temperatura şi presiunea de lucru, starea/faza - lichid sau gaz;

c. ventilatia: tipul, gradul, disponibilitatea;

d. aria periculoasa: tipul zonei, întinderea zonei pe verticala şi orizontala, în metri;

e. alte informaţii relevante şi observaţii.

3.103.Iniţiatorii posibili ai evenimentelor pot fi:

A. Iniţiatorii din afară locatiei;

a. impactul cu aeronave;

b. eveniment seismic;

c. prabusire;

d. condiţii extreme de vreme:

1.ploaie excesiva;

2.zapada excesiva;

3.temperatura foarte scăzută;

4.temperatura ridicată;

5.inundaţii;

6.furtuna, uragan, vartejuri instantanee;

7.descărcări electrice;

e. alunecare de teren;

B. Erori de operare:

a. sistem neprotejat;

b. umplerea unui sistem deschis;

c. sistem supraalimentat;

d. sarcini excesive;

e. conţinut degradat;

f. distrugere produsă de răspuns incorect la alarma;

g. actionare gresita a armaturilor de izolare;

C. Sarcini anormale:

a. impact cu un vehicul;

b. impact cu un proiectil/rachete militare;

c. impact cu o sarcina în cadere;

d. temperatura sau presiune în afară limitelor de operare proiectate;

e. temperatura/presiune exterioară în afară limitelor din proiect;

f. ruperea recipientului sau conductei;

g. vacuum.

D. Acţiuni ostile/sabotaj:

a. incendiu;

b. explozie;

c. sistem de securitate degradat/deteriorat;

d. contaminare;

e. sistem de control deteriorat;

f. sistem contaminat/virusat;

E. Defectari şi management defectuos:

a. coroziune/eroziune;

b. sarcini ciclice;

c. specificăţii de materiale neadecvate;

d. atac chimic;

e. defecte ascunse;

f. defectiuni în detectarea sistemelor periculoase;

g. defectiuni ale proceselor de control;

h. acumulari de sarcini electrostatice;

i. echipament de lucru şi scule neadecvate condiţiilor de lucru;

j. căderea tensiunii de alimentare a sistemului/lipsa electricitatii;

k. lipsa apei de răcire;

l. lipsa azotului/gazului inert;

m. lipsa aerului tehnologic şi/sau instrumental;

n. lipsa de abur.

3.104.În cazul producerii de evenimente, în urma unor procese psihologice, naturale pentru om în aceste condiţii, pot aparea schimbări neaşteptate de comportament, care creează în final condiţii de criza.

3.105.În condiţii de criza, o analiza lucida şi experimentata trebuie să cuprindă:

a. configurarea situaţiei;

b. evaluarea situaţiei de criza;

c. configurarea căilor alternative de acţiune de urgenta;

d. dezvoltarea şi finalizarea planului de acţiune de urgenta;

e. implementarea planului de acţiune de urgenta.

3.106.Planul de acţiune de urgenta trebuie să cuprindă:

a. limitarea şi controlarea incidentelor pentru a se minimaliza/reduce efectele şi limita pericolul asupra persoanelor, mediului înconjurător şi proprietăţii;

b. implementarea măsurilor necesare pentru protecţia persoanelor, mediului şi proprietăţii;

c. descrierea activităţilor care trebuie realizate pentru a se controla evenimentele în vederea limitării consecinţelor, inclusiv descrierea echipamentelor de siguranţă şi a resurselor disponibile;

d. informarea autorităţilor locale şi serviciile pentru situaţii de urgenta;

e. furnizarea de asistenţa în vederea acţiunii de atenuare/reducere a consecinţelor incidentelor.

Izolarea de urgenta a sistemului

3.107.Izolarea de urgenta a sistemului trebuie să se realizeze în situaţia iminentei sau producerii unui eveniment şi cuprinde: sistemul, conductele tehnologice, sistemul de control şi sistemul electric. Întotdeauna recipientele sub presiune trebuie izolate de restul sistemului cu doua armături de izolare.

3.108.Factorii care trebuie avuti în vedere la luarea deciziei privind izolarea de urgenta a sistemului sunt:

a. pericolul principal al substanţei (toxicitate, inflamabilitate, corozivitate, oxidare);

b. nivelul pericolului (de ex. foarte inflamabil, puţin, slab, deloc);

c. caracteristicile fizice ale substanţei (volatilitate, punct de inflamare etc.);

d. dacă produsul care este evacuat/purjat poate forma acumulari sau fluxuri periculoase;

e. dacă personalul de operare poate fi expus riscului până la efectuarea izolarii sistemului;

f. dacă exista sisteme de securitate/protecţie secundară;

g. natura factorilor care influenţează mărimea evacuarii (presiune înaltă a sistemului, cantităţi mari deversate sau depozitate, conducte lungi, reflux/curgeri în sens invers, recipiente interconectate, efect Domino pentru sistemele invecinate);

h. cauzele potenţiale ale evacuarii: conducte vulnerabile, defectari ale echipamentelor, incidente datorită sistemelor invecinate (efect Domino) şi/sau greşeli de operare;

i. modalitatea de detectare a scurgerii/evacuarii şi intervalul de timp;

j. potenţialul escaladarii periculoase a evenimentului;

k. caracteristica populaţiei expuse riscului;

3.109.Scenariilor posibile care pot conduce la accidente majore în domeniul GPL:

a. Defectarea/ruperea recipientului sub presiune;

b. Deversarea de GPL în faza lichid;

c. Defectarea/ruperea unei conducte de GPL;

d. Defectarea/ruperea vaporizatorului;

e. Defectare/rupere în instalatia de imbuteliere GPL în recipiente - butelii;

f. Defectiuni în timpul operaţiilor de umplere/golire ale cisternelor de transport rutier şi/sau feroviar;

g. Localizare de defectiune deasupra nivelului de GPL lichid din recipient;

h. Localizare de defectiune sub nivelul de GPL lichid din recipient;

i. Supraincarcare;

j. BLEVE (explozia vaporilor produşi de expansiunea lichidului la fierbere);

k. Descărcarea supapei de siguranţă în condiţii de descărcări electrice;

l. Defectare/rupere la sistemul de vaporizare;

m. Deversare de GPL în faza lichid la şi din cosul de dispersie gaze;

n. Absorbtia flacarii la foc şi producere de BLEVE;

o. Ruperea furtunului cisternei de transport feroviar şi; sau rutier;

p. Soc termic produs de jetul de flacara;

q. Suprapresiune produsă de explozie;

r. Flux de vapori produs de radiatia termica;

s. Explozia vaporilor dintr-un spaţiu deschis UVCE şi/sau închis - VCE;

t. Distrugere/rupere provocată de aschii/schije din explozii;

u. Dispersia unei flacari intinse.

Metodologia de evaluare a riscului

3.110.Analiza de risc trebuie să permită producătorului şi utilizatorului sa identifice şi sa determine modurile posibile de defectare datorate încărcării aferente sistemelor infrastructurii din domeniul GPL, care pot surveni când acestea sunt instalate, puse în funcţiune şi utilizate în condiţii de operare rezonabile anticipate.

3.111.Metodologia de evaluare a riscului (Anexa nr. 5: Tabelul A5.2) trebuie să răspundă următoarelor întrebări:

a. La ce sistem ne referim?

b. Care sunt riscurile legate de execuţia şi exploatarea sistemului?

c. Dacă exista evenimente care ne asteptam să se producă?

d. Care este cel mai periculos?

e. Care sunt consecinţele posibile?

f. Care este probabilitatea de producere?

g. Care este lantul de evenimente care ar produce pagube?

h. Pot fi tolerate consecinţele potenţiale estimate ca fiind probabile?

i. Care sunt avantajele şi costurile unei tehnologii alternative?

3.112.Criteriile de evaluare a riscului sunt definite de următoarele elemente:

1.Elemente statice: calea de acces, incrucisari în substructura de transport, şosele şi cai ferate, semnalizari, unităţi de transmiterea semnalelor şi detectoare de avarie, poduri, tunele, ziduri de protecţie, linii şi stâlpi de înaltă tensiune, elemente de construcţie necesare accesului la sistem şi ale infrastructurii - clădiri de gări, cabine, depouri etc;

2.Elemente dinamice: întreţinere, nivel de pregătire a personalului, module de instruire, planificarea procesului de transport, logistica, procese previzionale şi proceduri de control;

3.Elemente externe: densitatea populaţiei de-a lungul locatiei, prezenta zonelor industriale de depozitare şi potenţialul de risc al substanţelor periculoase depozitate, poziţia instalaţiilor de putere, incrucisari ale traseelor de conducte (de apa, gaz, energie), zone de conflict între doua sisteme de transport (sisteme paralele de cale ferată şi sosea, incrucisari şi treceri la nivel, poduri, tunele), influenţa vremii (zone cu ceata, intensitatea ploii, condiţiile de zapada, polei, durata perioadei cu lumina naturala, direcţia şi intensitatea vantului etc.).

3.113.Evaluarea riscului (Anexa 5) este recomandabil sa ia în considerare şi următoarele principii:

1.Determinarea intenţiilor de utilizare;

2.Identificarea pericolelor, situaţiilor periculoase şi evenimentelor periculoase;

3.Evaluarea consecinţelor/probabilitatii riscului;

4.Estimarea riscului rezidual;

5.Evaluarea riscului;

6.Analiza optiunilor de reducere a riscului.

4.CERINŢE PRIVIND EXECUŢIA LUCRĂRILOR ÎN DOMENIUL GPL

4.1.Execuţia trebuie să fie realizată cu materiale corect alese şi cu tehnici adecvate pentru a nu produce defecte şi deteriorări în sistem.

4.2.Punerea în funcţiune a sistemelor din infrastructura domeniului GPL trebuie să fie însoţită de o evaluare prin care să evidenţieze:

1.certificarea îndeplinirii cerinţelor esenţiale prevăzute în:

a.Hotărârea Guvernului nr. 584/2004privind introducerea pe piaţa a echipamentului sub presiune;

b.Hotărârea Guvernului nr. 941/2004privind echipamentele sub presiune transportabile;

c.Hotărârea Guvernului nr. 115/2004privind cerinţele esenţiale de securitate a echipamentelor individuale de protecţie şi condiţiile privind introducerea lor pe piaţa;

d.Hotărârea Guvernului nr. 457/2003privind compatibilitatea electromagnetica;

e.Hotărârea Guvernului nr. 497/2003privind electrosecuritatea;

f.Hotărârea Guvernului nr. 752/2004privind echipamentele şi sistemele de protecţie utilizate în atmosfere potenţial explozive;

g.Hotărârea Guvernului nr. 749/2001privind aparatele de cantarit cu funcţionare neautomata;

h.Hotărârea Guvernului nr. 2.195/2004privind introducerea pe piaţa a ambarcatiunilor de agrement;

i.Hotărârea Guvernului nr. 95/2003privind activităţile care prezintă pericole majore:

j.Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 200/2000privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi conformitatea cu recomandările liniilor orientative din ghidurile de aplicare ale hotărârilor Guvernului României menţionate mai sus şi cu Ghidul pentru implementarea directivelor bazate pe Noua Abordare şi Abordarea Globală;

2.efectuarea testelor de performanţă ale sistemului şi acceptarea performantelor sistemului, acolo unde este cazul;

3.instruirea, notificarea şi împuternicirea scrisă a personalului operator umplere recipiente GPL (cod 932009 din Nomenclatorul clasificarii ocupatiilor) conformOrdonanţa Guvernului nr. 129/2000republicată, privind formarea profesională, în baza unor programe aprobate de ANRGN;

4.verificarea prin simulare a sistemelor de protecţie la supraumplere,

5.calibrarea recipientului pentru conformitatea cu indicaţiile măsurătorilor de nivel, inclusiv cu efectuarea corectiilor de densitate în funcţie de temperatura (Anexa nr. 4);

6.curatarea şi pregătirea sistemului în vederea umplerii cu GPL;

7.simularea şi încercarea sistemelor de utilităţi;

8.simularea şi încercarea instrumentatiei;

9.încercărilor maşinilor rotative şi alternative, inclusiv verificările de sens de rotaţie ale echipamentului rotativ şi alternativ, rodaje;

10.simulari ale calculatorului de proces;

11.verificarea instrumentatiei şi simulari pe buclele de reglare;

12.verificările şi simularile instalaţiei electrice;

13.verificarea sistemului de siguranţă şi de urgenta;

14.verificarea şi simulari ale echipamentului de semnalizare şi alarmare;

15.eliminarea aerului şi inertizarea sistemului;

16.umplerea cu fluidul de lucru şi verificarea etanseitatii sistemului;

17.lista de observaţii privind finalizarea execuţiei, cu termenele controalelor finale;

4.3.Echipamentul sub presiune din cadrul infrastructurii GPL poate fi recertificat în conformitate cu schema recomandată în fig. 3.

Efectuarea lucrărilor în sisteme cu GPL

4.4.Efectuarea lucrărilor în sistemele în funcţiune din infrastructura GPL trebuie să se realizeze numai în baza unei aprobări atestate prin permisul special de lucru în sisteme, întocmit şi eliberat de beneficiarul lucrării.

4.5.La eliberarea permisului de lucru trebuie considerate următoarele aspecte:

a. factorii umani;

b. managementul lucrărilor în sisteme;

c. nivelul de calificare a forţei de muncă;

d. competenţa forţei de muncă recunoscută şi nerecunoscuta;

e. tipul de permis de lucru solicitat în funcţie de natura lucrărilor;

f. conţinutul permisului de lucru.

4.6.La eliberarea permisului de lucru trebuie avut în vedere faptul ca următoarele aspecte pot contribui la producere unor evenimente majore sau pericole:

a. greşeli în managementul de securitate al sistemului;

b. greşeli în identificarea pericolului înainte şi pe durata lucrărilor;

c. greşeli în ceea ce priveşte permiterea lucrului în situaţii periculoase;

d. comunicare defectuoasă în timpul efectuării lucrărilor.

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ │

│ ┌────────────────────────┐ │

│ │Definirea echipamentului│ │

│ │ sub presiune │ │

│ └──────────┬─────────────┘ │

│ │ │

│ v │

│ ┌──────────────────────────┐ │

│ │Identificarea categoriilor│ │

│ │ echipamentului sub │ │

│ │ presiune │ │

│ └───────────┬──────────────┘ │

│ │ │

│ v │

│ ┌───────────────────────────┐ │

│ │Verificarea înregistrărilor│ │

│ │documentelor de certificare│ │

│ └───────────┬───────────────┘ │

│ │Documentaţie ┌────────────────────┐│

│ │incompleta │ ┌───────────────┐ ││

│ ├──────────────────┼─>│Obţinerea docu-│ ││

│ │ │ │mentelor omise │ ││

│ │ │ └──────────┬────┘ ││

│ Documentaţie │ │ v ││

│ completa v │ ┌───────────────┐ ││

│ ┌───────────────────────────┐ │ │Procurarea/ │ ││

│ │Precizarea verificărilor şi│<─┼──┤elaborarea │ ││

│ │încercărilor componentelor │ │ │documentelor │ ││

│ └───────────┬───────────────┘ │ │echivalente │ ││

│ │ │ └───────────────┘ ││

│ │ └────────────────────┘│

│ │ │

│ │ │

│ ┌────────────────────────┐ v │

│ │┌──────────────┐ │ ┌────────────────────────┐ │

│ ││Expertizarea │ <─┬────┼──┤Efectuarea verificărilor│ │

│ ││performantelor│ │ │ │ şi încercărilor │ │

│ │└──────────────┘ │ │ └───────┬────────────────┘ │

│ │ v │ │ │

│ │ ┌───────────┐ │ v │

│ │ │Neprevăzute│ │ ┌──────────────────────────┐ │

│ │ └────────┬──┘ │ │ Întocmirea documentului │ │

│ │ │ │ │final privind verificările│ │

│ │ v │ │ şi încercările │ │

│ │┌─────────────────────┐ │ └───────┬──────────────────┘ │

│ ││ Deprecierea │ │ │ │

│ ││ condiţiilor de │ │ v │

│ ││ funcţionare │ │ ┌──────────────────────────┐ │

│ │└─────────────────────┴─┼─>│Completarea documentului │ │

│ │ │ │ de certificare │ │

│ └────────────────────────┘ └───────┬──────────────────┘ │

│ │ │

│ v │

│ ┌────────────────────────┐ │

│ │Stabilirea verificărilor│ │

│ │periodice şi programului│ │

│ │ de recertificare │ │

│ └────────────────────────┘ │

│ │

└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Fig. 3 Schema recomandată privind recertificarea echipamentelor sub presiune

4.7.Evaluarea condiţiilor privind eliberarea permisului de lucru:

a. dacă personalul de execuţie a fost suficient informat, instruit, antrenat şi supravegheat sa reducă potentialele erori umane pe durata valabilităţii permisului de lucru;

b. dacă sunt oferite personalului de execuţie informaţii suficiente privind securitatea, instrucţiunile de întreţinere, dotare tehnica şi echipament de protecţie;

c. dacă sunt oferite personalului de execuţie informaţii suficiente despre tipul operaţiilor solicitate (de ex. înlocuiri de echipamente, escavatii, lucrări în zone fierbinti sau foarte reci, reparari de etansari, intrari în recipiente, evacuari de deşeuri, izolaţii, operaţii de sudare, cu foc etc.);

d. dacă lucrarea este suficient pregatita astfel încât să fie îndeplinite cerinţele prevăzute în permisul de lucru;

e. dacă angajatul cu responsabilităţi de control a lucrărilor de întreţinere a identificat lucrarea pentru care s-a eliberat permisul de lucru şi dacă este autorizat ca responsabil sa supravegheze lucrarea;

f. dacă lucrarea permisă este coordonata, inspectata periodic şi analizata pe parcursul desfăşurării;

g. dacă toate lucrările permise sunt menţionate în documentul eliberat;

h. natura factorilor umani (sănătatea fizica, stres, oboseala etc.);

i. dacă au fost luate suficiente precautii înaintea eliberării permisului de lucru (izolare, blindare, scurgere, aerisire, monitorizarea mediului înconjurător, evaluarea riscului, nivelul de comunicare, timpul afectat lucrării etc.);

j. dacă personalul este informat de tipul mediului în care se desfăşoară lucrarea permisă (toxicitate, inflamabilitate, explozivitate, tipul zonei periculoase, alimentarea cu electricitate etc.);

k. dacă persoana responsabilă cu operarea sistemului este informată de tipul operaţiilor de întreţinere, de durata operaţiilor şi ce trebuie să facă în acest timp;

l. dacă lucrarea permisă necesita o procedură specială pentru ca să se poată trece la operarea viitoare;

4.8.Activitatea de identificare a pericolelor majore care pot apare pe parcursul desfăşurării lucrărilor pentru care s-a eliberat permisul de lucru trebuie să aibă în vedere următoarele:

a. dacă se utilizează un permis de lucru întocmit greşit;

b. dacă informaţia privind lucrarea cerută este gresita;

c. identificarea eronată a pericolelor posibile;

d. introducerea de surse de aprindere în zone cu pericol de explozie;

e. durata de lucru necorespunzătoare lucrării permise;

f. greşeli în manevrarea sistemului în ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor necesare lucrării permise

g. personal neautorizat pentru lucrarea permisă;

h. management defectuos în coordonarea şi monitorizarea lucrării permise;

Punerea în funcţiune a sistemelor aferente infrastructurii din domeniul GPL

4.9.Punerea în funcţiune a sistemelor aferente infrastructurii din domeniul GPL cuprinde următoarele etape:

1.verificarea configuraţiei sistemului (integritatea traseelor, legăturilor, controlul vizual al echipamentelor etc.);

2.verificarea sistemului de instrumentatie (simularea alarmelor şi decuplarilor/declansarilor);

3.curatarea, spalarea circuitelor/liniilor şi recipientelor cu apa şi suflarea acestora cu aer;

4.efectuarea rodajelor echipamentului auxiliar şi întocmirea protocolului de rodaje;

5.calibrarea recipientelor şi verificarea metrologica a instrumentatiei;

6.receptionarea substanţelor chimice de proces;

7.elaborarea documentului final care atesta efectuarea verificărilor.

4.10.Orice potenţiala abatere de la condiţiile normale de operare trebuie acoperită prin proceduri de urgenta.

4.11.Trebuie procedat la instruirea personalului de exploatare prin următoarele tipuri de proceduri:

a. proceduri care să furnizeze îndrumarea generală de operare;

b. proceduri care să furnizeze operaţiile ajutatoare în vederea atingerii scopului;

c. proceduri care să furnizeze împuterniciri şi sa prescrie comportarile operatorilor;

d. proceduri care să furnizeze suportul instruirii.

4.12.Procedurile trebuie să fie elaborate cat mai simplu posibil, cu denumiri clare şi familiare pentru personalul de exploatare.

4.13.Terminologia utilizata trebuie să fie identică cu cea din tabloul de comanda.

5.CERINŢE PRIVIND EXPLOATAREA INFRASTRUCTURII DIN DOMENIUL GPL

Exploatarea sistemului

5.1.Procedurile de operare reprezintă stabilirea celor mai bune practici de exploatare pentru asigurarea cerinţelor esenţiale de securitate şi trebuie să cuprindă:

a. proceduri de operare;

b. proceduri de operare temporare;

c. proceduri de operare de urgenta;

d. proceduri de operare la punerea în funcţiune;

e. proceduri de operare la pornirea sistemului;

f. proceduri de operare la oprirea sistemului;

g. proceduri de operare la încărcare şi descărcarea în vrac;

h. proceduri de operare la schimbări de proces;

i. proceduri de operare la schimbări în sistem;

j. proceduri speciale de scurgere a apei din recipientele sub presiune.

5.2.Aceste proceduri trebuie să fie însoţite de următoarele documente:

a. fişa cu date de securitate a materialului - MSDS;

b. fişa cu măsuri de control şi cu echipamentul de protecţie a personalului de exploatare;

c. privind localizarea în instalatie a proceselor care urmează să fie întreprinse;

d. fişa cu responsabilităţile celor implicaţi individual în operarea sistemelor;

e. fişa cu pregătirea sistemului pentru scopul propus în ceea ce priveşte condiţiile pentru asigurarea proceselor principale, respectiv condiţiile de desfăşurare a proceselor secundare;

f. privind monitorizarea proceselor şi înregistrările aferente;

g. privind probleme de calitate/preluare de mostre în vederea analizelor;

h. privind condiţiile de ambalare ale produsului final.

5.3.Procedurile de operare trebuie însoţite de documente de control întocmite în conformitate cu cerinţele managementul de calitate.

5.4.Procedurile de operare trebuie revizuite în următoarele situaţii:

a. introducerea de echipamente noi şi schimbări în structura echipamentelor menţionate în vechea procedura:

b. introducerea unor substanţe noi în proces;

c. schimbări semnificative în proces;

d. atribuţii noi pentru personal;

e. încercări suplimentare ale sistemului care trebuie efectuate şi care trebuie să fie incluse în procedurile standard de operare.

5.5.Prin procedurile de operare trebuie demarcate clar:

a. limitele unde intervenţia încetează şi unde încrederea în sistemul de control devine critica;

b. limitele unde se justifica încrederea în operarea umană până la restabilirea operarii prin sistemele automate.

5.6.Aceste probleme trebuie luate în considerare în evaluarea ulterioară de risc.

5.7.Procedurile de operare realizate cu ocazia punerii în funcţiune trebuie să constituie un test practic în vederea pregătirilor prioritare în ceea ce priveşte instruirea personalului de operare şi instruirea specifică în vederea operarii corespunzătoare.

Scurgerea apei din recipientele sub presiune de GPL

5.8.Unde este cazul, este obligatorie scurgerea apei din recipientele sub presiune aferente sistemelor GFL numai prin intermediul unor recipiente speciale de scurgere a apei, instalate compact în aval de armaturile de scurgere ale recipientelor în cauza.

5.9.Recipientele de scurgere a apei sunt recipiente sub presiune şi sunt echipate cu dispozitive de siguranţă la creşterea presiunii.

5.10.Descărcarea acestor recipiente se va face numai după izolarea lor faţă de recipientul sub presiune implicat.

5.11.Se admite ca scurgerea apei să se facă prin intermediul unui singur recipient de scurgere, comun pentru mai multe recipiente de depozitare, legate printr-un colector izolat corespunzător din punct de vedere termic şi operational.

Inertizarea sistemelor de GPL

5.12.Atmosfera inerta reprezintă un amestec gazos cu un conţinut scăzut de oxigen având în componenta gaze nereactive sau gaze cu o mare stabilitate înaintea reacţiei.

5.13.Utilizarile gazelor inerte, respectiv inertizarea trebuie efectuată în scopul:

a. reducerii riscurilor de ardere şi/sau explozie;

b. reducerii reactiilor de oxidare;

c. accelerarii altor reactii fără oxigen;

d. purjarii şi protejării unor sisteme de depozitare;

e. controlului oxidarii în timpul sudarii electrice;

f. transferului substanţelor chimice inflamabile;

Operaţii în caz de scurgeri accidentale de GPL

5.14.În staţii şi depozite, scurgerile de GPL trebuie să fie detectate de aparatura de detectie fixa sau portabila reglata ca la 10% din limita minima exploziva - LEL sa declanseze alarma vizuala, iar la 20% din LEL sa declanseze alarma sonora.

5.15.La declanşarea alarmei sonore, se inchid toate armaturile de izolare şi se întrerup toate operaţiile.

5.16.Se informează imediat şeful ierarhic şi se alarmeaza poliţia şi pompierii, ambulanta (dacă este nevoie).

5.17.Se iau măsuri pentru limitarea imprastierii scurgerilor. Prioritatea imediata în astfel de situaţii este salvarea vietilor omeneşti.

5.18.Se monteaza plăcuţe avertizoare pentru interzicerea accesului persoanelor în zona (se evacueaza toate persoanele într-o zona opusă direcţiei vantului) şi se interzic sursele de flacara.

5.19.Se interzice accesul în zona afectată a tuturor vehiculelor, cu excepţia celor chemate la intervenţie.

5.20.Se întrerupe alimentarea zonei cu energie electrica.

5.21.Dacă s-a produs un incendiu care nu poate fi stins se iau imediat măsuri pentru a fi pus sub control.

5.22.În cazul unor scapari de GPL fără producerea incendiului, se vor lua măsuri imediate de întrerupere a tuturor surselor de aprindere.

5.23.În toate situaţiile, acolo unde exista, se porneşte imediat instalatia de răcire cu apa (prin jet continuu, care se va aplica la sursa de scurgere sau prin pulverizare).

5.24.Creşterea rapida a presiunii şi a nivelului de zgomot ca urmare a declanşării supapelor de siguranţă nu trebuie să producă panica, fiind un efect normal în astfel de situaţii.

Elaborarea procedurilor de întreţinere

5.25.Măsurile tehnice care se referă la procedurile de întreţinere trebuie să aibă la baza necesitatea de atenuare a accidentelor majore sau a pericolelor.

5.26.La procedurile de întreţinere trebuie luate în considerare următoarele aspecte:

a. factorul uman;

b. nivelul de calificare a forţei de muncă;

c. principiile unei bune mentenabilitati;

d. înţelegerea ratei defectării şi mentenabilitatii;

e. criteriile de recunoaştere a greşelilor şi performantei efective.

5.27.Pentru evaluarea procedurilor de întreţinere trebuie apreciati următorii factori:

a. dacă agentul economic are regim de întreţinere (planificata, bazată pe risc, fiabilitate, condiţii de baza sau de cadere) adecvat pentru fiecare sistem cu funcţie de securitate;

b. dacă procedurile asigura menţinerea perioadelor de timp necesare pentru realizarea încercărilor de siguranţă;

c. dacă sistemul managerial de securitate al agentului economic include un plan de întreţinere a sistemului adecvat;

d. dacă personalul de întreţinere este suficient instruit pentru a recunoaşte în timpul controalelor de întreţinere echipamentul defect;

e. dacă personalul de coordonare a întreţinerii este suficient de bine pregătit profesional sa supravegheze operaţiile de întreţinere;

f. dacă programele de întreţinere sunt controlate, verificate şi revizuite;

g. dacă personalul de întreţinere îndeplineşte cerinţele pentru a efectua aceste operaţii (starea fizica, stres, oboseala, atitudine faţă de muncă, schimbarea condiţiilor de lucru);

h. dacă sunt luate suficiente precautii privind întreţinerea sistemelor cu pericol potenţial (izolare, golire, aerisire, inertizare, monitorizarea mediului, evaluarea riscului, permisul de lucrări, comunicare, timpul alocat lucrării);

i. dacă personalul de întreţinere este informat de natura condiţiilor în care îşi desfăşoară activitatea (toxicitate, inflamabilitate, explozivitate, zonele cu pericol de explozie);

j. dacă personalul de întreţinere utilizează echipament de lucru, unelte şi scule adaptate locului de muncă în timpul reconditionarii, înlocuirii şi redarii în exploatare a sistemului (electricitatea statica, siguranţa intrinseca, antideflagranta, potenţial antiEx);

k. dacă procesul de întreţinere oferă suficienta instruire de operare detaliată pentru repararea în funcţiune a sistemului după întreţinere şi care trebuie să constituie subiectul unor evaluări de risc;

l. dacă exista suficiente condiţii pentru care întreţinerea corectiva poate fi aplicată în vederea reducerii efectelor accidentelor majore şi pericolelor.

5.28.Planul efectiv de întreţinere trebuie să cuprindă următoarele etape:

1.elaborarea politicii de întreţinere care reprezintă documentul de cel mai înalt nivel care se aplică asupra sistemului şi care conţine cerinţele esenţiale de întreţinere pentru asigurarea securităţii sistemului;

2.stabilirea strategiei de întreţinere care reprezintă documentul urmatorului nivel ierarhic şi care trebuie revizuită şi reactualizata la fiecare 1 până la 2 ani;

3.întocmirea programului de întreţinere care se aplică sistemului şi care descrie pachetul integral al cerinţelor de întreţinere care trebuie asigurate sistemului;

4.întocmirea listei lucrărilor de întreţinere preventivă sau predictiva derivate din analiza generata în mod automat, ca obiect de lucru la intervalul de timp stabilit;

5.întreţinerea pe termen scurt care reprezintă lista de lucrări selectate ad-hoc pentru a asigura întreţinerea pentru o perioadă scurta.

Analiza defectarilor

5.29.Analiza defectarilor trebuie să fie efectuată de personal specializat şi trebuie să includă toate disciplinele care pot contribui la o expertiza completa a evenimentului şi anume: mecanică, electrica, electronică, structurală, chimica şi metalurgica.

5.30.Analiza trebuie să includă:

a. modul în care s-a produs defectarea;

b. efectele oboselii, ruperii, coroziunii, eroziunii, uzurii, calităţii imbinarilor sudate, materiale improprii utilizării;

c. efectele defectelor de execuţie;

d. greşelile umane;

e. riscul locului de muncă

f. cauze externe.

Scoaterea din uz şi distrugerea echipamentului sub presiune

5.31.Scoaterea din uz şi distrugerea echipamentului trebuie efectuate numai după ce echipamentul a fost în prealabil pregătit prin degazare şi asigurarea unei atmosfere interioare inerte şi nepericuloase, obţinute după aburire şi umplere/golire cu apa.

5.32.Operaţiile se vor desfăşura în baza unor proceduri elaborate conform normativelor pentru activitatea specificată, numai cu personal calificat şi sub supraveghere.

5.33.Recipientele-butelii se pot scoate din uz după operaţiile de pregătire şi se vor distruge prin:

–gaurire cu un dorn cu diametru de cel puţin 15 mm în cordonul de sudura dintre calote;

–prin deformare peste limita admisă;

–prin turtire cu prese de puteri mari;

–prin tăiere cu flacara sau cu polizorul cu disc pe o porţiune suficient de mare perpendicular pe cordonul de sudura.

5.34.Pot fi utilizate şi alte procedee de distrugere, cu condiţia ca după distrugere recipientul-butelie sa nu mai poată fi reconditionat.

Sistemul de Management pentru condiţii de Securitate

5.35.Sistemul de Management pentru condiţii de Securitate - SMS (Safety Management System) considerat pentru limitarea consecinţelor accidentelor majore trebuie să aibă în vedere optional indicatorii de performanţă enumerati în tabelul 6.

Tabelul 6. Indicatorii sistemului managementului pentru condiţii de securitate

┌──────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ │Numărul notificărilor şi raportarilor accidentelor posibile │

│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │Numărul proiectelor relevante privind acţiunile de prevenire a │

│ │accidentelor │

│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │Numărul inspecţiilor şi evaluărilor │

│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Indicatori│Numărul instruirilor pentru situaţii de urgenta │

│de sistem ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │Numărul intalnirilor şi auditarilor │

│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │Numărul persoanelor cu responsabilităţi în domeniul securităţii, │

│ │raportat la numărul total al persoanelor cu responsabilităţi de │

│ │conducere │

│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │Opririle producţiei │

│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │Numărul orelor de instruire şi simulare pentru condiţii de │

│ │securitate │

├──────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │Probabilitatea producerii accidentelor │

│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │Numărul componentelor detectabile │

│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │Numărul greşelilor de operare │

│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │Numărul scurgerilor de GPL │

│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │Numărul orelor de întreţinere/Numărul orelor de producţie globală │

│Indicatori│intretinerile amânate (în ore) │

│de proces ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │Numărul amanarilor/intarzierilor în întreţinerea componentelor │

│ │critice de testare │

│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │Numărul orelor de instruire de siguranţă pentru o instalatie │

│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │Numărul anilor de funcţionare normata │

│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │Numărul operatorilor avertizati │

│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │Frecventa revizuirii procedurilor │

├──────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │Limitele Q(max)/Q(legal) (conform HG nr. 95/2003 Anexa 2) │

│Indicatori├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│de produse│Stocul Q(m) de substanţe periculoase │

│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │Cantitatea de substanţe periculoase Q(m) în punctele de comanda │

├──────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │Cheltuielile directe de siguranţă/Cheltuielile totale directe │

│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Indicatori│Cheltuielile anuale totale pentru asigurări │

│economici ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │Cheltuielile totale pentru repornirea producţiei │

│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │Creşterea investiţiilor anuale în domeniul măsurilor preventive │

└──────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────┘

5.36.Raportarea şi înregistrarea scurgerilor se realizează în registrul de rapoarte, care trebuie să conţină următoarele date:

a. data descoperirii, gradul scurgerii, timpul raportarii, durata investigarii şi numele operatorului;

b. valoarea indicatiei detectorului de scurgeri şi tipul acestuia;

c. localizarea scurgerii (circuitul şi materialul acestuia, echipamentul, configuraţia locatiei);

d. cauza scurgerii, modalitatea de producere;

e. detalii privind istoricul elementului unde s-a produs scurgerea: data punerii în funcţiune, nivelul de protecţie anticoroziva etc.;

f. metoda de detectare a scurgerii;

g. data remedierii, tipul intervenţiei, timpul/durata remedierii şi numele celui care a efectuat remedierea;

h. data reverificării programate după intervenţie;

i. dacă gradul scurgerii a necesitat raportarea către organele abilitate pentru situaţii de urgenta;

Instruirea personalului

5.37.Instruirea personalului în vederea reducerii riscului de producere a accidentelor majore trebuie să considere următoarele aspecte:

a. factorul uman;

b. nivelul de calificare al forţei de muncă;

c. competenţa scăzută în transmiterea informaţiilor;

5.38.Cauzele care pot conduce la producerea accidentelor majore şi pericolelor sunt:

a. scheme insuficiente de instruire acolo unde se impune instruirea personalului;

b. operarea sistemului comandata incorect;

c. întreţinerea sistemului comandata şi coordonata incorect;

d. întreţinerea neautorizata comandata de persoane neautorizate;

e. incompetenta în recunoaşterea situaţiilor periculoase;

f. neintelegerea utilizării tehnologiilor la locul de control a operaţiilor periculoase;

g. permiterea efectuării lucrărilor în sistem fără înţelegerea situaţiei concrete;

h. operarea proceselor periculoase de către angajaţi incompetenti;

i. necunoaşterea procedurilor de securitate referitoare la incidentele care pot produce accidente majore şi periculoase (alarmare sonora, rute de acces, proceduri de evacuare de urgenta etc.).

5.39.Agentul economic trebuie să aibă în vedere următoarele principale considerente în stabilirea aspectelor privind instruirea:

a. perceptia instruirii de către agentul economic (investiţii şi costuri);

b. abilitatea agentului economic de a analiza necesitatea de instruire şi priorităţile de instruire;

c. strategiile, planul, politicile, obiectivele şi schemele de instruire ale agentului economic;

d. resursele disponibile de instruire;

e. revizuirea necesităţilor de instruire ale agentului economic;

f. competenţa instructorilor;

g. tematica corespunzătoare a instruirii;

h. evaluarea însuşirii tematicii instruirii.

5.40.Instruirea se impune în mod special atunci când nivelul pericolelor este ridicat şi trebuie să aibă în vedere evitarea următoarelor situaţii:

a)incompetenta managerială în conducerea în siguranţa a procesului;

b)personal neautorizat care se confrunta cu situaţii periculoase;

c)procese periculoase conduse de operatori de proces incompetenti;

d)neconformităţi între condiţiile de calitate şi proceduri.

5.41.Instruirea trebuie să includă următoarele:

a. calificare academica şi experienta recunoscută;

b. instruire specifică profilului agentului economic;

c. protecţie împotriva incendiului;

d. tehnologia informatiei;

e. identificarea pericolelor;

f. măsuri de prim ajutor;

g. metode de prevenire a riscurilor şi echipament integrat:

h. sisteme de siguranţă;

i. tehnici de ridicare şi manipulare manuală;

j. logistica de urgenta (alarmare, recunoaşterea semnalelor, rute de evacuare etc.);

k. tehnici de recunoaştere a pericolelor implicate de operaţii periculoase;

l. proceduri de rodaj, pornire şi repornire după operaţii de întreţinere, opriri şi caderi accidentale;

m. proceduri de izolare în caz de pericole;

Anexa 1

────────

la Codul tehnic al gazelor petroliere lichefiate (GPL)

──────────────────────────────────────────────────────

Terminologie relevanta în domeniul GPL

Accesorii de securitate - dispozitive destinate protejării echipamentelor sub presiune împotriva depăşirii limitelor admisibile. Aceste dispozitive cuprind:

–dispozitive de limitare directa a presiunii, cum ar fi: armături de siguranţă, sigurante cu elemente de rupere, tije de flambaj, sisteme de sigurante comandate;

–dispozitive de limitare a presiunii, temperaturii şi a nivelului de fluid, care fie ca determina acţiuni de corectare, fie ca inchid sau inchid şi blocheaza, cum ar fi: presostate, termostate cu nivostate, precum şi dispozitive de măsura şi control cu funcţie de securitate;

Accesorii pentru reglarea presiunii - dispozitive cu rol funcţional, care au o incinta pentru suprapresiune;

Accident major - orice eveniment survenit, ce poate fi o emisie de substanţe periculoase, un incendiu sau o explozie, rezultate din evolutii necontrolate în cursul exploatării oricărui obiectiv, care conduce la apariţia imediata sau intarziata a unor pericole grave asupra populaţiei şi/sau asupra mediului, în interiorul sau exteriorul obiectivului şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase;

Acoperire anticoroziva - material aplicat pe suprafaţa exterioară a unei conducte sau a unui recipient de depozitare care să le protejeze împotriva coroziunii;

Acord european privind evaluarea conformitatii - înţelegere care se încheie între Uniunea Europeană şi fiecare dintre ţările asociate şi care prevede recunoaşterea reciprocă a rezultatelor aplicării procedurilor de evaluare a conformitatii;

Acreditare - procedura prin care organismul naţional de acreditare, recunoscut conform legii, atesta ca un organism sau un laborator este competent să efectueze activităţi specifice;

Aerosol - recipient nereincarcabil din metal, sticlă sau material plastic care conţine un gaz comprimat, lichefiat sau dizolvat sub presiune şi/sau un lichid, pasta sau pulbere, care sunt introduse printr-un dispozitiv, pentru ca să fie evacuate/ejectate ca particule lichide, spuma, suspensie, pasta sau pulbere sau în stare lichidă sau gazoasa;

Ambarcatiune de agrement - orice ambarcatiune, indiferent de tip şi de modul de propulsie, de dimensiuni stabilite, care este destinată utilizării în scopuri sportive şi recreative;

Amestec GPL - amestec de propan şi butan, asa cum este definit în Regulamentele de transport a substanţelor periculoase ADR şi RID;

Amestec GPL-aer - gaz petrolier lichefiat, de regula propan, la presiune relativ scăzută şi temperatura atmosferica normală, care ar fi diluat cu aer pentru a produce o putere calorifica şi caracteristici de utilizare;

Analiza GPL - utilizarea metodelor de încercare şi a altor tehnici pentru determinarea compoziţiei explicate în standardele de produs;

Ansamblu - grup de echipamente sub presiune, pe care executantul le asambleaza pentru a constitui o instalatie sau un sistem integrat şi funcţional;

Aparat cu gaz - aparat care arde GPL;

Aprobare/aprobare europeană de material - document tehnic care se emite pentru materialele care nu fac obiectul unui standard armonizat, în care sunt definite caracteristicile materialelor destinate utilizării repetate pentru execuţia echipamentului sub presiune;

Arie nepericuloasa - arie în care nu exista sau nu este de asteptat să fie prezenta o atmosfera gazoasa în cantitate suficienta încât sa necesite precautii speciale pentru execuţia, instalarea şi utilizarea aparaturii electrice şi de automatizare;

Arie periculoasa - arie în care exista sau ar putea să fie prezenta o atmosfera exploziva gazoasa în asemenea cantităţi încât sa necesite precautii speciale pentru execuţia, instalarea şi utilizarea aparaturii electrice şi de automatizare;

Armatura de control - armatura care regleaza debitul sau presiunea unui mediu care afectează un proces controlat;

Asamblare nedemontabila - asamblare care poate fi demontata numai prin metode distructive;

Atmosfera potenţial exploziva - o atmosfera care poate deveni exploziva datorită condiţiilor locale şi operationale;

Autocisterna - Autovehicul echipat corespunzător şi autorizat pentru transportul autogazului de la furnizor la sistemul de depozitare şi distribuţie sau la un consumator/beneficiar;

Autogaz/GPL auto, GPLc - gaz petrolier lichefiat care poate fi depozitat şi/sau manipulat în faza lichidă în condiţii de presiune moderata şi la temperatura ambianta. Acesta se compune în principal din propan şi butani, cu proporţii reduse de propilenă;

Autoritate competenţa - organ al administraţiei publice centrale responsabil cu reglementarea unui domeniu;

Autoritate - organism care are statut legal de control într-un domeniu;

Avarie - eveniment sau incident care nu generează efecte majore asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, dar care are potenţial sa producă un accident major;

Butelie tip CEE - recipient sub presiune transportabil executat în conformitate cu prevederile Directivei CEE privind echipamentul sub presiune transportabil;

By-pass - trecere peste sau în jurul unei conexiuni de reglare;

Calibrare - set de operaţii care stabilesc, în condiţii specifice de operare, relaţii între valori şi cantităţi indicate de un instrument de măsura sau un sistem de măsurare, sau valoarea reprezentată de măsura unui material şi corespondenta valorii obţinută utilizând standarde de lucru. Calibrarea include şi ajustarea şi/sau corectarea instrumentului utilizat în timpul masurarii în limitele acceptate;

Calificare - ansamblu de competente profesionale care permit unei persoane sa desfăşoare activităţi specifice unei ocupaţii sau profesii;

Calitatea GPL - atribut al gazului petrolier lichefiat definit de compoziţie şi proprietăţile sale fizice;

Capacitate de depozitare - volumul net al unui recipient, umplut până la nivelul maxim admis de reglementări pentru depozitarea sub presiune a autogazului;

Casare - scoatere din uz;

Catod - terminal negativ al unui dispozitiv electric;

Cavitatie - instalarea unei condiţii de aparitie a fazei gazoase la pomparea unui debit de lichid;

Cazan - ansamblul corp cazan-arzator, destinat sa transmită apei căldură degajata la arderea combustibilului; sunt definite cazane standard, cazane recuperatoare; cazane cu condensare, cazane de joasa presiune, cazane ce urmează a fi instalate într-un spaţiu de locuit;

Cerinţa esenţială - cerinţa care are în vedere, în special, protecţia sănătăţii, încrederii adecvate ca un produs, identificat corespunzător, este conform cu un anumit standard sau cu un alt document normativ;

Certificarea conformitatii - acţiune a unei terţe părţi care dovedeşte existenta încrederii adecvate ca un produs, identificat corespunzător, este conform cu un anumit standard sau cu un alt document normativ;

Certificat de conformitate - document emis pe baza regulilor unui sistem de certificare şi care indica existenta încrederii adecvate ca un produs, identificat corespunzător, este conform cu un anumit standard sau cu un alt document normativ;

Certificat de examinare CE - document prin care un organism desemnat certifica conform prevederilor unei hotărâri faptul ca produsul examinat îndeplineşte prevederile aplicabile hotărârii;

Ciclu - serie de evenimente sau operaţii care au tendinta să se repete în aceeaşi ordine;

Clădire 1 - structura, de obicei încadrată de pereţi şi un acoperis, construită să asigure sau sa adaposteasca o activitate intenţionată sau să fie locuita;

Clădire 2 - orice structura/construcţie ocupată temporar sau permanent de oameni, animale, maşini sau bunuri mobiliare/personale etc.;

Clădire particulară - o clădire sau o porţiune dintr-o clădire care în mod normal nu este frecventata sau nu este deschisă publicului;

Clădire publică/clădire specială pentru distracţii - o clădire sau o parte dintr-o clădire care nu este clădire privată sau este folosită pentru un scop intentionat;

Clasa conductei - categoria în care sunt încadrate conductele dupăHotărârea Guvernului nr. 584/2004;

Clasa locatiei - este utilizata sa indice densitatea generală a populaţiei în punctul de amplasament al sistemului de GPL;

Cod de practica - orice document apărut sau aprobat în conformitate cu cerinţele de realizare a activităţilor în domeniul reglementat;

Compatibilitate electromagnetica - proprietatea unui dispozitiv, echipament sau sistem de a funcţiona satisfăcător în mediul sau electromagnetic, fără a introduce el însuşi perturbatii electromagnetice intolerabile pentru orice aparat ce se găseşte în acest mediu;

Competenţa profesională - capacitatea de a realiza activităţile la locul de muncă la nivelul calitativ specificat în standardul ocupational. Competentele se dobândesc prin iniţiere, calificare, perfecţionare, specializare, recalificare;

Componenta - orice piesa esenţială pentru funcţionarea în condiţii de securitate a echipamentelor şi sistemelor protectoare, dar care nu are o funcţie autonomă;

Componenta de securitate - componenta care, cu condiţia sa nu fie un echipament interschimbabil, este introdusă pe piaţa de producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia, pentru a îndeplini o funcţie de securitate atunci când este utilizata şi a carei defectare sau funcţionare necorespunzătoare periclitează securitatea sau sănătatea persoanelor expuse;

Compoziţie - concentratiile componentilor majori şi minori şi a urmelor de constituenti din gazul petrolier lichefiat analizat;

Condensare - lichid sau picaturi care se formează când un gaz este racit sub punctul sau de roua;

Condensat - produsul/rezultatul condensarii;

Condiţii normale de referinţa - condiţii de referinţa ale presiunii, temperaturii şi umiditatii (stare de saturatie) egale cu 10,325 kPa şi 273,15 K;

Condiţii standard de referinţa - condiţii de referinţa ale presiunii, temperaturii şi umiditatii (stare de saturatie) egale cu 101,325 kPa şi 288,15 K;

Conducte - elemente tubulare destinate pentru transportul fluidelor, atunci când sunt montate într-un sistem sub presiune. Acestea cuprind ţevi, sisteme de ţevi, tubulatura, fitinguri, compensatoare de dilatare, furtunuri şi alte componente sub presiune după caz. Schimbatoarele de căldură (în cazul de faţa vaporizatoarele) cu ţevi destinate încălzirii sau racirii sunt considerate conducte;

Conexiune de umplere - racord/stut realizat pe recipientul de depozitare în vederea asigurării operaţiei de umplere a acestuia (vezi Punct de transfer);

Congelare - temperatura la care orice căldură este utilizata pentru solidificare;

Construcţie - lucrare sau operaţii necesare sau incidentale de curatare/eliberare, nivelare, excavare şi umplere sau montaj, demolare, asamblare, instalare sau echipare a unor clădiri sau structuri sau modificări incidentale, respectiv finalizarea efectuării unor operaţii de construcţii;

Consumator - orice persoană sau persoane care utilizează sau intenţionează sa utilizeze şi în final sa cumpere GPL;

Container - recipient sau structura, fixa sau mobila, în care pot fi conţinute, ambalate, incluse substanţe periculoase (autogaz);

Contor - un dispozitiv utilizat sa masoare în amonte volumul de gaz care trece prin el;

Control operational - adoptarea şi punerea în aplicare a unor proceduri şi instrucţiuni pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă, inclusiv întreţinerea instalaţiei, a proceselor tehnologice, a echipamentului şi întreruperile temporare în funcţionare;

Debitul de degajare - cantitatea de gaz inflamabil emisă pe unitatea de timp de sursa de degajare;

Declaraţie de conformitate - procedura prin care un producător sau un reprezentant autorizat al producătorului da o asigurare scrisă ca un produs este conform condiţiilor specificate;

Defect - discontinuitate care reduce integritatea unui material într-o maniera neacceptabila în raport cu nivelul de acceptare;

Densitate - raportul dintre masa GPL şi volumul acestuia în condiţii specificate de presiune şi temperatura;

Densitate relativă - masa pe unitatea de volum a GPL, uscat sau umed, raportată la masa unui volum egal de aer uscat, în condiţii de presiune şi temperatura specificate;

Depozit - orice construcţie, loc sau recipient, asa cum a fost proiectat şi licenţiat de ANRGN pentru depozitarea GPL;

Depozitare - prezenta unei cantităţi de substanţe periculoase/GPL în scop de păstrare în condiţii de securitate;

Desemnare - procedura prin care o autoritate competentă confirma ca un laborator, un organism de certificare sau de inspecţie satisface condiţiile pentru a efectua o procedură de evaluare a conformitatii, prevăzută de o reglementare tehnica;

Detector electronic de scurgeri - instrument electronic care măsoară electronic debitul în jurul unei scurgeri de gaz petrolier lichefiat;

Dispozitiv de descărcare - dispozitiv proiectat să se deschidă la o presiune înaltă;

Distanta de securitate - separarea minima dintre o sursa de pericol şi un obiect (uman, echipament sau mediul înconjurător) care să reducă efectul unui incident probabil neprevăzut şi sa prevină transformarea unui incident uşor într-un incident de proporţii;

Distanta de protecţie - distanta recomandată de separare a persoanelor pentru diferite cazuri de pericol în care s-au produs scurgeri de autogaz;

Distribuitor - dispozitiv/aparat prevăzut cu contor pentru distribuţia gazului petrolier lichefiat (= dispenser);

Distrugere - activitate necesară pentru a face sa nu mai existe unele bunuri, echipamente etc.;

Domeniu exploziv - domeniu de concentraţie de gaz sau vapori care va arde sau exploda dacă este introdusă o sursa de aprindere;

Domeniu reglementat - ansamblul activităţilor economice şi al produselor asociate acestora, pentru care se emit reglementări tehnice specifice privind condiţiile de introducere pe piaţa şi de utilizare;

Echipamente - maşini, aparatura, dispozitive fixe sau mobile, componente de control şi instrumentatia acestora şi sisteme de detectare sau prevenire care, separat sau împreună, sunt destinate generarii, transferului, depozitarii, masurarii, controlului şi transformarii energiei şi/sau prelucrării materialelor şi care pot cauza o explozie prin propriile lor surse potenţiale de aprindere;

Echipament individual de protecţie - EIP - dispozitivele sau articolele destinate a fi purtate ori ţinute cu mana de către o persoană pentru a asigura protecţie împotriva unuia sau mai multor riscuri pentru sănătate şi securitate;

Efect Domino - efect cumulativ care rezultă atunci când un eveniment iniţiază o serie de evenimente asemănătoare;

Energia de rupere la impact - energia absorbită de o epruveta de material supusă la încercare cu ciocanul Charpy în concordanta cu SR EN 10045-1;

Etalonare - ansamblu de operaţii care definesc, în condiţii specificate, relaţia existenta între valorile marimilor indicate de un instrument sau un sistem de măsurare sau valorile reprezentate de o mărime materializata sau un material de referinţa şi valorile corespondente obţinute pe etaloane;

Etichetare - marcare;

Evaluarea conformitatii - activitatea al carei obiect este determinarea în mod direct sau indirect a faptului ca sunt îndeplinite condiţiile specificate;

Evaporare - schimbarea de stare din faza lichidă în vapori;

Examinare - evaluare efectuată pentru determinarea sau verificarea acceptabilitatii unui component, a sistemului sau a unui document;

Execuţie - ansamblul de operaţii necesare pentru realizarea unui produs;

Factor de securitate/siguranţa - raportul dintre presiunea de distrugere/rupere şi presiunea maxima admisibilă de operare/lucru;

Feedback - informaţia asupra operarii curente a unui sistem sau dispozitiv utilizat de sistemul de control care să modifice operatia viitoare;

Fluide - gaze, lichide şi/sau vapori în stare pura, precum şi amestecuri ale acestora; un fluid poate conţine şi o suspensie de substanţe solide;

Fraza de risc - o fraza care exprima o descriere concisă a riscului prezentat de substantele şi preparatele chimice periculoase pentru om şi mediul înconjurător (după SR EN 13253:1996);

Funcţionare normală - vezi operare normală;

Furnizori de formare profesională - persoane fizice sau juridice care poseda capacitatea de a presta servicii de formare profesională şi de a îndeplini standardele de pregătire profesională;

Furtun flexibil - un tub sau teava flexibile prevăzute cu capete de cuplare;

Garnitura - un material utilizat pentru asigurarea etansarii între doua părţi;

Gaz inflamabil - gaz care în amestec cu aerul în anumite proporţii, va forma o atmosfera exploziva gazoasa (vezi vapori inflamabili);

Gaz petrolier lichefiat - amestec de hidrocarburi uşoare în faza gazoasa în condiţii standard de presiune şi temperatura, care pot fi lichefiate prin creşterea presiunii sau scăderea temperaturii;

Gaz cromatograf - cromatograf care separa fizic componentele unui amestec pe care îl măsoară separat cu ajutorul unui detector al cărui semnal îl proceseaza;

Gaz purtător - gaz pur utilizat pentru a vehicula un esantion prin dispozitivul de separare al unui cromatograf în scopul analizarii acestuia;

Grad de ventilare - eficienta ventilatiei în controlul dispersiei şi persistentei atmosferei explozive;

Grad masic de umplere - raportul dintre cea mai mare masa permisă de GPL într-un recipient şi masa de apa la 15°C care ar umple complet recipientul;

Imperfectiune - discontinuitate relevanta prin controale şi inspecţie, care necesita o evaluare în raport cu criteriile de acceptare;

Împuternicire - autorizarea unei persoane de a efectua anumite operaţii specifice domeniului pentru care a obţinut agrementare sau a fost instruita;

Imunitate - aptitudinea unui dispozitiv, echipament sau sistem de a funcţiona fără degradarea calităţii în prezenta unei perturbatii electromagnetice;

Încercare - operaţiune fizica (distructiva sau nedistructiva) efectuată în conformitate cu o procedură care defineste permanent evaluarea obiectivă a caracteristicilor unui component sau a sistemului;

Indice Wobbe - măsura aportului de energie în instalatia de GPL şi reprezintă raportul dintre puterea calorifica specificată, în condiţii volumetrice de baza, raportată la radacina patrata a densitatii relative în aceleaşi condiţii specifice de referinţa;

Inflamabilitate - temperatura la care un lichid inflamabil produce o cantitate suficienta de vapori încât să permită apariţia unei flacari, dar la care nu este posibila continuarea arderii;

Infrastructura - ansamblul tuturor sistemelor, instalaţiilor, echipamentelor, utilajelor, dispozitivelor, aparatelor, sistemelor de conducte, accesoriilor, sistemelor de deservire etc. care se referă sau compun un domeniu reglementat;

Inspecţie - evaluare a conformitatii prin observare şi rationament, însoţite, după caz, de măsurare, încercare sau comparare;

Instalatie - o entitate tehnica din cadrul unui obiectiv, unde sunt produse, utilizate, manipulate şi/sau depozitate GPL. Instalatia cuprinde totalitatea echipamentelor, structurilor, sistemului de conducte, utilajelor, dispozitivelor, căilor ferate interne, docurilor, cheiurilor de descărcare care deservesc instalatia, a debarcaderelor, a depozitelor şi a altor structuri similare, plutitoare sau de alta natura, necesare pentru exploatarea instalaţiei;

Instalatie de stropire - ansamblu format dintr-un colector prevăzut cu duze de stropire executate pentru a efectua pulverizarea cu apa;

Întreţinere - toate acţiunile necesare pentru menţinerea în stare de operare normală a sistemului de GPL, însă exclude reabilitarea sau înlocuirea;

Introducere pe piaţa - acţiunea de a face disponibil un produs pentru prima data, contra cost sau gratuit, în vederea distribuirii şi/sau utilizării;

Licenta ANRGN - document eliberat de ANRGN prin care deţinătorul este autorizat să efectueze activităţile în domeniul GPL specificate;

Licenta - documentul prin care o persoană fizica sau juridică este autorizata să execute anumite tipuri de activităţi: de transport, de execuţie, de distribuţie;

Limita exploziva/de inflamabilitate - volumul procentual la care amestecul autogaz-aer poate să explodeze/să se aprinda;

Limita inferioară exploziva (LEL) - concentraţia în aer de gaze inflamabile sau vapori inflamabili sub care atmosfera gazoasa nu este exploziva;

Limita superioară exploziva (UEL) - concentraţia în aer de gaze inflamabile sau vapori inflamabili peste care atmosfera gazoasa nu este exploziva;

Locatie - locul unde este amplasat sistemul de GPL sau locul unde urmează să fie amplasat (≡ amplasament);

Loc public - loc care este în general deschis tuturor persoanelor dintr-o comunitate ca opus aceluia de a limita existenta anumitor persoane. Bisericile, şcolile şi clădirile comerciale, precum şi orice loc public recunoscut sau care are prioritate de trecere, care este frecventat de persoane, sunt locuri publice;

Marca - denumire comercială a executantului care apare în declaraţia de conformitate şi în documentele de omologare;

Marcaj - simbol stantat pe un produs care atesta îndeplinirea condiţiilor specifice;

Marcaj de conformitate - simbol care se aplică de producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia, înainte de introducerea pe piaţa şi/sau de utilizare, pe un produs, pe ambalajul acestuia şi/sau pe documentele insotitoare şi care are semnificatia conformitatii produsului cu toate cerinţele aplicabile, prevăzute în reglementările tehnice: CE - marcaj european de conformitate; CS - marcaj naţional de conformitate;

Master-meter - dispozitiv volumetric de calibrare utilizat pentru sau în operatia de calibrare a distribuitoarelor în timpul verificărilor metrologice;

Masina - un ansamblu de părţi sau componente legate între ele, dintre care cel puţin una este în mişcare, cu sisteme de actionare, circuite de comanda şi putere adecvate şi altele asemenea, reunite pentru un anumit scop, în special pentru prelucrarea, tratarea, transportarea sau ambalarea unui material;

Măsurare absolută - măsurarea unei proprietăţi plecand de la marimi fundamentale;

Măsurare directa - măsurarea unei proprietăţi plecand de la marimi care, în principiu, definesc aceasta proprietate;

Mediu înconjurător - ansamblu format din ecosisteme şi părţile lor constituente, resursele naturale şi fizice, condiţiile sociale, economice, estetice şi culturale;

Metanol - alcool lichid uşor, volatil, inflamabil şi toxic [CH(3)OH] utilizat la prevenirea formării hidratilor în conductele de transport şi la eliminarea umiditatii din recipientele de depozitare;

Motor de propulsie - orice motor cu ardere interna, cu aprindere prin scanteie sau prin compresie, utilizat în scop de propulsie, inclusiv motoarele interioare (inboard), motoarele interioare cu propulsor orientabil, cu sau fără evacuare integrată, şi motoarele exterioare (outboard), în 2 şi 4 timpi;

Notificare - acordarea unei atribuţii specifice, ca urmare a instruirii sau a unei decizii, unei persoane sau organism într-un domeniu reglementat;

Obiectiv - spaţiul care se afla sub controlul titularului activităţii, unde sunt prezente substanţe periculoase în una sau mai multe instalaţii, inclusiv infrastructurile sau activităţile comune sau conexe;

Odorant - substanţa chimica introdusă în gazul petrolier lichefiat pentru a produce la o concentraţie scăzută un miros neplacut sesizabil care să indice prezenta unei scurgeri de GPL;

Odorizare - operatia de introducere a odorizantului în gazul petrolier lichefiat din motive de securitate;

Operare normală - situaţie în care sistemul funcţionează la parametri normali;

Operare - utilizarea unui proces activ care va consuma resurse precum putere fizica, energie, chimicale şi materiale;

Organism aprobat - organism de inspecţie desemnat de Ministerul Economiei şi Comerţului conform cu prevederile legislaţiei europene în domeniul specific sau de o autoritate naţionala competenţa dintr-un stat membru al Uniunii Europene;

Organism competent - orice organism care îndeplineşte condiţiile prevăzute în standardele de competenţa şi este desemnat ca atare;

Organism de certificare - organism independent faţă de clientul lui şi alte părţi interesate, care aplica regulile unui sistem de certificare în scopul evaluării, certificării şi supravegherii conformitatilor;

Organism notificat - organism care a fost desemnat de o autoritate competentă să efectueze evaluarea conformitatii într-un domeniu reglementat şi care este înscris în Registrul organismelor notificate;

Panou dispersie gaze - panou construit din materiale rezistente la foc care are rol de imprastiere - dispersie a gazului petrolier lichefiat în cazul scurgerilor în atmosfera din zona locatiei (≡ zid dispersie);

Perfecţionare - dezvoltarea competentelor profesionale în cadrul aceleiaşi calificări;

Perete rezistent la foc - un perete care separa clădirile sau subdivide/împarte o clădire pentru ca sa prevină răspândirea focului şi căruia să-i corespundă o valoare nominală a rezistentei la foc;

Pericol - proprietate intrinseca a unei substanţe, respectiv GPL, cu potenţial de a induce efecte negative asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului;

Perturbatie electromagnetica - orice fenomen electromagnetic care poate degrada performanţele unui dispozitiv, echipament sau sistem; o perturbatie electromagnetica poate fi un zgomot electromagnetic, un semnal nedorit sau o schimbare în însuşi mediul de propagare;

Placa de identificare - o placa metalică montata pe un echipament sub presiune care da informaţii privind producătorul, numărul de fabricaţie şi date specifice recipientului (≡ placa de timbru);

Practici inginereşti - ansamblu de activităţi, de la proiectarea recipientelor până la recepţia produsului finit, incluzând activităţi de control şi verificare, desfăşurate şi consemnate în documentele firmei producătoare;

Presiune - presiune relativă la presiune atmosferica, de 1,013 bar, respectiv presiunea masurata; o presiune în domeniul vacuumului se exprima printr-o valoare negativa;

Presiune maxima admisibilă de lucru/operare - presiunea maxima la care recipientul este proiectat sa funcţioneze în condiţii de securitate;

Presiune statica - presiune independenta de condiţiile de debit;

Presiunea vaporilor/presiunea de vapori - presiunea exercitată când un solid sau lichid este în echilibru cu proprii săi vapori; este în funcţie de substanţa şi de temperatura;

Producător - persoana responsabilă pentru proiectarea şi realizarea unui produs, în scopul introducerii pe piaţa, în numele sau; responsabilităţile producătorului se aplică oricărei persoane fizice sau juridice care asambleaza, ambaleaza sau eticheteaza produse în vederea introducerii pe piaţa sub nume propriu;

Produs - orice bun material cunoscut sub denumirea de produs, care, inclusiv în cadrul unei prestări de servicii, este destinat consumatorilor sau este posibil, în condiţii previzibile, să fie utilizat de consumatori chiar dacă nu le este destinat şi care este furnizat sau pus la dispoziţie în cadrul unei activităţi comerciale cu titlu oneros sau gratuit, fie ca este în stare noua, folosit sau reconditionat;

Produse de ardere - constituenti care rezultă din arderea GPL cu aer, oxigen sau amestec al acestora, inclusiv cu gaze inerte asociate cu combustibilul şi aerul, însă excluzând orice diluant sau contaminant;

Produs sigur - orice produs care, în condiţii normale sau rezonabil previzibile de utilizare, inclusiv de durata şi, după caz, de punere în funcţiune, de instalare şi de necesitaţi de întreţinere, nu prezintă nici un risc sau numai riscuri minime compatibile cu utilizarea produsului şi considerate ca acceptabile şi corespunzătoare unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii şi securităţii consumatorilor;

Produs periculos - orice produs care nu îndeplineşte condiţiile "produsului sigur";

Protecţie la suprapresiune - un dispozitiv sau sistem pentru prevenirea presiunii în echipamentul sub presiune pentru a nu depăşi o valoare predeterminata (≡ dispozitiv pentru limitarea presiunii);

Punct de roua al hidrocarburilor - temperatura peste care condensarea hidrocarburilor nu se produce la o presiune specificată;

Punct de transfer - locul (poziţia fixa) unde gazul petrolier lichefiat - GPL este transferat din recipientul de transport în recipientul de depozitare al sistemului de depozitare şi distribuţie; este punctul faţă de care se raportează distanţele de securitate;

Purja - o deschidere temporară care face ca fluidul sa esapeze în atmosfera (purjare);

Putere calorifica - cantitate de energie eliberata sub forma de căldură prin arderea completa în aer a unei cantităţi specificate de GPL;

Recalificare - obţinerea competentelor specifice unei alte ocupaţii sau profesii, diferita de cele dobândite anterior; în situaţia echipamentelor se referă la obţinerea caracteristicilor functionale anterioare în urma unor operaţii specifice;

Recipient (sub presiune) - o incinta închisă, proiectata şi fabricata pentru a conţine fluide sub presiune, inclusiv toate componentele fixate limitat la dispozitivele de legare la alte echipamente. Un recipient poate fi compus din două sau mai multe incinte;

Recipient de depozitare - o incinta închisă, proiectata şi fabricata pentru a conţine fluide sub presiune, inclusiv toate componentele fixate limitat la dispozitivele de legare la alte echipamente, care este utilizata pentru depozitarea la suprafaţa (suprateran) sau ingropata (acoperită, subterana) a autogazului;

Recipient de depozitare acoperit sau îngropat (subteran) - un recipient de depozitare care este instalat cu 10% sau mai mult din volumul sau sub nivelul suprafatei solului, care include recipientul instalat pe o fundaţie într-o cavitate sau într-o cuva;

Recipient de depozitare semiingropat (semi-suprafaţa) - un recipient de depozitare care este instalat cu cel puţin 40% sau mai mult din volumul sau sub nivelul solului şi care include recipientul instalat pe o fundaţie într-o cavitate sau într-o cuva;

Recipient de depozitare suprateran (suprafaţa) - un recipient de depozitare care este instalat cu 90% sau mai mult din volumul sau la suprafaţa solului sau deasupra nivelului unei clădiri şi care include recipientul instalat pe o fundaţie;

Recipient sub presiune transportabil - toate recipientele sub presiune (cum ar fi buteliile, tuburile, recipientele-butoi, recipientele criogenice, bateriile de recipiente-butelii, definite în ADR, precum şi toate cisternele, inclusiv cisternele demontabile, cisternele container, cum ar fi cisternele mobile, cisternele vagoanelor feroviare, cisternele sau recipientele montate în baterie pe vagoane feroviare sau pe sasiuri auto) care sunt utilizate pentru transportul GPL, inclusiv armaturile şi alte accesorii ale acestora utilizate în transport;

Regulator de presiune - aparat utilizat pentru menţinerea unei presiuni prestabilite într-un circuit din care gazul este evacuat la o presiune inferioară;

Reparatie - procedeu de corectare a unui defect în materialul de baza sau în sudura unui echipament sub presiune;

Reprezentant autorizat al producătorului - persoana juridică imputernicita de producător sa acţioneze în numele acestuia;

Rezidential - utilizat în sensul de utilizare la domiciliu (≡ domestic);

Rezistenta la foc - durata de timp, masurata în minute sau ore, pentru care rezista materialele sau ansamblurile expuse la foc, care este determinata prin încercări sau metode bazate pe încercări;

Risc 1 - probabilitate ca un anumit efect negativ să se producă într-o anumită perioada de timp şi/sau în anumite circumstanţe;

Risc 2 - funcţie a severitatii şi probabilitatii de producere a unui eveniment;

Risc grav - orice risc semnificativ ce necesita o intervenţie rapida din partea autorităţilor publice, inclusiv riscurile ale căror efecte nu sunt imediate;

Risc rezidual - nivelul de risc care rămâne după ce au fost luate măsurile de reducere a probabilitatii şi consecinţelor unui pericol;

Robinet de izolare - robinet instalat pe un sistem de conducta cu rol de izolare a alimentarii cu GPL (≡ robinet de siguranţă sau robinet antiincendiu);

Roua - amestec de condensat atmosferic depozitat sub forma de mici picaturi pe suprafeţe reci;

Scoatere din uz - vezi casare;

Securitate - stare a unui produs, proces sau serviciu în care riscul de a pune în pericol persoanele sau de a provoca pagube mediului şi/sau proprietăţii este limitat la un nivel acceptabil (≡ siguranţa);

Sistem al calităţii - structuri organizatorice, proceduri, procese şi resurse, necesare pentru implementarea managementului calităţii;

Sistem de control - toate componentele necesare (cerute) pentru controlul automat al unui proces variabil;

Sistem de depozitare şi distribuţie - ansamblu de echipamente sub presiune şi echipamente de distribuţie cu rol de depozitare şi livrare la clienţi a GPL; punctul sau locul de la care este posibil să se degaje în atmosfera faza gaz inflamabila, vapori inflamabili sau lichid inflamabil, astfel încât să se poată forma o atmosfera exploziva gazoasa;

Sistem de distribuţie la presiune joasa - sistem de distribuţie în care presiunea gazului este menţinută în general la aceeaşi presiune cu cea de consum; este restrictionata în special numai pentru alimentarile de uz casnic şi ale micilor servicii comerciale;

Sisteme protectoare - dispozitive, altele decât componentele echipamentului, care sunt destinate opririi imediate a exploziilor incipiente şi/sau limitării domeniului efectiv al unei explozii şi care sunt introduse pe piaţa separat pentru utilizare ca sisteme autonome;

Specializare - forma specifică de formare profesională care urmăreşte obţinerea de cunoştinţe şi deprinderi într-o arie restrânsă din sfera de cuprindere a unei ocupaţii;

Standard european armonizat - standard european adoptat sub incidenţa unui mandat al Comisiei Europene şi care transforma cerinţele esenţiale de securitate în specificăţii tehnice pentru produsele din domeniul reglementat;

Substanţa periculoasa - orice substanţa chimica pura, amestec de substanţe sau preparate care îndeplineşte diverse criterii şi care exista sub forma de materii prime, produse, produse secundare, reziduuri sau produse intermediare, inclusiv acele substanţe despre care exista presupunerea rezonabila ca vor fi generate în cazul producerii unui accident;

Supapa de exces de debit - armatura deschisă în condiţii normale de operare care închide automat când a fost depăşit debitul maxim normal prescris;

Supapa de siguranţă - dispozitiv proiectat sa deschidă (sa declanseze) la presiune înaltă;

Supravegherea pieţei - ansamblul măsurilor, resurselor şi structurilor instituţionale adecvate prin care autorităţile competente asigura şi garantează în mod impartial ca sunt îndeplinite prevederile reglementărilor tehnice aplicabile, indiferent de originea produselor introduse pe piaţa şi cu respectarea principiului liberei concurente;

Sursa de aprindere - o sursa cu energie suficienta sa producă aprinderea unui amestec inflamabil;

Temperatura maxima admisibilă de lucru/operare - temperatura maxima la care recipientul este proiectat sa funcţioneze în siguranţa;

Temperatura incercarii la impact - temperatura la care rezistenta la energia de rupere la impact este asigurata;

Temperatura mediului înconjurător - temperatura atmosferei din imediata vecinătate a echipamentului sub presiune;

Timp de purjare - intervalul de timp necesar să se purjeze o parte sau întregul echipament înaintea evacuarii aerului sau resturilor de GPL;

Trasabilitate - proprietate a rezultatului unei măsurători sau a valorii unui etalon care tine seama de etaloane standard de referinţa, de obicei naţionale sau internaţionale, printr-un lant neintrerupt de comparatii având atribuite incertitudini date;

Unitate de depozitare - orice spaţiu în care sunt depozitate substanţe periculoase;

Urgenta - totalitatea măsurilor necesare a fi luate în cadrul obiectivului în vederea limitării şi inlaturarii consecinţelor în orice situaţie care conduce la evolutii necontrolate, în cursul exploatării obiectivelor, ce pun în pericol sănătatea populaţiei şi/sau calitatea mediului în cadrul amplasamentului şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase;

Utilizare destinată - folosirea echipamentelor, sistemelor protectoare şi dispozitivelor în conformitate cu grupa şi categoria echipamentelor şi cu toate informaţiile furnizate de producător, care sunt necesare pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a echipamentelor, sistemelor protectoare şi dispozitivelor;

Vapori inflamabili - vezi gaz inflamabil;

Ventilaţie medie (VM) - grad de ventilare care poate să controleze concentraţia, ceea ce conduce la o situaţie stabilă, în care concentraţia, în limitele zonei, este inferioară faţă de LEL în timpul degajarii şi în care atmosfera exploziva nu persista în mod neobisnuit după oprirea degajarii;

Ventilaţie puternica (VP) - grad de ventilare care poate să reducă concentraţia la sursa de degajare practic instantaneu, ceea ce conduce la o concentraţie inferioară LEL, rezultând o zona de mica întindere, dacă nu chiar de întindere neglijabila;

Ventilaţie slabă (VS) - grad de ventilare care poate să controleze concentraţia pe parcursul degajarii şi/sau nu poate împiedica persistenta atmosferei explozive în mod neobisnuit după oprirea degajarii;

Ventilaţie - mişcare a aerului şi înlocuirea acestuia cu aer proaspăt sub acţiunea vantului, a gradientilor de temperatura sau a mijloacelor artificiale (ventilatoare, exhaustoare etc.);

Verificarea etanseitatii - încercare specifică care să determine locul posibilelor evacuari accidentale de GPL;

Volumul recipientului - volumul interior al incintei sub presiune, inclusiv volumul stuturilor până la prima legătură sau sudura, exclusiv volumul componentelor interioare fixe;

Zona/aria clădirii - suprafaţa care include zona determinata de pereţii exteriori şi curţi;

Zona de confort - arie în care condiţiile de temperatura şi umiditate sunt confortabile pentru populaţie;

Zona de escavare - aria lucrărilor necesare pentru montarea subterana a echipamentelor;

Anexa 2

────────

la Codul tehnic al gazelor petroliere lichefiate (GPL)

──────────────────────────────────────────────────────

Legislaţie relevanta în domeniul GPL

a)Legislaţie primara

Legi

1.Legea nr. 245/2004privind securitatea generală a produselor;

2.Legea nr. 351/2004, cu modificările ulterioare, a gazelor;

3.Legea nr. 90/1996, cu modificările din 2005, privind protecţia muncii;

4.Legea nr. 41/2004privind activitatea de metrologie;

5.Legea nr. 608/2001privind evaluarea conformitatii produselor;

6.Legea nr. 122/2002pentru aprobareaOrdonanţa Guvernului nr. 48/1999privind transportul rutier al mărfurilor periculoase;

7.Legea nr. 137/1995privind protecţia mediului;

8.Legea nr. 451/2001pentru aprobareaOrdonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 200/2000privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase;

9.Legea nr. 230/2003pentru aprobareaOrdonanţa Guvernului nr. 78/2000privind omologarea vehiculelor rutiere şi elaborarea cărţii de identitate a acestora, în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România;

10.Legea nr. 50/1991privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor;

11.Legea nr. 350/2001privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;

12.Legea nr. 460/2001pentru modificarea şi completareaOrdonanţa Guvernului nr. 20/1994privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente;

13.Legea nr. 110/2002privind ratificarea Acordului dintre România şi CE instituind anumite condiţii pentru transportul rutier de mărfuri şi promovarea transportului combinat;

14.Legea nr. 235/2002privind aprobareaOrdonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 182/1999pentru modificarea şi completareaOrdonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 12/1998pentru transportul pe căile ferate române şi reorganizarea SNCFR;

15.Legea nr. 105/2000privind transportul rutier al mărfurilor periculoase;

16.Legea nr. 71/2003pentru acceptarea Codului internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, adoptat de Organizaţia Maritima Internationala;

17.Legea nr. 182/2000privind protejarea patrimoniului cultural naţional;

18.Legea nr. 54/1998privind circulaţia juridică a terenurilor;

19.Legea nr. 159/2005privind tariful vamal integrat român;

20.Legea nr. 50/1991privind autorizarea lucrărilor de construcţii;

21.Legea nr. 107/1996a apelor.

Hotărâri şi ordonanţe ale Guvernului României

1.Hotărârea Guvernului nr. 584/2004privind introducerea pe piaţa a echipamentului sub presiune;

2.Ordonanţa Guvernului nr. 69/2001privind ratificarea Protocolului din 3 iunie 1999 pentru modificarea Convenţiei privind transporturile interne feroviare (COTIF);

3.Ordonanţa Guvernului nr. 25/2004pentru modificarea şi completareaOrdonanţei Guvernului nr. 17/2002;

4.Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997şiOrdonanţa Guvernului nr. 21/2005privind regimul drumurilor;

5.Hotărârea Guvernului nr. 454/2003, modificată prinHotărârea Guvernului nr. 1.242/2004privind echipamentele simple sub presiune;

6.Hotărârea Guvernului nr. 941/2003, modificată deHotărârea Guvernului nr. 1.941/2004privind echipamentul transportabil sub presiune;

7.Hotărârea Guvernului nr. 761/2001cu modificările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 453/2003) privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţa a aparatelor consumatoare de combustibili gazosi;

8.Ordonanţa Guvernului nr. 17/2002privind perioada de conducere şi de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere naţionale;

9.Ordonanţa Guvernului nr. 44/1997;

10.Ordonanţa Guvernului nr. 46/2004;

11.Ordonanţa Guvernului nr. 48/1999pentru acordul privind transportul internaţional rutier al substanţelor periculoase pe drumurile publice, Regulamentul ADR editia în vigoare;

12.Ordonanţa Guvernului nr. 62/2003privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente;

13.Hotărârea Guvernului nr. 71/2002privind evaluarea conformitatii şi marcajul naţional de conformitate CS;

14.Hotărârea Guvernului nr. 95/2003privind activităţile care prezintă pericole majore;

15.Hotărârea Guvernului nr. 102/2003privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţa a materialelor pentru construcţii;

16.Hotărârea Guvernului nr. 115/2004privind cerinţele esenţiale de securitate a echipamentelor individuale de protecţie şi condiţiile pentru introducerea lor pe piaţa;

17.Hotărârea Guvernului nr. 119/2004referitoare la maşinile industriale;

18.Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000republicată privind formarea profesională a adulţilor, în baza unor programe elaborate conformHotărârea Guvernului nr. 522/2003;

19.Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 170/2002privind transporturile rutiere în România;

20.Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 200/2000privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase;

21.Hotărârea Guvernului nr. 270/2002privind cazanele noi pentru apa calda pe combustibil lichid sau gazos;

22.Hotărârea Guvernului nr. 321/2005privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental;

23.Hotărârea Guvernului nr. 322/2005privind limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanti proveniţi din instalaţii de ardere;

24.Hotărârea Guvernului nr. 343/2004privind informaţiile referitoare la consumul de carburant şi emisii de dioxid de carbon;

25.Hotărârea Guvernului nr. 457/2003privind compatibilitatea electromagnetica;

26.Hotărârea Guvernului nr. 487/2002privind normele de desemnare şi notificare naţionala a laboratoarelor de încercări:

27.Hotărârea Guvernului nr. 497/2003privind electrosecuritatea;

28.Hotărârea Guvernului nr. 539/2004privind nivelul de zgomot produs de echipamentele destinate a lucra în exteriorul clădirilor;

29.Hotărârea Guvernului nr. 622/2004privind introducerea pe piaţa a produselor pentru construcţii;

30.Hotărârea Guvernului nr. 650/2001privind Regulamentul de elaborare a reglementărilor tehnice în construcţii;

31.Hotărârea Guvernului nr. 697/2004privind exportul şi importul de produse periculoase;

32.Hotărârea Guvernului nr. 749/2001privind aparatele de cantarit cu funcţionare neautomata;

33.Hotărârea Guvernului nr. 752/2004privind echipamentele şi sistemele de protecţie utilizate în atmosfere potenţial explozive;

34.Hotărârea Guvernului nr. 755/2004privind unităţile de măsura legale;

35.Hotărârea Guvernului nr. 941/2003privind echipamentele sub presiune transportabile;

36.Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001privind asigurarea protecţiei utilizatorilor, mediului înconjurător şi proprietăţii;

37.Hotărârea Guvernului nr. 2.167/2004privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om şi mediu ale substanţelor notificate;

38.Hotărârea Guvernului nr. 2.195/2004privind condiţiile de introducere pe piaţa a ambarcatiunilor de agrement;

39.Hotărârea Guvernului nr. 2.427/2004privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente;

b)Legislaţie secundară

Ordine ale ministrilor

1.Ordinul nr. 924/2000al ministrului transporturilor pentru aprobarea regulamentului RNTR 6 de modificare a motoarelor autovehiculelor pentru funcţionare cu GPL;

2.Ordinul nr. 88/2001al ministrului de interne pentru aprobarea Dispoziţiilor generale DGPSI-003 de echipare şi dotare a construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi platformelor cu mijloace tehnice de PSI;

3.Ordinul MI nr. 87/2001privind aprobarea metodologiei de identificare, evaluare şi controlul a riscurilor de incendiu;

4.Ordinul MEC nr. 338/2005privind standardele armonizate laHotărârea Guvernului nr. 584/2004privind echipamentul sub presiune;

5.Ordinul MMSSF nr. 476/2004privind standardele armonizate laHotărârea Guvernului nr. 752/2004;

6.Ordinul nr. 384/2004privind standardele armonizate laHotărârea Guvernului nr. 457/2003privind electrosecuritatea;

7.Ordinul MEC şi MTI nr. 381/2004privind standardele armonizate laHotărârea Guvernului nr. 497/2003privind compatibilitatea electromagnetica;

8.Ordinul nr. 615/2004al MS privind standardele armonizate laHotărârea Guvernului nr. 119/2004privind maşinile industriale;

9.Ordinul MEC nr. 85/2004privind standardele armonizate laHotărârea Guvernului nr. 761/2001privind aparatele consumatoare de combustibili gazosi;

10.Ordinul MIR nr. 226/2003privind tipurile de gaze şi presiunile de alimentare;

11.Ordinul MTCT nr. 1.027/2003privind standardele armonizate laHotărârea Guvernului nr. 2.195/2004;

12.Ordinul MTCT nr. 2.190/2004de aprobare a Regulamentului privind agrementul tehnic european pentru produse pentru construcţii;

13.Ordinul MTCT nr. 2132/2004privind standardele armonizate laHotărârea Guvernului nr. 622/2004privind introducerea pe piaţa a produselor pentru construcţii;

14.Ordinul MTCT 644/2005 privind stabilirea unor reguli referitoare la transportul mărfurilor periculoase pe cale ferată;

15.Ordinul MMSSP nr. 9/2005privind completarea clasificarii ocupatiilor în România;

16.Ordinul MTCT nr. 620/2005privind implementarea şi utilizarea Eurocodurilor pentru construcţii;

17.Ordinul MTCT nr. 607/2005de aprobare a Metodologiei de control privind supravegherea pieţei produselor pentru construcţii cu rol în satisfacerea cerinţelor de securitate la incendii;

18.Ordinul MTCT nr. 1.889/2004privind agrementul tehnic în construcţii;

19.Decizia nr. 61/1999ANRE de aprobare a Normelor tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice.

Norme şi reglementări tehnice

1.NFPA 5000: Editia 2006 - Building Construction and Safety Code, Internaţional Code amp; Standard Organizaţion:

2.Determination of Safety Distances, European Industrial Gases Association-EIGA Document IGC Doc 75/01/E/rev, 2001;

3.HS(G) 34 Depozitarea GPL în instalaţii fixe;

4.NFPA 58: Codul tehnic al GPL;

5.CEN/TC 114 N 481 - Securitatea maşinilor - Ghid şi recomandări pentru evitarea pericolelor datorită electricitatii statice;

6.C 2072 - Comparatie între reglementările din ţările CE şi reglementările din SUA în domeniul GPL;

7.I 13 şi I 13/1-2002 privind proiectarea şi execuţia instalaţiilor de încălzire centrala;

8.MP 008-2000 şi P118-1999 privind siguranţa la foc a construcţiilor;

9.NP 068-2002 şi NC 001-1999 privind cerinţele de aplicare a Legii nr. 10/1995;

10.NP 112-2004 privind proiectarea structurilor de fundare directa;

11.NP 004-2004 privind proiectarea, execuţia, exploatarea şi postutilizarea statiilor de distribuţie a carburantilor pentru asigurarea siguranţei la foc;

12.ME 003-1999 privind investigarea de urgenta post seism şi stabilirea soluţiilor cadru pentru punerea în siguranţa provizorie;

13.MP 004-1999 privind proiectarea antiseismica prin metoda de calcul dinamic;

14.ST 009-2004 Specificaţie tehnica privind produsele din oţel utilizate ca armături (în construcţii): Cerinţe şi criterii de performanţă

15.I 5-1998 privind proiectarea şi execuţia instalaţiilor de ventilare şi climatizare;

16.P100-1992 privind proiectarea antiseismica a construcţiilor;

17.NE 013-2002 Cod de practica pentru executarea elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat;

18.NE 012-1999 privind executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat;

19.GP 014-1997 Ghid de proiectare privind calculul terenului de fundare la acţiuni seismice în cazul fundarii directe;

20.NP 014-1996 privind izolarea fonica;

21.NP 018-1997 privind proiectarea, execuţia, exploatarea şi post utilizarea punctelor de desfacere a buteliilor de GPL;

22.MP 027-2003 privind evaluarea caracteristicilor fizico-mecanice reziduale ale betonului armat supus la incendii;

23.ST 023-1999 Specificaţie de control a calităţii tevilor din polietilena de mare densitate pentru gaze naturale;

24.ST 024-2000 Tehnologie pentru execuţia şi procedee de verificare a sistemelor de distribuţie a gazelor naturale cu ţevi din polietilena;

25.GE 022-1997 privind execuţia lucrărilor de demolare a elementelor de construcţii din beton şi beton armat;

26.MP 031-2003 program de urmărire în timp a comportării construcţiilor de punct de vedere al cerinţelor functionale;

27.GE 026-1997 Ghid pentru execuţia compactarii în plan orizontal şi înclinat a terasamentelor;

28.MP 037-2004 privind determinări termografice în construcţii;

29.GE 032-1997 privind executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la clădiri şi construcţii speciale;

30.I 27-1982 privind stabilirea clasei de calitate a imbinarilor sudate;

31.GE 053-2004 Ghid de execuţie privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel;

32.NP 055-2001 privind proiectarea antiseismica a construcţiilor;

33.GP 055-2000 Ghid privind verificarea la foc a elementelor structurale ale construcţiilor metalice;

34.GT 058-2003 privind criterii de performanţă ale cerinţelor de calitate privind calitatea în construcţii pentru instalaţii de ventilare-climatizare;

35.GT 063-2004 criterii de performanţă a cerinţelor de calitate conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii pentru instalaţii sanitare în clădiri;

36.GP 069-2002 Ghid pentru instalaţii de stingere cu ceata de apa;

37.GP 070-2002 Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a protecţiei anticorozive pentru rezervoarele din oţel ingropate;

38.NP 071-2002 privind proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor specifice PSI;

39.NP 072-2002 privind exploatarea sistemelor şi instalaţiilor specifice PSI;

40.NP 074-2002 privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare;

41.NP 082-2004 Codul de proiectare privind bazele proiectării şi acţiuni asupra construcţiilor;

42.P 100/1-2004 Cod proiectare seismică. Partea I-a: Prevederi de proiectare pentru clădiri;

43.GP 111-2004 Ghid de proiectare privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor metalice;

44.NP 114-2004 pentru proiectarea şi execuţia ancorajelor;

45.P 130-1999 privind comportarea în timp a construcţiilor;

46.C 169-1988 privind executarea terasamentului pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale;

47.C 204-1980 privind verificarea calităţii lucrărilor de montaj a utilajelor şi instalaţiilor tehnologice pentru obiectivele de investiţii;

48.C 241-1992 privind determinarea caracteristicilor dinamice ale terenurilor de fundare la solicitări seismice;

49.Regulamentul OIML-R-117: Sisteme de măsurare pentru lichide, altele decât apa;

50.NML 007-05 Sisteme de măsurare continua şi dinamica a cantităţilor de lichide altele decât apa;

51.NML 017-05: Rezervoare de stocare pentru lichide;

52.OIML R 120: Măsuri etalon de capacitate pentru ansambluri de măsurare a lichidelor altele decât apa;

53.NML 047-05: Cisterne;

54.TC286WG3 WI:033: Proiect de standard CEN pentru centrele de reumplere a buteliilor de GPL;

55.Regulamentul 67-1 de prevederi uniforme referitoare la avizarea echipamentelor specifice ale autovehiculelor cu motor care utilizează GPL în sistemul de propulsie;

56.Buletinul NPGA 113-a al - Naţional Propan Gas Association, USA pentru neutralizarea amestecului aer/apa din recipientele de depozitare a GPL;

57.Prescripţii tehnice PT C8 colecţia ISCIR Cerinţe privind amplasarea-instalarea, asamblarea, exploatarea, repararea, distribuţia şi verificarea instalaţiilor de gaze petroliere lichefiate;

58.NP 099-04 Normativ pentru proiectarea, execuţia, verificarea şi exploatarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol exploziv;

59.Fire protection Handbook, ed. 18, NFPA SUA;

60.Leak Detection Systems, US Environmental Protection Agency august, 2000, SUA;

61.Nomenclator în evaluarea riscurilor instalaţiilor industriale, CEFIC, 1988;

62.Normativ C 244 privind inspectarea şi diagnosticarea durabilitatii construcţiilor din beton armat şi precomprimat;

63.Norme generale de protecţia muncii - editia 2002;

64.API Std. 2510: Proiectarea şi construcţia instalaţiilor de gaz petrolier lichefiat (GPL);

65.API Recommended Practice 1632: Cathodic Protection of Underground Petroleum Storage Tanks and Piping Systems;

66.Hazard Analysis and the Critical Control Point System, US Dept. of Agriculture, Food safety and Inspecţion Service;

67.European Model Code of Safe Practice în the Storage and Handling of Petroleum Products, The Institute of Petroleum (IP), London;

68.Reglementări 6020/3:1995 Depozitarea şi utilizarea gazelor inflamabile;

69.NACE RP 0169 Standard Recomended Practice: Control of External Corrosion on Underground or Submerged Metalic Piping Systems;

70.NACE RP 0285 Standard Recomended Practice: Corrosion Control of Underground Storage Tank Systems by Cathodic Protection;

71.CRC 1152: Reglementări privind depozitarea în vrac a GPL, Canada;

72.OC 286/104 Operational Circular HSE (UK): Pipilines for Conveying LPG Liquid and Vapour;

73.Piping Systems Manual (Version 1.0): Interactive CD-ROM to ASME/ANSI, API and Other Applicable Codes;

74.Normele tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice aprobate prin Decizia nr. 61 a Preşedintelui ANRE.

75.Development Near Lines (Planning amp; amenity aspects of high voltage transmission lines and substations), normativ ed. 2001 al Naţional Grid Offices, UK,

76.NP 086:2005 Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor.

Anexa 3

────────

la Codul tehnic al gazelor petroliere lichefiate (GPL)

──────────────────────────────────────────────────────

Lista standardelor utilizate în domeniul GPL

a)Lista standardelor obligatorii în domeniul GPL

1.SR EN 10002-1, 5:2002; 1995 Materiale metalice, încercarea la tracţiune;

2.SR EN 1089-1:2003 Butelii transportabile de gaz. Identificarea buteliilor de gaz. Partea 1: Marcare;

3.SR EN 1089-2:2003 Butelii transportabile de gaz. Identificarea buteliilor de gaz. Partea 2: Etichete de avertizare;

4.SR EN 1089-3:2003 Butelii transportabile de gaz. Identificarea buteliilor de gaz. Partea 3: Codul culorilor;

5.SR EN 12245:2002 Butelii de gaz transportabile. Butelii infasurate complet din material compozit;

6.SR EN 1439:2003 Butelii sudate din oţel, transportabile şi reincarcabile pentru gaz petrolier lichefiat (GPL). Proceduri de verificare înainte, în timpul şi după umplere;

7.SR EN 1440:2003 Butelii sudate din oţel, transportabile şi reincarcabile pentru gaz petrolier lichefiat (GPL). Recalificarea periodică;

8.SR EN 1442+AC:2001 Butelii sudate din oţel, transportabile şi reincarcabile pentru gaz petrolier lichefiat (GPL). Proiectare şi construcţie;

9.SR EN ISO 11114-1:2003 Butelii de gaz. Compatibilitatea între gazul conţinut şi materialul buteliilor şi robinetelor. Partea 1: materiale metalice

10.SR EN ISO 11114-2:2003 Butelii de gaz. Compatibilitatea între gazul conţinut şi materialul buteliilor şi robinetelor. Partea 2: Materiale nemetalice;

11.SR EN ISO 11114-3:2003 Butelii de gaz. Compatibilitatea între gazul conţinut şi materialul buteliilor şi robinetelor. Partea 3: Încercare de autoaprindere în atmosfera de oxigen;

12.SR EN ISO 11114-4:2006 Butelii de gaz. Compatibilitatea între gazul conţinut şi materialul buteliilor şi robinetelor. Partea 4: Metode de încercare pentru alegerea materialelor metalice rezistente la fragilizare prin hidrogen;

b)Lista standardelor neobligatorii în domeniul GPL

13.SR CEI 60050 (161):1997 Vocabular electrotehnic internaţional. Capitolul 161: Compatibilitatea electromagnetica;

14.SR GEI 60050 (411):1997 Vocabular electrotehnic internaţional. Capitolul 411: Maşini electrice rotative;

15.SR CEI 60050 (426):1997 Vocabular electrotehnic internaţional. Capitolul 426: Aparatura electrica pentru atmosfere explozive;

16.SR CEI 60050 (461):1997 Vocabular electrotehnic internaţional. Capitolul 461: Cabluri electrice;

17.SR CEI 60050 (466):1997 Vocabular electrotehnic internaţional. Capitolul 466: Linii electrice aeriene;

18.SR CEI 61024-1:1999 Protecţia structurilor împotriva traznetului. Partea 1: Principii generale;

19.SR CEI 61025:1999 Analiza pe baza arborelui de defecte (FTA);

20.SR EN 10020:2003 Definirea şi clasificarea marcilor de oţel;

21.SR EN 10025-2, 3:2004 Produse laminate la cald din oteluri pentru construcţii;

22.SR EN 10027:1996 Sisteme de simbolizare pentru oteluri;

23.SR EN 10028-1:2002 Produse plate din oţel pentru recipiente sub presiune. Partea 1; Condiţii tehnice generale;

24.SR EN 10028-2:2004 Produse plate din oţel pentru recipiente sub presiune. Partea 2: Oteluri nealiate şi aliate cu caracteristici specificate la temperaturi ridicate;

25.SR EN 10028-3:2004 Produse plate din oţel pentru recipiente sub presiune. Partea 3: Oteluri sudabile cu granulatie fina, normalizate;

26.SR EN 10028-4:2004 Produse plate din oţel pentru recipiente sub presiune. Partea 4: Oteluri aliate cu nichel cu caracteristici specificate la temperaturi scăzute;

27.SR EN 10028-5:2004 Produse plate din oţel pentru recipiente sub presiune. Partea 5: Oteluri sudabile cu granulatie fina laminate termomecanic;

28.SR EN 10028-6:2004 Produse plate din oţel pentru recipiente sub presiune. Partea 6: Oteluri sudabile cu granulatie fina, calite şi revenite;

29.SR EN 10028-7:2002 Produse plate din oţel pentru recipiente sub presiune. Partea 7: Oteluri inoxidabile;

30.SR EN 10045-1, 2:1993;1994 Materiale metalice, încercarea de incovoiere la soc pe epruvete Charpy;

31.SR EN 10052:1996 Vocabular de tratament termic al produselor feroase;

32.SR EN 10088-1:1997 Oteluri inoxidabile - Partea 1 lista otelurilor inoxidabile;

33.SR EN 10120:2001 Table şi benzi de oţel pentru butelii de gaz sudate;

34.SR EN 10204:1994 Produse metalice. Tipuri de documente de inspecţie:

35.SR EN 10213-1

4:1996 Condiţii tehnice de livrare pentru piese turnate din oţel utilizate la presiune;

36.SR EN 10216-1

4:2002/2003/A1 2004 Ţevi din oţel fără sudura utilizate la presiune. Condiţii tehnice de livrare;

37.SR EN 10216-1

6:2002/2003/Ţevi din oţel sudate utilizate la presiune. Condiţii tehnice de livrare;

38.SR EN 10217-1

4:2002/2003/A1 2004 Ţevi din oţel fără sudura utilizate la presiune. Condiţii tehnice de livrare;

39.SR EN 10222-1

5:2001/2002 Piese forjate din oţel pentru recipiente sub presiune;

40.SR EN 10253-1:2002 Racorduri pentru sudare cap la cap. Partea 1: Oţel carbon forjabil pentru utilizări generale şi fără condiţii de inspecţie specifică;

41.SR EN 10269:2002 Oţel şi aliaje cu nichel pentru elemente de fixare cu caracteristici specifice la temperatura ridicată şi/sau scăzută;

42.SR EN 10272:2002 Bare din oţel inoxidabil pentru recipiente sub presiune;

43.SR EN 1050:2000 Securitatea maşinilor. Principii pentru aprecierea riscului;

44.SR EN 1092-1:2002 Planşe şi imbinarile lor. Planşe rotunde pentru conducte, robinete şi accesorii desemnate prin PN. Partea 1: Planşe din oţel;

45.SR EN 1127-1:2003 Atmosfere explozive. Prevenirea şi protecţia la explozii - Partea 1: Concepte fundamentale şi metodologie;

46.SR EN 1160:2002 Instalaţii şi echipamente pentru gaz natural lichefiat. Caracteristicile generale ale gazului natural lichefiat;

47.SR EN 12067-1, 2:2004 Dispozitive de reglare a raportului aer/gaz pentru arzatoarele de gaz şi aparatele cu gaz;

48.SR EN 12078:2002 Regulatoare de presiune pentru arzatoare cu gaz şi aparate cu gaz;

49.SR EN 12084:2002 Examinari nedistructive. Examinarea cu curenţi turbionari. Principii generale şi ghid de baza;

50.SR EN 12094-1, 10, 11, 12, 13, 16:2004 Sisteme fixe de lupta împotriva incendiilor; Componente pentru sisteme de stingere cu gaz;

51.SR EN 12164: Cupru şi aliaje din cupru. Semifabricate pentru prelucrare mecanică simpla;

52.SR EN 12205:2003 Butelii transportabile de gaz: Butelii metalice de gaz nereincarcabile;

53.SR EN 12257:2002 Butelii de gaz transportabile, Butelii fără sudura, cu invelis inelar, de material compozit;

54.SR EN 12259-1

5:2002 Protecţia împotriva incendiilor. Sisteme fixe de lupta împotriva incendiilor;

55.SR EN 12266-1:2004 Robinetarie industriala, încercările aparatelor de robinetarie. Partea 1: Încercarea la presiune, proceduri de încercare şi criterii de acceptare. Prescripţii obligatorii;

56.SR EN 12266-2:2004 Robinetarie industriala, încercările aparatelor de robinetarie. Partea 2: Încercări, proceduri de încercare şi criterii de acceptare. Prescripţii suplimentare;

57.SR EN 12416-1, 2:2002 Protecţia împotriva incendiilor. Sisteme de stingere cu pulbere;

58.SR EN 12420:2002 Cupru şi aliaje din cupru. Piese forjate;

59.SR EN 12493:2003 Recipiente sudate din oţel pentru gaz petrolier lichefiat (GPL);

60.SR EN 12499:2002 Protecţia catodica a structurilor metalice;

61.SR EN 12542:2003 Recipiente cilindrice stationare, sudate, din oţel, produse în serie, pentru depozitarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) având un volum mai mic sau egal cu 13 mc şi pentru instalare la suprafaţa. Proiectare şi execuţie;

62.SR EN 12805:2003 Componente de autovehicule pentru gaz petrolier lichefiat (GPL);

63.SR EN 12806:2003 Componente pentru autovehicule cu gaz petrolier lichefiat. Componente, altele decât rezervoarele;

64.SR EN 12807:2003 Butelii pentru gaz petrolier lichefiat (GPL) transportabile şi reincarcabile din oţel, lipite cu alama. Proiectare şi execuţie;

65.SR EN 12816 Butelii de GPL din oţel şi aluminiu, transportabile şi reincarcabile. Distrugere;

66.SR EN 12817:2003 - Verificarea şi recalificarea recipientelor de suprafaţa pentru gaz petrolier lichefiat (GPL) având un volum mai mic sau egal cu 13 mc;

67.SR EN 12818:2003 Butelii din oţel şi aluminiu, transportabile şi reincarcabile pentru gaz petrolier lichefiat (GPL). Distrugere;

68.SR EN 12818:2003 - Verificarea şi recalificarea recipientelor subterane pentru gaz petrolier lichefiat (GPL) având un volum mai mic sau egal cu 13 mc;

69.SR EN 12819:2003 - Verificarea şi recalificarea recipientelor de suprafaţa pentru gaz petrolier lichefiat (GPL) având un volum mai mare de 13 mc;

70.SR EN 12820:2003 - Verificarea şi recalificarea recipientelor de suprafaţa pentru gaz petrolier lichefiat (GPL) având un volum mai mare de 13 mc;

71.SR EN 12862:2003 Butelii transportabile de gaz. Specificaţie pentru proiectarea şi construcţia buteliilor de gaz transportabile şi reincarcabile, sudate, din aliaj de aluminiu;

72.SR EN 12954:2002 Protecţia catodica a structurilor ingropate sau imersate. Principii generale şi aplicatia la conducte;

73.SR EN 12972:2002 Cisterne pentru transportul mărfurilor periculoase. Încercare, inspecţie şi încercare pentru cisterne metalice;

74.SR EN 12979:2003 Sisteme GPL pentru autovehicule. Cerinţe de instalare;

75.SR EN 13012:2003 Staţii de carburant. Construcţia şi performanţele pistoalelor automate de umplere utilizate la distribuitoarele de carburant;

76.SR EN 13018:2002 Examinari nedistructive. Examinarea vizuala. Principii generale;

77.SR EN 13044:2002 Containere. Codificare, identificare şi marcare;

78.SR EN 13109:2003 Recipiente pentru gaz petrolier lichefiat - GPL Distrugere;

79.SR EN 13110:2003 Butelii transportabile, reincarcabile din aluminiu, sudate, pentru gaz petrolier lichefiat (GPL). Proiectare şi construcţie;

80.SR EN 13152:2003 Specificaţii şi încercări pentru armături de butelii cu gaz petrolier lichefiat. Supape cu auto-închidere;

81.SR EN 13153:2003 Specificaţii şi încercări pentru armături de butelii cu gaz petrolier lichefiat. Robinete cu actionare manuală;

82.SR EN 13175:2003 Specificaţii pentru echipamente şi accesorii ale rezervoarelor de gaz petrolier lichefiat (GPL);

83.SR EN 13177:2003 Produse chimice utilizate pentru tratarea apei destinată consumului uman. Metanol;

84.SR EN 13192:2002 Examinari nedistructive, încercarea de etanseitate. Etalonarea pierderilor de referinţa pentru gaze;

85.SR EN 1321:2000 Încercări nedistructive ale imbinarilor sudate din materiale metalice. Examinarea macroscopica şi microscopica a imbinarilor sudate;

86.SR EN 1330-1:2002 Examinari nedistructive. Terminologie. Partea 1: Lista termenilor generali;

87.SR EN 1330-10:2001 Examinari nedistructive. Terminologie. Partea 10: Termeni utilizaţi la examinarea vizuala:

88.SR EN 1330-2:2002 Examinari nedistructive. Terminologie. Partea 2: Termeni comuni pentru metodele de examinare nedistructive;

89.SR EN 1330-3:2001 Examinari nedistructive. Terminologie. Partea 3: Termeni utilizaţi la examinarea radiografica industriala;

90.SR EN 1330-4:2003 Examinari nedistructive. Terminologie. Partea 4: Termeni utilizaţi la examinarea cu ultrasunete;

91.SR EN 1330-5:2002 Examinari nedistructive. Terminologie. Partea 5: Termeni utilizaţi la examinarea cu curenţi turbionari;

92.SR EN 1330-8:2002 Examinari nedistructive. Terminologie. Partea 8: Termeni utilizaţi la încercarea de etanseitate;

93.SR EN 1330-9:2002 Examinari nedistructive. Terminologie. Partea 9: Termeni utilizaţi la examinarea prin emisie acustica;

94.SR EN 13322-1:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Butelii de gaz reincarcabile, sudate, din oţel. Proiectare şi construcţie. Partea 1: Oţel carbon;

95.SR EN 13322-2:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Butelii de gaz reincarcabile, sudate, din oţel. Proiectare şi construcţie. Partea 2: Oţel inoxidabil;

96.SR EN 13365:2003 Butelii transportabile de gaz. Grupuri de butelii pentru gaze permanente şi lichefiate (cu excepţia acetilenei) - Verificare în timpul umplerii;

97.SR EN 1337-1:2003 Reazeme pentru structuri. Partea 1: Reguli generale de proiectare;

98.SR EN 13385:2003 Butelii transportabile de gaz. Baterii de butelii pentru gaze permanente şi lichefiate (cu excepţia acetilenei) instalate pe vehicule - Verificare în timpul umplerii;

99.SR EN 13445-2:2003 - Recipiente sub presiune nesupuse la flacara - Partea 2. Materiale;

100.SR EN 13445-3:2003 - Recipiente sub presiune nesupuse la flacara - Partea 3: Proiectare;

101.SR EN 13445-4:2003 Recipiente sub presiune nesupuse la flacara - Partea 4: Execuţie;

102.SR EN 13445-5:2003 Recipiente sub presiune nesupuse la flacara - Partea 5: Verificare şi încercare;

103.SR EN 13554:2003 Examinari nedistructive. Emisie acustica. Principii generale;

104.SR EN 13463-1:2003 Echipamente neelectrice pentru atmosfere potenţial explozive. Partea 1: Metode şi cerinţe de baza;

105.SR EN 13477-1:2003 Examinari nedistructive. Emisie acustica. Caracterizarea echipamentului. Partea 1: Descrierea echipamentului;

106.SR EN 13477-2:2003 Examinari nedistructive. Emisie acustica. Caracterizarea echipamentului. Partea 2: Verificarea caracteristicilor de funcţionare;

107.SR EN 13480-2:2003 - Conducte metalice industriale - Partea 2: Materiale;

108.SR EN 13480-3:2003 - Conducte metalice industriale - Partea 3: Proiectare şi calcul;

109.SR EN 13480-4:2003 Conducte metalice industriale - Partea 4: Execuţie şi instalare;

110.SR EN 13480-5:2003 Conducte metalice industriale - Partea 5: Verificare şi încercare;

111.SR EN 13480-6:2004 Conducte metalice industriale - Partea 6: Cerinţe suplimentare pentru conducte ingropate;

112.SR EN 13523-0

23:2002/2003 Vopsirea continua în banda a metalelor. Metode de încercare;

113.SR EN 13554:2003/A1:2004 Examinari nedistructive. Emisie acustica. Principii generale;

114.SR EN 13565-1

4:2004 Sisteme fixe de lupta împotriva incendiilor. Sisteme cu emulsii;

115.SR EN 1360:2002 Furtunuri şi furtunuri cu racorduri la capete, de cauciuc, pentru dozarea carburantilor la distribuţie. Specificaţie;

116.SR EN 13617-1:2004 Staţii de carburant. Partea 1: Condiţii referitoare la construcţia şi performanţele de securitate pentru distribuitoarele de pompa imersate, distribuitoarele de carburant şi instalaţiile de pompare la distanta;

117.SR EN 13636:2002 Protecţia catodica a rezervoarelor metalice ingropate şi a conductelor aferente;

118.SR EN 1366-1:2002 Încercări de rezistenta la foc pentru instalaţii tehnice. Partea 1: Conducte;

119.SR EN 1366-5:2002 Încercări de rezistenta la foc pentru instalaţii tehnice. Partea 5: Canale pentru instalaţii termice;

120.SR EN 1366-7:2004 Încercări de rezistenta la foc pentru instalaţii tehnice. Partea 7: Inchideri de trecere pentru conveiere şi benzi transportoare;

121.SR EN 1366-8:2004 Încercări de rezistenta la foc pentru instalaţii tehnice. Partea 8: Conducte pentru evacuarea fumului;

122.SR EN 13760:2004 - Dispozitiv de încărcare cu GPL a vehiculelor de sarcini uşoare şi grele. Dispozitiv de încărcare: Condiţii de încercare şi dimensiuni;

123.SR EN 13776:2003 Proceduri de umplere şi descărcare pentru autocisterne cu gaz petrolier lichefiat;

124.SR EN 13799:2003 Indicatoare de nivel pentru recipiente de gaz petrolier lichefiat;

125.SR EN 13856:2003 Cerinţe minime pentru conţinutul manualului utilizatorului pentru sisteme de gaz petrolier lichefiat pe autovehicule;

126.SR EN 13906:2003 Arcuri elicoidale cilindrice executate din sarme rotunde şi bare. Calcul şi proiectare;

127.SR EN 13942:2004 Industria petrolului şi gazelor naturale. Sisteme de transport prin conducte. Robinete pentru conducte;

128.SR EN 13952:2003 Butelii pentru gaz petrolier lichefiat - GPL. Proceduri de umplere;

129.SR EN 13953:2004 Supape de siguranţă pentru butelii transportabile şi reincarcabile de gaz petrolier lichefiat (GPL);

130.SR EN 14071:2005 Supape de siguranţă pentru recipiente de GPL. Echipamente auxiliare;

131.SR EN 14075:2003 Recipiente cilindrice stationare, sudate, din oţel, produse în serie, pentru depozitarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) având un volum mai mic sau egal cu 13 mc şi pentru instalare subterana. Proiectare şi execuţie;

132.SR EN 14129:2005 Supape de siguranţă pentru recipiente de GPL;

133.SR EN 14140:2004 Butelii transportabile şi reincarcabile, sudate, din oţel pentru GPL. Soluţii alternative de proiectare;

134.SR EN 14427:2004 Butelii transportabile şi reincarcabile complet infasurate din materiale compozite pentru GPL. Proiectare şi construcţie;

135.SR EN 1473:2002 Instalaţii şi echipamente pentru gaz natural lichefiat. Proiectarea instalaţiilor terestre;

136.SR EN 1515-1:2002 Planşe şi imbinarile lor. Prezoane şi piulite. Partea 1: Alegerea prezoanelor şi piulitelor;

137.SR EN 1515-2:2002 Flanse şi imbinarile lor. Prezoane şi piulite. Partea 2; Clasificarea materialelor pentru prezoane şi piulite pentru flansele de oţel, desemnate prin PN;

138.SR EN 1555-1

5:2004 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru distribuţia combustibililor gazosi. Polietilena (PE);

139.SR EN 1591-1:2002 Planşe şi imbinarea lor. Reguli de calcul ale imbinarilor în flanse circulare cu garnitura de etansare. Partea 1: Metoda de calcul:

140.SR EN 1593:2002/A1:2004 Examinari nedistructive. Încercarea de etanseitate. Tehnica prin emisie de bule;

141.SR EN 1596:2002 Specificaţii pentru aparatele care funcţionează exclusiv cu GPL. Generatoare mobile şi portabile de aer cald cu gaz, care nu se utilizează pentru uz casnic, cu încălzire directa şi convectie forţată;

142.SR EN 1762:2004 Furtunuri şi furtunuri cu racorduri la capete, de cauciuc, pentru gaz petrolier lichefiat (în faza lichidă sau gazoasa) şi gaz natural până la 25 bar (2,5 MPa). Specificaţie;

143.SR EN 1779:2002/A1:2004 Examinarea nedistructiva, încercarea de etanseitate. Criterii de alegere a metodei şi tehnici;

144.SR EN 1802:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Verificarea periodică şi încercarea pentru butelii de gaz nesudate din aliaj de aluminiu;

145.SR EN 1839:2004 Determinarea limitelor de explozie pentru gaze şi vapori;

146.SR EN 1854:2002 Dispozitive de supraveghere a flacarii pentru arzatoare cu gaz şi aparate cu gaz;

147.SR EN 1975:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Specificaţii pentru proiectarea şi construcţia buteliilor de gaz transportabile şi reincarcabile, nesudate, din aluminiu şi aliaje de aluminiu, cu capacitatea de la 0,5 l până la 150 l inclusiv;

148.SR EN 286-1

4:2001 Recipiente simple sub presiune, nesupuse la flacara, destinate sa conţină aer sau azot;

149.SR EN 291:2002 Garnituri de cauciuc. Garnituri de etansare statice destinate aparatelor casnice care utilizează combustibili gazosi până la 200 mbar. Specificaţie pentru material;

150.SR EN 303-1

6:2003 Cazane de încălzit;

151.SR EN 417:2003 Cartus metalic pentru gaz petrolier lichefiat, nereincarcabil, cu sau fără robinet, destinat alimentarii dispozitivelor portabile. Construcţie, inspecţie, încercări şi marcare;

152.SR EN 437:2004 Gaze de încercare. Presiuni de încercare. Categorii de aparate;

153.SR EN 462-1, 2:1996 Examinarea nedistructiva a imbinarilor sudate. Calitatea imaginii radiografiilor;

154.SR EN 493:2003 Elemente de asamblare. Discontinuitati ale suprafeţelor. Piulite;

155.SR EN 50014:2003 Aparatura electrica pentru atmosfere potenţial explozive. Cerinţe generale;

156.SR EN 50016:2004 Aparatura electrica pentru atmosfere potenţial explozive. Aparatura presurizata lt; lt;p gt; gt;;

157.SR EN 50018:2004 Aparatura electrica pentru atmosfere potenţial explozive. Capsulare antideflagranta lt; lt;d gt; gt;;

158.SR EN 50020:2003 Aparatura electrica pentru atmosfere potenţial explozive. Securitatea intrinseca "i";

159.SR EN 549:1999 Materiale pe bază de cauciuc pentru garnituri şi membrane destinate aparatelor cu gaz şi instalaţiilor pentru gaz;

160.SR EN 583-1:2001 Examinari nedistructive. Examinarea cu ultrasunete - Partea 1: Principii generale;

161.SR EN 583-3:2001 Examinari nedistructive. Examinarea cu ultrasunete - Partea 3: Tehnica prin transmisie;

162.SR EN 583-4:2003/A1:2004 Examinari nedistructive. Examinarea cu ultrasunete - Partea 4: Examinarea prin discontinuitati perpendiculare pe suprafaţa;

163.SR EN 583-5:2002/A1:2004 Examinari nedistructive. Examinarea cu ultrasunete - Partea 5: Caracterizarea şi dimensiunile discontinuitatilor;

164.SR EN 589:2004 - Carburanţi pentru automobile - GPL. Cerinţe şi metode de analiza;

165.SR EN 60079-10:2002 Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase - Partea 10. Clasificarea ariilor periculoase;

166.SR EN 60079-14:2003 Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase - Partea 14: Instalaţii electrice utilizate în atmosfere periculoase (altele decât minele);

167.SR EN 60079-17:2004 Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase - Partea 17: Inspecţia şi întreţinerea instalaţiilor electrice în arii periculoase (altele decât minele);

168.SR EN 62079:2004 Elaborarea instrucţiunilor, structura, conţinut şi prezentare;

169.SR EN 624:2002 Specificaţie pentru aparate care funcţionează exclusiv cu GPL. Aparate de încălzit cu circuit etans care funcţionează cu GPL instalate pe vehicule şi nave;

170.SR EN 629-1:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Filete conice 25^E pentru racordarea robinetelor la butelii de gaz. Partea 1: Specificaţii;

171.SR EN 629-2:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Filete conice 25^E pentru racordarea robinetelor la butelii de gaz. Partea 2: Inspecţie şi calibre;

172.SR EN 671-1

3:2002 Sisteme fixe de lupta împotriva incendiilor. Sisteme echipate cu furtun;

173.SR EN 720-1:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Gaze şi amestecuri de gaze. Partea 1: Proprietăţile gazelor pure;

174.SR EN 720-2:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Gaze şi amestecuri de gaze. Partea 2: Determinarea inflamabilitatii şi capacităţii de oxidare pentru gaze şi amestecuri de gaze;

175.SR EN 732:2002 Specificaţii pentru aparatele care funcţionează exclusiv cu GPL. Refrigeratoare cu absorbţie;

176.SR EN 736-1:2002 Aparate de robinetarie. Terminologie. Partea 1: Definirea tipurilor de aparate;

177.SR EN 736-2:2003 Aparate de robinetarie. Terminologie. Partea 2: Definirea componentelor aparatelor de robinetarie;

178.SR EN 736-3:2002 Robinetarie. Terminologie. Partea 3: Definirea termenilor;

179.SR EN 751-1

3:2002 Materiale de etansare pentru racorduri filetate în contact cu gaze din familia 1, 2 şi 3 de gaze şi cu apa calda;

180.SR EN 764-1:2004 Echipamente sub presiune - Partea 1: Terminologie, presiune, temperatura, volum, dimensiuni nominale;

181.SR EN 764-2:2004 Echipamente sub presiune - Partea 2: Marimi, simboluri şi unităţi de măsura;

182.SR EN 764-3:2004 Echipamente sub presiune - Partea 3: Definirea părţilor implicate;

183.SR EN 764-4:2004 Echipamente sub presiune - Partea 4: Stabilirea condiţiilor tehnice de livrare ale materialelor metalice;

184.SR EN 764-5:2004 Echipamente sub presiune - Partea 5: Documente de conformitate şi de inspecţie ale materialelor metalice;

185.SR EN 764-7:2004 Echipamente sub presiune - Partea 7: Sisteme de securitate pentru echipamentul sub presiune nesupuse la flacara;

186.SR EN 80416-1:2003 Principii de bază pentru simboluri utilizate pe echipament. Partea 1: Crearea simbolurilor originale;

187.SR EN 80416-2:2003 Principii de bază pentru simboluri grafice utilizate pe echipament. Partea 2: Utilizarea sagetilor;

188.SR EN 80416-3:2003 Principii de bază pentru simboluri utilizate pe echipament. Partea 3: Ghid pentru utilizarea simbolurilor grafice;

189.SR EN 82054:2004 Gestionarea documentelor. Principii şi metode;

190.SR EN 88 + A1:1998 Regulatoare de presiune pentru aparate care utilizează combustibili gazosi pentru presiuni în amonte mai mici sau egale cu 200 mbar;

191.SR EN 895:1997 Încercări distructive ale imbinarilor sudate. Încercarea la tracţiune transversala;

192.SR EN 910:1997 Încercări distructive ale imbinarilor sudate. Încercări la indoire;

193.SR EN 962:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Capace de protecţie închise sau deschise pentru robinetele buteliilor de gaz industrial şi medical. Proiectare, construcţie şi încercări;

194.SR ENV 1991-2-4:2004 Eurocod 1: Bazele proiectării şi acţiuni asupra structurilor. Partea 2-4: Acţiuni ale vantului;

195.SR ENV 1992-1-1:2004 Eurocod 2 Proiectarea structurilor din beton. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri;

196.SR ENV 1992-1-2:2004 Eurocod 2 Proiectarea structurilor din beton. Partea 1-2: Reguli generale. Proiectarea la foc a structurilor;

197.SR ENV 1992-3:2004 Eurocod 2 Proiectarea structurilor din beton. Partea 3: Fundaţii de beton;

198.SR ENV 1992-4:2004 Eurocod 2 Proiectarea structurilor din beton. Partea 4: Structuri pentru reţinerea lichidelor şi rezervoare;

199.SR ENV 1993-1-1:2004 Eurocod 3 Proiectarea structurilor din oţel. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri;

200.SR ENV 1993-1-2:2004 Eurocod 3 Proiectarea structurilor din oţel. Partea 1-2: Reguli generale - Calculul comportării la foc;

201.SR ENV 1994-1-2:2004 Eurocod 4: Calculul structurilor mixte din oţel beton. Partea 1-2: Reguli generale - Calculul comportării la foc;

202.SR ENV 1998-1-1: Eurocod 8 - Reguli generale - Acţiuni seismice şi exigente generale pentru structuri;

203.SR EN ISO 10380:2004 Conducte. Ţevi şi racorduri metalice flexibile ondulate;

204.SR EN ISO 10806:2004 Conducte. Racorduri pentru ţevi metalice flexibile ondulate;

205.SR EN ISO 11116-1:2003 Butelii de gaz. Filet conic 17^E pentru racordarea robinetelor la buteliile de gaz. Partea 1: Specificaţii;

206.SR EN ISO 11116-2:2003 Butelii de gaz. Filet conic 17^E pentru racordarea robinetelor la buteliile de gaz. Partea 2: Calibre pentru inspecţie;

207.SR EN ISO 11439:2003 Butelii pentru gaz. Butelii de înaltă presiune pentru depozitarea gazelor naturale utilizate drept combustibil la bordul autovehiculelor:

208.SR EN ISO 11623:2003 Butelii transportabile de gaz. Verificarea periodică şi încercări pentru butelii de gaz din materiale compozite;

209.SR EN ISO 11922:1998 Ţevi din materiale termoplastice pentru transportul fluidelor Dimensiuni şi tolerante;

210.SR EN ISO 13341:2001 Butelii de gaz transportabile. Montarea robinetelor la buteliile de gaz;

211.SR EN ISO 13943:2002 Siguranţa la foc. Vocabular;

212.SR EN ISO 1402:2002 Etichete şi declaraţii de mediu;

213.SR EN ISO 1402:2002 Furtunuri şi furtunuri cu racorduri la capete, de cauciuc şi materiale plastice, încercări hidrostatice;

214.SR EN ISO 15613:2004 Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Calificare bazată pe o încercare de sudare înainte de începerea fabricaţiei;

215.SR EN ISO 2566-1, 2:2003 Oţel. Conversia valorilor de alungire;

216.SR EN ISO 4126-1:2004 Dispozitive de securitate pentru protecţie împotriva suprapresiunilor - Partea 1: Supape de siguranţă;

217.SR EN ISO 4126-2:2004 Dispozitive de securitate pentru protecţie împotriva suprapresiunilor - Partea 2: Dispozitive de securitate cu disc de rupere;

218.SR EN ISO 4126-4:2004 Dispozitive de securitate pentru protecţie împotriva suprapresiunilor - Partea 4: Supape de siguranţă regulator;

219.SR EN ISO 4126-5:2004 Dispozitive de securitate pentru protecţie împotriva suprapresiunilor - Partea 5: Dispozitive de siguranţă pentru descărcare controlată împotriva suprapresiunii;

220.SR EN ISO 4126-6:2004 Dispozitive de securitate pentru protecţie împotriva suprapresiunilor - Partea 6: Alegerea, instalarea şi utilizarea discurilor de rupere a dispozitivelor de siguranţă;

221.SR EN ISO 4126-7:2004 Dispozitive de securitate pentru protecţie împotriva suprapresiunilor - Partea 7: Date comune;

222.SR EN ISO 4602:2002 Furtunuri de cauciuc şi materiale plastice, încercări de flexibilitate la temperaturi mai scăzute decât temperatura ambianta;

223.SR EN ISO 472:2003 Materiale plastice. Vocabular;

224.SR EN ISO 5199:2003 Specificaţie tehnica pentru pompe centrifuge - Clasa II (ISO 5199:2002);

225.SR EN ISO 5817:2004 Sudare, imbinari sudate prin topire din oţel, nichel, titan şi aliajele acestora (cu excepţia sudarii cu fascicol de electroni). Niveluri de calitate pentru imperfectiuni;

226.SR EN ISO 643:2003 Oteluri. Determinarea micrografica a mărimii grauntelui aparent;

227.SR EN ISO 9606-3

5:2001/2002 Calificarea sudorilor;

228.SR EN ISO 9934-1:2002 Examinarea nedistructiva. Examinarea cu pulberi magnetice - Partea 1: Principii generale;

229.SR EN ISO 9934-2:2003 Examinarea nedistructiva. Examinarea cu pulberi magnetice - Partea 2: Medii de detectare;

230.SR EN ISO 9934-3:2002 Examinari nedistructive. Examinarea cu pulberi magnetice - Partea 3: Aparatura;

231.SR ISO 14163:2004 Sisteme de transport prin conducte. Sudarea conductelor;

232.SR ISO 14313:1998 Industriile petrolului şi gazelor naturale. Robinete cu sfera, cu sertar, cu cep şi de reţinere. Condiţii tehnice;

233.SR ISO 4706:1998 Butelii pentru gaze, sudate, din oţel, reincarcabile;

234.ISO 14224:1999 Industriile de petrol şi gaze naturale. Colectarea şi înlocuirea datelor privind fiabilitatea şi întreţinerea echipamentelor;

235.SRV EN 10222-1

5:2002 Piese forjate din oţel pentru recipiente sub presiune;

236.SR CR ISO 15608:2002 Sudare. Ghid pentru un sistem de grupare a materialelor pentru sudare;

237.SR CR ISO 17663:2002 Sudare. Ghid pentru condiţiile de calitate referitoare la tratament termic utilizat la sudare şi procedee conexe;

238.CEI IEC 300-3-9:1995 Managementul siguranţei în funcţionare. Partea 3: Ghid de aplicare. Secţiunea 9: Analiza de risc a sistemelor tehnologice;

239.CEI IEC 605-2:1994 Încercări de fiabilitate a echipamentelor. Partea 2: Conceptia ciclurilor de încercare;

240.CEI IEC 812:1985 Tehnici de analiza a fiabilitatii. Procedura de analiza a modelelor de defectare şi efectele lor;

241.CEI IEC 1025:1990 Analiza arborelui defectelor;

242.CEI IEC 1078:1991 Tehnici de analiza a siguranţei în funcţionare. Metoda graficului fiabilitatii;

243.CEI IEC 61882:2001 Studii de pericol şi operabilitate (studii HAZOP). Ghid de aplicare:

Anexa 4

────────

la Codul tehnic al gazelor petroliere lichefiate (GPL)

──────────────────────────────────────────────────────

Cerinţe de calitate şi de securitate pentru GPL

a)Cerinţe de calitate pentru GPL

Tabelul A4.1. Cerinţe de calitate pentru GPL*)

Notă *) conformOrdinului MIR nr. 226/2003gazele petroliere lichefiate (GPL) cuprind:

● Subgrupa propan comercial cu puterea calorifica inferioară de minim 92,22 MJ/mc, la densitatea determinata în condiţii normale (273,15 K şi presiunea de 0,1013 MPa) de 2,018 kg/mc;

● Subgrupa amestecuri propan-butan, cu puterea calorifica inferioară de minim 112,86 MJ/mc, la densitatea determinata în condiţii normale (273,15 K şi presiunea de 0,1013 MPa) de 2,55 kg/mc;

● Presiunile de alimentare pentru amestecuri propan-butan, conformart. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 453/2003, se clasifica astfel: minima 20 mbar, maxima 35 mbar şi normală 29 mbar

Tabelul A4.2. Numerele de identificare a principalelor gaze petroliere lichefiate

Nomograma presiune - temperatura PT pentru amestecuri propan - butan

!Imagine

Tabelul A4.3. Corecţia de densitate la 15°C, în kg/mc, în funcţie de temperatura masurata în °C (după ASTM tabelul 53)

Tabelul A4.5. Factorii de compresibilitate la diferenţa de presiune, în kPa, în funcţie de densitatea la 15°C

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ Conversia factorilor de compresibilitate pentru GPL de la 0°C la 10°C │

├──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ Diferenţa de │ Densitatea GPL, în kg/mc la 15°C │

│ presiune, în ├──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬────────┤

│ KPa │ 510 │ 520 │ 530 │ 540 │ 550 │ 560 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 100 │ 1.0004 │ 1.0004 │ 1.0004 │ 1.0003 │ 1.0003 │ 1.0003 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 200 │ 1.0008 │ 1.0008 │ 1.0007 │ 1.0007 │ 1.0006 │ 1.0006 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 300 │ 1.0013 │ 1.0012 │ 1.0011 │ 1 001 │ 1.0009 │ 1.0008 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 400 │ 1.0017 │ 1.0015 │ 1.0015 │ 1.0013 │ 1.0012 │ 1.0011 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 500 │ 1.0021 │ 1.002 │ 1.0018 │ 1.0016 │ 1.0015 │ 1.0014 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 600 │ 1.0025 │ 1.0023 │ 1.0021 │ 1.002 │ 1.0018 │ 1.0017 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 700 │ 1.0029 │ 1.0027 │ 1.0025 │ 1.0023 │ 1.0021 │ 1.0019 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 800 │ 1.0033 │ 1.0031 │ 1.0028 │ 1.0026 │ 1.0024 │ 1.0022 │

├──────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴────────┤

├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ Conversia factorilor de compresibilitate pentru GPL de la 0°C la 20°C │

├──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ Diferenţa de │ Densitatea GPL, în kg/mc la 15°C │

│ presiune, în ├──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬────────┤

│ KPa │ 510 │ 520 │ 530 │ 540 │ 550 │ 560 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 100 │ 1.0005 │ 1.0004 │ 1.0004 │ 1.0004 │ 1.0003 │ 1.0003 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 200 │ 1.001 │ 1.0009 │ 1.0008 │ 1.0008 │ 1.0007 │ 1.0007 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 300 │ 1.0015 │ 1.0014 │ 1.0013 │ 1 0012 │ 1.0011 │ 1.001 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 400 │ 1.002 │ 1.0018 │ 1.0017 │ 1.0015 │ 1.0014 │ 1.0013 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 500 │ 1.0025 │ 1.0023 │ 1.0021 │ 1.0019 │ 1.0017 │ 1.0016 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 600 │ 1.003 │ 1.0028 │ 1.0025 │ 1.0023 │ 1.0021 │ 1.0019 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 700 │ 1.0035 │ 1.0032 │ 1.0029 │ 1.0027 │ 1.0025 │ 1.0023 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 800 │ 1.004 │ 1.0037 │ 1.0033 │ 1.0031 │ 1.0028 │ 1.0026 │

├──────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴────────┤

├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ Conversia factorilor de compresibilitate pentru GPL de la 0°C la 30°C │

├──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ Diferenţa de │ Densitatea GPL, în kg/mc la 15°C │

│ presiune, în ├──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬────────┤

│ KPa │ 510 │ 520 │ 530 │ 540 │ 550 │ 560 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 100 │ 1.0006 │ 1.0006 │ 1.0005 │ 1.0005 │ 1.0004 │ 1.0004 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 200 │ 1.0013 │ 1.0011 │ 1.001 │ 1.0009 │ 1.0008 │ 1.0008 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 300 │ 1.0019 │ 1.0017 │ 1.0015 │ 1 0014 │ 1.0013 │ 1.0011 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 400 │ 1.0025 │ 1.0023 │ 1.002 │ 1.0018 │ 1.0017 │ 1.0015 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 500 │ 1.0031 │ 1.0028 │ 1.0025 │ 1.0023 │ 1.0021 │ 1.0019 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 600 │ 1.0037 │ 1.0034 │ 1.003 │ 1.0027 │ 1.0025 │ 1.0023 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 700 │ 1.0043 │ 1.0039 │ 1.0035 │ 1.0032 │ 1.0029 │ 1.0027 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 800 │ 1.0049 │ 1.0045 │ 1.004 │ 1.0037 │ 1.0033 │ 1.003 │

├──────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴────────┤

├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ Conversia factorilor de compresibilitate pentru GPL de la 0°C la 40°C │

├──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ Diferenţa de │ Densitatea GPL, în kg/mc la 15°C │

│ presiune, în ├──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬────────┤

│ KPa │ 510 │ 520 │ 530 │ 540 │ 550 │ 560 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 100 │ 1.0008 │ 1.0007 │ 1.0006 │ 1.0006 │ 1.0005 │ 1.0005 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 200 │ 1.0016 │ 1.0014 │ 1.0013 │ 1.0011 │ 1.001 │ 1.0009 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 300 │ 1.0024 │ 1.0021 │ 1.0019 │ 1 0017 │ 1.0015 │ 1.0014 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 400 │ 1.0032 │ 1.0028 │ 1.0025 │ 1.0023 │ 1.002 │ 1.0018 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 500 │ 1.0039 │ 1.0035 │ 1.0031 │ 1.0028 │ 1.0025 │ 1.0023 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 600 │ 1.0047 │ 1.0042 │ 1.0037 │ 1.0034 │ 1.003 │ 1.0027 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 700 │ 1.0055 │ 1.0049 │ 1.0044 │ 1.0039 │ 1.0035 │ 1.0032 │

├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤

│ 800 │ 1.0062 │ 1.0055 │ 1.005 │ 1.0045 │ 1.004 │ 1.0036 │

└──────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴────────┘

b)Cerinţe de securitate pentru GPL

A4.1. Etichetele de identificare a pericolelor, pentru amestec GPL, utilizate în domeniul GPL:

!Imagine

A4.2. Fişa de securitate a gazelor petroliere lichefiate (MSDS-Material Safety Data Sheet) conformOrdonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 200/2000

A4.3. Transportul rutier al GPL trebuie însoţit de "Fişa de urgenta pentru transportul rutier (TEC-Transport Emergency Card)" conform O.U.G. nr. 200/2000 şi elaborata în conformitate cu prevederile Regulamentului de transport ADR (pentru propan exista TEC (R)-27A, iar pentru butan -TEC(R)-27b).

Fişa de urgenta pentru transportul rutier al gazelor petroliere lichefiate

Font 7

*)Imaginea se regaseste în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 744 din 31.VIII.2006 la

pagina 81, a se vedea imaginea asociata

Anexa 5

────────

la Codul tehnic al gazelor petroliere lichefiate (GPL)

───────────────────────────────────────────────────────

Tabelul A5.1. Evaluarea grupelor de risc pentru principalele sisteme din domeniul GPL

Încadrarea în grupele de risc este următoarea:

Grupa X atunci când unul dintre domeniile şi nivelele de risc sunt considerate a fi înalte;

Grupa Y atunci când unul sau mai multe dintre domeniile şi nivelele de risc sunt considerate a fi medii sau înalte;

Grupa Z atunci când unul dintre domeniile şi nivelele de risc sunt considerate a fi scăzute sau medii.

Tabelul A5.2. Matricea recomandată de evaluare a riscului

În matricea de evaluare a riscului fiecare obiectiv este reprezentat de un rând, iar scenariile sunt reprezentate de coloane.

Ultimul rând conţine caracteristicile riscului referitoare la scenarii, iar ultima coloana conţine caracteristicile riscului referitoare la obiective.

Semnificatia simbolurilor este următoarea:

E(s) este situaţia în care este efectuată analiza de risc;

S(j) scenariul definit pe baza evenimentelor posibile;

O(i) obiectivul/elementul în discuţie;

p(j) probabilitatea condiţionată ca scenariul j să se producă la situaţia data s;

t(ij) timpul producerii evenimentului pentru obiectul i, la scenariul dat j;

omega funcţia de transformare a timpului de producere a evenimentului în probabilitate;

a(ij) probabilitatea condiţionată ca obiectul i să fie afectat de scenariul dat j;

k(ij) probabilitatea ca obiectul i să fie afectat de scenariul j;

I(ij) intensitatea impactului de producere asupra obiectului i, presupunand ca evenimentul s-a produs ca urmare a scenariului dat j;

f2'd6(i) funcţia care estimeaza distrugerile suferite de obiectul i;

d(ij) distrugerea produsă asupra obiectului i, presupunand ca evenimentul s-a produs ca urmare a scenariului dat j;

k(is) probabilitatea ca obiectul i să fie afectat de scenariul dat s, este data de relaţia:

m

k(is) = PI [1 - k(ij)];

j=1

(dacă probabilitatile p(j) ale scenariilor individuale sunt foarte mici, se poate utiliza formula din matrice);

d(is) distrugerea asteptata produsă asupra obiectului i, pentru situaţia data j;

k(j) numărul asteptat de obiecte care vor fi afectate de scenariul j;

d(j) numărul asteptat de distrugeri produse de scenariul j;

K(s) numărul total asteptat de obiecte afectate de situaţia data s;

D(s) numărul total asteptat de distrugeri produse pentru situaţia data s.

Interpretarea valorii riscului, R, calculat după matricea recomandată în tabelul A5.1. se face conform criteriilor din tabelului A5.2.

Tabelul A5.3. Criteriile de evaluare a riscului

┌────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┬──────────┐

│Risc foarte │Risc │Risc │Risc │Risc │

│înalt │substanţial │posibil │acceptabil │indoielnic│

├────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┼──────────┤

│ R >= 8.0 │R = 6.0

7.99│R = 4.0

5.99│R = 2.0

3.99│ R < 2.0 │

└────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┴──────────┘

Tabelul A5.4.Metode şi tehnici recomandate de evaluare a riscului*

* Metodele şi tehnicile de la punctele 1

6 sunt cuprinse în standardul SR EN 1050:2002

Anexa B privind principiile de evaluare a riscului pentru siguranţa maşinilor.

Anexa 6

────────

la Codul tehnic al gazelor petroliere lichefiate (GPL)

────────────────────────────────────────────────────────

Tabelul A6.1.Recomandări privind clasificarea zonelor cu pericol exploziv