Decizie nr. 1.002 din 8 iulie 2010

Augustin Zegrean - preşedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simona Ricu - procuror

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (3) şi art. 50^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Elena Pavel în Dosarul nr. 9.866/300/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, avocatul Mihaela Mitrov, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 1.183/2009 şi nr. 658/2010.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 octombrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 9.866/300/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (3) şi art. 50^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Elena Pavel într-o cauză civilă având ca obiect pretenţii.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că, în cadrul prevederilor care reglementează acordarea de despăgubiri la valoarea de piaţă pentru imobilele (apartamentele) vândute chiriaşilor, sunt menţionaţi ca beneficiari ai legii exclusiv acei chiriaşi dobânditori cărora li s-au desfiinţat contractele. Instanţa de fond a apreciat că autorul excepţiei, care a pierdut apartamentul printr-o acţiune în revendicare, nu este beneficiara acestor dispoziţii legale. În acest context, aceasta a apreciat că dreptul său de proprietate este în mod grav vătămat, deoarece, chiar dacă are deschisă calea dreptului comun, aceasta este de puţine ori încununată de succes, administrarea probelor fiind mai greoaie, ca şi executarea silită a unei astfel de hotărâri. Totodată, susţine caracterul discriminatoriu al normelor legale criticate, apreciind că, atât timp cât legiuitorul a prevăzut aceleaşi norme de protecţie pentru acordarea de locuinţe celor evacuaţi, indiferent de procesul în urma căruia au pierdut locuinţa, nu se justifică exceptarea de la beneficiul legii a celor care au pierdut prin admiterea acţiunii în revendicare a vechiului proprietar.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 50 alin. (3) şi art. 50^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, astfel cum au fost modificate şi completate prin Legea nr. 1/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 3 februarie 2009.

Textele de lege criticate au următorul cuprins:

–Art. 50 alin. (3): "Restituirea preţului prevăzut la alin. (2) şi (2^1) se face de către Ministerul Economiei şi Finanţelor din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995, cu modificările ulterioare.";

–Art. 50^1: "(1) Proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile au dreptul la restituirea preţului de piaţă al imobilelor, stabilit conform standardelor internaţionale de evaluare.

(2)Valoarea despăgubirilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin expertiză."

Autorul excepţiei susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) referitoare la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi ale art. 44 alin. (1) şi (2) cu privire la dreptul de proprietate.

De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 1 din Primul Protocol şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia europeană.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 50 alin. (3) şi art. 50^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, exemplu fiind Decizia nr. 658 din 11 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 17 iunie 2010, Decizia nr. 1.351 din 10 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 24 decembrie 2008, sau Decizia nr. 1.183 din 17 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 27 octombrie 2009.

Cu acele prilejuri, Curtea a statuat că textele de lege criticate nu contravin normelor constituţionale şi convenţionale invocate, astfel încât, întrucât nu au apărut împrejurări noi, care să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în această materie, soluţia adoptată în precedent, precum şi considerentele pe care aceasta se întemeiază îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (3) şi art. 50^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Elena Pavel în Dosarul nr. 9.866/300/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iulie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora