de calcul al preţului terenului, al chiriei, al contravalorii pierderii de creştere şi al celorlalte cheltuieli determinate de scoaterea definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, precum şi de finanţare şi executare a lucrărilor de reinstalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, pe terenurile ocupate temporar
1.Prezenta metodologie reglementează modul de calcul al obligaţiilor băneşti care revin titularilor aprobărilor de ocupare definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, precum şi de finanţare şi executare a lucrărilor de reinstalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, pe terenurile ocupate temporar, în conformitate cu prevederile Legii nr. 26/1996 - Codul silvic, ale Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată.
c)în cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică, având alta categorie de folosinţă decât "padure", pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 54 alin. 2 din Codul silvic.
3.Reducerea suprafeţei pădurilor în scopul executării de către deţinătorii sau proprietarii legali ai acestora de lucrări necesare în vederea gospodăririi fondului forestier constituie schimbare a categoriei de folosinţă silvică, se aproba de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura şi este scutită de plată oricăror taxe, conform prevederilor art. 61 din Codul silvic şi ale art. 92 alin. (6) din Legea nr. 18/1991, republicată.
4.Pentru situaţiile care nu se încadrează în cazurile prevăzute la pct. 2 şi 3 ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional, având alta categorie de folosinţă decât "padure", nu poate fi admisă decât cu compensarea anticipata a acestora cu alte terenuri apte să fie împădurite şi echivalente ca suprafaţa şi bonitate.
Capitolul 2Ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional, fără compensarea echivalenta ca suprafaţa şi bonitate a acestora
A. Taxa pentru ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional
1.Taxa pentru ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional se determina prin aplicarea taxei procentuale prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 18/1991, republicată, asupra valorii masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii.
Pentru calculul acestei taxe se foloseşte formula:
Tx = S x V(EXP) x P(ML) x Tp,
în care:
S = suprafaţa terenului scos definitiv din fondul forestier naţional, exprimată în hectare, cu patru zecimale;
V(EXP) = volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii, exprimat în mc/ha, prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta metodologie şi stabilit în funcţie de specia principala de baza corespunzătoare condiţiilor stationale şi de clasa de producţie a acesteia;
P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, la propunerea Regiei Naţionale a Pădurilor, pe baza datelor din ultima raportare statistica, şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta metodologie, aferent speciei principale de baza corespunzătoare condiţiilor stationale;
Tp = taxa procentuală stabilită conform prevederilor anexei nr. 2 la Legea nr. 18/1991, republicată.
2.În cazul ocupării definitive a unor terenuri din fondul forestier naţional, care au, conform prevederilor amenajamentelor silvice, alta categorie de folosinţă decât "padure", se va considera specie principala de baza specia principala corespunzătoare condiţiilor stationale similare din zona terenului în cauza, la clasa a III-a de producţie.
3.În cazul ocupării definitive a unor terenuri din fondul forestier naţional, care sunt înregistrate în amenajamentele silvice ca neproductive, va fi considerată specie principala de baza specia principala corespunzătoare condiţiilor stationale din zona terenului în cauza, la clasa a V-a de producţie.
4.Taxa prevăzută la pct. 1 nu se datorează pentru terenurile din fondul forestier naţional, care au alta categorie de folosinţă decât "padure" şi sunt ocupate cu obiectivele sau cu lucrările prevăzute la art. 92 alin. (6) din Legea nr. 18/1991, republicată.
B. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional
Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional se determina cu ajutorul următoarei formule:
V(T) = S x Cr x n x P(ML) x (1 + N),
în care:
V(T) = valoarea terenului, exprimată în lei;
S = suprafaţa terenului care se scoate definitiv din fondul forestier naţional, exprimată în hectare, cu patru zecimale;
Cr = creşterea medie la exploatabilitate, exprimată în mc/ha, aferentă speciei principale de baza corespunzătoare condiţiilor stationale şi la clasa de producţie a acesteia, conform anexei nr. 4 la prezenta metodologie.
În cazul terenurilor din fondul forestier naţional, care au alta folosinţă decât "padure" sau care sunt înregistrate în amenajamentele silvice ca neproductive, specia principala de baza şi clasa de producţie a acesteia vor fi stabilite conform prevederilor cuprinse la lit. A pct. 2 şi 3;
P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, la propunerea Regiei Naţionale a Pădurilor, pe baza datelor din ultima raportare statistica, şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta metodologie, aferent speciei principale de baza corespunzătoare condiţiilor stationale;
n = numărul de ani necesari de la înfiinţarea unui arboret şi până la recoltarea primelor produse secundare care pot fi valorificate. Acest indicator are următoarele valori:
–10 ani pentru speciile repede crescatoare: salcii şi plopi;
–30 de ani pentru speciile de cvercinee;
–20 de ani pentru celelalte specii;
N = coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta metodologie, atribuite terenului în cauza.
C. Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii
Aceasta contravaloare se calculează cu ajutorul formulei:
D(VML) = S x P(ML) x [V(EXP) - V(A)] x N(1),
în care:
D(VML) = contravaloarea pierderii de creştere, respectiv diferenţa dintre valoarea masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii şi valoarea masei lemnoase la data ocupării terenului din fondul forestier naţional, exprimată în lei;
S = suprafaţa terenului care se scoate definitiv din fondul forestier naţional, exprimată în hectare, cu patru zecimale;
P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, la propunerea Regiei Naţionale a Pădurilor, pe baza datelor din ultima raportare statistica, şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta metodologie, aferent speciei principale de baza corespunzătoare condiţiilor stationale;
V(EXP) = volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii, exprimat în mc/ha, conform anexei nr. 1 la prezenta metodologie, pentru specia principala din compozitia arboretului existent şi clasa de producţie corespunzătoare acesteia;
V(A) = volumul actual al masei lemnoase, exprimat în mc/ha, egal cu volumul preluat din amenajamentul silvic, la care se adauga creşterea corespunzătoare numărului de ani scursi de la data amenajării şi din care se scade volumul extras în aceeaşi perioadă;
N(1) = coeficientul egal cu nota acordată pentru criteriul prevăzut la nr. crt. 1 din anexa nr. 3 la prezenta metodologie (tipul funcţional al arboretului existent pe terenul scos definitiv din fondul forestier naţional).
D. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a scoaterii terenului din fondul forestier naţional
Aceasta valoare se determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz şi corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.
Capitolul 3Ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional, cu compensarea echivalenta ca suprafaţa şi bonitate a acestora
A. Taxa pentru ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional
1.Pentru pădurile din fondul forestier proprietate publică, ocupate cu obiectivele prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. a) şi b) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998, republicată, precum şi pentru pădurile din fondul forestier proprietate privată, ocupate cu obiectivele prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. a)-d) din aceeaşi ordonanţa taxa este egala cu contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii.
Pentru calculul acestei taxe se foloseşte formula:
Tx = S x P(ML) x [V(EXP) - V(A)] x N(1),
în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. C.
2.Pentru celelalte situaţii care se nu încadrează în cazurile prevăzute la pct. 1 taxa se determina prin aplicarea taxei procentuale prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 18/1991, republicată, asupra valorii masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii.
Pentru calculul acestei taxe se foloseşte formula:
Tx = S x V(EXP) x P(ML) x Tp,
în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. A din prezenta metodologie.
3.În situaţia în care se realizează compensări parţiale (permise numai în cazul obiectivelor pentru care este admisă reducerea suprafeţei fondului forestier naţional), taxa se va calcula astfel:
–pentru terenurile din fondul forestier naţional, compensate cu terenuri echivalente ca suprafaţa şi bonitate, se va achită taxa calculată potrivit prevederilor pct. 1;
–pentru diferenţa de terenuri se va achită taxa calculată potrivit prevederilor pct. 2.
B. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional şi a celor care se preiau în compensare echivalenta ca suprafaţa şi bonitate
1.Atât contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional, cat şi a celor care se preiau în compensare se determina cu ajutorul următoarei formule:
V(T) = S x Cr x n x P(ML) x (1+N),
în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. B.
Calculul contravalorii celor două categorii de terenuri se face în scopul stabilirii şi asigurării echivalentei acestora.
2.Terenurile care se preiau în fondul forestier naţional trebuie să fie limitrofe acestuia şi echivalente ca suprafaţa şi bonitate, respectiv ca valoare [V(T)], cu cele ocupate definitiv şi vor avea categoria de folosinţă "padure".
În situaţia în care se realizează compensări parţiale (permise numai în cazul obiectivelor pentru care este admisă reducerea suprafeţei fondului forestier naţional), titularul aprobării va achită diferenţa dintre contravalorile celor două categorii de terenuri.
3.Stabilirea speciei principale de baza şi a clasei de producţie a acesteia, pentru terenurile care se preiau în compensarea fondului forestier naţional şi care nu sunt cartate stational din punct de vedere silvic, se face pe baza condiţiilor stationale, prin asimilare cu terenuri forestiere invecinate sau prin studii pedostationale.
4.Terenurile neproductive pentru speciile forestiere principale nu pot face obiectul preluării în compensarea celor ocupate definitiv din fondul forestier naţional.
C. Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii
Aceasta contravaloare se calculează cu ajutorul formulei:
D(VML) = S x P(ML) x [V(EXP) - V(A)] x N(1),
în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. C.
D. Cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, pe terenurile preluate în compensare
1.Pentru terenurile preluate în compensarea fondului forestier proprietate publică a statului stabilirea cheltuielilor se face prin deviz elaborat de direcţiile silvice sau de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, pe baza normelor de lucru şi a tarifelor practicate de Regia Naţionala a Pădurilor la data predării terenului din fondul forestier. La întocmirea devizului se vor avea în vedere toate categoriile de lucrări necesare pentru instalarea vegetatiei forestiere pe terenul primit în compensare şi pentru întreţinerea acesteia până la realizarea stării de masiv, respectiv: împrejmuiri (dacă este cazul), pregătirea terenului şi a solului, executarea plantaţiei (inclusiv costul puietilor), lucrări de completări şi de întreţinere pentru numărul de ani până la încheierea stării de masiv. Executarea lucrărilor revine Regiei Naţionale a Pădurilor.
2.Pentru terenurile preluate în compensarea fondului forestier care nu constituie proprietate publică a statului devizul lucrărilor de instalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv se elaborează de unităţi specializate, atestate de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, la comanda beneficiarului terenurilor ocupate definitiv. Executarea lucrărilor revine proprietarilor sau deţinătorilor care primesc terenurile în compensare. Aceştia vor încheia contracte cu unităţi specializate în executarea unor astfel de lucrări şi autorizate de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.
3.Cheltuielile prevăzute la pct. 1 şi 2 nu se percep în cazul în care pentru terenurile scoase definitiv din fondul forestier naţional se preda în compensare teren cu vegetaţie forestieră care are încheiată starea de masiv sau dacă terenurile scoase definitiv din fondul forestier naţional nu au fost acoperite cu vegetaţie forestieră.
E. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a scoaterii terenului din fondul forestier naţional
Se determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz şi corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.
Capitolul 4Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, cu defrişare de vegetaţie forestieră
A. Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional
1.Chiria anuală se determina folosindu-se formula:
CH(A) = S x Cr x P(ML) x N,
în care:
CH(A) = chiria anuală, exprimată în lei;
S = suprafaţa terenului care se ocupa temporar în fondul forestier naţional, exprimată în hectare, cu patru zecimale;
Cr = creşterea medie la exploatabilitate, exprimată în mc/ha, aferentă speciei principale de baza corespunzătoare condiţiilor stationale şi la clasa de producţie a acesteia, conform anexei nr. 4 la prezenta metodologie.
În cazul terenurilor din fondul forestier naţional, care au alta folosinţă decât "padure" sau care sunt înregistrate în amenajamentele silvice ca neproductive, specia principala de baza şi clasa de producţie a acesteia vor fi stabilite conform prevederilor cap. II lit. A pct. 2 şi 3;
P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, la propunerea Regiei Naţionale a Pădurilor, pe baza datelor din ultima raportare statistica, şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta metodologie, aferent speciei principale de baza corespunzătoare condiţiilor stationale;
N = coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta metodologie, atribuite terenului în cauza.
2.Chiria se calculează şi se încasează înainte de ocuparea terenurilor. În cazul ocupării temporare a unor terenuri din fondul forestier naţional pe o perioadă de mai mulţi ani, chiria se calculează şi se încasează anticipat pentru fiecare an. În cazul ocupării temporare a unor terenuri din fondul forestier naţional pe o perioadă mai mica de un an, chiria calculată pe baza formulei prevăzute la pct. 1 se diminuează proporţional.
B. Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii
Aceasta contravaloare se determina potrivit prevederilor cap. II lit. C.
C. Cheltuielile de reinstalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv
1.Pentru terenurile din fondul forestier proprietate publică a statului, ocupate temporar, stabilirea cheltuielilor se face prin deviz elaborat de direcţiile silvice sau de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, pe baza normelor de lucru şi a tarifelor practicate de Regia Naţionala a Pădurilor la data predării terenului din fondul forestier. La întocmirea devizului se vor avea în vedere toate categoriile de lucrări necesare în vederea instalării vegetatiei forestiere şi întreţinerii acesteia până la realizarea stării de masiv, respectiv: împrejmuiri (dacă este cazul), pregătirea terenului şi a solului, executarea plantaţiei (inclusiv costul puietilor), lucrări de completări şi de întreţinere până la încheierea stării de masiv. Executarea lucrărilor revine Regiei Naţionale a Pădurilor.
2.Pentru celelalte terenuri din fondul forestier naţional, ocupate temporar, devizul lucrărilor de reinstalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv se elaborează de unităţi specializate, atestate de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, la comanda beneficiarului terenurilor ocupate temporar. Executarea lucrărilor revine proprietarilor sau deţinătorilor terenurilor respective. Aceştia vor încheia contracte cu unităţi specializate în executarea unor astfel de lucrări şi autorizate de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.
D. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a ocupării terenurilor din fondul forestier naţional
Se determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz şi corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.
E. Garanţia pentru folosirea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional
1.Pentru folosirea de terenuri din fondul forestier naţional în condiţiile prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998, republicată, garanţia este egala cu cheltuielile necesare pentru reinstalarea vegetatiei forestiere şi pentru întreţinerea acesteia până la realizarea stării de masiv şi se calculează conform prevederilor lit. C pct. 1 şi 2 din prezentul capitol, cu precizarea ca devizele respective vor cuprinde şi cheltuielile necesare pentru readucerea terenului în condiţii apte de impadurire (evacuarea construcţiilor sau a instalaţiilor amplasate, refacerea calităţii şi fertilitatii solului la parametrii iniţiali etc.). Aceste cheltuieli vor fi evaluate prin devize de către beneficiarii terenurilor, în funcţie de obiectivele care se vor amplasa pe terenurile în cauza, conform proiectelor de execuţie. Devizele vor fi verificate şi însuşite de direcţiile silvice, respectiv de ceilalţi deţinători sau proprietari ai terenurilor din fondul forestier naţional, ocupate temporar.
2.Pentru celelalte situaţii garanţia se determina potrivit prevederilor art. 58 alin. 2 din Codul silvic şi ale art. 93 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, republicată. Garanţia este egala cu taxa pentru ocuparea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional şi se determina conform prevederilor cap. II lit. A din prezenta metodologie.
Capitolul 5Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional fără defrişare de vegetaţie forestieră
A. Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional
Se determina potrivit prevederilor cap. IV lit. A.
B. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a ocupării terenurilor din fondul forestier naţional
Se determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz şi corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.
C. Garanţia pentru folosirea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional
○1. În cazul situaţiilor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998, republicată, pentru folosirea temporară de terenuri din fondul forestier naţional, care nu implica defrişarea vegetatiei forestiere, nu se achită garanţie.
Pentru a se asigura efectuarea lucrărilor de readucere a terenului în starea iniţială la expirarea termenului de folosire aprobat, în contractele ce se vor încheia între deţinătorul terenului şi beneficiarul aprobării de folosire temporară a terenului se vor include clauzele asiguratorii necesare.
2.Pentru celelalte situaţii garanţia se determina potrivit prevederilor art. 58 alin. 2 din Codul silvic şi ale art. 93 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, republicată. Garanţia este egala cu taxa pentru ocuparea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional şi se determina conform prevederilor cap. II lit. A din prezenta metodologie.
Capitolul 6Repartizarea sumelor de bani datorate de beneficiarii scoaterilor definitive sau temporare ale terenurilor din fondul forestier naţional
A. Pentru ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional titularii aprobărilor sunt obligaţi sa achite, înainte de ocuparea terenurilor, sumele datorate, astfel:
1.Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, în Fondul de ameliorare a fondului funciar:
–taxa pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere în alte scopuri decât producţia forestieră, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. A şi ale cap. III lit. A pct. 1 şi 2;
2.Regiei Naţionale a Pădurilor, în Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, pentru terenurile ocupate din fondul forestier proprietate publică a statului:
–contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. B şi ale cap. III lit. B pct. 2;
–contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii, calculată potrivit prevederilor cap. II lit. C şi ale cap. III lit. C;
3.Regiei Naţionale a Pădurilor, pentru terenurile ocupate din fondul forestier proprietate publică a statului:
–cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, determinate potrivit prevederilor cap. III lit. D pct. 1;
–valoarea obiectivelor dezafectate, determinata conform prevederilor cap. II lit. D şi ale cap. III lit. E;
4.proprietarilor, pentru terenurile care nu fac parte din fondul forestier proprietate publică a statului:
–contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier, în cazul în care acesta nu a fost compensat cu un alt teren echivalent;
–contravaloarea pierderii de creştere, determinata de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii.
B. Pentru ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional titularii aprobărilor sunt obligaţi sa achite, înainte de ocuparea terenurilor, sumele datorate, astfel:
1.Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, în Fondul de ameliorare a fondului funciar:
–garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional, determinata potrivit prevederilor cap. IV lit. E pct. 1 şi 2 şi ale cap. V lit. C pct. 2.
După îndeplinirea integrală de către beneficiarii care au ocupat temporar terenuri din fondul forestier naţional a îndatoririlor legale ce le revin, respectiv achitarea obligaţiilor băneşti şi readucerea terenurilor la starea iniţială sau în condiţii apte pentru a fi împădurite, la termenul prevăzut în aprobarea legală şi după reprimirea terenurilor de către deţinătorii sau de proprietarii acestora, garanţia se restituie titularului aprobării, conform prevederilor art. 93 din Legea nr. 18/1991, republicată;
2.Regiei Naţionale a Pădurilor, în Fondul extrabugetar pentru construirea de drumuri forestiere, pentru terenurile ocupate din fondul forestier proprietate publică a statului:
–chiria anuală pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier, determinata potrivit prevederilor cap. IV lit. A şi ale cap. V lit. A;
–contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii, stabilită potrivit prevederilor cap. IV lit. B;
3.Regiei Naţionale a Pădurilor, pentru terenurile ocupate din fondul forestier proprietate publică a statului:
–cheltuielile de reinstalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, determinate potrivit prevederilor cap. IV lit. C pct. 1;
–valoarea obiectivelor dezafectate, determinata potrivit prevederilor cap. IV lit. D şi ale cap. V lit. B;
4.proprietarilor, pentru terenurile care nu fac parte din fondul forestier proprietate publică a statului:
–chiria anuală pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier;
–contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii.
C. În cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului, aflat în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor, determinarea valorilor prevăzute în prezenta metodologie se face de ocolul silvic. Verificarea şi aprobarea valorilor se realizează de conducerea direcţiei silvice, respectiv de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice pentru ocoalele silvice din subordinea acestuia.
D. În cazul terenurilor din afară fondului forestier proprietate publică a statului calculul taxei pentru ocuparea definitivă şi calculul garanţiei pentru folosirea temporară a acestora se verifica de specialiştii din inspectoratul silvic teritorial şi se aproba de Direcţia generală a pădurilor din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.
Celelalte obligaţii băneşti prevăzute în prezenta metodologie se determina şi se încasează de proprietarii terenurilor şi pot fi calculate, la cererea acestora, de ocoalele silvice din zona, contra cost. Valorile astfel calculate pot fi utilizate ca elemente de referinţa în relaţia proprietarilor cu beneficiarii terenurilor.
E. Masa lemnoasă prevăzută să fie defrisata de pe terenurile din fondul forestier naţional, pentru care exista aprobarea de a fi ocupate definitiv sau temporar, constituie produse accidentale şi se valorifica de Regia Naţionala a Pădurilor, respectiv de proprietarii terenurilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Capitolul 7Dispoziţii tranzitorii şi finale
A. Pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii referitoare la întocmirea documentaţiilor tehnice, promovarea, analiza şi aprobarea acestora, precum şi pentru punerea în aplicare a aprobărilor emise se vor aplica următoarele măsuri:
1.în cazul în care în intervalul dintre data la care este întocmită documentaţia şi data la care se face predarea terenului către beneficiar intervin modificări ale preţului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, care sta la baza determinării indicatorului P(ML), se vor recalcula toate obligaţiile băneşti care revin beneficiarilor respectivi;
2.încheierea proceselor-verbale privind predarea-preluarea terenurilor, care fac obiectul aprobărilor de ocupare definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, se va face numai după plata anticipata şi integrală de către beneficiarii aprobărilor a taxei prevăzute de lege, respectiv a garanţiei, în Fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, precum şi a celorlalte obligaţii băneşti care revin titularilor aprobărilor pentru fondul forestier proprietate publică;
3.pentru documentaţiile aprobate până la data intrării în vigoare a prezentei metodologii şi pentru care nu s-au încheiat contracte se vor recalcula obligaţiile băneşti datorate de beneficiari.
B. Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta metodologie.
Anexa 1
la metodologie
VOLUMUL
masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii, pe clase
de producţie, pentru principalele specii forestiere*)
- m3/ha -
Nr. crt.
Specia
Clasele de producţie
I
II
III
IV
V
1.
Molid
1.039
859
668
507
350
2.
Brad
986
838
672
508
386
3.
Pin silvestru
695
531
360
209
96
4.
Pin negru
553
427
283
190
93
5.
Larice
953
796
602
395
252
6.
Fag din sămânţă
813
652
492
355
259
7.
Fag din lăstari
744
574
436
319
218
8.
Mesteacăn
352
294
195
141
94
9.
Gorun din sămânţă
768
600
453
335
232
10.
Gorun din lăstari
521
428
327
238
164
11.
Stejar din sămânţă
875
733
584
447
346
12.
Stejar din lăstari
553
462
375
283
201
13.
Cer din sămânţă
516
405
321
255
183
14.
Cer din lăstari
493
377
300
236
166
15.
Garniţă din sămânţă
498
418
332
250
193
16.
Garniţă din lăstari
490
410
320
235
166
17.
Stejar brumăriu
334
292
208
113
81
18.
Stejar pufos
261
188
141
99
65
19.
Carpen din sămânţă
334
291
217
161
108
20.
Carpen din lăstari
334
276
217
161
108
21.
Tei din sămânţă
518
449
356
256
163
22.
Tei din lăstari
494
413
325
241
163
23.
Salcâm din plantaţii
432
331
192
116
48
24.
Salcâm din lăstari
333
224
128
63
34
25.
Plop alb şi negru
529
405
272
155
92
26.
Salcie din renis (şi plantaţie)
569
432
295
172
107
27.
Salcie din lăstari
360
289
209
153
73
28.
Salcie din sulinari
360
289
209
144
73
29.
Anin
483
415
325
233
163
30.
Plop selecţionat
629
407
310
207
114
Notă *) Volumele sunt stabilite conform Biometriei arborilor şi arboretelor din România, editia 1972, la varstele exploatabilitatii prevăzute în Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor. Aceste volume vor putea fi revizuite în cazul modificării vârstei exploatabilitatii şi a tabelelor de producţie pentru arboreturi.Anexa 2
la metodologie
DEFALCAREA
pe specii şi pe grupe de specii a coeficientului de corectie a preţului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, la propunerea Regiei Naţionale a Pădurilor, şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I
Nr. crt.
Specia sau grupa de specii
Coeficientul care se aplică preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior
1.
Răşinoase
0,95
2.
Fag
1,00
3.
Cvercinee, frasin
1,65
4.
Diverse specii tari
0,75
5.
Diverse specii moi
0,70
Anexa 3
la metodologie
CRITERII
pe baza cărora se determina coeficienţii N şi N(1), utilizaţi la calculul contravalorii terenurilor [V(T)], al chiriei [CH(A)] şi, respectiv, al pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii [D(VML)]
Nr. crt.
Criterii
Nota acordată
0
1
2
1.
Categorii de arboreturi pe tipuri funcţionale
Arboreturile la care sunt interzise orice fel de intervenţii pentru extragerea de masă lemnoasă sau de alte produse nelemnoase (tipul funcţional T(I)) din parcuri naţionale, rezervaţii naturale şi ştiinţifice, monumente ale naturii
3,0
Arboreturile la care nu este permisă sau nu este posibilă decât executarea tăierilor de igienă sau a lucrărilor speciale de conservare (tipul funcţional T(II))
2,5
Arboreturile la care sunt permise tratamente intensive, precum cele de codru grădinărit sau cvasigrădinărit (tipul funcţional T(III))
2,0
Arboreturile la care sunt permise tratamente cu perioada de regenerare normală sau mai mare, dar cu restricţii în executarea tăierilor (tipul funcţional T(IV))
1,5
Arboreturile cu funcţii de producţie şi de protecţie la care nu sunt restricţii privind tratamentele aplicate (tipurile funcţionale T(V) şi T(VI))
1,0
2.
Amplasarea terenului faţă de localităţi
A. Teren în intravilan şi până la 2 km de la limita perimetrului construibil:
-
municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice
3,0
-
municipii-reşedinţă de judeţ
2,0
-
municipii
1,6
-
oraşe
1,4
-
sate-reşedinţă de comună
1,2
-
sate
1,1
B. Teren în extravilan
▪
Între 2 şi 5 km de la limita perimetrului construibil:
-
municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice
1,0
-
celelalte categorii de localităţi
0,8
▪
Între 5 şi 10 km de la limita perimetrului construibil:
-
municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice
0,5
-
celelalte categorii de localităţi
0,2
▪
Peste 10 km de la limita perimetrului construibil (toate localităţile)
0,0
3.
Amplasarea terenului faţă de reţelele de transport
Transport rutier (terenul este amplasat la o distanţă de cel mult 1 km faţă de calea de transport):
-
autostrăzi şi drumuri naţionale transeuropene
1,0
-
alte drumuri naţionale
0,8
-
drumuri judeţene
0,6
-
drumuri comunale
0,4
-
drumuri forestiere, industriale şi altele asemenea
0,2
NOTĂ:
Se ia în considerare numai accesul la drumul de cea mai mare categorie.
Transport feroviar (în cazul în care terenul se află la o distanţă de cel mult 20 km faţă de staţie)
0,5
Transport fluvial (în cazul în care terenul se află la o distanţă de cel mult 20 km faţă de port)
0,5
Transport maritim (în cazul în care terenul se află la o distanţă de cel mult 20 km faţă de port)
0,5
Transport aerian (în cazul în care terenul se află la o distanţă de cel mult 20 km faţă de aeroport)
0,5
4.
Posibilităţi de racordare la reţelele tehnico-edilitare ale zonei
Reţele de apă-canal
0,5
Reţele de energie electrică
0,5
Reţele de energie termică
0,5
Reţele de gaze naturale
0,5
Reţele de telefonie
0,5
Reţele de transport urban
0,5
5.
Ponderea suprafeţei fondului forestier naţional din judeţul în raza căruia se află terenul, în suprafaţa totală a judeţului
Până la 10%
2,0
10-20%
1,5
20-30%
1,0
30-40%
0,5
Peste 40%
0,0
Anexa 4
la metodologie
CREŞTEREA
medie anuală la exploatabilitate a arboretului
total pentru principalele specii forestiere*)
- m3/an/ha -
Nr. crt.
Specia principală
Clasa de producţie
I
II
III
IV
V
0
1
2
3
4
5
6
1.
Molid
13,8
12,2
10,5
8,1
5,7
2.
Brad
12,7
10,8
9,4
7,8
5,9
3.
Pin silvestru
12,1
9,4
7,4
5,2
3,0
4.
Pin negru
10,9
8,8
6,6
4,6
2,8
5.
Fag
11,0
9,1
7,6
6,0
4,4
6.
Mesteacăn
9,4
7,9
6,4
4,8
3,2
7.
Gorun din sămânţă
8,7
7,4
6,1
4,7
3,3
8.
Gorun din lăstari
8,7
7,2
5,7
4,4
3,1
9.
Stejar din sămânţă
10,6
8,8
7,6
6,2
4,7
10.
Stejar din lăstari
9,2
7,5
5,9
4,9
3,9
11.
Tei
12,7
10,8
9,1
7,2
5,2
12.
Cer
8,8
7,8
6,3
4,9
3,9
13.
Garniţă
6,8
5,9
5,2
4,4
3,5
14.
Carpen
10,2
8,8
7,5
5,9
4,6
15.
Salcâm (plantaţii)
18,4
14,7
10,3
6,4
3,3
16.
Salcâm (lăstari)
16,5
13,2
9,3
5,7
3,1
17.
Plop alb şi negru
19,5
15,0
11,6
7,8
4,8
18.
Salcie din sămânţă
26,4
23,8
19,2
14,2
9,7
19.
Salcie din sulinari
20,8
18,6
16,5
12,4
8,2
20.
Plop selecţionat
30,1
23,7
18,0
13,0
8,2
21.
Larice**)
10,5
8,9
7,5
5,7
3,6
Notă *) Conform Biometriei arborilor şi arboretelor din România, editia 1972. Notă **) Arboret principal.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
