Ordonanta nr. 96 din 27 august 1998 (republicată)

Notă *) Republicată în temeiul art. IV din Legea nr. 141/1999 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 27 iulie 1999, dându-se textelor o noua numerotare.

Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 28 august 1998.

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

Pădurile, prin funcţiile economice şi de protecţie pe care le îndeplinesc, constituie, indiferent de forma de proprietate, o avutie de interes naţional de care beneficiază întreaga societate. În acest scop este necesară asigurarea gestionării durabile a pădurilor, prin stabilirea de măsuri concrete de administrare, îngrijire, exploatare raţională şi regenerare.

Articolul 2

Indiferent de forma de proprietate, strategia de punere în valoare economică, socială şi ecologica a pădurilor este un atribut al statului. În condiţiile respectării dreptului de proprietate, pădurile din România sunt administrate şi gospodărite într-un sistem unitar, vizând valorificarea continua, în folosul generaţiilor actuale şi viitoare, a funcţiilor lor ecologice şi social-economice.

Articolul 3

După forma de proprietate, fondul forestier naţional, definit la art. 1 din Codul silvic**), este constituit din:

a)fondul forestier proprietate publică a statului;

b)fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale (comune, oraşe, municipii);

c)fondul forestier proprietate privată a unităţilor de cult (parohii, schituri, manastiri), a instituţiilor de învăţământ sau a altor persoane juridice;

d)fondul forestier proprietate privată indiviză a persoanelor fizice (fosti composesori, moşneni şi răzeşi sau moştenitori ai acestora);

e)fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice.

Notă **) Legea nr. 26/1996 - Codul silvic a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 8 mai 1996.

Articolul 4

(1)Drumurile forestiere şi căile ferate forestiere, existente la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, indiferent de forma de proprietate a fondului forestier pe care acestea îl strabat, aparţin statului.

(2)Regimul juridic al drumurilor şi căilor ferate forestiere care se vor construi în viitor va fi stabilit în raport cu sursa de finanţare şi cu natura proprietăţii terenurilor, astfel:

a)drumurile şi căile ferate forestiere, construite pe terenurile proprietate publică a statului şi finanţate cu fonduri de la bugetul de stat sau din fondul de dezvoltare al Regiei Naţionale a Pădurilor, vor fi proprietate publică a statului şi vor fi administrate de regie;

b)drumurile şi căile ferate forestiere, construite pe terenuri din fondul forestier proprietate privată şi finanţate din resursele financiare ale proprietarilor de păduri, vor fi proprietate privată.

Articolul 5

Titularii dreptului de proprietate asupra fondului forestier, proprietate publică sau privată, îşi exercită dreptul de proprietate în limitele şi în condiţiile legii, urmărind conservarea şi gospodărirea durabila a pădurilor.

Capitolul 2Regimul silvic

Articolul 6

Fondul forestier naţional, indiferent de forma de proprietate, este supus regimului silvic.

Articolul 7

(1)Regimul silvic reprezintă un sistem unitar de norme cu caracter tehnic silvic, economic şi juridic, referitoare la amenajarea, paza, protecţia contra dăunătorilor, exploatarea şi regenerarea pădurilor, în vederea asigurării gestionării durabile a ecosistemelor forestiere.

(2)Respectarea normelor definite la alin. (1) este obligatorie pentru toţi proprietarii de păduri sau alţi deţinători.

(3)Normele tehnice silvice reglementează activităţile de amenajare şi regenerare a pădurilor, protecţie a pădurilor împotriva dăunătorilor, îngrijire (degajari, curatari, rarituri), punere în valoare a masei lemnoase şi de exploatare a lemnului atât pentru pădurile proprietate publică, cat şi pentru pădurile proprietate privată. Normele tehnice actuale vor fi revizuite în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, prin grija autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.

(4)Normele cu caracter economic se referă la totalitatea obligaţiilor financiare ce revin proprietarilor de păduri pentru asigurarea regenerarii pădurilor, stării de sănătate a acestora, efectuării lucrărilor de amenajare, îngrijire şi punere în valoare, precum şi la modalităţile de finanţare.

(5)Normele juridice cuprind totalitatea reglementărilor cu specific silvic (legi, hotărâri şi ordonanţe ale Guvernului, ordine şi instrucţiuni ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura).

(6)La dobândirea dreptului de proprietate proprietarii de păduri vor lua cunoştinţa sub semnatura, prin grija autorităţii publice pentru silvicultura, de obligaţiile pe care le au pentru respectarea regimului silvic.

Articolul 8

(1)În vederea respectării reglementărilor referitoare la regimul silvic, proprietarii de păduri şi deţinătorii cu orice titlu au următoarele obligaţii:

a)sa elaboreze amenajamente silvice pentru pădurile pe care le deţin, prin unităţi specializate, autorizate în acest scop de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura. Costul acestor lucrări se suporta de proprietari, în cazul persoanelor juridice. Pentru pădurile cu suprafeţe mai mici de 10 hectare, aparţinând persoanelor fizice, gospodărite în mod individual, se întocmesc de unităţi specializate studii sumare de amenajare, al căror conţinut se va preciza prin normele tehnice specifice;

b)să asigure paza pădurilor, în vederea prevenirii taierilor ilegale, distrugerii sau degradării vegetatiei forestiere, pasunatului abuziv, braconajului şi a altor fapte infractionale sau contravenţionale. Proprietarii de păduri menţionaţi la art. 12 alin. (1), care nu au personal angajat pentru asigurarea pazei, răspund contraventional;

c)să execute lucrările necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor pădurilor, stabilite de organele autorităţii publice pentru silvicultura, cu mijloace proprii sau contra cost, prin unităţi silvice specializate;

d)să asigure respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor şi, după caz, dotarea cu mijloace de prima intervenţie;

e)să efectueze lucrările de impadurire şi de ajutorare a regenerarii naturale, potrivit prevederilor amenajamentelor silvice şi ale normelor tehnice specifice. Lucrările de impadurire se vor executa în termen de cel mult 2 ani de la exploatarea masei lemnoase. În caz contrar, se vor aplica măsurile prevăzute la art. 67 din Codul silvic;

f)să efectueze lucrările de întreţinere a plantaţiilor şi regenerarilor naturale până la realizarea stării de masiv;

g)să execute la timp, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi ale normelor tehnice specifice, lucrările de îngrijire a arboretelor - degajari, curatari, rarituri, tăieri de igiena;

h)să execute tăieri de arbori numai după marcarea şi inventarierea acestora şi după elaborarea documentelor specifice de către personalul silvic autorizat:

i)să asigure, în conformitate cu prevederile amenajamentelor şi actelor normative în vigoare, întreţinerea şi repararea drumurilor forestiere aflate în proprietate.

(2)În situaţiile în care gospodărirea pădurilor, proprietate privată, aparţinând persoanelor fizice sau juridice, este asigurata pe baze contractuale de Regia Naţionala a Pădurilor sau de unităţi specializate, obligaţiile menţionate la alin. (1) se vor regasi ca atare în contractele încheiate.

Articolul 9

(1)În vederea gospodăririi durabile a pădurilor se interzic:

a)defrişarea vegetatiei forestiere - respectiv înlăturarea acesteia şi schimbarea destinaţiei terenului - fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura;

b)desfăşurarea de activităţi care produc degradarea solului şi a malurilor apelor, distrugerea semintisului utilizabil şi a arborilor nedestinati exploatării, potrivit prevederilor art. 45 din Codul silvic.

(2)Se exceptează de la prevederile alin. (1) lit. a) terenurile aflate în perimetrul fasiei de protecţie a frontierei de stat, care fac parte din domeniul public şi care, prin natura lor, sunt destinate protecţiei şi întreţinerii liniei de frontieră, potrivit prevederilor Legii nr. 56/1992*) privind frontiera de stat a României. Defrişarea vegetatiei forestiere pentru realizarea fasiei de protecţie a frontierei de stat se va executa de către proprietarul sau deţinătorul pădurii, sub supravegherea organului de graniceri şi a autorităţii silvice competente.

Notă *) Legea nr. 56/1992 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 9 iunie 1992.

Articolul 10

(1)Exploatarea produselor lemnoase ale pădurilor se face numai în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi cu respectarea instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi epocile de recoltare şi transport al materialului lemnos din păduri, emise de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.

(2)Pentru masa lemnoasă destinată a se exploata, proprietarii sau deţinătorii cu orice titlu de păduri întocmesc acte de punere în valoare, în conformitate cu normele tehnice în vigoare, cu marcarea şi inventarierea prealabilă a arborilor destinaţi tăierii de către personalul silvic delegat sa utilizeze ciocanul silvic de marcat.

(3)Ocoalele silvice, agenţii economici atestaţi să execute exploatări forestiere, persoanele fizice şi juridice care au în proprietate sau în administrare păduri au obligaţia sa folosească tehnologii de recoltare şi de scoatere a lemnului din padure, care să nu producă degradarea solului, poluarea apelor, distrugerea sau vătămarea semintisului utilizabil, a arborilor nedestinati exploatării peste limitele admise prin instrucţiunile prevăzute la alin. (1).

(4)Masa lemnoasă care se exploatează şi se transporta din padure va fi însoţită de documentele prevăzute în instrucţiunile privind circulaţia materialelor lemnoase şi controlul instalaţiilor de debitat lemn rotund în cherestea, aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(5)Materialul lemnos, cu excepţia celui fasonat în metri steri, care se transporta din padure, având ca document de însoţire bonul de vânzare sau foaia de însoţire, se marcheaza cu marca dreptunghiulara specifică agentului economic care administrează padurea sau care exploatează masa lemnoasă, după caz.

Capitolul 3Administrarea fondului forestier naţional

Secţiunea 1Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului

Articolul 11

(1)Fondul forestier proprietate publică a statului se administrează potrivit Codului silvic de Regia Naţionala a Pădurilor.

(2)Regulamentul de organizare şi funcţionare a Regiei Naţionale a Pădurilor se aproba prin hotărâre a Guvernului**), la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.

Notă **) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 982/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 31 decembrie 1998.Secţiunea a 2-a Administrarea fondului forestier proprietate publică a comunelor, oraşelor şi municipiilor şi a celui proprietate privată indiviză (fosti composesori, moşneni, răzeşi sau moştenitorii acestora)

Articolul 12

(1)Pădurile proprietate publică, aparţinând comunelor, oraşelor şi municipiilor, precum şi cele proprietate privată indiviză, aparţinând foştilor composesori, moşneni şi răzeşi sau moştenitorilor acestora, se administrează de către proprietari prin structuri silvice proprii, similare cu cele ale statului. Pentru gestionarea pădurilor deţinătorii menţionaţi mai sus angajează personal de specialitate, autorizat în condiţiile prezentei ordonanţe.

(2)Pentru realizarea prevederilor menţionate la alin. (1) persoanele fizice, fosti composesori, moşneni şi răzeşi sau moştenitorii acestora, se vor constitui, în prealabil, în mod obligatoriu, în asociaţii cu personalitate juridică, potrivit legii.

Articolul 13

(1)Pădurile aparţinând deţinătorilor menţionaţi la art. 12 alin. (1) se organizează pe cantoane silvice conduse de padurari cu studii de specialitate, suprafaţa unui canton fiind de maximum: 300 hectare în zona de campie; 500 hectare în zona de coline; 1.000 hectare în zona de munte.

(2)În situaţia existenţei mai multor cantoane se vor constitui districte sau brigazi silvice, conduse de ingineri silvici sau de tehnicieni silvici. Suprafaţa acestora este de maximum 1.500 hectare în zona de campie, 2.500 hectare în zona de coline şi 5.000 hectare în zona de munte.

(3)În cazul mai multor brigazi sau districte se vor constitui ocoale silvice, a căror suprafaţa este de maximum 8.000 hectare în zona de campie, 12.000 hectare în zona de coline şi 20.000 hectare în zona de munte.

(4)Pentru îndeplinirea condiţiilor de suprafaţa precizate la alin. (1)-(3) proprietarii pădurilor respective se pot asocia în funcţie de vecinătăţi sau de interesele economice ale acestora.

Articolul 14

(1)În situaţia în care proprietarii de păduri care fac obiectul prezentei secţiuni nu pot îndeplini condiţiile menţionate la art. 12, aceştia vor gospodari pădurile ce le aparţin, pe baza contractuală, prin Regia Naţionala a Pădurilor sau prin unităţi specializate, autorizate de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.

(2)Prin contractul încheiat între părţi se stabilesc drepturile şi obligaţiile proprietarilor de păduri şi ale Regiei Naţionale a Pădurilor. În mod obligatoriu se vor stipula:

a)drepturile materiale ale proprietarilor de păduri, în natura sau în bani, care rezultă din valorificarea resurselor lemnoase şi nelemnoase ale pădurilor preluate în gestiune;

b)obligaţiile Regiei Naţionale a Pădurilor sau ale unităţilor specializate, autorizate de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, de a asigura paza pădurilor şi de a executa lucrările tehnice silvice de îngrijire, combatere a dăunătorilor, punere în valoare a masei lemnoase, exploatare a resurselor şi de regenerare a arboreturilor, în conformitate cu regimul silvic;

c)modalităţile financiare de a suporta costul lucrărilor de întocmire a amenajamentelor silvice, de administrare, paza, îngrijire, protecţie contra dăunătorilor, exploatare şi regenerare.Secţiunea a 3-a Administrarea fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice

Articolul 15

(1)Pădurile proprietate privată aparţinând persoanelor fizice sunt supuse regimului silvic. Proprietarii acestor păduri au obligaţia să execute, prin mijloace proprii sau prin unităţi specializate, lucrările necesare impuse de regimul silvic.

(2)În situaţiile în care proprietarii de păduri nu îşi pot îndeplini în mod individual obligaţiile prevăzute la alin. (1), aceştia se pot constitui în asociaţii cu personalitate juridică, angajând personal silvic de specialitate, în conformitate cu prevederile art. 13. (3) În vederea respectării obligaţiei prevăzute la alin. (1), proprietarii pădurilor private, individuali sau constituiţi în asociaţii, pot solicita unităţilor teritoriale ale Regiei Naţionale a Pădurilor sau unităţilor specializate, autorizate de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, sa administreze pădurile ce le aparţin, pe bază de contracte.Secţiunea a 4-a Administrarea pădurilor proprietate privată a unităţilor de cult (parohii, schituri, manastiri), a instituţiilor de învăţământ sau a altor persoane juridice

Articolul 16

(1)Administrarea pădurilor proprietate privată aparţinând parohiilor, schiturilor, mănăstirilor, unităţilor de învăţământ sau altor persoane juridice se face de către acestea sau angajând personal silvic specializat, în vederea respectării obligaţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1).

(2)Pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) proprietarii pădurilor respective se pot asocia cu alţi deţinători de păduri, în vederea gospodăririi pădurilor în condiţiile prevăzute la art. 13. (3) Proprietarii de păduri care fac obiectul prezentei secţiuni pot solicita ca pădurile ce le aparţin să fie administrate pe baza contractuală de Regia Naţionala a Pădurilor sau de unităţi specializate, autorizate de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, în condiţiile prevăzute la art. 14, completate cu alte prevederi specifice, convenite de părţile contractante.Secţiunea a 5-a Reglementări comune pentru administrarea fondului forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi proprietate privată

Articolul 17

(1)Contractele de administrare a fondului forestier, menţionate la secţiunile 2-4 din prezentul capitol, se încheie pe o durată minima, egala cu perioada de aplicare a amenajamentului silvic, conform prevederilor art. 18 din Codul silvic.

(2)Contractele prevăzute la alin. (1) se încheie în forma autentică la birourile notariale, taxele şi comisioanele suportandu-se de Regia Naţionala a Pădurilor sau de unităţile specializate, autorizate de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura. Aceste contracte se înregistrează la inspectoratele silvice teritoriale, instituţii definite conform art. 19 şi 21, în a căror rază teritorială se afla fondul forestier.

(3)Rezilierea contractului din iniţiativa unei părţi se soluţionează conform legislaţiei civile.

(4)Activitatea personalului silvic angajat din structuri proprii şi a celui din unităţile specializate, care executa pe bază de contract paza şi gospodărirea pădurilor proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale şi proprietate privată, este controlată, sub raportul regimului silvic, de personalul tehnic al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura şi al inspectoratelor silvice teritoriale, prevăzute la cap. IV.

(5)Personalul silvic angajat pentru paza pădurilor va fi dotat cu armament de serviciu, în condiţiile legii, şi cu uniforma de serviciu.

Articolul 18

Modalităţile concrete de constituire a structurilor silvice pentru gospodărirea pădurilor, care fac obiectul secţiunilor 2-4 din prezentul capitol, precum şi modul de organizare şi funcţionare a acestora se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe.

Capitolul 4Controlul respectării regimului silvic

Articolul 19

(1)Controlul respectării regimului silvic pentru întregul fond forestier naţional se exercită de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, precum şi prin inspectoratele silvice teritoriale aflate în subordinea acesteia.

(2)Modul de organizare şi funcţionare a controlului aplicării regimului silvic la nivel central şi local, precum şi structurile administrative aferente se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe.

Articolul 20

Direcţia generală pentru controlul aplicării regimului silvic, prin organele sale centrale şi teritoriale, are următoarele atribuţii:

a)controlează modul de respectare de către proprietarii şi deţinătorii cu orice titlu de păduri a dispoziţiilor legale în domeniul silviculturii, precum şi a normelor specifice regimului silvic;

b)analizează şi controlează modul de respectare a prevederilor amenajamentelor silvice pentru toate pădurile, indiferent de natura proprietăţii;

c)controlează activitatea de exploatare a masei lemnoase, executată prin agenţi economici atestaţi sau în regie proprie, şi dispune sistarea activităţilor care încalcă normele tehnice specifice sau care provoacă degradarea vegetatiei forestiere, eroziunea solului sau alte deteriorări ale mediului;

d)controlează aplicarea şi respectarea dispoziţiilor legale privind prevenirea şi stingerea incendiilor în păduri;

e)controlează activitatea de reparare şi întreţinere a drumurilor forestiere, în conformitate cu legislaţia şi normele specifice în vigoare;

f)constata faptele contravenţionale în domeniul silviculturii şi exploatării pădurilor şi propune sau stabileşte, după caz, sancţiunile, potrivit împuternicirilor prevăzute de lege;

g)constata faptele infractionale în domeniul silviculturii şi exploatării pădurilor şi sesizează de îndată organul de poliţie, în vederea efectuării cercetării penale, în conformitate cu prevederile art. 207 şi 209 din Codul de procedură penală;

h)verifica sesizările scrise cu privire la abaterile comise în fondul forestier proprietate publică sau proprietate privată şi stabileşte situaţiile de încălcare a actelor normative în vigoare, propunand măsurile de reglementare sau de sancţionare, potrivit legii;

i)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.

Articolul 21

(1)Inspectoratele silvice teritoriale se constituie în profil teritorial, prin hotărâre a Guvernului.

(2)Personalul tehnic de specialitate din inspectoratele silvice teritoriale se va dimensiona în raport cu suprafaţa pădurilor şi cu numărul de proprietari, astfel încât pentru o suprafaţa medie de 20.000 hectare sa existe un inspector-inginer silvic.

(3)Pentru lucrările tehnice de teren şi pentru executarea controalelor de fond se va asigura un inginer silvic sau un tehnician silvic pentru o suprafaţa medie de 10.000 hectare.

Articolul 22

Finanţarea organelor centrale şi teritoriale pentru controlul respectării regimului silvic se face de la bugetul de stat.

Capitolul 5Scoaterea definitivă sau temporară a terenurilor din fondul forestier naţional

Articolul 23

(1)Reducerea suprafeţei pădurilor din fondul forestier naţional este interzisă, cu excepţia următoarelor situaţii:

a)pentru construcţii cu destinaţie militară, pentru cai ferate, drumuri europene, naţionale şi judeţene, autostrăzi, linii electrice de înaltă tensiune, mine, forari, sonde şi echipamente aferente, conducte magistrale de transport gaze sau petrol, lucrări de îmbunătăţiri funciare, de gospodărire a apelor sau de realizare a unor noi surse de apa. Ocuparea definitivă de terenuri din fondul forestier proprietate privată, cu sau fără defrişarea pădurii, se aproba cu acordul prealabil al proprietarilor terenurilor, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe. În cazurile în care proprietarii de terenuri nu sunt de acord, ocuparea terenurilor se poate face în condiţiile stabilite potrivit reglementărilor legale privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică;

b)pentru construirea de obiective turistice, cu acordul proprietarului şi cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura;

c)în scopul executării de lucrări, instalaţii şi construcţii necesare pentru gospodărirea fondului forestier sau de interes propriu, la cererea proprietarilor şi cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura;

d)orice alte investiţii cu caracter social, cultural, sportiv, medical şi de cult, cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.

(2)Ocuparea definitivă a terenurilor din fondul forestier, prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), se face cu plata de către persoanele fizice şi juridice solicitante a următoarelor taxe şi despăgubiri:

a)taxa pentru ocuparea definitivă de terenuri forestiere, care se vărsa în Fondul de ameliorare a fondului funciar, potrivit prevederilor art. 92 alin. (4) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, fond aflat la dispoziţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura;

b)contravaloarea terenului şi a masei lemnoase, care se achită proprietarului terenului forestier;

c)contravaloarea pierderii de creştere, determinata de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii, dacă terenul este acoperit cu padure, despăgubire care revine proprietarului terenului.

(3)Persoanele fizice şi juridice pot solicita ocuparea definitivă a unor suprafeţe din fondul forestier şi după achitarea unei taxe egale cu contravaloarea pierderii de creştere, determinata de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii, dacă beneficiarul compensează cu o suprafaţa echivalenta de teren, limitrofa fondului forestier, pe care o impadureste, şi dacă întreţine plantatia până la încheierea stării de masiv pe cheltuiala proprie, cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.

Articolul 24

(1)Pentru folosirea temporară de terenuri din fondul forestier naţional, cu sau fără defrişare, în condiţiile prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. a), persoanele fizice sau juridice care beneficiază de folosirea terenurilor au obligaţia sa achite:

a)chiria pentru ocuparea terenului pe durata aprobată, care se încasează de proprietarul terenului;

b)contravaloarea pierderii de creştere, ca urmare a tăierii masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii stabilită în amenajamentele silvice;

c)o garanţie în suma egala cu cheltuielile necesare pentru reinstalarea vegetatiei forestiere pe terenul folosit temporar şi pentru întreţinerea acesteia până la realizarea stării de masiv;

d)suma prevăzută la lit. c) se depune într-un cont special, purtător de dobânda, la Fondul de ameliorare a fondului funciar, aflat la dispoziţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, prevăzut în Legea nr. 18/1991, republicată.

(2)În situaţia în care folosirea temporară a terenului nu implica defrişarea, beneficiarul plăteşte proprietarului chiria.

Articolul 25

Metodologia de finanţare şi de executare a lucrărilor de reinstalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, prevăzută la art. 24 alin. (1) lit. c), se elaborează de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe.

Articolul 26

Ocuparea definitivă sau folosirea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional, potrivit prevederilor art. 23 şi 24, se face numai cu acordul proprietarilor şi se aproba după cum urmează:

a)pentru suprafaţa de până la un hectar, de către inspectoratul silvic teritorial, la cererea persoanei fizice sau juridice beneficiare;

b)pentru suprafaţa de peste un hectar, dar nu mai mare de 50 hectare, de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, la cererea persoanei fizice sau juridice beneficiare, cu avizul inspectoratului silvic teritorial;

c)pentru suprafaţa de peste 50 hectare, prin hotărâre a Guvernului, la cererea persoanelor juridice beneficiare şi la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.

Capitolul 6Finanţarea administrării fondului forestier naţional

Articolul 27

Finanţarea activităţilor de administrare a fondului forestier naţional se face din:

a)venituri proprii;

b)bugetul de stat;

c)alte surse.

Articolul 28

(1)În vederea sprijinirii proprietarilor de păduri, indiferent de forma de proprietate, în efectuarea unor lucrări de gospodărire, în scopul asigurării integrităţii fondului forestier naţional şi gestionării durabile a acestuia, statul va aloca anual de la buget fondurile necesare pentru:

a)refacerea pădurilor afectate de calamitati naturale sau de incendii a căror cauza este necunoscută;

b)refacerea unor cai forestiere de transport distruse în urma calamitatii naturale;

c)combaterea bolilor şi dăunătorilor pădurilor proprietate privată;

d)amenajarea pădurilor proprietate privată a persoanelor fizice;

e)finanţarea unor studii complexe de fundamentare a soluţiilor de gospodărire a pădurilor proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice;

f)punerea la dispoziţie proprietarilor de păduri a normelor tehnice silvice şi juridice care reglementează regimul silvic şi a materialelor de propaganda şi educaţie forestieră privind ocrotirea şi conservarea pădurilor;

g)sprijinirea proprietarilor de păduri cu funcţii speciale de protecţie, persoane fizice, prin acordarea unor compensaţii reprezentând contravaloarea bunurilor pe care nu le recolteaza datorită restrictiilor impuse prin amenajamentele silvice în pădurile cu funcţii speciale de protecţie.

(2)Normele metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor acordate potrivit prevederilor alin. (1) se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, cu avizul Ministerului Finanţelor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe.

Capitolul 7Raspunderi şi sancţiuni

Articolul 29

Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală a persoanei vinovate, potrivit legii.

Articolul 30

(1)Încălcarea prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani şi cu confiscarea materialului lemnos rezultat sau, dacă materialul a fost valorificat anterior constatării, cu plata contravalorii acestuia.

(2)Aceleaşi pedepse se aplică şi celor care favorizează încălcarea prevederilor alin. (1).

Articolul 31

(1)Taierea sau scoaterea din rădăcini, fără drept, din păduri, indiferent de forma de proprietate, de arbori şi lastari, de către proprietari, deţinători sau de oricare altă persoană, dacă volumul masei lemnoase astfel extrase este de peste 5 mc sau dacă volumul acesteia este sub aceasta limita, iar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de 2 ani, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă.

(2)Dacă fapta a avut ca urmare extragerea unui volum de peste 20 mc, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani.

(3)Când fapta a avut ca urmare extragerea unui volum de peste 50 mc, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

(4)Maximul pedepselor prevăzute la alin. (1)-(3) se majorează cu 3 ani în cazul în care faptele au fost săvârşite în următoarele împrejurări:

a)de doua sau mai multe persoane împreună;

b)de o persoană având asupra sa o arma sau substanţe chimice periculoase;

c)în timpul nopţii;

d)în arii forestiere protejate.

(5)Tentativa se pedepseşte.

Articolul 32

Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unor suprafeţe de păduri de către proprietari, deţinători sau de oricare altă persoană, precum şi incendierea acestora constituie infracţiunea de distrugere şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani.

Articolul 33

(1)Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează:

a)refuzul proprietarilor sau al altor deţinători de păduri de a întocmi amenajamente silvice, conform obligaţiei prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a), cu amendă de la 200.000 lei la 1.000.000 lei pentru persoane fizice şi de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei pentru persoane juridice;

b)neasigurarea pazei pădurilor, potrivit obligaţiei prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei pentru persoane fizice şi de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei pentru persoane juridice;

c)refuzul proprietarilor sau al altor deţinători de păduri de a executa lucrările de prevenire şi combatere a dăunătorilor şi bolilor pădurilor, conform dispoziţiei art. 8 alin. (1) lit. c), sau de a executa lucrările de îngrijire a arboreturilor, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. g), cu amendă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei.

(2)Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25-27. (3) Cuantumul amenzilor contravenţionale se reactualizează periodic prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 34

Stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, altele decât cele prevăzute la art. 33, indiferent de forma de proprietate a pădurilor în care acestea au fost comise, sunt reglementate prin lege specială.

Articolul 35

Constatarea infracţiunilor prevăzute la art. 30-32 şi a contravenţiilor prevăzute la art. 33 din prezenta ordonanţă se face de către personalul silvic prevăzut la art. 105 din Codul silvic şi de personalul silvic din structurile silvice nou-înfiinţate, potrivit prezentei ordonanţe.

Capitolul 8Dispoziţii finale

Articolul 36

În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura va revizui şi va completa cu prevederi specifice pădurilor proprietate publică şi privată regulamentele, instrucţiunile şi normele tehnice din domeniul silviculturii.

Articolul 37

În exercitarea atribuţiilor de serviciu privind paza fondului forestier, constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor silvice, personalul silvic prevăzut la art. 35 este asimilat personalului care îndeplineşte funcţii ce implica exerciţiul autorităţii publice.

Articolul 38

Unităţile de poliţie, împreună cu cele ale jandarmeriei, precum şi organele administraţiei publice locale ori, după caz, organele de pompieri militari vor sprijini organele silvice sau, după caz, le vor acorda asistenţa tehnica, potrivit competentelor, în organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de prevenire şi de combatere a fenomenului infractional şi contraventional şi, respectiv, pentru prevenirea şi stingerea incendiilor atât în pădurile proprietate publică, cat şi în cele proprietate privată.

Articolul 39

Marcarea şi evaluarea arborilor destinaţi tăierii, pentru proprietarii de păduri, persoane fizice, care îşi administrează singuri pădurile, se fac, la cerere, de către personalul silvic autorizat din cadrul ocoalelor silvice ale Regiei Naţionale a Pădurilor şi de personalul din unităţile silvice înfiinţate conform prevederilor art. 13. O dată cu plata acestor prestaţii proprietarii vor primi documentele legale pentru exploatarea şi transportul materialului lemnos respectiv.

Articolul 40

Prevederile referitoare la infracţiunile din prezenta ordonanţă se completează cu cele cuprinse în titlul VI "Raspunderi şi sancţiuni" din Codul silvic.

Articolul 41Prezenta ordonanţă intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

Notă *) A se vedea şi datele de intrare în vigoare a actelor normative modificatoare.

Articolul 42Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abroga orice alte dispoziţii contrare