Ordonanta nr. 96 din 27 august 1998

În temeiul art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi al art. 1 pct. 3 lit. a) din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României emite prezenta ordonanţă:

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

Pădurile, prin funcţiile economice şi de protecţie pe care le îndeplinesc, constituie, indiferent de forma de proprietate, o avutie de interes naţional de care beneficiază întreaga societate. În acest scop este necesară asigurarea gestionării durabile a pădurilor, prin stabilirea de măsuri concrete de administrare, îngrijire, exploatare raţională şi regenerare.

Articolul 2

Indiferent de forma de proprietate, politica de punere în valoare economică, socială şi ecologica a pădurilor este un atribut al statului. În condiţiile respectării dreptului de proprietate, pădurile din România sunt administrate şi gospodărite într-un sistem unitar, vizând valorificarea continua, în folosul generaţiilor actuale şi viitoare, a funcţiilor lor ecologice şi social-economice.

Articolul 3

După forma de proprietate, fondul forestier naţional, definit la art. 1 din Codul silvic, este constituit din:

a)fondul forestier proprietate publică a statului;

b)fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale (comune, oraşe, municipii);

c)fondul forestier proprietate privată a unităţilor de cult (parohii, schituri, manastiri), instituţiilor de învăţământ sau a altor persoane juridice;

d)fondul forestier proprietate privată indiviză a persoanelor fizice (fosti composesori, moşneni şi răzeşi sau moştenitori ai acestora);

e)fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice.

Articolul 4

(1)Drumurile forestiere şi căile ferate forestiere, existente la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, aparţin statului, indiferent de forma de proprietate a fondului forestier pe care acestea îl strabat.

(2)Regimul juridic al drumurilor şi căilor ferate forestiere care se vor construi în viitor va fi stabilit în raport cu sursa de finanţare şi cu natura proprietăţii terenurilor, astfel:

a)drumurile şi căile ferate forestiere, construite pe terenurile proprietate publică a statului şi finanţate cu fonduri de la bugetul de stat sau din fondul de dezvoltare al Regiei Naţionale a Pădurilor, vor fi proprietate publică a statului şi administrate de regie;

b)drumurile şi căile forestiere, construite pe terenuri din fondul forestier proprietate privată şi finanţate din resursele financiare ale proprietarilor de păduri, vor fi proprietate privată, administrate de deţinătorii pădurilor respective.

Articolul 5

Titularii dreptului de proprietate asupra terenului forestier, proprietate publică sau privată, îşi exercită dreptul de proprietate, în limitele şi în condiţiile legii, urmărind conservarea şi gospodărirea durabila a pădurilor.

Capitolul 2Regimul silvic

Articolul 6

Fondul forestier naţional, indiferent de forma de proprietate, este supus regimului silvic.

Articolul 7

(1)Regimul silvic reprezintă un sistem unitar de norme cu caracter tehnic silvic, economic şi juridic, referitoare la amenajarea, paza, protecţia contra dăunătorilor, exploatarea şi regenerarea pădurilor, în vederea asigurării gestionării durabile a ecosistemelor forestiere.

(2)Respectarea normelor definite la alin. (1) este obligatorie pentru toţi proprietarii de păduri sau alţi deţinători.

(3)Normele tehnice silvice reglementează activităţile de amenajare şi regenerare a pădurilor, protecţie a pădurilor împotriva dăunătorilor, îngrijire (degajari, curatiri, rarituri), punere în valoare a masei lemnoase şi de exploatare a lemnului, atât pentru pădurile proprietate publică, cat şi pentru pădurile proprietate privată. Normele tehnice actuale vor fi revizuite în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, prin grija autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.

(4)Normele cu caracter economic se referă la totalitatea obligaţiilor financiare ce revin proprietarilor de păduri, pentru asigurarea regenerarii pădurilor, stării de sănătate a acestora, efectuării lucrărilor de amenajare, îngrijire şi punere în valoare, precum şi la modalităţile de finanţare.

(5)Normele juridice cuprind totalitatea reglementărilor cu specific silvic (legi, hotărâri şi ordonanţe ale Guvernului, ordine şi instrucţiuni ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura).

(6)La dobândirea dreptului de proprietate, proprietarii de păduri vor lua cunoştinţa sub semnatura, prin grija autorităţii publice pentru silvicultura, de obligaţiile pe care le au pentru respectarea regimului silvic.

Articolul 8

(1)În vederea respectării reglementărilor referitoare la regimul silvic, proprietarii de păduri şi deţinătorii cu orice titlu au următoarele obligaţii:

a)sa elaboreze amenajamentele silvice pentru pădurile pe care le deţin, prin unităţi specializate, autorizate în acest scop de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura. Costul acestor lucrări se suporta de proprietari în cazul persoanelor juridice. Pentru pădurile cu suprafeţe mai mici de 10 hectare, aparţinând persoanelor fizice, gospodărite în mod individual, se întocmesc, de unităţi specializate, studii sumare de amenajare, al căror conţinut se va preciza prin normele tehnice specifice;

b)să asigure paza pădurilor, în vederea prevenirii taierilor ilegale, distrugerii sau degradării vegetatiei forestiere, pasunatului abuziv, braconajului şi a altor fapte infractionale sau contravenţionale. Proprietarii de păduri proprietate privată care nu au personal angajat pentru asigurarea pazei, în condiţiile menţionate la art. 12, răspund contraventional;

c)să execute lucrările necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor pădurilor, stabilite de organele autorităţii publice pentru silvicultura, cu mijloace proprii sau contra cost, prin unităţi silvice specializate;

d)să asigure respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor şi, după caz, dotarea cu mijloace de prima intervenţie;

e)să efectueze lucrările de impadurire şi de ajutorare a regenerarii naturale, potrivit prevederilor amenajamentelor silvice şi ale normelor tehnice specifice. Lucrările de impadurire se vor executa în termen de cel mult 2 ani de la exploatarea masei lemnoase. În caz contrar, se vor aplica măsurile prevăzute la art. 67 din Codul silvic, aprobat prin Legea nr. 26/1996;

f)să efectueze lucrările de întreţinere a plantaţiilor şi regenerarilor naturale până la realizarea stării de masiv;

g)să execute la timp, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi ale normelor tehnice specifice, lucrările de îngrijire a arboretelor - degajari, curatiri, rarituri, tăieri de igiena;

h)să execute tăieri de arbori numai după marcarea şi inventarierea acestora şi după elaborarea documentelor specifice de către personalul silvic autorizat;

i)să asigure, în conformitate cu prevederile amenajamentelor şi actelor normative în vigoare, întreţinerea şi repararea drumurilor forestiere aflate în proprietate.

(2)În situaţiile în care gospodărirea pădurilor proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice este asigurata pe baze contractuale de către Regia Naţionala a Pădurilor, obligaţiile menţionate la alin. (1) se vor regasi, ca atare, în contractele încheiate.

Articolul 9

(1)În vederea gospodăririi durabile a pădurilor se interzic:

a)defrişarea vegetatiei forestiere - respectiv înlăturarea acesteia şi schimbarea destinaţiei terenului - fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura;

b)desfăşurarea de activităţi care produc degradarea solului şi a malurilor apelor, distrugerea semintisului utilizabil şi a arborilor nedestinati exploatării, potrivit prevederilor art. 45 din Codul silvic.

(2)Se exceptează de la prevederile alin. (1) lit. a) terenurile aflate în perimetrul fasiei de protecţie a frontierei de stat, care fac parte din domeniul public şi care, prin natura lor, sunt destinate protecţiei şi întreţinerii liniei de frontieră, potrivit prevederilor Legii privind frontiera de stat a României nr. 56/1992. Defrişarea vegetatiei pentru realizarea fasiei de protecţie a frontierei de stat se va executa de către proprietarul sau deţinătorul pădurii, sub supravegherea organului de graniceri şi a autorităţii silvice competente.

Articolul 10

(1)Exploatarea produselor lemnoase ale pădurilor se face numai în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi cu respectarea instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi epocile de recoltare şi transport al materialului lemnos din păduri, emise de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.

(2)Pentru masa lemnoasă destinată a se exploata, proprietarii sau deţinătorii cu orice titlu de păduri întocmesc acte de punere în valoare, în conformitate cu normele tehnice în vigoare, cu marcarea şi inventarierea prealabilă a arborilor destinaţi tăierii de către personalul silvic delegat sa utilizeze ciocanul silvic de marcat.

(3)Ocoalele silvice, agenţii economici atestaţi să execute exploatări forestiere, persoanele fizice şi juridice care au în proprietate sau în administrare păduri au obligaţia sa folosească tehnologii de recoltare şi de scoatere a lemnului din padure, care să nu producă degradarea solului, poluarea apelor, distrugerea sau vătămarea semintisului utilizabil, a arborilor nedestinati exploatării peste limitele admise prin instrucţiunile prevăzute la alin. (1).

(4)Masa lemnoasă care se exploatează şi se transporta din padure va fi însoţită de documentele prevăzute în instrucţiunile privind circulaţia materialelor lemnoase şi controlul instalaţiilor de debitat lemn rotund în cherestea, aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(5)Materialul lemnos de lucru cu diametrul la capatul gros mai mare de 20 cm, care se transporta din padure, având ca document de însoţire bonul de vânzare sau foaia de însoţire, se marcheaza cu marca dreptunghiulara specifică agentului economic care administrează padurea sau care exploatează masa lemnoasă, după caz.

Capitolul 3Administrarea fondului forestier naţional

Secţiunea 1Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului

Articolul 11

(1)Fondul forestier proprietate publică a statului se administrează potrivit Codului silvic de către Regia Naţionala a Pădurilor.

(2)Regulamentul de organizare şi funcţionare a Regiei Naţionale a Pădurilor se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.Secţiunea a 2-a Administrarea fondului forestier proprietate publică a comunelor, oraşelor şi municipiilor şi a celui proprietate privată indiviză (fosti composesori, moşneni, răzeşi sau moştenitorii acestora)

Articolul 12

(1)Pădurile proprietate publică a comunelor, oraşelor şi municipiilor, precum şi cele proprietate privată indiviză, aparţinând foştilor composesori, moşneni şi răzeşi sau moştenitorilor acestora, se administrează de către proprietari, prin structuri silvice proprii similare cu cele ale statului. Pentru gestionarea pădurilor, deţinătorii menţionaţi mai sus vor angaja personal de specialitate, autorizat în condiţiile prezentei ordonanţe.

(2)Pentru realizarea prevederilor menţionate la alin. (1), persoanele fizice, fosti composesori, moşneni şi răzeşi sau moştenitorii acestora, se vor constitui, în mod obligatoriu, în prealabil, în asociaţii cu personalitate juridică, potrivit legii.

Articolul 13

(1)Pădurile aparţinând deţinătorilor menţionaţi la art. 12 alin. (1) se organizează pe cantoane silvice conduse de padurari cu studii de specialitate, suprafaţa unui canton fiind de maximum: 300 hectare în zona de campie; 500 hectare în zona de coline; 1.000 hectare în zona de munte.

(2)În situaţia existenţei mai multor cantoane se vor constitui districte sau brigazi silvice, conduse de tehnicieni silvici sau de ingineri silvici. Suprafaţa acestora este de maximum: 1.500 hectare în zona de campie; 2.500 hectare în zona de coline; 5.000 hectare în zona de munte.

(3)În cazul mai multor brigazi sau districte se pot constitui ocoale silvice, a căror suprafaţa este de maximum: 8.000 hectare în zona de campie; 12.000 hectare în zona de coline; 20.000 hectare în zona de munte.

(4)Pentru îndeplinirea condiţiilor de suprafaţa precizate la alin. (1)-(3), proprietarii pădurilor respective se pot asocia în funcţie de vecinătăţi sau de interesele economice ale acestora.

Articolul 14

(1)În situaţia în care proprietarii pădurilor care fac obiectul prezentei secţiuni nu doresc sau nu pot îndeplini condiţiile menţionate la art. 12, aceştia vor gospodari pădurile ce le aparţin, pe baza contractuală, prin Regia Naţionala a Pădurilor.

(2)Prin contractul încheiat între părţi se stabilesc drepturile şi obligaţiile proprietarilor pădurilor şi ale Regiei Naţionale a Pădurilor. În mod obligatoriu se vor stipula:

a)drepturile materiale ale proprietarilor de păduri, în natura sau în bani, care rezultă din valorificarea resurselor lemnoase şi nelemnoase ale pădurilor preluate în gestiune;

b)obligaţiile Regiei Naţionale a Pădurilor de a asigura paza pădurilor şi de a executa lucrările tehnice silvice de îngrijire, combatere a dăunătorilor, punere în valoare a masei lemnoase, exploatare a resurselor şi de regenerare a arboretelor, în conformitate cu regimul silvic;

c)modalităţile financiare de a suporta costul lucrărilor de întocmire a amenajamentelor silvice, de administrare, paza, îngrijire, protecţie contra dăunătorilor, exploatare şi regenerare.Secţiunea a 3-a Administrarea fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice

Articolul 15

(1)Pădurile proprietate privată a persoanelor fizice sunt supuse regimului silvic. Proprietarii acestor păduri au obligaţia să execute prin mijloace proprii sau prin unităţi silvice specializate lucrările necesare impuse de regimul silvic.

(2)În situaţiile în care proprietarii pădurilor nu îşi pot îndeplini în mod individual obligaţiile prevăzute la alin. (1), aceştia se pot constitui în asociaţii cu personalitate juridică, angajând personal silvic de specialitate, în conformitate cu prevederile art. 13. (3) În vederea respectării obligaţiei prevăzute la alin. (1), proprietarii pădurilor proprietate privată, individual sau constituiţi în asociaţii, pot solicita, de asemenea, unităţilor teritoriale ale Regiei Naţionale a Pădurilor sa administreze pădurile ce le aparţin, pe bază de contracte, în condiţiile prevăzute la art. 12 alin. (2).Secţiunea a 4-a Administrarea pădurilor proprietate privată a unităţilor de cult (parohii, schituri, manastiri), a instituţiilor de învăţământ sau a altor persoane juridice

Articolul 16

(1)Administrarea pădurilor proprietate privată a parohiilor, schiturilor, mănăstirilor, unităţilor de învăţământ sau a altor persoane juridice se face de către acestea, angajând personal silvic specializat, în vederea respectării obligaţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1).

(2)Pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (1), proprietarii pădurilor respective se pot asocia cu alţi deţinători de păduri, în vederea gospodăririi pădurilor în condiţiile prevăzute la art. 13. (3) Proprietarii de păduri care fac obiectul prezentei secţiuni pot solicita, de asemenea, ca pădurile ce le aparţin să fie administrate pe baza contractuală de către Regia Naţionala a Pădurilor, în condiţiile prevăzute la art. 12, completate cu alte prevederi specifice, convenite de părţile contractante.Secţiunea a 5-a Reglementări comune pentru administrarea fondului forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi proprietate privată

Articolul 17

(1)Contractele de administrare a fondului forestier menţionat la secţiunile 2-4 din prezentul capitol se încheie pe o durată minima, egala cu perioada de aplicare a amenajamentului silvic, conform prevederilor art. 18, din Codul silvic.

(2)Contractele prevăzute la alin. (1) se încheie în forma autentică la birourile notariale, taxele şi comisioanele suportandu-se de către Regia Naţionala a Pădurilor. Aceste contracte se înregistrează la inspectoratele silvice teritoriale în raza cărora se afla fondul forestier.

(3)Rezilierea contractului din iniţiativa unei părţi se soluţionează conform legislaţiei civile.

(4)Activitatea personalului silvic angajat pentru paza şi gospodărirea pădurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi proprietate privată este controlată sub raportul regimului silvic de către personalul tehnic al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura şi al inspectoratelor silvice teritoriale prevăzute la cap. IV din prezenta ordonanţă.

(5)Personalul silvic angajat pentru paza pădurilor, prevăzut la art. 13 alin. (1), este dotat cu armament de serviciu, în condiţiile legii.

Articolul 18

Modalităţile concrete de constituire a structurilor silvice pentru gospodărirea pădurilor, care fac obiectul secţiunilor 2-4 din prezentul capitol, precum şi modul de organizare şi funcţionare a acestora se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe.

Capitolul 4Controlul respectării regimului silvic

Articolul 19

(1)Controlul respectării regimului silvic pentru întregul fond forestier naţional se exercită de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura - Departamentul pădurilor, prin Direcţia generală pentru controlul aplicării regimului silvic, precum şi prin inspectoratele silvice teritoriale din subordinea acesteia.

(2)Modul de organizare şi funcţionare a controlului aplicării regimului silvic la nivel central şi local, precum şi structurile administrative aferente se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe.

Articolul 20

Direcţia generală pentru controlul aplicării regimului silvic, prin organele sale centrale şi teritoriale, are următoarele atribuţii:

a)controlează modul de respectare, de către proprietarii şi deţinătorii cu orice titlu de păduri, a prevederilor legilor, hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, ordinelor ministrului, regulamentelor şi instrucţiunilor în domeniul silviculturii, precum şi a normelor specifice regimului silvic;

b)analizează şi controlează modul de respectare a prevederilor amenajamentelor silvice pentru toate pădurile, indiferent de natura proprietăţii;

c)controlează activitatea de exploatare a masei lemnoase, executată prin agenţi economici atestaţi sau în regie proprie, şi dispune sistarea activităţilor care încalcă normele tehnice specifice sau care provoacă degradarea vegetatiei forestiere, eroziunea solului sau alte deteriorări ale mediului;

d)controlează aplicarea şi respectarea dispoziţiilor legale privind prevenirea şi stingerea incendiilor în păduri;

e)controlează activitatea de construire, reparare şi întreţinere a drumurilor forestiere, în conformitate cu legislaţia şi normele specifice în vigoare;

f)constata faptele contravenţionale în domeniul silviculturii şi exploatării pădurilor şi propune sau stabileşte, după caz, sancţiunile, potrivit împuternicirilor prevăzute de lege;

g)constata faptele infractionale în domeniul silviculturii şi exploatării pădurilor şi sesizează, de îndată, organul de poliţie, în vederea efectuării cercetării penale, în conformitate cu prevederile art. 207 şi 209 din Codul de procedură penală;

h)verifica sesizările scrise cu privire la abaterile comise în fondul forestier proprietate publică sau proprietate privată şi stabileşte situaţiile de încălcare a actelor normative în vigoare, propunand măsurile de reglementare sau de sancţionare, potrivit legii;

i)avizează angajarea personalului silvic necesar pentru gospodărirea pădurilor, altele decât cele administrate de către Regia Naţionala a Pădurilor;

j)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare, prevăzut la art. 19 alin. (2).

Articolul 21

(1)Inspectoratele silvice teritoriale se constituie la nivelul fiecărui judeţ, dacă suprafaţa pădurilor judeţului, potrivit art. 3 lit. a)-e), este de minimum 100.000 hectare.

(2)În cazul judeţelor în care suprafaţa pădurilor este sub limita prevăzută la alin. (1), inspectoratele silvice teritoriale vor fi constituite pe raza a doua sau mai multe judeţe limitrofe, astfel încât suprafaţa minima a acestora să fie cea prevăzută la alin. (1).

(3)Personalul tehnic de specialitate din inspectoratele silvice teritoriale se va dimensiona în raport cu suprafaţa pădurilor şi cu numărul de proprietari, astfel încât pentru o suprafaţa de maximum 10.000 hectare sa existe un inspector-inginer silvic.

(4)Pentru lucrările tehnice de nivel mediu şi pentru executarea controalelor de fond se va asigura un tehnician silvic pentru:

–3.000 hectare în zona de campie;

–5.000 hectare în zona de coline;

–10.000 hectare în zona de munte.

Articolul 22

Finanţarea organelor centrale şi teritoriale pentru controlul respectării regimului silvic se face de la bugetul de stat.

Capitolul 5Regimul juridic al fondului forestier proprietate privată

Articolul 23

(1)Terenurile din fondul forestier proprietate privată, indiferent de titularul lor, sunt şi rămân în circuitul civil, potrivit legii.

(2)Terenurile prevăzute la alin. (1) pot fi dobândite sau înstrăinate prin oricare dintre modalităţile stabilite de legislaţia civilă, în condiţiile respectării dispoziţiilor prezentei ordonanţe.

Articolul 24

(1)Pădurile proprietate privată se pot instraina, prin acte juridice, numai cu condiţia nedivizarii proprietăţii.

(2)Condiţia de nedivizare a proprietăţii este aplicabilă şi în cazul moştenitorilor.

(3)Statul, prin Regia Naţionala a Pădurilor, are dreptul de preemptiune la toate vânzările de buna voie sau silite, la preţ şi în condiţii egale atât pentru pădurile proprietate privată, cat şi pentru terenurile cu alta folosinţă, limitrofe fondului forestier proprietate publică a statului. În acest sens, proprietarul terenului ce face obiectul vânzării este obligat sa înştiinţeze, în scris, unitatea silvică teritorială în raza căreia se afla terenul respectiv despre intenţia de înstrăinare. Unitatea silvică sesizată îşi exprima opţiunea în termen de 30 de zile, după care dreptul de preemptiune al statului încetează.

(4)În situaţia în care Regia Naţionala a Pădurilor nu îşi exprima opţiunea de a cumpara terenuri cu păduri proprietate privată, în condiţiile stabilite la alin. (3), dreptul de preemptiune pentru cumpărarea terenului cu padure revine proprietarilor invecinati, care îşi pot exprima opţiunea în termen de 30 de zile de la înştiinţarea scrisă cu confirmare de primire, trimisa de proprietarul care doreşte sa vândă terenul cu padure. După expirarea acestui termen, dreptul de preemptiune încetează.

(5)În cazul vânzării unor suprafeţe de padure aflate în indiviziune, dreptul de preemptiune revine coproprietarilor terenurilor respective.

(6)Înstrăinarea facuta cu încălcarea prevederilor alin. (1)-(5) este nulă de drept.

(7)Suprafaţa maxima de padure pe care o persoană fizica o poate obţine prin cumpărare este de 1.000 hectare.

Articolul 25

(1)Reducerea suprafeţei pădurilor proprietate privată este interzisă, cu excepţia cazurilor prevăzute la alineatul următor.

(2)În mod excepţional, pentru construcţii cu destinaţie militară, pentru cai ferate, şosele de importanţa deosebită, linii electrice de înaltă tensiune, mine, forari, sonde şi echipamente aferente acestora, conducte magistrale de transport gaze sau petrol, lucrări de îmbunătăţiri funciare, de gospodărire a apelor sau de realizare a unor noi surse de apa, obiective turistice, ocuparea definitivă de terenuri din fondul forestier proprietate privată, cu defrişarea pădurii sau fără, se aproba, cu acordul prealabil al proprietarilor terenurilor, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe.

(3)În cazurile în care proprietarii terenurilor nu sunt de acord, ocuparea terenurilor se poate face în condiţiile stabilite potrivit reglementărilor legale privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică.

(4)Ocuparea definitivă a terenurilor din fondul forestier proprietate privată se face cu plata de către persoanele fizice şi juridice solicitante a următoarelor taxe şi despăgubiri:

a)taxa pentru ocuparea definitivă de terenuri forestiere, care se vărsa în Fondul de ameliorare potrivit prevederilor art. 92 alin. (4) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, fond aflat la dispoziţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura;

b)contravaloarea terenului, care se achită proprietarului terenului forestier;

c)contravaloarea pierderii de creştere, determinata de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii, dacă terenul este acoperit cu padure, despăgubire care revine proprietarului terenului.

Articolul 26

Pentru ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier proprietate privată, în condiţiile prevăzute la art. 25 alin. (2), persoanele fizice sau juridice care beneficiază de ocuparea terenurilor au obligaţia sa achite:

a)chiria pentru ocuparea terenului pe durata aprobată, care se încasează de proprietarul terenului;

b)contravaloarea pierderii de creştere, determinata de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii, dacă terenul este acoperit cu padure, despăgubire care revine proprietarului;

c)cheltuielile necesare pentru reinstalarea vegetatiei forestiere pe terenul ocupat temporar şi pentru întreţinerea acesteia până la realizarea stării de masiv; sumele aferente se depun într-un cont special, purtător de dobânda, la dispoziţia inspectoratului silvic teritorial, care dispune de cheltuirea fondului respectiv pentru realizarea lucrărilor silvice necesare;

d)o garanţie în bani, egala cu taxa legală prevăzută pentru ocuparea definitivă de terenuri forestiere, care se depune într-un cont special, purtător de dobânda, aflat la dispoziţia inspectoratului silvic teritorial. După îndeplinirea obligaţiilor prevăzute cu privire la redarea terenurilor în fondul forestier, titularul aprobării va primi garanţia şi dobânda aferentă.

Articolul 27

Metodologia de executare şi de finanţare a lucrărilor de reinstalare a vegetatiei şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, prevăzute la art. 26 lit. (c), se elaborează de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe.

Articolul 28

Ocuparea definitivă sau temporară a terenurilor din fondul forestier proprietate privată, potrivit prevederilor art. 25 şi art. 26, se face numai cu acordul proprietarilor şi se aproba după cum urmează:

a)pentru suprafaţa de până la un hectar, de către inspectoratul silvic teritorial, la cererea persoanei fizice sau juridice beneficiare;

b)pentru suprafaţa de peste un hectar, dar nu mai mare de 100 hectare, de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, la cererea persoanei fizice sau juridice beneficiare, cu avizul inspectoratului silvic teritorial;

c)pentru suprafaţa de peste 100 hectare, prin hotărâre a Guvernului, la cererea persoanelor juridice beneficiare şi la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.

Articolul 29

Defrişarea pădurii, în scopul executării de lucrări necesare fondului forestier, se aproba de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, la cererea proprietarului, şi este scutită de plată oricăror taxe.

Capitolul 6Finanţarea administrării fondului forestier naţional

Articolul 30

(1)Finanţarea activităţilor de administrare a fondului forestier proprietate publică a statului se asigura de către Regia Naţionala a Pădurilor din veniturile realizate prin valorificarea produselor pădurii şi din Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, prevăzut la art. 63 din Codul silvic, care este fond deductibil la determinarea profitului impozabil aferent Regiei Naţionale a Pădurilor.

(2)Finanţarea activităţilor de administrare a fondului forestier proprietate privată a persoanelor juridice sau persoanelor fizice se asigura, de regula, de către acestea din veniturile realizate prin comercializarea masei lemnoase exploatate şi a altor produse ale pădurilor ce le aparţin.

Articolul 31

(1)În vederea sprijinirii proprietarilor de păduri proprietate privată, în special persoane fizice, în efectuarea unor lucrări de gospodărire, în scopul asigurării integrităţii fondului forestier naţional şi gestionării durabile a pădurilor, statul va aloca anual, de la buget, fondurile necesare pentru:

a)refacerea pădurilor afectate de calamitati naturale sau de incendii;

b)refacerea unor cai forestiere de transport distruse în urma calamităţilor naturale;

c)combaterea bolilor şi dăunătorilor în pădurile proprietate privată;

d)finanţarea unor studii complexe de fundamentare a soluţiilor de gospodărire a pădurilor proprietate privată;

e)punerea la dispoziţia proprietarilor de păduri a normelor tehnice silvice şi juridice care reglementează regimul silvic şi a materialelor de propaganda şi educaţie forestieră privind ocrotirea şi conservarea pădurilor;

f)sprijinirea proprietarilor de păduri cu funcţii speciale de protecţie, persoane fizice, prin acordarea unor compensaţii reprezentând contravaloarea lemnului pe care nu îl recolteaza datorită restrictiilor impuse prin amenajamentele silvice în pădurile cu funcţii speciale de protecţie.

(2)Normele metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor acordate potrivit prevederilor alin. (1) se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, cu avizul Ministerului Finanţelor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe.

Capitolul 7Raspunderi şi sancţiuni

Articolul 32

Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală a persoanei vinovate, potrivit legii.

Articolul 33

(1)Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sunt considerate infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează:

a)refuzul nejustificat al Regiei Naţionale a Pădurilor de a încheia contractele de administrare stabilite la art. 14, art. 15 alin. (3) şi la art. 16 alin. (3), cu amendă de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei;

b)refuzul proprietarilor sau al altor deţinători de păduri de a întocmi amenajamentele silvice, conform obligaţiei prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a), cu amendă de la 200.000 lei la 1.000.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei, pentru persoanele juridice;

c)neasigurarea pazei pădurilor, potrivit obligaţiei prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei, pentru persoane juridice;

d)refuzul proprietarilor sau al altor deţinători de păduri de a executa lucrările de prevenire şi combatere a dăunătorilor şi bolilor pădurilor, conform dispoziţiei art. 8 alin. (1) lit. c), sau de a executa lucrările de îngrijire a arboretelor, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. g), cu amendă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei;

e)angajarea de către proprietari sau alţi deţinători de păduri de personal silvic neavizat de autoritatea publică care răspunde de silvicultura, cu amendă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei.

(2)Sunt competenţi să constate faptele contravenţionale prevăzute la alin. (1) inginerii din autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura şi din inspectoratele silvice teritoriale, împuterniciţi prin delegaţie.

(3)Sancţiunile contravenţionale prevăzute la alin. (1) se aplică de către conducătorul autorităţii publice teritoriale care răspunde de silvicultura, prin rezoluţie pe procesul-verbal de constatare.

(4)Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25-27.

Articolul 34

Stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, altele decât cele prevăzute la art. 33, indiferent de forma de proprietate a pădurilor în care acestea au fost comise, sunt reglementate prin lege specială.

Articolul 35

Personalul silvic din autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura şi din inspectoratele silvice teritoriale este competent să constate infracţiunile prevăzute la art. 96-103 din Codul silvic şi este obligat sa sesizeze de îndată organele de cercetare penală competente.

Capitolul 8Dispoziţii finale

Articolul 36

În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura va revizui şi va completa cu prevederi specifice pădurilor proprietate publică şi privată regulamentele, instrucţiunile şi normele tehnice din domeniul silviculturii.

Articolul 37

În exercitarea atribuţiilor de serviciu privind paza fondului forestier, constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor silvice, personalul silvic prevăzut la art. 35 este asimilat personalului care îndeplineşte funcţii ce implica exerciţiul autorităţii publice.

Articolul 38

Unităţile de poliţie, împreună cu cele ale jandarmeriei, precum şi organele administraţiei publice locale ori, după caz, organele de pompieri militari vor sprijini organele silvice sau, după caz, le vor acorda asistenţa tehnica, potrivit competentelor, în organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de prevenire şi de combatere a fenomenului infractional şi contraventional şi, respectiv, pentru prevenirea şi stingerea incendiilor atât în pădurile proprietate publică, cat şi în cele proprietate privată.

Articolul 39

Personalul silvic de toate gradele, necesar pentru gospodărirea pădurilor proprietate privată, poate fi angajat numai cu avizul inspectoratelor silvice din subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.

Articolul 40

Prezenta ordonanţă intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Articolul 41

Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abroga orice alte dispoziţii contrare.

PRIM-MINISTRU

RADU VASILE

Contrasemnează:

Ministrul apelor, pădurilor

şi protecţiei mediului,

Romica Tomescu

Ministrul finanţelor,

Daniel Daianu

Ministru de interne,

Gavril Dejeu