Decizia nr. 894 din 16 decembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Cătălin Andrei Amarandei în Dosarul nr. 6.638/99/2018* al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 479D/2020.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.Prin Decizia civilă nr. 713 din 12 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.638/99/2018*, Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Cătălin Andrei Amarandei cu prilejul soluționării apelului împotriva unei sentințe pronunțate într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei.

5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că Legea nr. 223/2015 este o lege organică, astfel că nu putea fi modificată decât printr-un act normativ de aceeași natură și forță juridică, și nu printr-o ordonanță de urgență, așa cum este Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. Sunt invocate prevederile art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, potrivit cărora: „Pensionarii militari decorați cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei“, și se arată că dispozițiile art. 60 din Legea nr. 223/2015, prin care se includ toate semnele onorifice, deci și ordinul „Meritul Militar“, după care se aplică plafonarea efectivă a pensiei, impun o limitare în sensul în care cuantumul net al pensiei militare de stat nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. În acest mod, are loc o plafonare sau o reducere a pensiei militare, deși acesta este un drept câștigat. Modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 încalcă dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție, întrucât prin ordonanță de urgență a Guvernului sunt afectate drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, inclusiv dreptul la pensie.

6.Autorul consideră că includerea sporului acordat pentru ordinul „Meritul Militar“ (denumire înlocuită cu denumirea „Semnul Onorific“) în baza de calcul al pensiei echivalează, în cazul său, cu neacordarea semnului onorific. Or, este evident că din moment ce nu toți soldații beneficiază de decorarea cu Semnul Onorific „În Slujba Patriei“, acest spor nu are cum să fie inclus în soldă și, în consecință, trebuie aplicat după stabilirea pensiei. Prin această modalitate de calcul, practic este îndepărtat Semnul Onorific, semn pe care autorul excepției susține că l-a câștigat pentru întreaga activitate, fiind un drept câștigat.

7.Autorul susține și încălcarea dispozițiilor art. 53 din Constituție, în sensul în care restrângerea sau plafonarea pensiei ar fi trebuit să fie dispusă numai dacă era necesară și, chiar și în aceste condiții, ar fi trebuit să se aplice fără a aduce atingere drepturilor deja câștigate, cum ar fi semnele onorifice. De asemenea, nu putea fi realizată o restrângere sau reducere a dreptului la pensie, întrucât aceasta ar fi trebuit să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau libertății. Or, prin aplicarea acestei plafonări, se creează o inechitate evidentă prin raportare la aceleași categorii de persoane care au obținut dreptul la pensie în perioada anterioară modificării legislative.

8.În final, autorul arată că pensia militară presupune o asigurare a unei garanții sociale și apărarea acesteia este parte integrantă a stabilității financiare, în aceeași măsură în care se apără celelalte garanții ale acestui principiu. Pensia de serviciu nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună militarii și care impune obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au, fiindu-le interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității, aspecte tranșate în repetate rânduri în jurisprudența Curții Constituționale și cu privire la alte categorii de salariați care beneficiază de pensie de serviciu, cum ar fi magistrații.

9.Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale consideră că textul criticat ca neconstituțional nu vine în contradicție cu textele din Constituție indicate. Art. 47 privind nivelul de trai și dreptul la pensie, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 115 alin. (6) privind domeniile ce nu pot fi reglementate pe calea ordonanțelor de urgență au fost în mod constant interpretate în jurisprudența Curții Constituționale, în sensul că îi revine în exclusivitate legiuitorului atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor. Legiuitorul, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Curtea a stabilit în mod constant că domeniul de aplicare a dispozițiilor art. 53 din Constituție este circumscris restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți prevăzute de Legea fundamentală, iar nu restrângerii exercițiului oricărui drept subiectiv, chiar dacă el izvorăște dintr-un act normativ. Prin urmare, ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor.

10.Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, se reține că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Constituția nu prevede un cuantum al pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. Astfel, legiuitorul poate să prevadă o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia.

11.Referitor la susținerea că nu pot fi adoptate ordonanțe de urgență de către Guvernul României în domeniul legilor organice, instanța constată că, prin instituția delegării legislative prevăzute de art. 115 alin. (4)-(8) din Constituție, Guvernul este îndrituit să adopte ordonanțe de urgență în anumite condiții, și anume în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligația de a motiva urgența. Deci, prin motivarea situației extraordinare și a urgenței, Guvernul, în virtutea prerogativelor sale constituționale, poate adopta ordonanțe de urgență în domenii reglementate prin legi ordinare sau organice. Curtea Constituțională a interpretat în mod constant prevederile criticate în sensul că textele acordă în exclusivitate legiuitorului atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor.

12.Cu privire la inechitatea dintre situația apelantului, autor al excepției, și cea a persoanelor care au obținut dreptul la pensie în perioada anterioară modificării legislative, instanța invocă jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a statuat constant că încălcarea principiului egalității și nediscriminării există doar atunci când pentru cazuri egale se aplică un tratament diferențiat, fără a exista o motivare obiectivă și rezonabilă.

13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

16.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, astfel cum au fost modificate prin art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, având următorul cuprins:

(1)La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

(2)Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.

(3)În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare.

(4)Dispozițiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

17.În opinia autorului excepției, prevederile de lege ce formează obiectul acesteia contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 47 alin. (1) și (2) privind nivelul de trai și dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 115 alin. (6) privind limitele ordonanțelor de urgență ale Guvernului.

18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar prin mai multe decizii a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, sau Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 20 aprilie 2021).

19.Referitor la invocarea încălcării dispozițiilor art. 47 alin. (1) și (2) din Constituție, Curtea a reținut că legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie, condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, precitată, și Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2021). Astfel, stabilirea anumitor reguli de calcul al pensiei militare de stat și a unui anumit plafon al pensiei militare de stat reprezintă opțiunea legiuitorului în materie, fără a încălca dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. De asemenea, intervenția legiuitorului în stabilirea unui plafon al pensiilor militare de stat se înscrie în marja sa de apreciere, permisă de Constituție, și nu are semnificația restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, în sensul dispozițiilor art. 53 din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 410 din 10 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 24 august 2021).

20.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față.

21.Referitor la critica de neconstituționalitate vizând modificarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, lege organică, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, Curtea reține, în acord cu jurisprudența sa, că interdicția reglementării de către Guvern în domeniul legii organice privește numai ordonanțele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare, această interdicție decurgând direct din textul constituțional. O asemenea limitare nu este prevăzută însă de alin. (4) al art. 115 din Constituție referitor la ordonanțele de urgență, care nu reprezintă o varietate a ordonanței emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ adoptat de Guvern în temeiul unei prevederi constituționale, care îi permite acestuia, sub controlul strict al Parlamentului, să facă față unor situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 120 din 16 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 5 aprilie 2004). În consecință, ordonanțele de urgență pot fi emise de Guvern și în domeniul legilor organice, restricția pentru această categorie de legi nefiind prevăzută decât pentru ordonanțele emise în baza unei legi de abilitare, conform art. 115 alin. (1) din Constituție.

22.Aplicând aceste considerente în cauza de față, Curtea constată că modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 nu contravine exigențelor constituționale privind adoptarea ordonanțelor de urgență ale Guvernului și, nefiind identificată afectarea unor drepturi fundamentale, dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție nu sunt încălcate.

23.Distinct, Curtea reține că aspectele referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale criticate excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența instanțelor judecătorești. Astfel, Curtea observă că, prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 14 octombrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a decis că: „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, raportate la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, pensionarii militari decorați cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei“.

24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cătălin Andrei Amarandei în Dosarul nr. 6.638/99/2018* al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 decembrie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu-Marin