pentru aplicarea Decretului nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat şi pensia suplimentară
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotărăşte:
(1)Cuantumul pensiei de serviciu pentru 25 ani vechime în serviciu se stabileşte aplicindu-se la solda lunară care se ia în considerare la calculul pensiei, procentele prevăzute la art. 8 alin. 1 din Decretul nr. 141/1967, care constituie procente de baza.
(2)În cazul cînd pensia calculată conform alin. 1 este mai mica decît cuantumul minim pentru transa de solda lunară corespunzătoare, prevăzută în tabelul de la art. 8 alin. 1 din decret, se acordă acest cuantum minim.
(3)Dacă din calcul rezultă o sumă egala sau mai mare decît cuantumul minim pentru transa de solda lunară, se acordă pensia rezultată din calcul.
(4)În situaţiile prevăzute de art. 8 alin. 2 din decret, la cuantumul pensiei rezultat din aplicarea procentelor de baza sau, dacă acesta este mai mic, la cuantumul minim pentru transa de solda lunară, se adauga suma rezultată din aplicarea procentelor de 1 la suta, respectiv 0,5 la suta sau 0,25 la suta din solda lunară.
(5)Procentul suplimentar de 0,5 la suta prevăzut la art. 8 alin. 3 din decret se aplică la solda lunară folosită ca baza de calcul a pensiei, iar suma rezultată se adauga la cuantumul minim pentru transa de solda lunară în situaţia prevăzută la alin. 2, sau la pensia rezultată din calcul în situaţia prevăzută la alin. 3 sau 4, după caz.
Cuantumul pensiei de serviciu pentru o vechime de 25 ani nu poate fi mai mic de 500 lei.
(1)Cuantumul pensiei pentru militarii cu drept la pensie de serviciu în condiţiile art. 10 alin. 1 din decret, dacă au o vechime în serviciu de cel puţin 25 ani, se stabileşte potrivit prevederilor art. 8 din decret.
(2)În cazul cînd cei prevăzuţi la alin. 1 de mai sus au o vechime în serviciu mai mica de 25 ani, cuantumul pensiei de serviciu se stabileşte astfel:
a)se stabileşte mai întîi pensia corespunzătoare vechimii în serviciu de 25 ani, potrivit prevederilor art. 8 din decret;
b)pensia astfel stabilită se împarte la 25 şi se obţine pensia corespunzătoare unui an de vechime în serviciu;
c)pensia pentru un an se înmulţeşte cu numărul anilor de vechime în serviciu, obţinîndu-se cuantumul lunar al pensiei.
(3)Prevederile alin. 2 se aplică şi în cazul cînd se stabileşte pensia în condiţiile art. 10 alin. 2 din decret.
(1)Accidentele în serviciu, în sensul art. 14 alin. 1 din decret, sînt cele survenite în următoarele împrejurări:
a)în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu în incinta unităţii în care îşi desfăşoară activitatea militarul sau în orice alt loc unde îşi îndeplineşte acele îndatoriri;
b)în timpul şi din cauza îndeplinirii de către militar a unor sarcini de stat sau obşteşti.
(2)Se considera, de asemenea, accident în serviciu, cel survenit în următoarele împrejurări:
a)înainte de începerea sau după încetarea serviciului, dacă militarul se afla, pentru interese legate de serviciu, în incinta unităţii în care îşi desfăşoară activitatea sau în orice alt loc unde îşi exercită obligaţiile de serviciu;
b)în timpul pauzelor care au loc în desfăşurarea programului de serviciu.
(3)Sarcini de stat sau obşteşti sînt cele date militarilor de organele de stat sau organizaţiile obşteşti în afară de atribuţiile lor de serviciu.
(4)De asemenea, se considera sarcina obsteasca şi acţiunea întreprinsă de militar, din proprie iniţiativă, pentru prevenirea sau înlăturarea unui pericol ce ameninta orînduirea socialistă, avutul obştesc sau pentru apărarea ordinii de drept ori salvarea unei vieţi omeneşti.
Se asimilează cu accidentul în serviciu, în sensul art. 14 alin. 2 din decret, şi cel survenit în următoarele împrejurări:
a)în timpul deplasarii de la locuinta spre locul de muncă şi de la locul de muncă spre locuinta ori în timpul deplasarii periodice pentru vizitarea familiei de către militarii nelocalnici care au acest drept, dacă în toate cazurile accidentul s-a produs în perioada necesară pentru deplasare;
b)în timpul deplasarii în interes de serviciu, în aceeaşi sau în alta localitate.
Accidentul în serviciu se constata prin acte încheiate de unitatea de care aparţine cel accidentat, în măsura în care accidentul nu a fost constatat de organele de urmărire penală, potrivit competentei ce revine acestora prin lege.
(1)Cuantumul pensiei de invaliditate de gradul I cauzată de accident în serviciu sau boala contractată ori agravată în timpul şi din cauza serviciului militar, se stabileşte aplicindu-se la solda lunară care se ia în considerare la calculul pensiei procentele prevăzute în tabelul de la art. 16 lit. a din decret.
(2)În cazul cînd pensia este mai mica decît cuantumul minim prevăzut în acel tabel, pentru transa de solda lunară corespunzătoare, se acordă cuantumul minim.
(3)Dacă din calcul rezultă o sumă egala sau mai mare decît cuantumul minim al transei de solda lunară, se acordă pensia rezultată din calcul.
(4)Pentru gradele II şi III de invaliditate, cuantumul pensiei se stabileşte aplicindu-se procentele de 85 la suta, respectiv 60 la suta, la pensia de gradul I, calculată potrivit prevederilor de la alin. 1-3.
Pensia de invaliditate cauzată de accident în serviciu sau boala contractată ori agravată în timpul şi din cauza serviciului militar nu poate fi mai mica de:
–550 lei pentru cei încadraţi în gradul I de invaliditate;
–500 lei pentru cei încadraţi în gradul II de invaliditate;
–350 lei pentru cei încadraţi în gradul III de invaliditate.
(1)Cuantumul pensiei de invaliditate de gradul I cauzată de accident în afară de serviciu sau boala contractată ori agravată în timpul dar nu din cauza serviciului militar, se stabileşte aplicindu-se la solda lunară care se ia în considerare la calculul pensiei procentele de baza din tabelul de la art. 17 lit. a din decret.
(2)În cazul cînd pensia este mai mica decît cuantumul minim prevăzut în acel tabel, pentru transa de solda lunară corespunzătoare, se acordă cuantumul minim.
(3)Dacă din calcul rezultă o sumă egala sau mai mare decît cuantumul minim al transei de solda lunară, se acordă pensia rezultată din calcul.
(4)Pentru fiecare an pînă la vechimea în serviciu de 25 ani se acordă un procent suplimentar de 1 la suta din solda lunară, pentru fiecare an care depăşeşte aceasta vechime se acordă un procent suplimentar de 0,5 la suta din solda lunară. Suma rezultată se adauga la cuantumul minim al pensiei pentru transa de solda lunară în situaţia prevăzută la alin. 2, sau la pensia rezultată din calcul în situaţia prevăzută la alin. 3, după caz.
(5)Pentru gradele II şi III de invaliditate, cuantumul pensiei se stabileşte aplicindu-se procentele de 85 la suta, respectiv 60 la suta, la pensia de gradul I, calculată potrivit prevederilor de la alin. 1-4.
Pensia de invaliditate cauzată de accident în afară serviciului sau boala contractată ori agravată în timpul dar nu din cauza serviciului, nu poate fi mai mica de:
–500 lei pentru cei încadraţi în gradul I de invaliditate;
–450 lei pentru cei încadraţi în gradul II de invaliditate;
–350 lei pentru cei încadraţi în gradul III de invaliditate.
Pensionării de invaliditate, inclusiv cei care primesc cuantumul pensiei de serviciu, precum şi cei prevăzuţi la art. 10 lit. b din decret, sînt supuşi revizuirii medicale, în condiţiile decretului, în ceea ce priveşte capacitatea lor de muncă, la termenele stabilite de comisiile de expertiza medico-militare, termene care, în raport de starea sănătăţii celui expertizat, pot fi:
a)între 6 şi 18 luni, pentru invaliditatile de gradul III;
b)între 12 şi 36 luni, pentru invaliditatile de gradul I şi II.
(1)Cuantumul pensiei de urmaş, cuvenit, potrivit art. 24 alin. 2 lit. b din decret, sotiei care are între 15 şi 20 ani de căsătorie cu soţul decedat, se stabileşte astfel:
a)se determina pensia ce i s-ar cuveni dacă ar fi avut 20 ani de căsătorie;
b)pensia rezultată se împarte la 20 şi se obţine pensia corespunzătoare unui an de căsătorie;
c)pensia pentru un an se înmulţeşte cu numărul anilor de căsătorie, obţinîndu-se cuantumul lunar al pensiei; pentru determinarea anilor de căsătorie, fracţiunile de 6 luni sau mai mari se intregesc la un an.
(2)La împlinirea virstei de 55 ani sau în caz de invaliditate, pensionarei prevăzute la alin. 1 i se va acorda, la cerere, pensia întreaga de urmaş.
Stabilirea invaliditatii, precum şi revizuirea medicală a invalizilor cu drept la pensie de urmaş, se face de către comisiile de expertiza medico-militare pe baza normelor prevăzute pentru pensionării militari de invaliditate. Criteriile medicale pentru încadrarea în grade de invaliditate vor fi aceleaşi ca şi pentru pensionării urmaşi din cadrul asigurărilor sociale de stat.
Timpul servit ca militar în termen se ia în considerare de la data cînd cei încorporaţi s-au prezentat la unităţi sau formaţiuni militare şi pînă la data trecerii în rezerva sau pînă la lăsarea la vatra, dacă aceasta a avut loc înainte de trecerea în rezerva.
Timpul servit ca elev în şcolile militare de subofiteri, maiştri militari şi ofiţeri, activi şi de rezerva, precum şi în instituţiile militare de învăţămînt superior, se ia în considerare de la data prezentării la aceste instituţii militare de învăţămînt şi pînă la data absolvirii lor sau pînă la data schimbării poziţiei de elev.
(1)Timpul servit în cadrele permanente se ia în considerare de la data acordării primului grad de subofiţer, maistru militar sau ofiţer şi pînă la data trecerii în rezerva sau direct în retragere, ori pînă la data scoaterii din evidenta militarilor din cadrele permanente, ca urmare a decesului sau degradării militare.
(2)Timpul cît militarul s-a aflat în poziţia de disponibilitate, precum şi în situaţia de cadru disponibil, la dispoziţie, detaşat sau mutat în cadrul unei instituţii civile, sau în alte situaţii, dacă şi-a menţinut poziţia de militar în cadrele permanente, se ia în considerare ca vechime în serviciu.
În afară de perioadele prevăzute de art. 29 din decret, se considera vechime în serviciu şi timpul cît militarul:
a)a fost îndepărtat din serviciu pentru activitate politica democratica, pînă la 23 august 1944;
b)a întrerupt serviciul ca militar din cauza persecutiilor rasiale în perioada 1 ianuarie 1938 - 19 decembrie 1944 sau a continuat să fie deţinut în lagar în teritoriile ocupate de fascisti şi după data de 19 decembrie 1944, pînă la data eliberării;
c)a fost îndepărtat din serviciu de către autorităţile maghiare în perioada septembrie 1940 - decembrie 1945;
d)s-a aflat în situaţia de prizonier;
e)a fost deţinut, dacă ulterior a intervenit încetarea procesului penal, anularea sau încetarea urmăririi, fără a se constata o vina în sarcina militarului, ori s-a pronunţat achitarea. În acest caz, indiferent de motivul iesirii din cadrele permanente, se considera vechime în cadrele permanente timpul de deţinere cuprins între data iesirii din cadrele permanente şi data încetării procesului penal, anulării sau încetării urmăririi ori a achitării;
f)a fost privat de libertate în locuri de deţinere pe baza unui act administrativ. În acest caz, indiferent de motivul iesirii din cadrele permanente, se considera vechime în cadrele permanente timpul cuprins între data iesirii din cadrele permanente şi data eliberării;
g)a executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărîri penale străine care nu a fost recunoscută de instanţele judecătoreşti române.
Se considera vechime în serviciu şi timpul cît o persoană s-a aflat în orice situaţie, care potrivit normelor în vigoare din legislaţia privind pensiile de asigurări sociale de stat, se considera ca vechime în munca pentru acordarea dreptului de pensie.
În timpul efectiv servit, de 15 ani, respectiv de 10 ani, ca militar, condiţie prevăzută la articolele 7, 9, 10 şi 55 din decret, se cuprinde timpul servit ca militar în termen, ca elev de şcoala militară sau de institut militar de învăţămînt superior, în cadrele permanente, şi ca rezervist mobilizat ori concentrat.
În vechimea în serviciu pentru stabilirea pensiei militare se cuprind şi sporurile de vechime în serviciu prevăzute la art. 6 din decret.
(1)Sporul de vechime în serviciu pentru timpul servit ca militar în unităţi ce fac parte din compunerea armatei operative în timp de război, prevăzut de art. 6 alin. 1 lit. a din decret, se acordă pentru următoarele perioade de război:
–15 august 1916 - 15 decembrie 1917, în primul război mondial;
–23 august 1944 - 9 mai 1945, în războiul antihitlerist.
(2)Militarii din cadrele permanente beneficiază de prevederile alin. 1 şi pentru timpul cît au făcut parte din compunerea armatei operative în situaţia de militar în termen, elev de şcoala militară sau ca rezervist mobilizat înainte de intrarea în cadrele permanente ori în perioadele de întrerupere a serviciului militar în cadrele permanente.
(3)Pentru militarii care s-au inrolat în Divizia Tudor Vladimirescu Debretin pînă la 23 august 1944, sporul prevăzut la alin. 1 pentru participarea la războiul antihitlerist se va socoti de la 2 octombrie 1943. (4) Pentru cei care au luptat împotriva fascismului în armatele altor tari în perioada 1936-1945 sau în cadrul detasamentelor de partizani din ţara noastră sau din alte tari, în cursul aceleiaşi perioade, durata participării lor la lupte se socoteşte drept serviciu în armata operativă şi li se acordă sporul de vechime prevăzut la art. 6 alin. 1 lit. a din decret.
(1)Stabilirea activităţilor sau locurilor de muncă care dau dreptul la sporuri de vechime în serviciu, potrivit art. 6 alin. 1 din decret, se face pe baza următoarelor criterii:
a)pentru cele care dau dreptul la un spor de vechime egal cu timpul servit în asemenea situaţii:
–existenta unor condiţii de muncă care implica o suprasolicitare fizica şi neuropsihica extrem de mare în îndeplinirea misiunilor de serviciu, ca urmare a unor riscuri deosebite;
b)pentru cele care dau dreptul la un spor de vechime egal cu jumătate din timpul servit în asemenea situaţii:
–prezenta la locul de muncă a unor substanţe foarte vătămătoare care pot provoca boli profesionale sau de alta natura, foarte grave, ce pot determina o incapacitate de muncă permanenta şi totală;
–existenta unor condiţii ce implica o suprasolicitare nervoasa ca urmare a existenţei la locul de muncă a unui risc deosebit de explozie, de iradiere sau de infectare;
–existenta unor condiţii ce implica un efort fizic şi neuropsihic foarte mare în procesul pregătirii de lupta a trupelor, în asigurarea pazei şi apărării frontierei de stat, pentru apărarea securităţii statului, asigurarea ordinii publice, apărarea proprietăţii socialiste şi personale, a drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, în prevenirea şi descoperirea infracţiunilor;
–activitatea desfăşurată la unităţi şi subunitati ca se găsesc permanent în dispozitiv sau în locuri izolate;
c)pentru cele care dau dreptul la un spor de vechime egal cu un sfert din timpul servit în asemenea situaţii:
–prezenta la locul de muncă a unor substanţe vătămătoare care pot provoca boli profesionale sau de alta natura, grave, ce pot determina o incapacitate de muncă permanenta şi parţială;
–existenta unor condiţii ce implica un efort fizic mai mare sau solicitare nervoasa deosebită în special în activităţile sau locurile de muncă cu temperaturi ridicate, zgomot intens, concentrare intensa, vibratii sau alte nocivitati;
–existenta unor condiţii ce implica o solicitare nervoasa marita, ca urmare a existenţei la locurile de muncă a unui risc de explozie, de iradiere sau de infectare;
–existenta unor condiţii ce implica un mare efort fizic şi neuropsihic în procesul de pregătire de lupta a trupelor, sau pentru apărarea securităţii statului, asigurarea ordinii publice, apărarea proprietăţii socialiste şi personale, a drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, în prevenirea şi descoperirea infracţiunilor;
–existenta unor condiţii impuse de îndeplinirea atribuţiilor permanente de serviciu ce implica deplasarea în afară garnizoanei la unităţi şi subunitati în scopul desfăşurării activităţii de instruire, pregătire, exploatarea tehnicii de lupta, îndrumare şi control.
(2)Sporurile de vechime în serviciu pentru activităţile sau locurile de muncă stabilite de către organele prevăzute la art. 6 alin. 2 din decret se acordă militarilor iesiti din cadrele permanente după data de 1 ianuarie 1969 şi numai pentru perioadele lucrate după această dată în asemenea activităţi sau locuri de muncă. Aceştia vor beneficia, pentru timpul servit înainte de 1 ianuarie 1969, de sporurile de vechime în serviciu prevăzute de Decretul nr. 293/1959, de regulamentul sau de aplicare, precum şi de Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 399/1961, numai dacă pentru asemenea activităţi sau locuri de muncă se acordă sporuri de vechime în serviciu şi după 1 ianuarie 1969. (3) Militarii iesiti din cadrele permanente între 1 ianuarie 1967 - 1 ianuarie 1969 beneficiază pentru timpul servit ca militar de sporurile de vechime în serviciu prevăzute de Decretul nr. 293/1959, de regulamentul sau de aplicare, precum şi de Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 399/1961.
În cazul cînd militarul s-a aflat în aceeaşi perioadă de timp în mai multe situaţii din cele prevăzute la art. 6 din decret, se acordă sporul de vechime în serviciu pentru o singura situaţie şi anume pentru aceea care prevede sporul de vechime în serviciu cel mai avantajos.
La stabilirea vechimii în serviciu, perioadele de 6 luni sau mai mari se intregesc la un an, iar cele mai mici de 6 luni se neglijează, în situaţiile prevăzute la art. 9 şi 10 din decret, aceasta intregire se face numai dacă sînt îndeplinite condiţiile necesare deschiderii dreptului la pensie.
(1)Dovada vechimii în serviciu ca militar, în vederea pensionării, se face cu actele prevăzute în instrucţiunile ministrului forţelor armate, ministrului afacerilor interne şi ale preşedintelui Consiliului Securităţii Statului.
(2)Dovada vechimii în serviciu prestată în alta calitate decît aceea de militar se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte valabile pentru dovedirea vechimii în munca, ce sînt prevăzute de legislaţia în vigoare pe baza căreia se face pensionarea în cadrul asigurărilor sociale de stat.
Vechimea în serviciu ca angajat, reconstituita potrivit dispoziţiilor legale pe baza declaraţiilor de martori, se ia în considerare în întregime.
Cotizaţiile la fostele asigurări sociale ori la casele de pensii preluate de stat în baza Legii nr. 10/1949 se dovedesc cu acte, conform dispoziţiilor pentru completarea carnetului de muncă.
În cazul cînd unul dintre actele pentru dovedirea vechimii în serviciu nu întruneşte elementele esenţiale, în totalitatea lor, comisia de contestaţie, prevăzută la art. 32 din decret, poate hotărî asupra valabilităţii actului, în vederea stabilirii dreptului la pensie.
(1)Solda lunară care se ia ca baza la calculul pensiei cuprinde:
–solda de grad;
–solda de funcţie;
–sporul procentual de vechime.
(2)În solda lunară care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei se cuprind şi sporurile, indemnizaţiile şi primele prevăzute în anexa*).
Notă *) Anexa la aceasta hotărîre urmează a fi difuzată organelor centrale prin grija Secretariatului General al Consiliului de Miniştri.
Pentru militarii care devin invalizi şi care au vechime în serviciu mai mica de o luna, pensia se calculează pe baza soldei de grad şi soldei de funcţie de încadrare, iar în caz că nu au fost numiţi în funcţie, în raport de solda de grad şi solda de funcţie la minim corespunzătoare gradului, prevăzută de normele în vigoare.
(1)Pentru stabilirea mediei soldei lunare se tine seama de:
a)solda de grad corespunzătoare ultimului grad de subofiţer, maistru militar sau ofiţer, pe care militarul l-a avut la data iesirii din cadrele permanente, potrivit salarizarii în vigoare la acea data;
b)media soldelor de funcţie din 5 ani de serviciu consecutivi în cadrele permanente, pe care militarul i-a ales din ultimii 15 ani, respectiv 20 ani, premergatori iesirii din cadrele permanente;
c)media sumei ce reprezintă sporul procentual de vechime, stabilită prin aplicarea procentului respectiv din perioada de 5 ani consecutivi aleşi de militar, la solda de grad prevăzută la lit. a şi la media soldelor de funcţie prevăzută la lit. b;
d)media sumelor primite în perioada aleasă, conform prevederilor art. 30 alin. 5 din decret.
(2)Prin adunarea soldei de grad prevăzute la alin. 1 lit. a şi a mediilor prevăzute la alin. 1 lit. b, c şi d, se obţine solda lunară care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei.
(1)La cererea militarului, unitatea de care acesta a aparţinut la data iesirii din cadrele permanente, este obligată sa întocmească dosarul de pensie şi sa-l trimită, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii, la organul de pensii al Ministerului Forţelor Armate, al Ministerului Afacerilor Interne sau al Consiliului Securităţii Statului, în raport de ministerul care îl are în evidenta ca militar.
(2)Prevederile alin. 1 se aplică şi la cererea urmaşilor, în cazul decesului militarului din cadrele permanente.
(1)Militarii care îndeplinesc condiţiile de pensionare după ieşirea din cadrele permanente, depun cererea de pensionare la centrul militar în raza căruia domiciliază, iar militarii din Ministerul Afacerilor Interne şi din Consiliul Securităţii Statului, la unităţile din care au făcut parte înainte de ieşirea din cadrele permanente. Centrul militar şi unităţile respective din Ministerul Afacerilor Interne şi din Consiliul Securităţii Statului sînt obligate sa întocmească dosarul de pensie şi sa-l trimită, în termen de 30 zile de la depunerea cererii, la organul de pensii.
(2)Prevederile alin. 1 se aplică şi urmaşilor care îndeplinesc condiţiile de pensionare după data decesului militarului din cadrele permanente.
(1)Urmaşii pensionarului militar pot să-şi întocmească personal dosarul de pensie şi sa-l depună împreună cu cererea la organul de pensii.
(2)Pensionării militari pot să-şi completeze dosarul de pensie prin depunerea unor noi acte direct la organul de pensii.
Dosarul de pensie pentru militarii şi urmaşii lor care solicită înscrierea la pensie, va cuprinde actele prevăzute în instrucţiunile ministrului forţelor armate, ministrului afacerilor interne şi ale preşedintelui Consiliului Securităţii Statului.
(1)La primirea dosarului de pensie, organul de pensii are obligaţia de a verifica dacă acesta este completat cu toate actele necesare.
(2)În cazul în care dosarul nu este complet, organul de pensii va face cunoscut, în scris, unităţii sau solicitantului în termen de cel mult 10 zile de la data înregistrării dosarului, ce acte mai sînt necesare pentru completarea lui.
(3)Actele prezentate ulterior depunerii dosarului, în vederea completării acestuia, vor fi înregistrate la organul de pensii.
(1)Stabilirea pensiei se face prin decizie data de către organul de pensii al Ministerului Forţelor Armate, respectiv al Ministerului Afacerilor Interne sau al Consiliului Securităţii Statului în termen de 15 zile de la data înregistrării sau completării dosarului cu toate actele necesare.
(2)Respingerea cererii de pensie se face, de asemenea, prin decizie data de aceleaşi organe.
(3)Decizia va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept care au dus la admiterea sau respingerea cererii de pensie, precum şi termenul înăuntrul căruia poate fi introdusă contestaţia şi organul la care se introduce aceasta.
(4)Decizia se întocmeşte în doua exemplare şi va fi semnată de şeful organului de pensii şi de şeful secţiei (biroului) de pensii.
(5)Decizia va fi comunicată în scris, celui în cauza, de către organul de pensii, în termen de 5 zile de la data emiterii.
(6)În cazul în care decizia de respingere a rămas definitivă, actele depuse de solicitant se pot restitui la cererea acestuia.
(1)Decizia organului de pensii poate fi contestată de cel în cauza, sau de către organele de control şi îndrumare competente.
(2)Contestaţia se depune la organul de pensii care a emis decizia, sau la comisia de contestaţie care are acelaşi sediu ca şi organul de pensii respectiv.
(3)Cînd contestaţia a fost depusa la organul de pensii, acesta este obligat ca în termen de 10 zile sa o înainteze împreună cu dosarul la comisia de contestaţie.
(4)În cazul cînd contestaţia a fost depusa direct la comisia de contestaţie, aceasta va cere de îndată dosarul de la organul de pensii, care este obligat să-i înainteze în termen de 10 zile.
(5)Contestaţiile adresate în termenul de 90 zile prevăzut la art. 32 alin. 1 din decret, direct organelor centrale sau judeţene, vor fi trimise de către acestea comisiei de contestaţie competente, fiind considerate ca depuse în termen.
(1)La primirea dosarului împreună cu contestaţia, secretarul comisiei de contestaţie verifica actele din dosar, întocmeşte un referat de prezentarea cazului şi supune spre judecare contestaţia, împreună cu dosarul şi referatul, comisiei de contestaţie.
(2)Comisia de contestaţie fixează termen de judecată şi citeaza, în scris, pe cel care a făcut contestaţia cu cel puţin 15 zile înainte de termenul stabilit pentru judecare.
(3)Judecarea contestaţiei se face în termen de 45 zile de la primirea dosarului, în prezenta contestatorului. În caz de neprezentare, comisia poate judeca şi în lipsa.
(1)Decizia data de comisia de contestaţie va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept care au condus la admiterea sau respingerea contestaţiei.
(2)Decizia se întocmeşte în doua exemplare şi se semnează de toţi membrii comisiei.
(3)Un exemplar de pe decizie se comunică celui în cauza, în termen de cel mult 15 zile de la data pronunţării deciziei.
(4)Dosarul împreună cu un exemplar de pe decizie se restituie organului de pensie în termenul stabilit în alineatul precedent.
(1)Revizuirea prevăzută la art. 33 din decret se face de către organul a cărui decizie este supusă revizuirii, la sesizarea părţilor interesate sau a organelor de îndrumare şi control competente.
(2)Drepturile stabilite ca urmare a revizuirii deciziei de pensie curg:
a)de la data stabilirii iniţiale a dreptului, în cazul în care datorită erorii săvîrşite s-au plătit sume mai mici decît cele stabilite; sumele cuvenite se vor plati pe cel mult 3 ani în urma, socotiţi de la data înregistrării sesizării la organul de pensii;
b)de la întîi a lunii următoare înregistrării sesizării la organul de pensii, în toate celelalte cazuri.
(3)Sumele plătite în plus ca urmare a unor erori de calcul se vor recupera pe o perioadă de cel mult un an, socotită de la data înregistrării sesizării la organul de pensii; cele ce sînt urmarea unor infracţiuni se vor recupera în întregime.
(4)Cînd revizuirea se face de către organul de pensii, decizia poate fi contestată în condiţiile prevăzute la art. 32 alin. 1 din decret.
(1)Încadrarea în grade de invaliditate a militarilor din cadrele permanente din Ministerul Forţelor Armate, Ministerul Afacerilor Interne şi din Consiliul Securităţii Statului, se face de către comisiile de expertiza medico-militare care funcţionează pe lîngă spitalele militare ale Ministerului Forţelor Armate.
(2)Comisiile prevăzute la alin. 1 efectuează şi revizuirea medicală periodică a pensionarilor, precum şi încadrarea în grade de invaliditate şi revizuirea medicală periodică a urmaşilor.
(1)Deciziile comisiilor de expertiza medico-militare se întocmesc în trei exemplare. Un exemplar din decizie rămîne la comisia de expertiza medico-militară, al doilea se trimite pentru a fi anexat la dosarul de pensie, iar al treilea se preda celui expertizat, în ziua expertizarii.
(2)În decizia de încadrare într-un grad de invaliditate trebuie să se menţioneze data ivirii invaliditatii, cauza invaliditatii şi termenul de revizuire pentru cei revizuibili.
(1)Decizia comisiei de expertiza medico-militară poate fi contestată de cei în cauza, de Direcţia sanitară din Ministerul Forţelor Armate, de Serviciul sanitar din Ministerul Afacerilor Interne sau de Serviciul sanitar din Consiliul Securităţii Statului.
(2)Contestaţia celui în cauza se depune la comisia de expertiza medico-militară care a făcut expertizarea. Aceasta are obligaţia de a inainta cererea în termen de 10 zile de la data înregistrării, împreună cu dosarul medical, comisiei centrale de expertiza medico-militară din Ministerul Forţelor Armate, respectiv din Ministerul Afacerilor Interne sau din Consiliul Securităţii Statului.
(3)Contestaţiile adresate în termenul prevăzut de art. 35 alin. 2 din decret, direct organelor centrale sau judeţene, precum şi contestaţiile făcute de Direcţia sanitară din Ministerul Forţelor Armate, respectiv Serviciul sanitar din Ministerul Afacerilor Interne sau Serviciul sanitar din Consiliul Securităţii Statului vor fi trimise de către acestea, comisiei centrale de expertiza medico-militară respectiva, fiind considerate ca depuse în termen.
(4)Comisia centrala de expertiza medico-militară va rezolva contestaţia în termen de 30 zile de la primirea dosarului medical.
(5)Prin instrucţiuni comune ale ministrului forţelor armate, ministrului afacerilor interne şi ale preşedintelui Consiliului Securităţii Statului se va stabili baremul medical pentru încadrarea în grade de invaliditate.
(1)Deciziile comisiilor de experţi, medico-militare necontestate în termen, precum şi deciziile comisiei centrale de expertiza medico-militară sînt definitive.
(2)Deciziile rămase definitive pot fi revizuite, în caz de erori, de către comisia a carei decizie este supusă revizuirii, la sesizarea părţilor interesate şi a organelor de îndrumare şi control competente.
(3)Drepturile stabilite ca urmare a revizuirii se acordă potrivit prevederilor art. 41 alin. 2.
(1)Decizia data de comisia de expertiza medico-militară este valabilă pînă la întîi a lunii următoare aceleia în care este stabilit termenul de revizuire medicală, potrivit art. 43 alin. 2. (2) La termenul de revizuire medicală pensionarul de invaliditate are obligaţia să se prezinte, fără a mai fi citat, la comisia de expertiza medico-militară, în vederea revizuirii medicale.
(3)Dacă pensionarul invalid este netransportabil şi justifica acest fapt prin acte medicale oficiale, el este obligat sa anunţe din timp comisia de expertiza medico-militară pentru a fi examinat la domiciliu sau la spital.
(4)În cazul cînd pensionarul prevăzut la alin. 3 va fi încadrat într-un grad de invaliditate, pensia i se va plati în continuare de la data expirării valabilităţii deciziei anterioare.
(5)Dacă pensionarul invalid nu se prezintă la data stabilită pentru revizuire medicală, din motive justificate şi dovedite cu acte oficiale, pensia i se va plati, în continuare, de la data expirării deciziei anterioare, în cazul cînd se prezintă în termen de 30 zile de la încetarea motivelor care au determinat neprezentarea la termen, dacă este menţinut într-un grad de invaliditate.
(6)Dacă pensionarul invalid se prezintă cu întîrziere la revizuirea medicală, fără a avea motive justificate, sau dacă a depăşit termenul de 30 zile prevăzut la alin. 5, pensia i se va plati cu începere din prima zi a lunii următoare aceleia în care a fost examinat, în cazul cînd va fi încadrat într-un grad de invaliditate.
(7)Pensionarul invalid care la revizuirea medicală nu mai este încadrat într-un grad de invaliditate poate cere reexaminarea medicală la comisia de expertiza medico-militară, dacă ulterior i-a revenit invaliditatea ce a determinat clasarea şi pensionarea iniţială. Dacă cel în cauza va fi încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a revenirii invaliditatii iniţiale, i se va acorda pensia de invaliditate corespunzătoare, cu începere din prima zi a lunii următoare aceleia în care s-a dat decizia comisiei de expertiza medico-militară.
(1)Deciziile pentru stabilirea drepturilor la pensie de invaliditate au aceeaşi valabilitate ca şi deciziile de încadrare în grade de invaliditate, data de comisiile de expertiza medico-militare.
(2)După expirarea termenului de valabilitate a deciziei de pensie şi după ce invalidul a fost revizuit de către comisia de expertiza medico-militară, organul şi pensii va da o noua decizie, în cazul cînd se schimba gradul de invaliditate ori cauza invaliditatii.
(3)Dacă se păstrează gradul şi cauza invaliditatii, se va prelungi valabilitatea deciziei anterioare de pensie printr-o menţiune facuta pe aceasta decizie.
(1)În cazul în care s-au depus acte pe baza cărora se poate stabili un drept de pensie, se va proceda la stabilirea acestuia fără a se mai aştepta să fie depuse şi alte acte în completare.
(2)La prezentarea de noi acte, pensia se va recalcula şi se va acorda cu începere din prima zi a lunii următoare aceleia în care au fost depuse noile acte.
(3)Dacă noile acte au fost depuse în termen de 6 luni de la data încetării plăţii soldei, iar pentru urmaşi de la data încetării plăţii soldei sau pensiei susţinătorului decedat, diferenţa de pensie se va acorda cu începere de la aceste date, după caz.
(1)În cazul cînd de pe urma susţinătorului decedat au rămas urmaşi cu drept la pensie care au domicilii diferite, organul de pensii va emite o decizie în care vor fi trecuţi toţi urmaşii cu drept la pensie şi cîte o decizie separată pentru fiecare urmaş care locuieşte la alt domiciliu.
(2)În fiecare din aceste decizii se va menţiona cuantumul total al pensiei şi modul cum a fost repartizat pe urmaşi, prin împărţirea în părţi egale a cuantumului total şi pensiei în raport de numărul acestora.
(3)Pentru urmaşii care locuiesc la acelaşi domiciliu se va emite cîte o decizie de pensie pentru fiecare urmaş în parte, potrivit prevederilor de la alin. 1 şi 2, dacă aceştia au capacitatea de exerciţiu şi cer aceasta.
(1)Pensia şi alte drepturi aferente se achită pe întreaga luna în care s-a produs cauza de încetare a dreptului.
(2)În caz de deces al pensionarului, sumele neîncasate de cel decedat, inclusiv cele pentru luna în care a avut loc decesul, se vor achită membrilor de familie prevăzuţi la art. 22 alin. 1 din decret, iar în lipsa acestora, persoanei în îngrijirea căreia se afla pensionarul la data decesului.
(3)Cei care au îngrijit de pensionarul decedat fac dovada acestei situaţii cu acte sau cu declaraţii date pe proprie răspundere.
Fracţiunile de leu se intregesc la un leu în favoarea pensionarului, o singură dată, după ce s-au făcut toate operaţiunile pentru determinarea cuantumului pensiei.
(1)La transformarea pensiei de invaliditate în pensie de serviciu, prevăzută de art. 38 din decret, pentru militarii iesiti din cadrele permanente pînă la 1 ianuarie 1967, cuantumul pensiei de serviciu se va stabili pe baza normelor în vigoare la data de 31 decembrie 1960, la care se va aplica procentul de majorare prevăzut în Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2797/1966 cu privire la majorarea pensiilor militare.
(2)Pentru cei care au ieşit din cadrele permanente după 1 ianuarie 1967, cuantumul pensiei de serviciu se va stabili potrivit noii legislaţii de pensie militară.
(1)La recalcularea pensiei potrivit prevederilor art. 39 alin. 1 din decret, se ia în considerare timpul de muncă efectuat după ieşirea din cadrele permanente, care este recunoscut ca vechime în serviciu, pe baza normelor prevăzute la capitolul IV.
(2)La stabilirea numărului total al anilor de muncă în vederea efectuării recalcularii pensiei în condiţiile art. 39 alin. 1, 3 şi 4 din decret, fracţiunile de 6 luni sau mai mari se intregesc la un an, o singură dată, iar la stabilirea sumei corespunzătoare acestor ani, fracţiunile mai mici de un leu se neglijează.
(1)Recalcularea pensiei prevăzută de art. 39 alin. 2 din decret pentru perioadele de concentrare sau mobilizare efectuate după ieşirea din cadrele permanente, se face fără îndeplinirea vreunei condiţii de vîrsta şi indiferent dacă pensionarul este sau nu încadrat în munca.
(2)Recalcularea cuantumului pensiei pentru perioadele de timp prevăzute la alin. 1 se face după cum urmează:
a)pentru cei iesiti din cadrele permanente pînă la 1 ianuarie 1967, potrivit normelor la care se referă art. 67 din decret, prin adăugarea acestui timp la vechimea avută la data iesirii din cadrele permanente;
b)pentru cei iesiti din cadrele permanente după 1 ianuarie 1967, potrivit noii legislaţii de pensie militară, prin adăugarea acestui timp la vechimea avută la data iesirii din cadrele permanente.
(3)Pentru timpul de mobilizare ca rezervist în unităţi operative în timp de război, se acordă sporul de vechime prevăzut de art. 6 alin. 1 lit. a din decret şi art. 21 din prezenta hotărîre, indiferent de data iesirii militarului din cadrele permanente.
(4)Pentru timpul de prizonierat efectuat după ieşirea din cadrele permanente recalcularea pensiei se face în contribuţiile prevăzute la alin. 2.
(1)În caz de transformare a pensiei dintr-o categorie în alta sau de recalculare a pensiei, plata noului drept se va face din prima zi a lunii următoare introducerii cererii de transformare sau recalculare, împreună cu actele necesare.
(2)În caz de schimbare a gradului de invaliditate în condiţiile art. 20 alin. 2 din decret, sau a numărului de urmaşi, care modifica procentul de calculare a pensiei, noul drept se va plati:
a)din prima zi a lunii următoare aceleia în care s-a emis decizia comisiei de expertiza medico-militare;
b)din prima zi a lunii următoare aceleia în care a intervenit schimbarea numărului de urmaşi.
(1)Suspendarea plăţii pensiei în situaţia prevăzută de art. 44 alin. 1 lit. a şi b din decret, se face începînd cu luna în care a intervenit cauza care determina suspendarea, dacă nu s-a efectuat plata pe aceasta luna; în cazul cînd pensia a fost încasată, plata se suspenda începînd cu prima zi a lunii următoare aceleia în care a intervenit cauza care determina suspendarea.
(2)În situaţiile prevăzute de art. 44 alin. 1 lit. c şi d şi alin. 2 din decret, suspendarea plăţii pensiei se face începînd cu prima zi a lunii următoare aceleia în care a intervenit cauza ce determina suspendarea.
(3)Prevederile art. 44 alin. 4 din decret se aplică din ziua în care militarul este alocat la drepturile de solda.
Transformarea şi recalcularea pensiilor, precum şi suspendarea plăţii pensiei şi repunerea în plata, se vor face prin decizii supuse căilor de atac prevăzute de art. 32 şi 33 din decret.
(1)Pensionării militari care au donat statului colecţii muzeale primesc pensia în întregime pe timpul cît sînt angajaţi ai muzeelor în care sînt expuse acele colecţii.
(2)Pensionării militari lipsiţi de capacitate vizuala primesc pe timpul cît sînt încadraţi în munca pensia în întregime.
(1)Pensionării militari mentinuti sau reincadrati în munca sînt obligaţii sa comunice unităţii la care lucrează calitatea de pensionar şi organul de pensii care le plăteşte pensia.
(2)De asemenea, pensionării militari au obligaţia ca în termen de 15 zile de la angajare sa comunice organului de pensii la care sînt în plata unitatea unde sînt angajaţi şi data de la care lucrează. Pensionării care exercită o profesie sau o meserie pe cont propriu vor comunică aceasta situaţie organului de pensii respectiv în termen de 15 zile de la data obţinerii autorizaţiei de funcţionare.
(3)Prevederile alin. 1 şi 2 se aplică şi pensionarilor urmaşi care sînt încadraţi în munca.
(4)Unităţile sînt obligate sa ceara celor pe care îi angajează, sa menţioneze în cerere dacă sînt sau nu pensionari militari.
(5)Pentru cei care au calitatea de pensionari militari unităţile vor comunică data angajării şi salariul tarifar, în termen de cel mult 15 zile de la data angajării, organului de pensii de care aparţin cei în cauza. Pentru cei care au vîrsta de cel puţin 62 ani, unităţile vor preciza dacă sînt sau nu încadraţi în funcţii admise la cumulul pensiei cu salariul. Tot în termen de 15 zile, unităţile sînt obligate sa comunice organului de pensii respectiv orice schimbare intervenita în situaţia pensionarului angajat, care ar atrage şi modificări cu privire la plata drepturilor de pensie*).
(6)Obligaţiile prevăzute la alin. 4 şi 5 revin şi organelor care eliberează autorizaţia de exercitare a unei profesii sau a unei meserii pe cont propriu, dacă titularul autorizaţiei este pensionar militar.
(7)Unităţile care, prin nerespectarea dispoziţiilor legale privind cumulul pensiei cu salariul, determina plata unor drepturi de pensie necuvenite, sînt obligate la restituirea integrală a acestora către organul de pensii respectiv.
Notă *) Potrivit dispoziţiilor art. III din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2485/1968, în termen de 15 zile de la data publicării Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2485/1968, pensionării militari au avut obligaţia sa comunice unităţii la care erau angajaţi calitatea de pensionar militar şi organul de pensii care le platea pensia. Unitatea a fost obligată ca în termen de 30 zile de la aceeaşi dată sa trimită organului de pensii respectiv un tabel nominal cu toţi angajaţii care aveau calitatea de pensionar militar, din care să rezulte salariul tarifar şi felul angajării, iar pentru cei care aveau vîrsta de cel puţin 62 ani, dacă erau sau nu încadraţi în funcţii admise la calculul pensiei cu salariul. Pentru pensionării militari de invaliditate de gradul I şi II trebuia precizat în tabel dacă aveau sau nu recomandarea comisiei de expertiza medico-militară pentru prestarea unei activităţi cu caracter reconfortant.
(1)Reducerea sau modificarea reducerii cuantumului pensiei potrivit prevederilor art. 41 şi art. 43 alin. 1 şi 2 din decret se aplică cu începere din ziua în care a intervenit situaţia care determina aceste reduceri sau modificări de reduceri în cuantumul pensiei.
(2)Pensia se plăteşte în întregime cu începere din ziua în care a încetat situaţia care a determinat reducerea cuantumului pensiei.
Plata pensiilor cuvenite pensionarilor militari mentinuti sau reincadrati în munca se face de către organul de pensii al Ministerului Forţelor Armate, respectiv al Ministerului Afacerilor Interne, sau al Consiliului Securităţii Statului, după caz.
(1)Pensionării militari care primesc pensia de serviciu pentru cel puţin 25 ani vechime în serviciu, precum şi cei cu pensii acordate prin hotărîre a Consiliului de Miniştri şi a altor organe competente, după împlinirea virstei de 62 ani, în caz ca sînt mentinuti, sau reincadrati în munca în funcţii admise la cumul, au dreptul, pe timpul cît lucrează, sa primească, pe lîngă salariu, şi 50 la suta din pensie, dar nu mai puţin de 500 lei, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 42 din decret, cînd primesc pe lîngă salariu şi pensia în întregime.
(2)Prevederile alin. 1 se aplică şi celor cărora ulterior înscrierii la pensie li s-a completat vechimea în serviciu de 25 ani, prin recalcularea pensiei cu perioadele de timp efectuate înainte sau după ieşirea din cadrele permanente.
Pensionarilor cu pensie de serviciu care au depăşit vîrsta de 62 ani şi primesc pensie pentru o vechime în serviciu mai mica de 25 ani, precum şi pensionarilor urmaşi, pe timpul cît sînt încadraţi în munca, li se suspenda plata pensiei.
Prin solda actualizată în sensul art. 43 alin. 1 şi 2 din decret se înţelege solda care a stat la baza calculului pensiei adusă la nivelul salarizarii în vigoare din luna pentru care se face plata pensiei.
(1)Pensionării militari şi membrii lor de familie beneficiază de asistenţa medicală, medicamente, materiale sanitare şi tratament ambulatoriu prin unităţile sanitare ale Ministerului Sănătăţii şi ale consiliilor populare, în condiţiile prevăzute de normele legale în vigoare.
(2)Pensionării militari au drept la proteze şi aparate ortopedice, prin Ministerul Sănătăţii, în condiţiile stabilite pentru angajaţii cu contracte de muncă pe durata nedeterminată.
(3)Pensionării militari pot fi trimişi la tratament balneoclimateric, prin Ministerul Muncii.
Pensionării militari invalizi de orice grad care se califica sau se recalifica în condiţii speciale primesc, pe tot timpul calificării sau recalificarii, pensia în întregime.
(1)Pensionării militari de orice fel au drept la ajutor în caz de deces al oricărui membru de familie din cei enumerati la art. 22 alin. 1 din decret.
(2)În caz de deces al unui pensionar militar, au drept la ajutor membrii de familie ai acestuia sau persoanele străine de familie care au suportat cheltuielile ocazionate de deces.
(3)Ajutorul de deces se acordă în cuantumul şi în condiţiile stabilite pentru angajaţii cu contracte de muncă pe durata nedeterminată şi pentru membrii lor de familie.
(4)Pensionării care primesc pensie pentru activitate proprie se asimilează, în ceea ce priveşte cuantumul ajutorului de deces, cu angajaţii, iar membrii de familie ai acestora, inclusiv pensionării urmaşi, ca membrii de familie ai angajaţilor.
(1)Pensionării militari care nu sînt în munca, precum şi membrii lor de familie, primesc ajutorul, în caz de deces, prin centrul militar în raza căruia domiciliază. Pentru municipiul Bucureşti, plata ajutorului de deces se face prin centrul militar al municipiului Bucureşti.
(2)Pensionării militari care sînt în munca, precum şi membrii lor de familie, primesc ajutor, în caz de deces, prin unitatea respectiva.
Pensionării de invaliditate de gradul I, pe timpul cît sînt internati în unităţi de ocrotire socială, nu primesc indemnizaţia de îngrijire prevăzută la art. 19 din decret.
(1)Pensionării militari de invaliditate de gradul III vor primi pe timpul cît sînt angajaţi, pe lîngă salariu, pensia militară de stat în întregime şi pensia suplimentară cuvenită, fără ca acestea împreună să poată depăşi nivelul soldei actualizate care a stat la baza calculului pensiei.
(2)În cazul în care salariul tarifar împreună cu pensia militară de stat şi pensia suplimentară ori numai salariul tarifar depăşesc nivelul prevăzut la alin. 1, pensiile se reduc începînd cu pensia militară de stat sau se suspenda, după caz.
În cazul în care o persoană a lucrat în mai multe sectoare cu sisteme proprii de asigurări şi pensii, sectorul care îi stabileşte pensia îi va stabili şi plati şi pensia suplimentară, luînd în considerare perioadele cît a contribuit în toate sectoarele.
Pensiile acordate prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri şi ale altor organe competente, se transmit în condiţiile decretului, urmaşilor cu drept la pensie, prin decizii ale organului de pensii militare la care sustinatorul decedat se afla în plata.
În cazul decesului pensionarului sumele rămase nerecuperate nu se mai urmăresc nici de la cei prevăzuţi la art. 37 alin. 2 din decret.
Prevederile art. 9 alin. 1 din decret se aplică celor cărora în ordinul de trecere în rezerva se specifică în mod expres ca sînt trecuţi în rezerva ca urmare a implinirii limitei de vîrsta în grad sau pentru motive determinate de nevoile Ministerului Forţelor Armate, respectiv ale Ministerului Afacerilor Interne sau ale Consiliului Securităţii Statului.
Stabilirea şi recalcularea cuantumului pensiei pentru urmaşii pensionarilor militari iesiti din cadrele permanente înainte de 1 ianuarie 1967 şi decedati după această dată, se vor face în condiţiile arătate la articolul 67 din decret.
La reducerea sau modificarea reducerii cuantumului pensiei ca urmare a aplicării prevederilor art. 41 şi 43 din decret, fracţiunile de leu se intregesc la un leu în favoarea pensionarului.
Articolul 77*)
(1)Militarilor care au fost trecuţi în rezerva sau retragere înainte de 1 ianuarie 1967 şi au introdus cererea de înscriere la pensie cu toate actele necesare după 1 ianuarie 1967, însă înăuntrul termenului de 6 luni de la data iesirii din cadrele permanente, li se vor stabili drepturile de pensie în condiţiile legii anterioare, iar la cuantumul pensiei se va aplica procentul de majorare prevăzut de Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2797/1966.
(2)Prevederile alin. 1 se aplică şi urmaşilor militarilor sau pensionarilor ai căror sustinatori au decedat pînă la 1 ianuarie 1967, iar cererea cu toate actele necesare a fost introdusă după 1 ianuarie 1967 însă înăuntrul termenului de 6 luni de la data decesului susţinătorului.
Notă *) Potrivit prevederilor art. IV din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2485/1968, ofiţerii şi subofiterii din fosta Direcţie generală a serviciului muncii, precum şi urmaşii acestora care nu au beneficiat de pensie în baza Decretului nr. 650/1967, au drept la pensie militară în condiţiile art. IV din Decretul nr. 971/1968, cu începere din prima zi a lunii următoare aceleia în care cererea cu actele necesare vor fi depuse la organul de pensii, după intrarea în vigoare a acestui decret. Cuantumul pensiei se va stabili potrivit prevederilor art. 67 din Decretul nr. 141/1967.
Potrivit prevederilor art. V din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2485/1968, dispoziţiile art. 36 şi 37 din Legea nr. 27/1966 se aplică corespunzător şi ofiţerilor şi subofiţerilor care au făcut parte din cadrele permanente, precum şi urmaşilor acestora.
Stabilirea şi plata sumelor se vor face prin organele de pensii ale Ministerului Muncii.
(1)Celor care au introdus cererea cu toate actele necesare după data de 1 ianuarie 1967, însă nu mai tirziu de 30 zile de la data publicării decretului, li se vor plati drepturile de pensie cu începere de la 1 ianuarie 1967 dacă îndeplinesc condiţiile legale de la acea data sau de la întîi a lunii următoare aceleia în care se îndeplinesc condiţiile legale, dacă aceste condiţii se îndeplinesc ulterior datei de 1 ianuarie 1967. (2) Dacă cererea a fost introdusă după termenul de 30 zile de la data publicării decretului, drepturile se plătesc cu începere de la prima zi a lunii următoare aceleia în care s-a depus cererea cu actele necesare.
Cei prevăzuţi la art. 71 alin. 1 lit. a şi b din decret pot fi repuşi în drepturile de pensie, la cererea lor, fără a li se cere îndeplinirea altor condiţii de vîrsta şi vechime în serviciu, în afară celor pe care le-au îndeplinit la data emiterii titlului de pensie.
Articolul 80*)
(1)Prezenta hotărîre se aplică de la data de 1 ianuarie 1967, cu excepţia prevederilor de la art. 60, 62, 63 şi 64 care se aplică de la 1 martie 1967. (2) Pe data de 1 ianuarie 1967 se abroga Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2145/1966.
Notă *) Textul alineatului 1 al art. 80 se republică în forma în care a apărut în Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2006/1967, făcînd trimiterile la art. 60, 62, 63 şi 64 nemodificate, avîndu-se în vedere ca aplicabilitatea acestor texte a încetat.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
Citiți o versiune anterioară, valabilă între 1 feb. 1969 și 26 oct. 1972.
Deschide forma actuală