Norma sanitară veterinara din 10 octombrie 2006

Articolul 1

(1)Controalele veterinare referitoare la animalele provenite din tari terţe, care intra pe teritoriul Comunităţii Europene prin România, se efectuează de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor în conformitate cu prezenta norma sanitară veterinara.

(2)Prezenta norma sanitară veterinara nu se aplică în cazul controalelor veterinare asupra animalelor de companie, cu excepţia ecvideelor, care însoţesc călătorii în scopuri necomerciale.

Articolul 2

(1)În sensul prezentei norme sanitare veterinare, se aplică, după caz, definiţiile prevăzute de art. 2 din Norma sanitară veterinara privind controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii şi produse de origine animala, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 580/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 11 aprilie 2003, ce transpune în legislaţia naţionala Directiva 90/425/CEE .

(2)Suplimentar, se aplică următoarele definiţii:

a)controlul documentelor - verificarea certificatelor sau a documentelor veterinare care însoţesc un animal;

b)controlul identităţii - verificarea, numai prin inspecţie vizuala, a concordanţei dintre documente sau certificate şi animale, precum şi a prezentei şi conformitatii marcilor de identificare ce trebuie să fie prezente pe animale;

c)control fizic - un control al animalului, inclusiv o eventuala prelevare de probe şi testare de laborator şi, atunci când este cazul, controale suplimentare în timpul carantinei;

d)importator - orice persoană fizica sau juridică ce prezintă animale destinate importului în Comunitatea Europeană;

e)lot de animale - un anumit număr de animale din aceeaşi specie, înscrise în acelaşi certificat sau document veterinar, transportate cu acelaşi mijloc de transport, şi care provine din aceeaşi ţara terta sau din aceeaşi parte a unei astfel de tari;

f)post de inspecţie la frontiera - orice post de inspecţie localizat în imediata apropiere a frontierei externe a României, asa cum se menţionează în Norma sanitară veterinara care stabileşte principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din tari terţe, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 206/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 752 din 4 septembrie 2006, ce transpune în legislaţia naţionala Directiva Consiliului 97/78/CE , desemnat şi aprobat în conformitate cu art. 6 al prezentei norme sanitare veterinare.

Capitolul IOrganizarea şi monitorizarea controalelor

Articolul 3

(1)Importatorii sunt obligaţi sa notifice, cu o zi lucrătoare în avans, personalul veterinar de la postul de inspecţie la frontiera unde vor fi prezentate animalele, specificand numărul, specia şi ora probabila a sosirii animalelor.

(2)Animalele sunt transportate direct, sub supraveghere oficială, la postul de inspecţie menţionat la art. 6 sau, când este cazul, la un centru de carantina menţionat la art. 10 alin. (1) lit. b).

(3)Animalele nu pot părăsi un astfel de post sau centru, în afară de cazul în care, fără a se aduce atingere prevederilor speciale care trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura comunitara, au fost furnizate dovezi:

a)sub forma certificatului menţionat la art. 7 alin. (1) lit. b) sau la art. 8, ca au fost efectuate controale veterinare asupra animalelor în cauza, în conformitate cu art. 4 alin. (1) şi (2) lit. a), b) şi d) şi art. 8 şi 9, potrivit cerinţelor autorităţii competente;

b)ca au fost plătite controalele veterinare şi ca, dacă este cazul, a fost depusa o sumă care acoperă orice costuri prevăzute la art. 10 alin. (1) şi (8) şi la art. 12 alin. (4).

(4)Autoritatea vamală autorizeaza libera circulaţie pe teritoriul României, asa cum se menţionează în norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 206/2006, numai dacă, fără a se aduce atingere prevederilor speciale care trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura comunitara, au fost furnizate dovezi ca cerinţele menţionate la alin. (3) au fost îndeplinite.

Articolul 4

(1)Indiferent de destinaţia vamală a animalelor, fiecare lot de animale provenit dintr-o ţara terta se supune unui control al documentelor şi al identităţii efectuat de autoritatea veterinara, la unul dintre punctele de inspecţie la frontiera situat pe teritoriul României, asa cum se menţionează în norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 206/2006, pentru a verifica:

a)originea animalelor;

b)destinaţia ulterioară a acestora, în special în cazul tranzitului sau în cazul comerţului cu animale care nu a făcut încă obiectul unei armonizari la nivel comunitar sau care nu a fost supus unor cerinţe specifice recunoscute printr-o decizie comunitara pentru un stat membru al Uniunii Europene de destinaţie;

c)faptul ca menţiunile înscrise în certificatele sau în documentele menţionate oferă garanţiile solicitate de reglementările comunitare sau, în cazul comerţului cu animale care nu a făcut încă obiectul unei armonizari la nivel comunitar, garanţiile solicitate de legislaţia naţionala aplicabile în diferite cazuri, reglementate de prezenta norma sanitară veterinara;

d)faptul ca lotul de animale nu a făcut obiectul unei respingeri, în baza procedurii specificate la art. 1 alin. (1) lit. a) din Norma sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor privind computerizarea procedurilor de import veterinare (proiectul Schift), aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 86/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 14 septembrie 2005, ce transpune în legislaţia naţionala Decizia Consiliului 92/438/CEE .

(2)Fără a aduce atingere excepţiilor prevăzute la art. 8, medicul veterinar oficial trebuie să efectueze un control fizic al animalelor prezentate la postul de inspecţie la frontiera. Controlul trebuie să fie efectuat după consultarea bazei de date specificate la art. 1 alin. (1) lit. b) din norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 86/2005, ce preia în legislaţia naţionala prevederile Deciziei 92/438/CEE , şi trebuie să includă în special:

a)un examen clinic al animalelor, pentru a se asigura ca starea de sănătate a acestora este conformă cu informaţiile furnizate în certificatul sau documentul de însoţire şi ca sunt clinic sanatoase. Se poate acorda o derogare de la principiul examinării clinice individuale a anumitor categorii şi specii de animale, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, în anumite condiţii şi în conformitate cu regulile care vor fi stabilite potrivit aceloraşi cerinţe;

b)efectuarea anumitor teste de laborator considerate necesare sau prevăzute de legislaţia comunitara;

c)eventuale probe oficiale care trebuie să fie examinate pentru reziduuri şi analizate cat mai repede posibil;

d)verificarea conformitatii cu cerinţele stabilite de Regulamentul Consiliului nr. 1/2005/CE privind protecţia animalelor în timpul transportului.

(3)În scopul efectuării unui control ulterior privind transportul şi, atunci când este cazul, conform cerinţelor suplimentare din exploatatia de destinaţie, medicul veterinar oficial comunică informaţiile necesare autorităţilor competente ale statului membru de destinaţie, prin intermediul sistemului de schimb de informaţii stabilit la nivel comunitar. Medicul veterinar oficial poate fi asistat în îndeplinirea unora dintre aceste sarcini de personal calificat, cu pregătire specială, care lucrează sub îndrumarea sa.

(4)Prin derogare de la prevederile alin. (1) şi (2), pentru animalele care intra printr-un port sau aeroport aflat pe teritoriul României, asa cum se menţionează în norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 206/2006, controlul identităţii şi controlul fizic pot fi efectuate în acel port sau aeroport de destinaţie, cu condiţia ca acesta să deţină un post de inspecţie la frontiera la care se referă art. 6 şi ca animalele să-şi continue călătoria, după caz, pe mare sau pe calea aerului, pe acelaşi vas sau în acelaşi avion. În astfel de cazuri, autoritatea competentă care a efectuat controlul documentelor informează fie direct, fie prin autoritatea veterinara locală medicul veterinar oficial al postului de inspecţie situat în statul membru al Uniunii Europene de destinaţie, prin sistemul de schimb de informaţii stabilit la nivel comunitar, cu privire la trecerea animalelor.

(5)Orice cheltuiala pe care o implica aplicarea prezentului articol va fi suportată de expeditor, destinatar sau de agentul acestora, fără rambursare din partea României.

Articolul 5

Este interzisă intrarea pe teritoriul României, asa cum se menţionează în norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 206/2006, atunci când controalele arata ca:

a)animalele din speciile pentru care exista reguli de import armonizate la nivel comunitar, fără a aduce atingere condiţiilor speciale prevăzute la art. 19 din Norma sanitară veterinara privind condiţiile de sănătate a animalelor, ce guvernează miscarea ecvideelor şi importul lor din tari terţe, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 30/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 8 martie 2006, ce transpune în legislaţia naţionala Directiva Consiliului 90/426/CEE , provin dintr-un teritoriu sau dintr-o parte a teritoriului unei tari terţe care nu se afla pe listele întocmite în conformitate cu reglementările comunitare pentru speciile respective sau din care importurile sunt interzise ca urmare a unei decizii comunitare;

b)animalele, altele decât cele menţionate la lit. a), nu respecta cerinţele prevăzute de legislaţia naţionala corespunzătoare diferitelor cazuri reglementate de prezenta norma sanitară veterinara;

c)animalele suferă sau sunt suspectate de a suferi sau de a fi infectate cu o boala contagioasa sau cu o boala care prezintă un risc pentru sănătatea publică ori sănătatea animalelor sau pentru orice alt motiv prevăzut de reglementările comunitare;

d)ţara terta exportatoare nu s-a conformat cerinţelor prevăzute de reglementările comunitare;

e)animalele nu sunt apte pentru a continua călătoria;

f)certificatul sau documentul veterinar care însoţeşte animalele nu îndeplineşte condiţiile stabilite potrivit reglementărilor comunitare sau, în cazul în care reglementările nu au fost armonizate, cerinţelor prevăzute de reglementările naţionale care corespund diferitelor situaţii reglementate de prezenta norma sanitară veterinara.

Articolul 6

(1)Posturile de inspecţie la frontiera României trebuie să îndeplinească cerinţele prezentului articol.

(2)Posturile de inspecţie la frontiera trebuie să fie:

a)localizate la punctul de intrare pe teritoriul României, asa cum se menţionează în norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 206/2006. Se poate accepta situarea postului de inspecţie la frontiera la o anumită distanta de punctul de intrare, atunci când este necesar datorită unor constrângeri de ordin geografic (de exemplu, chei de descărcare, statie de cale ferată sau pasuri montane) şi cu condiţia ca, în acest caz, postul de inspecţie la frontiera să fie situat departe de exploataţii sau de locurile în care sunt ţinute animale care pot fi infectate cu boli contagioase;

b)situate într-o zona vamală care să permită efectuarea celorlalte formalităţi administrative, inclusiv a formalităţilor vamale legate de import;

c)desemnate şi aprobate conform alin. (4);

d)plasate sub autoritatea unui medic veterinar oficial, care va fi efectiv responsabil de controale şi care poate fi asistat de personal auxiliar special instruit, care lucrează sub îndrumarea sa.

(3)Medicul veterinar oficial trebuie să se asigure ca este efectuată actualizarea bazei de date prevăzute la art. 1 lit. c) din norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 86/2005. (4) Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor comunică Comisiei Europene lista cu posturile de inspecţie la frontiera responsabile de efectuarea controalelor veterinare asupra animalelor şi furnizează următoarele informaţii:

a)natura postului de inspecţie la frontiera: port, aeroport, punct de control rutier, punct de control feroviar;

b)natura animalelor care pot fi controlate în punctul de control la frontiera, în funcţie de echipamentul şi personalul veterinar disponibile, menţionându-se, în acest caz, animalele care nu pot fi controlate şi, în cazul ecvideelor înregistrate, programul de lucru al unui punct de control la frontiera special aprobat;

c)personalul desemnat pentru controalele veterinare:

(i)numărul de medici veterinari oficiali, cu cel puţin un medic veterinar oficial de serviciu în timpul programului de lucru al punctului de control la frontiera;

(îi) numărul de personal auxiliar sau de asistenţi cu o calificare specială;

d)descrierea echipamentului şi a spaţiilor disponibile pentru efectuarea:

(i)controlului documentelor;

(îi) controlului fizic;

(iii)prelevarii probelor;

(iv)testelor generale prevăzute de art. 4 alin. (2) lit. b);

(v)testelor specifice dispuse de medicul veterinar oficial;

e)capacitatea spaţiilor disponibile în cazul în care este necesară adăpostirea animalelor în asteptarea rezultatelor testelor;

f)natura echipamentului care permite un schimb rapid de informaţii, în special cu celelalte posturi de inspecţie la frontiera;

g)volumul schimburilor comerciale (tipurile şi numărul animalelor care trec prin postul de inspecţie la frontiera).

(5)Comisia Europeană împreună cu Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor inspecteaza posturile de inspecţie la frontiera desemnate în conformitate cu prevederile alin. (4) pentru a se asigura de aplicarea uniforma a regulilor privind controalele sanitare veterinare şi de faptul ca posturile de inspecţie la frontiera dispun în fapt de infrastructurile necesare şi îndeplinesc condiţiile generale stabilite în anexa nr. 1.

Articolul 7

(1)Atunci când animalele din speciile pentru care au fost armonizate condiţiile de import la nivel comunitar nu vor fi puse pe piaţa pe teritoriul României, iar Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor a efectuat controalele menţionate la art. 4, medicul veterinar oficial al locului de inspecţie, fără a aduce atingere cerinţelor specifice aplicabile ecvideelor înregistrate şi însoţite de documentul de identificare prevăzut de Normele privind organizarea stud-book-ului, certificarea originii şi comerţul cu ecvidee de rasa pura, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 464/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 21 august 2006, ce transpune în legislaţia naţionala Directiva Consiliului 90/427/CEE :

a)furnizează persoanei interesate una sau, în cazul separarii lotului, mai multe copii autentificate ale certificatelor originale referitoare la animalele respective. Perioada de valabilitate a acestor copii nu va depăşi 10 zile;

b)emite un certificat conform modelului stabilit de Comisia Europeană în baza procedurii comunitare, care atesta ca au fost efectuate controalele menţionate la art. 4 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), b) şi d) în conformitate cu cerinţele medicului veterinar oficial şi care precizează natura probelor prelevate şi rezultatele testelor de laborator sau termenele la care se asteapta aceste rezultate;

c)păstrează originalul certificatului sau certificatelor care însoţesc animalele.

(2)După ce animalele au trecut prin punctul de inspecţie la frontiera şi sunt admise pe teritoriul României, asa cum se menţionează în norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 206/2006, comerţul cu animalele menţionate la alin. (1) trebuie să fie efectuat conform regulilor privind controalele veterinare stabilite de norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 580/2002.

(3)În special informaţia de la autoritatea competentă a locului de destinaţie, furnizată prin sistemul de schimb de informaţii, trebuie să precizeze dacă:

a)animalele sunt destinate unui stat membru al Uniunii Europene sau unei zone care are cerinţe specifice;

b)au fost prelevate probe, dar rezultatele nu sunt cunoscute în momentul în care mijlocul de transport părăseşte punctul de inspecţie la frontiera.

Articolul 8

(1)Controalele veterinare asupra importurilor de animale din speciile care nu sunt reglementate de anexa nr. 1 la norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 580/2002 se efectuează în conformitate cu următoarele prevederi:

a)când animalele sunt prezentate direct la unul dintre posturile de inspecţie la frontiera României, ca stat care urmează să le importe, vor fi supuse în acel post tuturor controalelor prevăzute la art. 4;

b)când animalele sunt prezentate la un post de inspecţie situat în alt stat membru al Uniunii Europene, cu acordul prealabil al acestuia din urma:

(i)fie toate controalele la care se referă art. 4 trebuie să fie efectuate în acel post în numele statului de destinaţie, pentru a se asigura, în special, ca au fost respectate cerinţele de sănătate animala;

(îi) fie, în cazul unui acord între autorităţile competente centrale ale României şi ale statului membru al Uniunii Europene respectiv şi, când este cazul, între cele ale statului membru al Uniunii Europene sau statelor membre ale Uniunii Europene de tranzit, se efectuează în acel post de inspecţie la frontiera numai controalele prevăzute de art. 4 alin. (1), caz în care controalele prevăzute de art. 4 alin. (2) se efectuează în statul membru al Uniunii Europene de destinaţie;

c)cu toate acestea, în cazul prevăzut de lit. b) pct. (îi), animalele pot părăsi postul de inspecţie la frontiera după ce a fost efectuat controlul documentelor şi al identităţii, numai în vehicule sigilate şi numai după ce medicul veterinar oficial:

(i)a indicat pe exemplarul sau, atunci când lotul de animale este separat în mai multe părţi, pe exemplarele certificatelor originale faptul ca animalele au trecut prin postul de inspecţie şi ca a fost efectuat controlul;

(îi) prin intermediul sistemului de schimb de informaţii a informat autoritatea veterinara de la locul de destinaţie sau, când este cazul, a statului sau statelor membre ale Uniunii Europene de tranzit ca animalele au trecut prin postul de inspecţie la frontiera;

(iii)prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (3), a eliberat autoritatea vamală competenţa de la punctul de inspecţie la frontiera de responsabilitatea privind animalele prezentate;

d)în cazul animalelor destinate tăierii, Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor poate recurge numai la soluţia stabilită la lit. b) pct. (i);

e)Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să informeze Comisia Europeană şi reprezentanţii celorlalte state membre ale Uniunii Europene care se întâlnesc în cadrul comitetului veterinar permanent despre cazurile în care s-a recurs la soluţia stabilită la lit. b) pct. (îi).

(2)Până la adoptarea deciziilor specifice prevăzute de reglementările comunitare, animalele pentru care comerţul a fost armonizat la nivel comunitar, dar care provin dintr-o ţara terta pentru care încă nu au fost stabilite condiţii uniforme de sănătate a animalelor, trebuie să fie importate în următoarele condiţii:

a)animalele să fie supuse controalelor prevăzute de art. 4;

b)animalele nu pot părăsi postul de inspecţie sau centrul de carantina decât dacă aceste controale dovedesc faptul ca animalul sau lotul de animale:

(i)fie, fără a aduce atingere cerinţelor specifice aplicabile ţărilor terţe în cauza cu privire la bolile exotice pentru Comunitatea Europeană, se conformează cerinţelor privind sănătatea animalelor, aplicabile în comerţul cu speciile în cauza stabilite de legislaţia naţionala, prevăzute de anexa nr. 1 la norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 580/2002, sau cerinţelor de sănătate a animalelor, stabilite de Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului 854/2004/CE ce stabileşte reguli specifice pentru organizarea de controale oficiale privind produsele de origine animala destinate consumului uman;

(îi) fie, în privinta uneia sau mai multor boli specifice, îndeplinesc condiţiile de echivalenta recunoscute potrivit procedurii comunitare, pe bază de reciprocitate între cerinţele tarii terţe şi cele ale Comunităţii Europene;

c)sa corespundă cerinţelor relevante stabilite cu privire la comerţul intracomunitar, dacă sunt destinate unui stat membru al Uniunii Europene care beneficiază de garanţiile suplimentare prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. e) pct. 3 şi 4 din norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 580/2002;

d)să fie transportate direct către abatorul de destinaţie sau, în cazul animalelor pentru producţie şi reproducţie ori al animalelor de acvacultura, să fie transportate la exploatatia de destinaţie, după ce au trecut prin postul de inspecţie la frontiera, în cazul animalelor destinate tăierii; (3) dacă controalele prevăzute la alin. (1) şi (2) dovedesc faptul ca animalul sau lotul de animale nu îndeplineşte cerinţele stabilite de acestea, animalul sau lotul de animale nu poate părăsi postul de inspecţie la frontiera ori centrul de carantina, caz în care se aplică prevederile art. 12; (4) atunci când animalele la care se referă alin. (1) nu sunt destinate a fi puse pe piaţa pe teritoriul României, ca stat ce a efectuat controalele veterinare, se aplică prevederile art. 7 şi, în special, cele referitoare la eliberarea certificatului; (5) la locul de destinaţie, animalele pentru reproducţie şi producţie rămân sub supravegherea oficială a autorităţilor veterinare competente. După o perioadă de observatie, care va fi determinata în conformitate cu procedura comunitara, animalele pot face obiectul comerţului intracomunitar, în condiţiile prevăzute de norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 580/2002. În abatorul de destinaţie, animalele pentru tăiere trebuie să fie supuse regulilor comunitare privind taierea animalelor aparţinând speciei în cauza.

Articolul 9

(1)Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizeaza tranzitul de animale dintr-o ţara terta către o alta ţara terta sau către aceeaşi ţara terta, cu condiţia ca:

a)tranzitul respectiv sa fi fost autorizat anterior de către medicul veterinar oficial de la postul de inspecţie la frontiera din România la care animalele au fost prezentate pentru a intra pe teritoriul României spre a fi supus controalelor prevăzute la art. 4 şi, când este cazul, autorizat de autoritatea veterinara centrala a statului sau statelor membre ale Uniunii Europene, de tranzit;

b)partea interesată furnizează dovezi ca prima ţara terta către care animalele sunt trimise după tranzitarea teritoriului României, asa cum se menţionează în norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 206/2006, se obliga sa nu respingă sub nicio forma sau sa nu reexpedieze animalele al căror import sau tranzit l-a autorizat şi se obliga, de asemenea, ca pe teritoriul României să se conformeze regulilor comunitare referitoare la protecţia animalelor în timpul transportului;

c)în fapt, controlul menţionat la art. 4 sa fi demonstrat, în cazul în care s-a efectuat după ce animalele au trecut printr-un centru de carantina, ca acestea îndeplinesc cerinţele medicului veterinar, în conformitate cu prezenta norma sanitară veterinara, sau, în cazul animalelor la care se referă anexa nr. 1 la norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 580/2002, ca oferă garanţii de sănătate recunoscute potrivit cerinţelor comunitare ca fiind cel puţin echivalente cerinţelor în cauza;

d)autoritatea veterinara competenţa de la postul de inspecţie la frontiera notifica, prin intermediul sistemului de schimb de informaţii, autorităţilor competente ale statului sau statelor membre ale Uniunii Europene, de tranzit, şi ale postului de inspecţie la frontiera de ieşire din România faptul ca animalele au trecut prin acel post;

e)în cazul trecerii pe teritoriul României, asa cum se menţionează în norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 206/2006, un astfel de tranzit se efectuează potrivit procedurii comunitare de tranzit (tranzit extern) sau potrivit oricărei alte proceduri vamale de tranzit prevăzute de reglementările comunitare. Singurele manipulari autorizate în timpul tranzitului sunt cele efectuate la punctul de intrare sau de ieşire de pe teritoriul României, precum şi operaţiunile care asigura bunăstarea animalelor.

(2)Orice cheltuiala ocazionată de aplicarea prevederilor prezentului articol este suportată de expeditor, destinatar sau de reprezentantul acestora, fără nicio compensare din partea României.

Articolul 10

(1)În cazul în care reglementările comunitare sau reglementările naţionale ale locului de destinaţie prevăd ca animalele vii să fie plasate în carantina sau izolare, aceasta carantina sau izolare poate avea loc:

a)pentru boli, altele decât febra aftoasa, rabia şi boala de Newcastle, la un centru de carantina situat în ţara terta de origine, cu condiţia ca acesta să fie aprobat conform procedurii comunitare şi să fie inspectat periodic de către experţii veterinari ai Comisiei Europene;

b)la un centru de carantina situat pe teritoriul Comunităţii Europene, care respecta condiţiile generale stabilite în anexa nr. 2;

c)la exploatatia de destinaţie.

(2)Măsurile speciale de protecţie care trebuie respectate în timpul transportului între centrele de carantina, fermele de origine şi de destinaţie şi între posturile de inspecţie la frontiera, precum şi în centrele de carantina menţionate la lit. a) pot fi stabilite în conformitate cu procedura comunitara.

(3)Dacă medicul veterinar oficial responsabil pentru inspecţia la postul de frontieră dispune plasarea animalelor în carantina, aceasta trebuie să fie efectuată în funcţie de riscul diagnosticat de medicul veterinar oficial:

a)fie la postul de inspecţie la frontiera sau în imediata sa vecinătate;

b)fie la exploatatia de destinaţie;

c)fie la un centru de carantina situat în vecinătatea exploatatiei de destinaţie.

(4)Condiţiile generale care trebuie să fie îndeplinite de centrele de carantina menţionate la alin. (1) lit. a) şi b) sunt stabilite în anexa nr. 2. (5) Condiţiile speciale de aprobare aplicabile diferitelor specii de animale trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura comunitara.

(6)Procedura comunitara trebuie să fie urmată pentru aprobarea şi actualizarea listei centrelor de carantina la care se referă alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (3) lit. a). Centrele de carantina vor fi supuse inspecţiei conform prevederilor art. 17. (7) Prevederile alin. (1) lit. b) şi ale alin. (4)-(6) nu se aplică în cazul centrelor de carantina destinate numai animalelor la care se referă art. 8 alin. (1).

(8)Toate cheltuielile ocazionate de aplicarea prevederilor prezentului articol sunt suportate de expeditor, destinatar sau de reprezentanţii acestora, fără nicio compensare din partea României.

Articolul 11

(1)Fără a aduce atingere prevederilor prezentului capitol, medicul veterinar oficial sau autoritatea veterinara competenţa efectuează orice controale veterinare pe care le considera necesare, dacă suspecteaza faptul ca legislaţia veterinara nu a fost respectata sau dacă exista dubii privind identitatea unui animal.

(2)Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor ia măsurile administrative sau penale corespunzătoare pentru a sanctiona orice încălcare a legislaţiei veterinare de către persoanele fizice sau juridice atunci când se descoperă ca au fost incalcate reglementările comunitare, în special când se dovedeşte ca certificatele sau documentele întocmite nu corespund cu starea reală a animalelor, ca mărcile de identificare nu sunt conforme cu aceste reglementări comunitare, ca animalele nu au fost prezentate pentru inspecţie la un post de frontieră sau că nu au fost trimise spre destinaţia prevăzută iniţial.

Articolul 12

(1)Atunci când controalele la care se referă prezenta norma sanitară veterinara dovedesc faptul ca un animal nu corespunde cerinţelor stabilite de reglementările comunitare sau ca domeniile nu au fost încă armonizate în legislaţia naţionala ori atunci când aceste controale arata o neregularitate, autoritatea competentă, după consultarea cu importatorul sau cu reprezentantul acestuia, decide dacă:

a)adaposteste, adapa şi furajeaza şi, dacă este necesar, tratează animalele; sau b) după caz, le plaseaza în carantina ori izoleaza lotul de animale;

c)reexpediaza lotul de animale în afară teritoriilor la care se referă anexa nr. 1 la norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 206/2006, într-o perioadă de timp limita, stabilită de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor, atunci când cerinţele privind sănătatea animalelor sau bunăstarea lor permit acest lucru. În acest caz, medicul veterinar oficial de la postul de inspecţie la frontiera trebuie:

(i)sa activeze procedura de informare prevăzută la art. 1 alin. (1) din norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 86/2005.

(îi) sa anuleze certificatul veterinar sau documentul care însoţeşte lotul de animale respins, în baza aranjamentelor care trebuie să fie definite în conformitate cu procedura comunitara.

(2)Dacă reexpedierea este imposibila, în special din motive legate de bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial:

a)poate să autorizeze taierea animalelor pentru consum uman în condiţiile stabilite de reglementările comunitare, după acordul autorităţii veterinare competente şi după inspecţia antemortem;

b)în alte situaţii, trebuie să dispună taierea animalelor pentru alte destinaţii decât consumul uman sau sa dispună distrugerea carcaselor, specificand condiţiile privind controlul utilizării produselor obţinute.

(3)Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor informează Comisia Europeană referitor la cazurile în care s-a recurs la acest tip de derogări, în conformitate cu prevederile alin. (6).

(4)Importatorul sau reprezentantul acestuia suporta costurile ocazionate de măsurile prevăzute la alin. (1), de procesul de distrugere a lotului de animale sau de utilizarea carnii în alte scopuri.

(5)Suma rezultată în urma vânzării produselor la care se referă alin. (2) lit. a) şi b) trebuie să revină proprietarului animalelor sau reprezentantului acestuia, după decontarea costurilor menţionate mai sus.

(6)Se aplica prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 86/2005. (7) Atunci când este cazul, autorităţile veterinare competente comunică orice informaţie pe care o au la dispoziţie în conformitate cu Norma sanitară veterinara privind asistenţa mutuala între autorităţile administrative ale statelor membre ale Uniunii Europene şi cooperarea acestora cu Comisia Europeană în scopul asigurării aplicării corecte a legislaţiei din domeniile veterinar şi zootehnic, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 41/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 3 martie 2006, ce transpune în legislaţia naţionala Directiva Consiliului 89/608/CEE .

Articolul 13

(1)În scopul efectuării controalelor la care se referă art. 7 alin. (2), identificarea şi înregistrarea prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c) din norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 580/2002 trebuie să fie efectuate la locul de destinaţie al animalelor, cu excepţia animalelor destinate tăierii şi a ecvideelor înregistrate, iar atunci când este cazul, după perioada de observatie prevăzută la art. 8 alin. (5).

(2)Procedurile pentru identificarea şi marcarea animalelor pentru tăiere trebuie să fie determinate în conformitate cu procedura comunitara.

Articolul 14

Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor percepe o taxa pentru controalele veterinare şi de sănătate la importul animalelor la care se referă prezenta norma sanitară veterinara, în conformitate cu Norma sanitară veterinara privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele lor, precum şi al reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animala, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 82/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 14 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, ce transpune în legislaţia naţionala Directiva Consiliului 96/23/CE .

Articolul 15

Dreptul de contestaţie existent în legislaţia naţionala împotriva deciziilor luate de autorităţile competente nu va fi afectat de prezenta norma sanitară veterinara. Deciziile luate de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor, ca autoritate competentă a României, ca ţara de destinaţie, şi motivele ce au stat la baza acestor decizii sunt notificate importatorului în cauza sau reprezentantului legal al acestuia. Dacă importatorul în cauza sau reprezentantul legal al acestuia solicita acest lucru, deciziile menţionate şi motivele îi vor fi transmise în scris, împreună cu detaliile privind dreptul de contestaţie pe care îl are la dispoziţie conform legislaţiei în vigoare în România şi privind procedura şi termenul limita aplicabile.

Capitolul IIMăsuri de protecţie

Articolul 16

Dacă unul dintre controalele prevăzute de prezenta norma sanitară veterinara indica faptul ca un lot de animale poate constitui un pericol pentru sănătatea oamenilor sau animalelor, autoritatea veterinara competenţa ia imediat următoarele măsuri:

a)confisca şi dispune lotul de animale;

b)informează imediat celelalte posturi de inspecţie la frontiera şi Comisia Europeană asupra constatărilor efectuate şi asupra originii animalelor, conform prevederilor art. 12 alin. (6).

Capitolul IIIInspecţie

Articolul 17

(1)Experţii veterinari ai Comisiei Europene, în colaborare cu Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor, în măsura în care este necesar pentru aplicarea uniforma a cerinţelor prezentei norme sanitare veterinare, pot verifica dacă posturile de inspecţie la frontiera aprobate conform art. 6 şi centrele de carantina aprobate conform art. 10 îndeplinesc condiţiile enumerate în anexele nr. 1 şi 2. (2) Experţii veterinari ai Comisiei Europene, în colaborare cu Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor, pot efectua controale la faţa locului.

(3)Atunci când au loc inspecţii pe teritoriul României, Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să furnizeze experţilor veterinari ai Comisiei Europene tot sprijinul necesar pentru realizarea sarcinilor acestora.

Articolul 18

(1)Atunci când, pe baza controalelor efectuate la punctul unde sunt comercializate animalele, autoritatea competentă a unui stat membru al Uniunii Europene considera ca Directiva Consiliului 91/496/CEE , transpusa prin prezenta norma sanitară veterinara, nu este respectata la postul de inspecţie la frontiera al altui stat membru al Uniunii Europene, trebuie să contacteze fără întârziere autoritatea naţionala competenţa a celuilalt stat membru.

(2)Statul membru al Uniunii Europene care a fost contactat potrivit alin. (1) trebuie să ia toate măsurile necesare şi sa informeze autoritatea competentă a primului stat membru al Uniunii Europene asupra controalelor efectuate, deciziei luate, precum şi asupra motivelor acestor decizii.

(3)Dacă autoritatea competentă a primului stat membru al Uniunii Europene considera ca măsurile sunt insuficiente, examinează, împreună cu autoritatea competentă a celuilalt stat membru al Uniunii Europene în cauza, căile şi mijloacele prin care se poate remedia situaţia, dacă este necesar, prin vizitarea statului membru al Uniunii Europene în cauza.

(4)Când controalele menţionate la alin. (1) arata ca prevederile Directivei Consiliului 91/496/CEE , transpusa prin prezenta norma sanitară veterinara, nu sunt respectate în mod regulat, autoritatea competentă a statului membru al Uniunii Europene de destinaţie informează Comisia Europeană şi autorităţile competente ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

Articolul 19

(1)Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să elaboreze un program pentru schimbul de personal desemnat să efectueze controalele veterinare pentru animalele care provin din tari terţe.

(2)Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să ia în considerare experienta câştigată, pentru a îmbunătăţi şi a dezvolta programele de schimb.

(3)Poate fi acordată o contribuţie financiară din partea Comunităţii Europene, pentru a promova dezvoltarea eficienta a programelor de schimb.

Articolul 20

Prezenta norma sanitară veterinara se aplică fără a se aduce atingere obligaţiilor ce decurg din reglementările vamale.

Articolul 21

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta norma sanitară veterinara.

Anexa 1

la norma sanitară veterinara

CONDIŢII GENERALE

pentru aprobarea posturilor de inspecţie la frontiera

Pentru a obţine aprobarea Comisiei Europene, posturile de inspecţie la frontiera trebuie să dispună de:

a)o linie de acces special destinată transportului de animale vii, pentru a scuti animalele de asteptare inutila;

b)instalaţii uşor de curatat şi dezinfectat, pentru descărcarea şi încărcarea diferitelor mijloace de transport, pentru inspecţia, furajarea, adaparea şi tratamentul animalelor, cu spaţiu, iluminare şi ventilaţie adecvate numărului de animale care trebuie să fie inspectate;

c)un număr suficient, proporţional cu numărul animalelor prezentate pentru control la postul de inspecţie la frontiera, de veterinari şi personal auxiliar special instruit să efectueze controale asupra documentelor insotitoare şi controalele clinice la care se referă art. 4, 5, 8 şi 9 din norma sanitară veterinara;

d)spaţii suficient de incapatoare la dispoziţia personalului responsabil pentru efectuarea controalelor veterinare, inclusiv vestiare, duşuri şi toalete;

e)spaţii corespunzătoare şi instalaţii pentru prelevarea şi procesarea probelor pentru controale de rutina stabilite de legislaţia comunitara;

f)serviciile unui laborator specializat, capabil să efectueze teste speciale pe probele recoltate la postul de inspecţie la frontiera;

g)serviciile unei unităţi aflate în imediata vecinătate a postului de inspecţie la frontiera, care să dispună de instalaţii şi echipamente necesare pentru adăpostirea, hranirea, adaparea, tratarea şi, dacă este necesar, taierea animalelor;

h)în cazul în care aceste posturi sunt utilizate ca puncte de oprire sau de transfer al animalelor în timpul transportului, instalaţii corespunzătoare pentru descărcarea, adaparea, furajarea şi, dacă este cazul, adăpostirea animalelor, unde să poată fi tratate corespunzător sau, dacă este necesar, să fie tăiate pe loc printr-o metoda care să evite suferinta inutila;

i)echipamente corespunzătoare care să permită schimbul rapid de informaţii cu celelalte puncte de inspecţie la frontiera şi cu autorităţile veterinare competente;

j)echipamente şi instalaţii pentru curatare şi dezinfectare.Anexa 2

la norma sanitară veterinara

CONDIŢII GENERALE

de aprobare a centrelor de carantina

1.Se aplica cerinţele lit. b), d), e), g), i) şi j) din anexa nr. 1 la norma sanitară veterinara.

2.În plus, centrele de carantina trebuie:

a)să fie plasate sub controlul permanent şi sub responsabilitatea medicului veterinar oficial;

b)să fie situate la distanta de exploataţii sau de alte locuri în care sunt adapostite animale şi care ar putea fi infectate cu boli contagioase;

c)să deţină un sistem de control eficient care să asigure supravegherea adecvată a animalelor.