de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România
Drepturile și obligațiile generale și specifice solicitanților de azil și persoanelor care au dobândit o formă de protecție în România, primirea cererilor, înregistrarea și evidența solicitanților de azil și a persoanelor care au dobândit o formă de protecție, procedura de azil, procedura de anulare și încetare a unei forme de protecție, precum și asistența acordată solicitanților de azil și a persoanelor care au dobândit o formă de protecție, cu excepția asistenței acordate potrivit Ordonanței Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările ulterioare, sunt reglementate potrivit dispozițiilor Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, denumită în continuare lege, și ale prezentelor norme metodologice.
(1)Informarea prevăzută la art. 17 alin. (1) lit. f) din lege se face în scris de către funcționarul responsabil cu primirea cererii de azil, conform modelului stabilit prin dispoziția directorului general al Oficiului Național pentru Refugiați.
(1^1)Dacă este cazul pentru o înțelegere adecvată din partea solicitantului, informarea prevăzută la art. 17 alin. (1) lit. f) și la art. 118 din lege se poate realiza și oral în cadrul interviului preliminar prevăzut la art. 43 din lege.
25.01.2016Alin. (1^1) al art. 2 a fost introdus de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(2)Funcționarii competenți sunt obligați să informeze solicitanții de azil cu privire la modalitățile în care pot contacta organizațiile neguvernamentale, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și cu privire la modul în care pot obține asistență și reprezentare juridică.
(3)Prin dispoziție a directorului general al Oficiului Național pentru Refugiați se desemnează funcționarul responsabil pentru asigurarea condițiilor de realizare a activităților prevăzute la alin. (2).
Pentru străinii aflați în situațiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. h) din lege, Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează gratuit, la cerere, o adeverință care să ateste calitatea de solicitant de azil a acestora, în care se înscrie codul numeric personal atribuit potrivit art. 17 alin. (1^1) din lege.
25.01.2016Art. 3 a fost modificat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(1)Activitățile de adaptare culturală adresate solicitanților de azil constau în sesiuni de familiarizare a solicitanților de azil cu tradițiile, obiceiurile și valorile culturii române și oferirea de informații practice privind societatea românească și se asigură de către personalul specializat din cadrul Oficiului Național pentru Refugiați, în centrele de primire și cazare a solicitanților de azil.
(2)Oficiul Național pentru Refugiați poate colabora cu organizații neguvernamentale în vederea realizării activităților de adaptare culturală adresate solicitanților de azil.
(1)Personalul specializat din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări colaborează cu Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), precum și cu organizațiile neguvernamentale relevante în vederea identificării solicitanților de azil care pot fi incluși în categoria persoanelor vulnerabile prevăzute la art. 5^1 alin. (2) din lege.
(2)În vederea includerii solicitanților de azil în categoria persoanelor vulnerabile, specialiști din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări în colaborare, după caz, cu specialiști din cadrul altor instituții sau autorități cu competențe în domeniu realizează o evaluare a nevoilor speciale ale străinilor.
(3)În funcție de specificul nevoii fiecărui solicitant de azil identificat ca persoană vulnerabilă, Inspectoratul General pentru Imigrări sesizează și colaborează cu autoritățile și instituțiile specializate în vederea acordării asistenței necesare.
(4)Inspectoratul General pentru Imigrări poate colabora cu organizații neguvernamentale în vederea asistării solicitanților de azil identificați ca persoane vulnerabile.
25.01.2016Art. 5 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
Dreptul la beneficii de asistență socială se acordă la cererea scrisă a solicitantului de azil, a reprezentantului organizației neguvernamentale care îl reprezintă în mod legal pe solicitant sau a reprezentantului legal al acestuia. Cererea este însoțită de documentele prevăzute de Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările ulterioare, cu excepția documentelor de identitate și de stare civilă eliberate de autoritățile din țara de origine, precum și de documentul temporar de identitate eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări pe care sunt înscrise codul numeric personal și reședința solicitantului de azil.
25.01.2016Art. 5^1 a fost introdus de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(1)Accesul la educație al solicitanților de azil minori este liber, necondiționat și se exercită în aceleași condiții ca și pentru minorii cetățeni români.
(2)Metodologia, profesorii, manualele și materialele didactice necesare desfășurării cursului pregătitor în vederea înscrierii în sistemul național de învățământ a solicitanților de azil minori se asigură de Ministerul Educației și Cercetării.
(3)Oficiul Național pentru Refugiați poate pune la dispoziție spațiile necesare desfășurării cursului pregătitor, în centrele de primire și cazare a solicitanților de azil, precum și rechizite.
(4)Cererile de înscriere a minorilor la cursul pregătitor se depun de către părinți sau reprezentanții legali la sediul inspectoratelor școlare județene, respectiv al Inspectoratului Școlar al Municipiului București.
(5)În cazul în care accesul la sistemul educațional nu este posibil din cauza situației specifice a minorului solicitant de protecție internațională, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, la solicitarea Inspectoratului General pentru Imigrări, propune alte modalități de educație în conformitate cu legislația și practica națională.
25.01.2016Alin. (5) al art. 6 a fost introdus de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(1)În vederea acordării de sprijin pentru ocuparea unui loc de muncă, solicitanții de azil care se află în situația prevăzută la art. 17 alin. (1) lit. o) și o^1) din lege pot beneficia gratuit, la cerere, de serviciile de mediere și serviciile de informare și consiliere profesională acordate, potrivit prevederilor legale, de agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
(2)Înregistrarea ca persoane în căutarea unui loc de muncă, în evidența agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București, a solicitanților de azil care se află în situația prevăzută la art. 17 alin. (1) lit. o) și o^1) din lege se face la agenția pentru ocuparea forței de muncă județeană, respectiv a municipiului București, în a cărei rază este stabilită reședința străinului în România, potrivit documentului temporar de identitate.
(3)Pentru înregistrarea ca persoane în căutarea unui loc de muncă, în evidența agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București, potrivit alin. (2), și pentru a beneficia de serviciile prevăzute la alin. (1), precum și, după caz, de celelalte măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă, solicitanții de azil care se află în situația prevăzută la art. 17 alin. (1) lit. o) și o^1) din lege trebuie să prezinte documentele prevăzute de legislația în vigoare, cu excepția documentelor de stare civilă eliberate de autoritățile din țara de origine, precum și cele prevăzute la alin. (4). Diplomele sau certificatele de studii ori de absolvire, precum și certificatele de competență profesională, calificare sau alte documente relevante sunt acceptate numai în situația în care acestea sunt recunoscute pe teritoriul României, potrivit prevederilor legale aplicabile.
(4)Pentru încadrarea în muncă pe teritoriul României, conform prevederilor legale, precum și pentru participarea la un program de formare profesională ori pentru evaluarea competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, în condițiile legislației privind formarea profesională a adulților și ale legislației privind evaluarea competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, solicitantul de azil care se află în situația prevăzută la art. 17 alin. (1) lit. o) și o^1) din lege trebuie să prezinte documentele prevăzute de legislația în vigoare, cu excepția documentelor de stare civilă eliberate de autoritățile din țara de origine, precum și:
a)adeverință din care să rezulte că solicitantul se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. o) din lege;
b)documentul temporar de identitate valabil, eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări.
(5)Adeverința prevăzută la alin. (4) lit. a) se eliberează de Inspectoratul General pentru Imigrări, la cerere, în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.
25.01.2016Art. 6^1 a fost introdus de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(1)Pentru obținerea autorizației prevăzute la art. 19 lit. g) din lege, solicitantul de azil trebuie să se adreseze Oficiului Național pentru Refugiați sau, după caz, structurilor sale teritoriale, cu o cerere motivată care trebuie soluționată de îndată.
(2)Dacă prezența solicitantului de azil este necesară în fața autorităților și instanțelor de judecată în altă localitate decât cea de reședință a acestuia, nu mai este necesară autorizarea Oficiului Național pentru Refugiați.
(3)Cu privire la obligația prevăzută la art. 19 lit. g) din lege se face mențiune în documentul temporar de identitate, după cum urmează: «Titularul documentului poate părăsi localitatea de reședință numai cu acordul Inspectoratului General pentru Imigrări»
25.01.2016Alin. (3) al art. 7 a fost introdus de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
În situația prevăzuă la art. 19 lit. h) din lege solicitantul de azil are obligația de a se prezenta numai la examenele medicale care sunt stabilite pentru motive de sănătate publică.
(1)La stabilirea îndeplinirii condiției referitoare la persecuție, potrivit art. 23 alin. (1) din lege, autoritățile competente trebuie să aibă în vedere actele și faptele care:
a)sunt suficient de grave prin natura lor sau datorită includerii acestora într-o practică sistematică, precum și datorită recurenței lor, încât să constituie o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului, în special a drepturilor de la care nu se pot face derogări potrivit art. 15 alin. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, ratificată prin Legea nr. 30/1994; saub) alcătuiesc un ansamblu de măsuri diverse, inclusiv încălcări ale drepturilor omului, care sunt suficient de grave pentru a afecta o persoană în aceeași măsură prevăzută la lit. a).
(2)Între motivele de persecuție, cum sunt rasa, religia, naționalitatea, apartenența la un anumit grup social sau opinie politică, astfel cum acestea sunt prevăzute la art. 10, și actele de persecuție prevăzute la alin. (1) sau absența protecției împotriva unor astfel de acte trebuie să existe o legătură. Actele și faptele prevăzute la alin. (1) pot fi considerate că reprezintă persecuție indiferent dacă motivele de persecuție sunt reale sau au fost atribuite persoanei în cauză de agentul care exercită persecuția.
16.06.2014Alin. (2) al art. 9 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 471 din 4 iunie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 437 din 16 iunie 2014.
(3)Actele de persecuție, care pot fi calificate astfel potrivit alin. (1), pot să ia forma:
a)actelor de violență fizică și psihică, inclusiv a actelor de violență sexuală;
b)măsurilor legale, administrative, polițienești și/sau judiciare, care sunt discriminatorii sau sunt aplicate într-o manieră discriminatorie;
c)acuzării sau pedepsei disproporționate ori discriminatorii;
d)imposibilității rejudecării ca urmare a unei pedepse discriminatorii sau disproporționate;
e)acuzării sau pedepsirii ca urmare a refuzului de îndeplinire a serviciului militar în caz de conflict, atunci când îndeplinirea serviciului militar ar presupune săvârșirea de crime sau acte care intră sub incidența cauzelor de excludere prevăzute la art. 25 alin. (1) din lege;
f)abuzuri sau acte de discriminare specifice genului, precum și abuzuri sau acte de discriminare specifice privind copiii.
În vederea stabilirii motivelor de persecuție trebuie luate în considerare următoarele:
a)în cazul conceptului de rasă, în special, considerente de culoare, descendență sau apartenență la un anumit grup etnic;
b)în cazul conceptului de religie, în special, orientarea către credințe teiste, nonteiste și ateiste, participarea sau neparticiparea la ritualuri formale în public ori private, fie singur, fie împreună cu alte persoane, alte acte religioase sau exprimări ale credințelor ori forme de conduită personală sau comună bazate ori impuse de o anumită religie;
c)în cazul conceptului de naționalitate, apartenența la un grup determinat prin identitatea sa culturală, etnică sau lingvistică, prin originile geografice ori politice comune sau prin relația pe care o are cu populația altui stat, fără a fi restrâns la noțiunea de cetățenie ori la apatridie;
d)în cazul unui grup social, apartenența la acesta; un grup este considerat a fi un anumit grup social, îndeosebi atunci când:
(i)membrii acelui grup au caracteristici înnăscute sau un trecut comun, care nu pot fi schimbate, sau trăsături ori credințe care sunt fundamentale pentru identitatea sau conștiința acelei persoane, motiv pentru care nu poate fi forțată să renunțe la aceasta;
(ii)grupul are o identitate distinctă în țara respectivă, deoarece este perceput ca fiind diferit de restul societății;
(iii)în funcție de circumstanțele din țara de origine, un anumit grup social poate include un grup bazat pe trăsătura comună a orientării sexuale. Orientarea sexuală nu poate determina un grup social în sensul prezentului articol atunci când acțiunile specifice orientării sexuale sunt fapte penale potrivit legii române. Aspectele referitoare la gen pot fi incluse în noțiunea de orientare sexuală, cu condiția să nu fie unicul motiv al aplicării acestui articol;
e)în cazul conceptului de opinie politică, în special, a avea o opinie cu privire la o anumită problemă, legată de eventuali agenți de persecuție, prevăzuți la art. 11, și de politicile și metodele acestora, indiferent dacă această opinie a fost sau nu manifestată de solicitant.
Agenții de persecuție sau agenții de la care poate proveni riscul serios pot fi:
a)statul;
b)partidele sau organizațiile care controlează statul sau o parte importantă din teritoriul acestuia;
c)agenți neguvernamentali, în cazul în care se poate demonstra că agenții menționați la lit. a) și b), inclusiv organizațiile internaționale, nu pot sau nu doresc să acorde o protecție împotriva persecuțiilor sau a riscurilor serioase în sensul art. 11^1.
25.01.2016Art. 11 a fost modificat de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(1)În analiza situației solicitantului, autoritatea competentă va lua în considerare existența posibilității asigurării, în țara de origine, a protecției împotriva persecuției sau a riscului serios. În țara de origine, protecția împotriva persecuției sau a riscului serios poate fi asigurată, cu condiția să fie dispusă și în măsură să ofere protecție în sensul alin. (2), de către:
a)stat; orib) partide sau organizații, inclusiv organizațiile internaționale, care controlează statul sau o parte importantă din teritoriul acestuia.
(2)Protecția împotriva persecuției sau a riscului serios trebuie să fie efectivă și să nu aibă caracter temporar. Există o astfel de protecție atunci când agenții de protecție menționați la alin. (1) iau măsuri rezonabile pentru a împiedica persecuția sau riscul serios, dispun de un sistem juridic eficient care să permită descoperirea, urmărirea și sancționarea actelor care constituie persecuție sau risc serios și solicitantul are acces la o astfel de protecție.
(3)În activitatea de determinare a faptului dacă o organizație internațională controlează un stat sau o parte importantă din teritoriul acestuia și dacă aceasta oferă protecția prevăzută la alin. (2), se ține cont de orientările care pot fi desprinse din acte ale Uniunii Europene în materie.
16.06.2014Art. 11^1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 471 din 4 iunie 2014 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 437 din 16 iunie 2014.
La aprecierea temerii bine întemeiate de persecuție, potrivit art. 23 alin. (1) din lege, și a riscului serios, potrivit art. 26 alin. (1) din lege, autoritatea competentă va lua în considerare atât dacă acestea au fost cauzate de evenimente care s-au petrecut anterior părăsirii țării de origine, cât și dacă acestea au fost cauzate de evenimente care s-au petrecut ulterior părăsirii țării de origine. De asemenea, autoritatea competentă va lua în considerare că temerea bine întemeiată de persecuție, în sensul art. 23 alin. (1) din lege, și riscul serios, în sensul art. 26 alin. (1) din lege, pot fi cauzate și de acțiunile desfășurate de solicitant după părăsirea țării de origine, îndeosebi atunci când s-a stabilit că acțiunile respective constituie expresia și continuarea convingerilor sau a orientărilor pe care le avea în țara de origine.
(1)Autoritățile competente să soluționeze cererile de azil au obligația să cerceteze toate elementele relevante ale cererii de azil în colaborare cu solicitantul.
(2)Elementele menționate la alin. (1) se referă cel puțin la următoarele: documentele de care dispune solicitantul de protecție internațională și care pot atesta sau atestă identitatea, vârsta, cetățenia sau cetățeniile deținute, informațiile furnizate de solicitant cu privire la situația personală, precum și cu privire la țara/țările, localitatea/localitățile în care a avut domiciliul sau reședința anterioare, trecutul său, inclusiv cel al rudelor relevante, cererile anterioare de azil, itinerarul, documente de călătorie, precum și motivele care justifică cererea de azil.
(3)În activitatea de cercetare a elementelor relevante ale cererii de azil, Inspectoratul General pentru Imigrări poate solicita informații autorităților cu competențe în domeniul securității naționale. În situația în care au fost consultate autoritățile cu competențe în domeniul securității naționale, acestea sunt informate cu privire la finalizarea procedurii de azil.
25.01.2016Art. 13 a fost modificat de pct. 9 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
În aplicarea prevederilor art. 24 alin. (2), art. 27 alin. (2) și ale art. 71 alin. (3) din lege se ia în considerare ultima intrare pe teritoriul României înainte de obținerea statutului de refugiat sau, după caz, a protecției subsidiare.
(1)Funcționarii autorităților competente să primească cererile de azil înmânează solicitantului formularul prezentat în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice și îi explică modul în care trebuie completat.
(2)În cazul în care solicitantul nu știe să scrie, funcționarul care primește cererea va completa formularul potrivit declarației orale a solicitantului. Cererea se semnează de solicitant sau pe aceasta se aplică impresiunea digitală a acestuia. Cererea se semnează și de funcționarul care a completat-o și de interpret, atunci când acesta participă.
(3)Dacă solicitantul deține documente de identitate, funcționarul verifică datele înscrise în cerere și semnalează solicitantului neconcordanțele apărute în conținutul cererii pentru a fi remediate.
(1)Examinarea cererii de azil trebuie realizată în mod individual și avându-se în vedere următoarele:
a)toate aspectele relevante referitoare la țara de origine, la momentul luării deciziei, incluzând legislația țării de origine și modalitatea în care aceasta este aplicată;
b)declarațiile și documentele relevante prezentate de către solicitant, inclusiv informațiile cu privire la faptul de a fi fost supus persecuției sau la posibilitatea de a fi persecutat, în sensul art. 23 alin. (1) din lege, ori cu privire la faptul de a fi fost expus unui risc serios sau la posibilitatea existenței unui risc serios, în sensul art. 26 alin. (1) din lege;
c)situația individuală sau circumstanțele personale ale solicitantului, inclusiv factori cum ar fi: trecutul, genul și vârsta acestuia, în vederea evaluării, în funcție de circumstanțele personale ale solicitantului, a posibilității ca actele la care a fost supus sau la care este expus să reprezinte persecuție ori un risc serios, în sensul art. 23 alin. (1), respectiv art. 26 alin. (1) din lege, după caz;
d)dacă acțiunile solicitantului, ulterioare părăsirii țării de origine, au fost provocate în unicul scop sau cu scopul principal de a crea condițiile necesare pentru depunerea unei cereri de azil, în vederea evaluării acestor activități pentru a se stabili că solicitantul este expus persecuției sau unui risc serios, în sensul art. 23 alin. (1), respectiv art. 26 alin. (1) din lege, după caz, în situația reîntoarcerii în țara de origine;
e)dacă există posibilitatea ca solicitantul să beneficieze de protecția unei alte țări a cărei cetățenie a dobândit-o.
(2)Dacă solicitantul a fost subiectul unei persecuții sau supunerii unui risc serios ori unei amenințări directe cu persecuția sau cu supunerea la un risc serios, se prezumă existența unei temeri bine întemeiate de persecuție sau a expunerii la un risc serios, în sensul art. 23 alin. (1), respectiv art. 26 alin. (1) din lege, după caz, cu excepția situației în care există motive întemeiate să se considere că o asemenea persecuție sau un astfel de risc serios nu se va repeta.
(3)În aplicarea art. 13 alin. (1) lit. b) din lege, funcționarii cu atribuții de consultare a informațiilor din țările de origine ale solicitanților de azil trebuie să consulte orice informații existente în surse publice pe internet, biblioteci, opinii ale unor experți în materie, rapoarte și materiale ale instituțiilor, centrelor și organizațiilor specializate în acest sens și materiale emise de Ministerul Afacerilor Externe al României, precum și orice alte surse care pot contribui la cunoașterea situației din țările de origine și, dacă este necesar, din țările tranzitate de către aceștia.
25.01.2016Alin. (3) al art. 16 a fost modificat de pct. 10 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
Funcționarii prevăzuți la art. 48 și la art. 120 alin. (1) din lege trebuie să fie absolvenți cu studii superioare juridice, cu diplomă de licență, și să dețină cunoștințe de specialitate în domeniul azilului.
25.01.2016Art. 17 a fost modificat de pct. 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
Activități desfășurate de Oficiul Național pentru Refugiați și structurile teritoriale ale acestuia după înregistrarea cererii de azil
(1)După înregistrarea cererii de azil Oficiul Național pentru Refugiați și structurile teritoriale ale acestuia, prin personalul desemnat:
a)informează solicitantul cu privire la drepturile și obligațiile pe care le are în calitate de solicitant de azil și îi înmânează acestuia broșura comună de informare prevăzută la art. 118 din lege;
25.01.2016Lit. a) a alin. (1) al art. 18 a fost modificată de pct. 12 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
b)efectuează verificări în evidențele Oficiului Național pentru Refugiați pentru a se constata dacă sub identitatea declarată sau altă identitate solicitantul a mai depus anterior o cerere de azil, precum și orice alte verificări necesare pentru soluționarea cazului, în condițiile legislației în vigoare;
c)rețin documentul de călătorie al solicitantului, care poate fi returnat temporar titularului, la cerere și pentru motive bine întemeiate;
d)procedează la fotografierea și amprentarea solicitantului;
e)întocmesc dosarul personal al solicitantului, care va cuprinde toate documentele necesare în vederea soluționării cazului sau/și care au legătură cu aceasta;
25.01.2016Lit. e) a alin. (1) al art. 18 a fost modificată de pct. 12 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
f)comunică în scris solicitantului data și ora la care trebuie să se prezinte pentru susținerea interviului;
g)eliberează solicitantului, contra cost, în termen de 3 zile, documentul temporar de identitate. Persoanele care sunt înregistrate în evidențele centrelor regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil ca beneficiare ale asistenței materiale acordate în condițiile art. 17 alin. (5) din lege sunt scutite de plata taxei extrajudiciare de timbru.
25.01.2016Lit. g) a alin. (1) al art. 18 a fost modificată de pct. 12 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
h)înregistrează cererea pentru acordarea ajutorului material temporar pentru solicitanții de azil, necesar pentru întreținere, al cărei model este stabilit prin dispoziție a directorului general al Oficiului Național pentru Refugiați.
(2)Cererea de azil, depusă la una dintre autoritățile prevăzute la art. 35 lit. b)-d) din lege, trebuie transmisă de îndată la structura specializată pe probleme de azil a Inspectoratului General pentru Imigrări, însoțită de o informare cu privire la solicitant și documentele pe care acesta le are asupra sa. Informarea va cuprinde ora la care acesta s-a prezentat, documentele pe care le are asupra sa, persoanele care îl însoțesc, alte elemente de natură să contribuie la soluționarea operativă a cererii.
25.01.2016Alin. (2) al art. 18 a fost modificat de pct. 13 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(3)În cazul nerespectării de către solicitanții unei forme de protecție internațională a obligației de a se supune fotografierii și amprentării, potrivit art. 19 lit. a) din lege, față de respectivele persoane pot fi aplicate mijloace de constrângere. Folosirea mijloacelor de constrângere trebuie să fie proporțională, să se aplice numai pe perioada necesară și doar atunci când nu există o altă modalitate de determinare a solicitantului de azil să coopereze cu personalul Inspectoratului General pentru Imigrări și să nu aibă niciodată caracterul unei sancțiuni.
25.01.2016Alin. (3) al art. 18 a fost introdus de pct. 14 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(4)În cazul aplicării de mijloace de constrângere potrivit alin. (3), aceasta se realizează în prezența unui martor-asistent, iar cu privire la aceasta se face mențiune într-un proces-verbal.
25.01.2016Alin. (4) al art. 18 a fost introdus de pct. 14 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(5)În situația persoanelor vulnerabile, aplicarea sau neaplicarea măsurilor de constrângere se realizează cu luarea în considerare a nevoilor speciale ale acestor persoane.
25.01.2016Alin. (5) al art. 18 a fost introdus de pct. 14 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(1)În cazul prevăzut la art. 14 alin. (2) din lege, hotărârea trebuie să conțină o analiză individuală a situației fiecărui solicitant de azil.
(2)În cazul prevăzut la art. 37 alin. (3) din lege, autoritatea competentă trebuie să informeze străinii care au formulat o cerere de azil colectivă că au obligația să depună o cerere individuală.
25.01.2016Alin. (2) al art. 19 a fost modificat de pct. 15 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(1)În situațiile prevăzute la art. 38 alin. (1) și (2) din lege, autoritățile prevăzute la art. 35 lit. b) și c) din lege trebuie să elibereze solicitantului o adeverință cu o valabilitate de 48 de ore, conform modelului stabilit prin dispoziție a inspectorului general al Inspectoratului General pentru Imigrări, care face dovada statutului de solicitant de azil al străinului.
25.01.2016Alin. (1) al art. 20 a fost modificat de pct. 16 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(2)În situațiile prevăzute la art. 38 alin. (4) și la art. 39 alin. (4) din lege, transportul solicitantului de azil se realizează cu însoțitor. Cheltuielile ocazionate de însoțirea solicitantului se suportă de autoritățile de care aparțin însoțitorii.
(1)În cazul străinului minor neînsoțit care și-a manifestat voința de a obține azil, în fața autorităților competente, se întocmește un proces-verbal prin care se constată această manifestare.
(2)Minorii neînsoțiți solicitanți de azil se înregistrează în evidențele Oficiului Național pentru Refugiați într-un registru special în care se consemnează datele de identitate declarate de aceștia.
(3)Funcționarul care înregistrează străinul minor neînsoțit ca solicitant de azil trebuie să sesizeze de îndată autoritatea competentă pentru protecția copilului în a cărei rază teritorială este situat centrul de cazare unde urmează să fie depusă cererea de azil, în scopul declanșării procedurii de numire a unui reprezentant legal.
(4)În cazul manifestării de voință de către un solicitant de azil minor neînsoțit în condițiile art. 39 alin. (4) din lege, autoritățile sesizate trebuie să întocmească o adresă de informare, care va fi transmisă de îndată Oficiului Național pentru Refugiați. Adresa de informare trebuie să cuprindă datele de identitate ale solicitantului, documentele pe care le are asupra sa, date privind persoanele care îl însoțesc, precum și alte date relevante.
(5)În situația prevăzută la art. 39 alin. (4) din lege, atunci când solicitantul de azil minor neînsoțit se află într-un loc de detenție, Oficiul Național pentru Refugiați va prelua solicitantul după executarea pedepsei aplicate și numai dacă procedura de azil nu s-a finalizat.
Informarea minorului neînsoțit solicitant de azil cu privire la efectuarea unei expertize medicale pentru determinarea vârstei
Informarea prevăzută la art. 16 alin. (4) din lege se face în scris, potrivit modelului stabilit prin dispoziție a directorului general al Oficiului Național pentru Refugiați.
(1)Pe durata interviului pentru determinarea protecției internaționale funcționarul anume desemnat în temeiul art. 48 alin. (2) din lege nu poartă uniformă.
(2)Persoanele care îl asistă pe solicitant la interviu potrivit art. 17 alin. (1) lit. b), d) și e) din lege, precum și reprezentantul legal al solicitantului de azil minor, tutorele sau curatorul acestuia pot interveni numai la finalul intervievării.
25.01.2016Art. 23 a fost modificat de pct. 17 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
Protecția subsidiară se acordă în condițiile prevăzute la art. 26 din lege, în măsura în care nu există una dintre cauzele de excludere de la acordarea protecției subsidiare prevăzute la art. 28 din lege.
(1)În situația prevăzută la art. 51 alin. (1) din lege, funcționarul care a primit cererea solicitantului de azil trebuie să îl informeze pe acesta cu privire la consecințele actului de renunțare.
(2)În cazul prevăzut la alin. (1) se completează un formular, redactat în limba română și într-o limbă pe care se presupune în mod rezonabil că solicitantul de azil o cunoaște. Formularul este întocmit conform modelului stabilit prin dispoziție a directorului general al Oficiului Național pentru Refugiați și trebuie să cuprindă actul de renunțare și informarea cu privire la consecințele acestuia.
(3)Prin decizia prevăzută la art. 51 alin. (2) din lege se constată actul de renunțare la cererea de azil și se dispune închiderea dosarului.
(4)În cazul în care cererea de renunțare este depusă la una dintre autoritățile enumerate în art. 35 lit. b)-e) din lege, aceasta trebuie transmisă de îndată Oficiului Național pentru Refugiați.
Pentru aplicarea art. 52 alin. (2) din lege funcționarul trebuie să întocmească o notă în care motivează necesitatea prelungirii procedurii și pe care o supune spre aprobare directorului general al Oficiului Național pentru Refugiați.
Abrogat.
25.01.2016Art. 27 a fost abrogat de pct. 18 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(1)Funcționarul care înregistrează plângerea prevăzută la art. 55 alin. (1), art. 121 alin. (1) sau art. 123 alin. (1) din lege verifică dacă plângerea conține elementele prevăzute la art. 57 alin. (1) din lege și, dacă este cazul, îl îndrumă pe solicitant cu privire la cele care lipsesc din conținutul plângerii în sensul completării acesteia.
25.01.2016Alin. (1) al art. 28 a fost modificat de pct. 19 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(2)Oficiul Național pentru Refugiați trebuie să transmită de îndată instanței competente, în original, plângerea împreună cu toate documentele necesare în vederea soluționării acesteia.
Dovada declarării recursului prevăzut la art. 66 alin. (1) din lege se face de către solicitantul de azil prin recipisa de confirmare a expedierii prin poștă sau prin exemplarul personal al cererii de recurs depuse la registratura instanței. În lipsa acestora, dovada declarării recursului se face potrivit dispozițiilor codului de procedură civilă.
(1)În situația prevăzută la art. 71 alin. (1) din lege, odată cu depunerea cererii, persoana care a dobândit statut de refugiat sau protecție subsidiară va prezenta și documente (certificat de naștere, certificat de căsătorie, carte de identitate) în original, din care să rezulte în mod clar legăturile de familie dintre membrul de familie în numele căruia este depusă cererea și persoana sa ori, în lipsa acestora, orice alte dovezi care să probeze calitatea de membru de familie.
(2)În vederea obținerii datelor și informațiilor suplimentare cu privire la legăturile de familie, precum și pentru clarificarea altor aspecte relevante cu privire la cererea de azil depusă pentru membrii familiei, Oficiul Național pentru Refugiați trebuie să efectueze un interviu cu persoana căreia i s-a recunoscut o formă de protecție în condițiile art. 23 și 26 din lege.
(3)În situația în care beneficiarul formei de protecție nu prezintă Oficiului Național pentru Refugiați documente suficiente din care să rezulte legătura sa de rudenie cu membrul de familie în numele căruia depune cererea, pe motiv că originalele documentelor se află în posesia membrului de familie aflat într-o țară terță, Oficiul Național pentru Refugiați trebuie să comunice Direcției generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe lista documentelor necesare.
(4)Direcția generală afaceri consulare solicită misiunii diplomatice sau oficiului consular al României din țara în care se află membrul de familie al beneficiarului formei de protecție în România să constate existența documentelor solicitate de Oficiul Național pentru Refugiați. Aceste documente trebuie prezentate la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României, în original, de către membrul de familie în numele căruia s-a depus cererea.
(5)Documentele prevăzute la alin. (4) se transmit în copie, cu mențiunea "în conformitate cu originalul", prin intermediul Direcției generale afaceri consulare, Oficiului Național pentru Refugiați de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din țara în care se află membrul de familie în numele căruia s-a depus cererea.
(1)În cazul îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 30, Oficiul Național pentru Refugiați comunică Direcției generale afaceri consulare o notă prin care confirmă îndeplinirea condițiilor pentru reunificarea familiei de către membrul de familie al beneficiarului unei forme de protecție în România.
(2)În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 30, funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) din lege va emite o hotărâre de respingere a cererii de azil efectuată în temeiul art. 71 alin. (1) din lege. Respingerea cererii nu poate avea la bază exclusiv lipsa documentelor care să ateste încheierea căsătoriei sau legătura de rudenie.
(3)Hotărârea prevăzută la alin. (2) se comunică persoanei care a depus cererea de azil pentru membrii de familie aflați în afara teritoriului României.
(4)Procedura de reunificare a familiei, prevăzută la art. 71 din lege, trebuie finalizată cât mai curând posibil, fără a se depăși 9 luni de la data depunerii cererii. În cazul în care este necesar să fie efectuate verificări suplimentare, termenul de 9 luni poate fi prelungit cu cel mult 6 luni.
(1)Atunci când membrul de familie al beneficiarului unei forme de protecție în România se află într-un stat terț, fără document de călătorie valabil, Oficiul Național pentru Refugiați solicită Direcției generale afaceri consulare acordarea vizei și eliberarea titlului de călătorie pe numele acestuia.
(2)Misiunea diplomatică sau oficiul consular din țara în care se află membrul de familie trebuie să elibereze documentul prevăzut la alin. (1), după verificarea identității acestuia.
(1)Atunci când membrul de familie al persoanei care beneficiază de o formă de protecție în România se află în țara de origine, Oficiul Național pentru Refugiați comunică Direcției generale afaceri consulare o notă prin care confirmă îndeplinirea condițiilor pentru reunificarea familiei, în conformitate cu art. 71 din lege, de către membrul de familie al beneficiarului unei forme de protecție în României.
(2)Direcția generală afaceri consulare transmite notificarea, în cel mai scurt timp, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din statul în care se află membrul de familie al beneficiarului formei de protecție în România, iar misiunea diplomatică sau oficiul consular trebuie să elibereze, în condițiile prevăzute de lege, persoanei interesate, la cerere, viză de intrare în România, cu drept de ședere de 30 de zile, după ce îi stabilește identitatea și numai dacă prezintă un document de călătorie valabil.
Dacă membrul de familie nu prezintă documente suficiente care să îi ateste identitatea, misiunea diplomatică sau oficiul consular nu va elibera viză de intrare pe teritoriul României ori, după caz, nu va remite titlul de călătorie solicitat de Oficiul Național pentru Refugiați.
Acordul prevăzut la art. 72 alin. (2) din lege se consemnează în scris, potrivit modelului stabilit prin dispoziție a directorului general al Oficiului Național pentru Refugiați.
(1)Cererea de azil este considerată evident nefondată, în conformitate cu art. 76 alin. (1) lit. b) și alin. (3) lit. f) din lege, atunci când solicitantul de azil a încălcat în mod repetat și serios dispozițiile art. 19 din lege.
(2)Lista cuprinzând țările sigure de origine, aprobată prin ordin al ministrului administrației și internelor, potrivit art. 77 alin. (1) din lege, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(1)În cazul în care solicitantul nu cunoaște limba română și nu i se poate asigura un interpret, lucrătorul poliției de frontieră trebuie să transmită de îndată Oficiului Național pentru Refugiați cererea redactată de solicitant în limba pe care o cunoaște, datată și semnată de acesta, făcând mențiune despre acest aspect.
(2)Cererile de azil, depuse într-un punct de control aeroportuar pentru trecerea frontierei de stat și transmise Oficiului Național pentru Refugiați, trebuie însoțite de o informare cu privire la solicitant, care să cuprindă ora la care acesta s-a prezentat, cursa cu care a sosit în România și compania transportatoare, documentele pe care le are asupra sa, persoanele care îl însoțesc și alte elemente de natură să contribuie la soluționarea operativă a cazului.
Spațiile din zona de tranzit, destinate cazării solicitanților de azil, precum și centrele prevăzute la art. 87 alin. (2) din lege sunt administrate potrivit legislației în vigoare.
(1)Solicitantul de azil poate fi transferat cu însoțitor din zona de tranzit a punctului de control pentru trecerea frontierei de stat sau a centrului prevăzut la art. 87 alin. (2) din lege în zona de tranzit a altui punct de control pentru trecerea frontierei de stat, în vederea punerii în executare a dispoziției de a părăsi teritoriul României, cuprinsă în hotărârea de respingere a cererii de azil.
(2)Transferul solicitantului și asigurarea prezenței sale la proces, la cererea instanței, se fac fără ca solicitantul să fie considerat admis din punct de vedere legal pe teritoriul României.
(1)La data înregistrării cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil, structura specializată pe probleme de azil a Inspectoratului General pentru Imigrări informează structura competentă pe linie de migrație din cadrul aceleiași instituții cu privire la acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României, în condițiile art. 89 alin. (1) din lege.
25.01.2016Alin. (1) al art. 40 a fost modificat de pct. 20 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(2)Pe perioada pentru care a fost acordată permisiunea de a rămâne pe teritoriul României, prevăzută la art. 89 alin. (1) din lege, executarea dispoziției prin care străinul în cauză este obligat să părăsească teritoriul României se suspendă de drept.
(3)În cazul prevăzut la art. 89 alin. (1) din lege, străinului i se eliberează un document temporar de ședere potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 898/2011 privind stabilirea formei și conținutului permiselor de ședere, ale documentelor de călătorie, precum și ale altor documente care se eliberează străinilor.
29.09.2011Alin. (3) al art. 40 a fost modificat de pct. 1 al art. 7 din HOTĂRÂREA nr. 898 din 7 septembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 690 din 29 septembrie 2011.
(1)În cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 88 alin. (1) din lege, analizarea cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil se face exclusiv potrivit dispozițiilor art. 88 alin. (2) din lege.
(2)Abrogat.
25.01.2016Alin. (2) al art. 41 a fost abrogat de pct. 21 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
Hotărârea prevăzută la art. 89 alin. (3) din lege trebuie să cuprindă exclusiv motivele care au stat la baza neacordării permisiunii de a rămâne pe teritoriul României.
(1)După pronunțarea unei hotărâri prin care i s-a acordat accesul la o nouă procedură de azil, străinul este informat cu privire la drepturile, obligațiile, procedura de soluționare a cererii sale și data la care urmează să susțină interviul.
(2)În urma acordării accesului la o nouă procedură de azil, străinului i se întocmește un nou dosar la care se anexează și dosarul/dosarele anterior/ anterioare.
(3)În temeiul hotărârii prin care s-a acordat accesul la o nouă procedură de azil și al art. 92 din lege, structura specializată pe probleme de azil a Inspectoratului General pentru Imigrări informează structura competentă pe linie de migrație din cadrul aceleiași instituții cu privire la anularea dispoziției prin care străinul în cauză era obligat să părăsească teritoriul României.
25.01.2016Alin. (3) al art. 43 a fost modificat de pct. 22 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
25.01.2016Titlul secț. a 7-a a fost modificat de pct. 23 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
Abrogat.
25.01.2016Art. 44 a fost abrogat de pct. 24 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(1)În cazul în care după depunerea de către străin a unei cereri de protecție internațională, dar nu mai târziu de luarea unei hotărâri în procedura de azil națională, Inspectoratul General pentru Imigrări constată existența criteriilor, respectiv a principiilor prevăzute la art. 95 alin. (1), art. 96 alin. (1) sau art. 97 alin. (1) din lege, declanșează procedura în vederea determinării primei țări de azil, a țării terțe europene sigure sau a țării terțe sigure, în aplicarea art. 97^1 din lege.
(2)Analiza cazurilor în procedura primei țări de azil, a țării terțe europene sigure și a țării terțe sigure revine funcționarilor anume desemnați prin dispoziție a inspectorului general al Inspectoratului General pentru Imigrări.
25.01.2016Art. 45 a fost modificat de pct. 25 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
Abrogat.
25.01.2016Art. 46 a fost abrogat de pct. 26 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(1)În cazurile prevăzute la art. 98 alin. (1) lit. e) și f) din lege, dacă schimbarea împrejurărilor nu este substanțială și are caracter temporar, atunci temerea de persecuție a beneficiarului statutului de refugiat este considerată bine întemeiată.
(2)În cazurile prevăzute la art. 99 din lege, dacă schimbarea împrejurărilor nu este substanțială și are caracter temporar, atunci se va considera că beneficiarul protecției subsidiare este expus la un risc serios, în sensul art. 26 alin. (1) din lege.
(1)În cazul în care survin modificări majore în situația din țara de origine sau în tratamentul aplicat unei categorii de persoane din acea țară, Oficiul Național pentru Refugiați poate demara o procedură de reanalizare a situației persoanelor care au dobândit statutul de refugiat sau protecția subsidiară și care provin din țara respectivă.
(2)În situația prevăzută la art. 103 alin. (1) din lege, solicitarea adresată beneficiarului formei de protecție de a se prezenta la sediul Oficiului Național pentru Refugiați sau, după caz, la structurile sale teritoriale în vederea efectuării interviului pentru clarificarea situației acestuia trebuie să fie însoțită de o informare conform modelului stabilit prin dispoziție a directorului general al Oficiului Național pentru Refugiați.
(1)În aplicarea corespunzătoare a art. 98 alin. (1) lit. g) și a art. 99 alin. (1) din lege, funcționarul Inspectoratului General pentru Imigrări realizează informarea prevăzută la art. 98 alin. (4) și art. 99 alin. (3) din lege, de îndată ce beneficiarul și-a manifestat intenția de renunțare expresă.
(2)Renunțarea expresă la protecția internațională acordată de statul român se materializează prin completarea unui formular al cărui model este stabilit prin dispoziție a inspectorului general al Inspectoratului General pentru Imigrări. Formularul cuprinde actul de renunțare și informarea cu privire la consecințele acestuia, iar după completare se semnează atât de beneficiarul protecției internaționale, cât și de funcționarul care a realizat informarea.
(3)Un exemplar al formularului completat potrivit alin. (2) se înmânează persoanei care a renunțat la protecția internațională oferită de statul român.
25.01.2016Art. 48^1 a fost introdus de pct. 27 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
Potrivit art. 106 alin. (1) din lege, procedura de încetare sau, după caz, de anulare a formei de protecție se finalizează, cu excepția cazurilor soluționate în procedură accelerată, când procedura de reanalizare se finalizează de îndată, în termen de 7 zile de la data comunicării hotărârii Oficiului Național pentru Refugiați prin care s-a hotărât menținerea formei de protecție acordate, respectiv de la data expirării termenului legal de depunere a plângerii sau, după caz, a recursului ori de la data pronunțării hotărârii instanței de recurs.
(1)În cazul prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. h) din lege, străinului i se eliberează un document temporar de identitate pentru solicitanții de azil, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 898/2011.
(2)Prelungirea valabilității documentului temporar de identitate pentru solicitanții de azil se face în mod succesiv pe toată perioada procedurii de azil și până la expirarea termenului de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, în cazul cererilor de azil care au fost respinse, respectiv până la finalizarea procedurii de azil, în cazul cererilor respinse ca evident nefondate în urma soluționării în cadrul procedurii accelerate.
(3)În vederea eliberării documentului temporar de identitate prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. h) din lege, în scopul atestării reședinței, solicitantul de azil care locuiește în afara centrului regional de proceduri și cazare a solicitanților de azil are obligația de a depune la structura competentă a Inspectoratului General pentru Imigrări unul dintre următoarele documente: titlu de proprietate, contract de locațiune înregistrat la administrația fiscală, contract de comodat încheiat în formă autentică sau orice alte acte încheiate în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare privind titlul locativ, care fac dovada dobândirii unor drepturi locative.
25.01.2016Alin. (3) al art. 50 a fost introdus de pct. 28 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(4)În situația în care a fost dispusă măsura prevăzută la art. 19^3 din lege, prelungirea valabilității documentului temporar de identitate nu poate depăși perioada stabilită în decizia motivată.
25.01.2016Alin. (4) al art. 50 a fost introdus de pct. 28 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
29.09.2011Art. 50 a fost modificat de pct. 2 al art. 7 din HOTĂRÂREA nr. 898 din 7 septembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 690 din 29 septembrie 2011.
(1)După acordarea uneia dintre formele de protecție prevăzute la art. 22 din lege, străinului i se eliberează gratuit un permis de ședere, al cărui model este stabilit în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 898/2011.
(2)Permisul de ședere atestă identitatea, dreptul de ședere pe teritoriul României și reședința titularului.
(3)Permisul de ședere se eliberează în baza actelor doveditoare privind reședința legală.
(4)În vederea atestării reședinței, beneficiarul formei de protecție are obligația de a depune unul dintre documentele prevăzute la art. 50 alin. (3).
25.01.2016Alin. (4) al art. 51 a fost modificat de pct. 29 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(5)În funcție de opțiunea beneficiarului de protecție internațională, permisul de ședere se ridică de la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări unde a fost depusă cererea sau poate fi expediat, prin servicii de curierat, la reședința titularului, cu suportarea de către acesta a cheltuielilor de expediere.
20.01.2022Articolul 51 din Capitolul V a fost completat de Punctul 1, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 91 din 19 ianuarie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 20 ianuarie 2022
29.09.2011Art. 51 a fost modificat de pct. 3 al art. 7 din HOTĂRÂREA nr. 898 din 7 septembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 690 din 29 septembrie 2011.
(1)Beneficiarii unei forme de protecție au obligația de a declara la Oficiul Național pentru Refugiați următoarele:
a)schimbarea reședinței;
b)în termen de 30 de zile de la producerea evenimentului, orice modificare intervenită cu privire la cetățenia acestora.
(2)Beneficiarii unei forme de protecție care își schimbă reședința sunt obligați ca, în termen de 15 zile de la data mutării la noua adresă, să se prezinte la structurile Oficiului Național pentru Refugiați în a căror rază teritorială își au reședința sau, după caz, la formațiunile teritoriale ale Autorității pentru Străini, pentru luarea în evidență și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în documentul de identitate.
(1)Documentele de călătorie pentru beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare se eliberează, contra cost, în condițiile prevăzute de lege.
25.01.2016Alin. (1) al art. 53 a fost modificat de pct. 30 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(2)Documentele de călătorie, precum și permisele de ședere eliberate persoanelor cărora le-a fost recunoscut statutul de refugiat sau le-a fost acordată protecția subsidiară se anulează în cazul în care forma de protecție acordată a încetat ori a fost anulată în urma finalizării procedurii de încetare sau, după caz, de anulare.
25.01.2016Alin. (2) al art. 53 a fost modificat de pct. 30 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(3)Forma, conținutul și elementele de siguranță ale documentelor de călătorie sunt prevăzute în anexele nr. 5 și 6 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulație pașapoartele electronice, precum și a formei și conținutului acestora, cu modificările și completările ulterioare.
29.09.2011Alin. (3) al art. 53 a fost modificat de pct. 4 al art. 7 din HOTĂRÂREA nr. 898 din 7 septembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 690 din 29 septembrie 2011.
(4)Forma și conținutul documentului de identitate pentru refugiați și persoanele cărora li s-a acordat protecție subsidiară sunt prevăzute în anexa nr. 3.
29.09.2011Alin. (4) al art. 53 a fost introdus de pct. 5 al art. 7 din HOTĂRÂREA nr. 898 din 7 septembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 690 din 29 septembrie 2011.
(5)În funcție de opțiunea beneficiarului de protecție internațională, documentul de călătorie se ridică de la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări unde a fost depusă cererea sau poate fi expediat, prin servicii de curierat, la reședința titularului, cu suportarea de către acesta a cheltuielilor de expediere.
20.01.2022Articolul 53 din Capitolul V a fost completat de Punctul 2, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 91 din 19 ianuarie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 20 ianuarie 2022
Anulările, modificările și rectificările în evidențele cu privire la datele de identificare ale solicitanților se efectuează cu aprobarea directorului general al Oficiului Național pentru Refugiați sau a persoanei delegate de acesta, potrivit legislației în vigoare.
(1)Solicitantul de azil beneficiază, la cerere, de hrană în limita sumei de 10 lei/persoană/zi, de îmbrăcăminte în limita sumei de 67 lei/persoană/sezon vară și de 100 lei/persoană/sezon iarnă și de alte cheltuieli, în limita sumei de 6 lei/persoană/zi, reprezentând cheltuieli cu transportul local, servicii culturale, presa, servicii de reparații și întreținere, cheltuieli cu produse de igienă personală.
(2)Sumele necesare asigurării condițiilor materiale de primire:
a)norma de hrană = 2.400 calorii - se acordă solicitantului de azil major sau minor în vârstă de peste un an. În acest caz, alocația de hrană este stabilită la 10 lei/persoană/zi;
b)norma de hrană = 3.625 calorii - se acordă solicitantului de azil major care desfășoară o activitate potrivit alin. (9). În acest caz, alocația de hrană prevăzută la alin. (1) se majorează cu 5 lei/zi;
c)norma de hrană = 3.175 calorii - se acordă pentru solicitanta de azil însărcinată până în luna a 4a, precum și solicitanților de azil bolnavi pe perioada internării în infirmerii. În acest caz, alocația de hrană prevăzută la alin. (1) se majorează cu 3 lei/zi;
d)norma de hrană = 3.260 calorii - se acordă pentru solicitanta de azil însărcinată între lunile a 5-a și a 9-a sau care a născut și nu alăptează copilul în vârstă de până la un an. În acest caz, alocația de hrană prevăzută la alin. (1) se majorează cu 4 lei/zi;
e)norma de hrană = 3.625 calorii - se acordă pentru solicitanta de azil care a născut și alăptează copilul în vârstă de până la un an. În acest caz, alocația de hrană prevăzută la alin. (1) se majorează cu 5 lei/zi;
f)norma de hrană = 3.590 calorii - se acordă fiecărui copil în vârstă de la 0 la 5 luni inclusiv, care se află împreună cu unul sau cu ambii părinți solicitanți de azil. În acest caz, alocația de hrană prevăzută la alin. (1) se majorează cu 5 lei/zi;
g)norma de hrană = 4.050 calorii - se acordă pentru fiecare copil în vârstă de la 6 la 12 luni inclusiv, dacă se află împreună cu unul sau cu ambii părinți solicitanți de azil. În acest caz, alocația de hrană prevăzută la alin. (1) se majorează cu 7 lei/zi.
(3)Solicitantul de azil cazat în centrele prevăzute la art. 87 alin. (2) din lege și în spațiile prevăzute la art. 19^9 din lege beneficiază gratuit, în condițiile art. 87 alin. (3) și art. 19^10 alin. (3) din lege, de o alocație de hrană zilnică, în limita unor plafoane calorice, care constituie norme de hrană, după cum urmează:
a)norma de hrană = 3.645 calorii - se acordă solicitantului de azil major sau minor în vârstă de peste un an;
b)norma de hrană = 3.175 calorii - se acordă pentru solicitanta de azil însărcinată, precum și solicitanților de azil bolnavi pe perioada internării în infirmerii;
c)norma de hrană = 860 calorii - supliment acordat gratuit pentru solicitanta de azil însărcinată între lunile a 5-a și a 9-a sau care a născut și nu alăptează copilul în vârstă de până la un an;
d)norma de hrană = 1.225 calorii - supliment acordat pentru solicitanta de azil care a născut și alăptează copilul în vârstă de până la un an;
e)norma de hrană = 1.190 calorii - supliment acordat fiecărui copil în vârstă de la 0 la 5 luni inclusiv, care se află împreună cu unul sau cu ambii părinți solicitanți de azil;
f)norma de hrană = 1.650 calorii - se acordă pentru fiecare copil în vârstă de la 6 la 12 luni inclusiv, dacă se află împreună cu unul sau cu ambii părinți solicitanți de azil.
(4)Pentru solicitanții de azil aflați în situația prevăzută la art. 17 alin. (8) din lege, Inspectoratul General pentru Imigrări poate acorda, la cerere, sub forma unor sume forfetare, asistență materială pentru închirierea unei locuințe, în valoare de 808 lei/persoană/lună, și asistență materială pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere, în valoare de 145 lei/lună/persoană pe perioada sezonului de vară și de 185 lei/lună/persoană pe perioada sezonului de iarnă. În cazul familiilor cu 2 membri, suma acordată lunar unei persoane scade cu 30%. În cazul familiilor compuse din 3 membri sau mai mult, suma acordată lunar unei persoane scade cu 40%.
20.01.2022Alineatul (4) din Articolul 55, Capitolul VI a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 91 din 19 ianuarie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 20 ianuarie 2022
(5)Suma alocată pentru închirierea unei locuințe potrivit alin. (4) se acordă în prima lună, după depunerea cererii, fără a fi necesară prezentarea unor documente justificative privind închirierea, urmând ca din a doua lună aceste documente să fie prezentate în mod obligatoriu. În măsura în care din a doua lună nu sunt prezentate documentele solicitate, acordarea ajutorului se suspendă.
(6)În cursul execuției bugetului de stat, la o creștere a ratei inflației de cel puțin 5% față de ultima lună când s-a efectuat o actualizare a cuantumurilor prevăzute la alin. (1), (2) și (4), acestea se majorează cu rata inflației.
(7)La momentul depunerii unei cereri de acordare a condițiilor materiale de primire și ori de câte ori este necesar, Inspectoratul General pentru Imigrări analizează, de la caz la caz, acordarea condițiilor materiale de primire în funcție de mijloacele materiale și financiare deținute de solicitant.
(8)În cazul în care Inspectoratul General pentru Imigrări constată că solicitantul de protecție internațională deține mijloacele necesare asigurării unui nivel de trai adecvat și poate contribui la suportarea costurilor aferente condițiilor materiale de primire și îngrijirilor medicale, poate suspenda acordarea condițiilor materiale de primire și poate impune solicitanților de protecție internațională rambursarea și suportarea pe viitor a respectivelor costuri.
(9)Inspectoratul General pentru Imigrări poate implica solicitanții de azil în desfășurarea unor activități în folosul centrelor regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil, sens în care să contribuie la întreținerea, amenajarea și/sau reamenajarea spațiilor interioare și exterioare ori acordarea de sprijin personalului din centru în activități de informare și consiliere.
(10)Solicitanții de azil care prestează activități din cele prevăzute la alin. (9) beneficiază de o suplimentare a alocației de hrană potrivit alin. (2) lit. b).
25.01.2016Art. 55 a fost modificat de pct. 31 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(1)Inspectoratul General pentru Imigrări poate limita sau retrage condițiile materiale de primire, potrivit art. 19^1 alin. (1) din lege, în următoarele cazuri:
a)solicitantul de protecție internațională părăsește locul de reședință stabilit fără să fi informat în prealabil centrul regional de proceduri și cazare a solicitanților de azil;
b)solicitantul de protecție internațională nu își respectă obligația de a se prezenta la solicitarea Inspectoratului General pentru Imigrări în scopul de a furniza informații sau nu participă la programările stabilite în legătură cu procedura de azil, care i-au fost aduse la cunoștință;
c)solicitantul de protecție internațională încalcă în mod repetat regulamentul de ordine interioară al centrului regional de proceduri și cazare a solicitanților de azil.
(2)Pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), atunci când solicitantul este depistat în afara centrului sau se prezintă de bunăvoie în fața autorităților competente, Inspectoratul General pentru Imigrări decide, motivat, cu privire la reluarea acordării tuturor condițiilor materiale de primire de care beneficia solicitantul anterior sau numai a unei părți din respectivele condiții materiale de primire.
(3)Decizia de limitare sau de retragere a condițiilor materiale de primire în cazurile prevăzute la alin. (1) se ia de la caz la caz, obiectiv și imparțial, se motivează în fapt și în drept și se pune în aplicare de îndată ce a fost emisă.
25.01.2016Art. 55^1 a fost introdus de pct. 32 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(1)Pentru acordarea sumelor prevăzute la art. 55 alin. (1), (2) și (4) pe dispozitive bancare de tip card nominal, Inspectoratul General pentru Imigrări poate încheia, la nivel național sau local, contracte de achiziții publice și/sau acorduri-cadru, după caz, cu furnizorul de servicii, cu respectarea prevederilor legale privind atribuirea contractelor de achiziție publică.
(2)Cheltuielile ocazionate de emiterea și administrarea dispozitivelor prevăzute la alin. (1) sunt suportate din bugetul Inspectoratului General pentru Imigrări, aprobat în condițiile legii.
20.01.2022Capitolul VI a fost completat de Punctul 4, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 91 din 19 ianuarie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 20 ianuarie 2022
(1)Asistența materială pentru întreținere, potrivit art. 17 alin. (5) din lege, cuprinde drepturile prevăzute la art. 55 din prezentele norme metodologice.
(2)Prin cazare în centrele de primire și cazare a solicitanților de azil pe întreaga durată a procedurii de azil se înțelege asigurarea condițiilor de cazare, de consiliere, de spații de recreere, întreținerea spațiilor, igienă personală și spălarea lenjeriei și îmbrăcămintei, precum și a condițiilor pentru pregătirea și servirea hranei.
(2^1)Decontarea cheltuielilor de transport prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. q) din lege se face în baza unei cereri formulate de solicitantul de azil, însoțită de bilete/tichete de călătorie, depusă în termen de 5 zile lucrătoare de la data termenului de judecată la centrul regional de proceduri și cazare a solicitanților de azil în care este cazat solicitantul de azil. Decontarea se va face după efectuarea verificărilor în vederea atestării prezenței solicitantului de azil la instanța de judecată.
25.01.2016Alin. (2^1) al art. 56 a fost introdus de pct. 33 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(3)Materialele necesare pentru asigurarea condițiilor prevăzute la alin. (2), durata lor de folosință, precum și lista bunurilor care au fost distribuite solicitantului de azil și nu mai pot fi recuperate întrucât, din diverse motive, au fost deteriorate sau pierdute se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
25.01.2016Alin. (3) al art. 56 a fost modificat de pct. 34 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(4)Drepturile de masă și alte cheltuieli prevăzute la art. 55 se acordă solicitantului de azil, la cerere, prin plata bilunară, în avans și în numerar sau pe dispozitive bancare de tip card nominal, a sumelor stabilite.
20.01.2022Alineatul (4) din Articolul 56, Capitolul VI a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 91 din 19 ianuarie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 20 ianuarie 2022
(5)În cazul în care procedura de azil s-a finalizat, sumele prevăzute la alin. (4), acordate în avans solicitanților de azil, nu se mai recuperează.
(6)Prin durata procedurii se înțelege perioada cuprinsă între momentul manifestării de voință în condițiile art. 34 alin. (1) din lege și momentul finalizării procedurii de azil în condițiile art. 17 alin. (7) din lege.
(1)Centrele regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil, constituite potrivit art. 3 alin. (2) din lege, funcționează cu respectarea standardelor minime de calitate prevăzute de Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare.
(2)La stabilirea locurilor de cazare în centrele regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil se are în vedere menținerea, pe cât posibil, a unității familiale. Măsurile adoptate în acest sens sunt dispuse cu acordul solicitanților de azil, cu excepția situației în care a fost dispusă măsura prevăzută la art. 19^4 din lege, caz în care nu mai este necesar acordul persoanei.
(3)Inspectoratul General pentru Imigrări se asigură, în măsura posibilului, ca solicitanții adulți cu nevoi speciale de primire să fie cazați împreună cu membrii de familie apropiați, de care depind, dacă aceștia sunt la rândul lor solicitanți de azil sau beneficiază de protecție internațională în România, se află pe teritoriul național, sunt de acord ca solicitantul cu nevoi speciale să fie cazat împreună cu aceștia și pot asigura îngrijirea adecvată a persoanei.
(4)Cazarea persoanelor în spațiile închise special amenajate se realizează separat, ținând cont, printre altele, de minoritate, sex, relații de familie, asigurându-se un nivel corespunzător de intimitate.
(5)Inspectoratul General pentru Imigrări ia măsurile necesare pentru asigurarea protejării vieții de familie, prevenirii agresiunii, violenței de gen, violenței sexuale și hărțuirii solicitanților de azil cazați în centrele regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil, inclusiv în spațiile închise special amenajate. Măsurile care sunt luate în acest sens se stabilesc prin regulamentul de ordine interioară al centrelor regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil.
(6)Transferurile solicitanților de azil dintr-un loc de cazare în altul se fac numai atunci când este necesar și cu acordul conducerii Inspectoratului General pentru Imigrări.
(7)În vederea continuării acordării consilierii și asistenței juridice, centrul regional de proceduri și cazare a solicitanților de azil de la care se efectuează transferul informează solicitanții de azil care fac obiectul măsurii prevăzute la alin. (6), precum și organizațiile neguvernamentale cu care aceștia colaborează și care le acordă asistență, cu privire la datele legate de transfer.
(8)Pe toată perioada cazării solicitanților de azil în spațiile închise special amenajate prevăzute la art. 19^9 din lege, deplasarea acestora în afara acestor spații se efectuează sub escortă.
(9)Personalul centrelor regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil beneficiază de pregătire corespunzătoare și este obligat să respecte principiul confidențialității, în condițiile legislației în vigoare, în legătură cu orice informație obținută în desfășurarea activității.
25.01.2016Art. 57 a fost modificat de pct. 35 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(1)Cazarea solicitanților de azil minori se face împreună cu rudele care îi însoțesc, indiferent de gradul de rudenie.
(2)Cazarea solicitanților de azil minori neînsoțiți, care au împlinit vârsta de 16 ani și care nu dispun de mijloacele materiale necesare pentru întreținere, se face în centrele regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil până la expirarea termenului de 15 zile de la data finalizării procedurii de azil potrivit art. 17 alin. (7) din lege, în cazul în care acestora nu le-a fost acordată o formă de protecție, sau până la data efectuării transferului, în cazul procedurii de determinare a statului membru responsabil.
25.01.2016Alin. (2) al art. 58 a fost modificat de pct. 36 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(3)Cazarea solicitanților de azil minori neînsoțiți, care nu au împlinit vârsta de 16 ani, se face potrivit dispozițiilor art. 78 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
25.01.2016Alin. (3) al art. 58 a fost modificat de pct. 36 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(3^1)În cazul minorilor neînsoțiți frați care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (2) și (3), decizia de cazare este luată prin consultarea de către Inspectoratul General pentru Imigrări a reprezentantului legal, cu respectarea principiului unității familiei, ținând cont de vârsta și gradul de maturitate al fratelui mai mare.
25.01.2016Alin. (3^1) al art. 58 a fost introdus de pct. 37 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(4)Opinia solicitantului de azil minor neînsoțit cu privire la locul în care va fi cazat este luată în considerare și i se acordă importanța cuvenită, în raport cu vârsta și cu gradul de maturitate ale acestuia.
(5)Minorii neînsoțiți care au primit o formă de protecție pe teritoriul României conform legii, în urma finalizării procedurii de azil prevăzute la art. 17 alin. (1) din lege, se preiau în sistemul de servicii destinate protecției copilului, organizate la nivelul consiliilor județene, respectiv al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, și beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru copilul aflat în dificultate. Minorii neînsoțiți cu vârsta cuprinsă între 16-18 ani pot opta pentru rămânerea în centrele de primire și cazare administrate de Oficiul Național pentru Refugiați.
(6)În situația în care cererea de azil depusă de minorul neînsoțit a fost respinsă în urma finalizării procedurii de azil prevăzute la art. 17 alin. (7) din lege, direcția generală de asistență socială și protecția copilului competentă potrivit legislației în vigoare întreprinde demersurile prevăzute de lege pentru stabilirea unei măsuri de protecție specială pentru acesta și informează structura competentă pe linie de migrație a Inspectoratului General pentru Imigrări cu privire la situația acestuia, care procedează potrivit legii.
25.01.2016Alin. (6) al art. 58 a fost modificat de pct. 36 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(7)Măsura de protecție prevăzută la alin. (6) durează până la returnarea copilului în țara de reședință a părinților ori în țara în care au fost identificați alți membri ai familiei dispuși să ia copilul.
(1)Activitatea centrelor de primire și cazare a solicitanților de azil se desfășoară în baza regulamentului de ordine interioară care stabilește drepturile și obligațiile persoanelor cazate în centrul de primire și cazare respectiv.
(2)Persoanei cazate în centrul de primire și cazare i se aduc la cunoștință de către personalul din centru prevederile regulamentului de ordine interioară, sub semnătură, într-o limbă pe care o cunoaște.
(2^1)Împotriva solicitanților de azil cazați în centre, care nu respectă obligațiile stabilite în regulamentul de ordine interioară al centrelor regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil, precum și pentru protejarea vieții sau a integrității fizice a personalului centrelor, a celorlalte persoane cazate sau a altor persoane, pentru a preîntâmpina producerea de pagube materiale, părăsirea neautorizată a spațiului închis special amenajat sau pentru restabilirea ordinii interioare, se pot lua măsurile necesare, inclusiv măsuri de constrângere. Aplicarea măsurilor de constrângere trebuie să fie proporțională, să se aplice numai pe perioada necesară și doar atunci când nu există o altă modalitate de determinare a solicitantului de azil să coopereze cu personalul Inspectoratului General pentru Imigrări și să nu aibă niciodată caracterul unei sancțiuni.
25.01.2016Alin. (2^1) al art. 59 a fost introdus de pct. 38 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(3)Pentru abateri grave sau repetate de la prevederile regulamentului de ordine interioară al centrului regional de proceduri și cazare a solicitanților de azil, conducerea acestuia poate aproba evacuarea din centru a persoanei în cauză, urmând ca aceasta să beneficieze de condiții materiale de primire limitate. În situația în care împotriva persoanei în cauză a fost dispusă măsura prevăzută la art. 19^2 alin. (1) lit. b) din lege, iar din cauza abaterilor aplicarea acesteia devine imposibilă, se analizează posibilitatea aplicării măsurii prevăzute la art. 19^2 alin. (1) lit. c) din lege.
25.01.2016Alin. (3) al art. 59 a fost modificat de pct. 39 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(4)Oficiul Național pentru Refugiați, prin personalul specializat din centrele de primire și cazare, asigură ordinea și liniștea publică, protecția solicitanților de azil cazați și întreprinde măsuri pentru prevenirea actelor de violență în spațiile de cazare.
(1)Ajutorul nerambursabil prevăzut la art. 20 alin. (1) lit. m) din lege se acordă pentru o perioadă inițială de 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la 12 luni, potrivit legii. Pentru a beneficia de ajutorul nerambursabil, străinii trebuie să fie înscriși în programul de integrare prevăzut la art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 44/2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările și completările ulterioare. Sunt exceptați de la această obligativitate străinii aflați în situațiile prevăzute la art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 44/2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările și completările ulterioare.
(2)Cererea pentru acordarea ajutorului nerambursabil se întocmește de către fiecare beneficiar al protecției internaționale care îndeplinește condițiile prevăzute de lege și de prezentele norme metodologice sau, după caz, de către reprezentantul legal ori curator, conform modelului stabilit prin dispoziție a inspectorului general al Inspectoratului General pentru Imigrări.
(3)Cererile pentru acordarea ajutorului nerambursabil se depun, în maximum 3 luni de la acordarea protecției internaționale, la Inspectoratul General pentru Imigrări, care le trimite spre soluționare, până la data de 5 a fiecărei luni, la agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, denumite în continuare agenții teritoriale. Cererile sunt însoțite de copii ale hotărârii privind acordarea protecției internaționale în România, ale documentului de ședere temporară, precum și de o adeverință care atestă înscrierea în programul de integrare, eliberată de centrul regional de cazare și proceduri al Inspectoratului General pentru Imigrări din raza teritorială de competență a agenției teritoriale.
(4)Acordarea ajutorului nerambursabil se aprobă prin decizie a directorului executiv al agenției teritoriale, începând cu luna următoare celei în care cererea a fost înregistrată la agenția teritorială, pe baza documentelor transmise de Inspectoratul General pentru Imigrări.
(5)În vederea stabilirii dreptului la ajutorul nerambursabil, directorul executiv al agenției teritoriale dispune efectuarea anchetei sociale, în termen de maximum 10 zile de la primirea cererii, care să confirme că solicitantul este lipsit de mijloacele de existență necesare. Pentru întocmirea anchetei sociale poate fi utilizat și modelul prevăzut în anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011, cu modificările și completările ulterioare.
(6)Personalul Inspectoratului General pentru Imigrări analizează semestrial situația fiecărui beneficiar al ajutorului nerambursabil și, în funcție de participarea activă a persoanei la activitățile prevăzute în planul individual prevăzut la art. 18 din Ordonanța Guvernului nr. 44/2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările și completările ulterioare, formulează către agențiile teritoriale competente propuneri de prelungire a perioadei de acordare, de suspendare sau de încetare a plății ajutorului nerambursabil.
25.01.2016Art. 60 a fost modificat de pct. 40 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(1)În situația absentării repetate, nemotivate, a beneficiarului de protecție internațională de la activitățile cuprinse în planul individual constituit potrivit art. 18 din Ordonanța Guvernului nr. 44/2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările și completările ulterioare, Inspectoratul General pentru Imigrări poate propune, motivat, către agențiile teritoriale suspendarea acordării ajutorului nerambursabil pe o perioadă de maximum 6 luni sau, după caz, încetarea acordării acestuia.
(2)Beneficiarul protecției internaționale are dreptul de a solicita, la cerere, suspendarea ajutorului nerambursabil pentru o perioadă de maximum 3 luni pentru motive întemeiate. Cererea, care conține motivele care stau la baza solicitării, se depune la centrul regional de cazare și proceduri al Inspectoratului General pentru Imigrări din raza de competență a agenției teritoriale, care are obligația de a o înregistra de îndată.
(3)În termen de maximum 10 zile de la data înregistrării cererii prevăzute la alin. (2), Inspectoratul General pentru Imigrări notifică agenția teritorială, în vederea suspendării acordării ajutorului nerambursabil pe perioada solicitată de beneficiarul de protecție internațională. La împlinirea termenului pentru care a fost solicitată suspendarea sau anterior, acordarea ajutorului nerambursabil se reia, pe bază de cerere, care se depune de beneficiar la centrul regional de proceduri și cazare a solicitanților de azil al Inspectoratului General pentru Imigrări din raza teritorială de competență a agenției teritoriale, dispozițiile art. 60 alin. (4) aplicându-se în mod corespunzător.
(4)În cazuri justificate, altul decât cel prevăzut la alin. (1), la solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări adresată agențiilor teritoriale, acestea pot suspenda, pentru o perioadă de 6 luni, acordarea ajutorului nerambursabil sau pot înceta acordarea acestuia. În luarea deciziei de suspendare sau de încetare a plății ajutorului nerambursabil se ține cont de situația familială a persoanelor vizate.
(5)Perioada aferentă acordării plății ajutorului nerambursabil se prelungește proporțional cu perioada suspendării aprobată de agenția teritorială, la solicitarea Inspectoratului General pentru Imigrări.
25.01.2016Art. 60^1 a fost introdus de pct. 41 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(1)Ajutorul nerambursabil se acordă lunar, pentru fiecare persoană care a dobândit o formă de protecție. Pentru minorii care au primit o formă de protecție și care nu au împlinit vârsta de 14 ani, ajutorul se acordă reprezentantului lor legal.
(2)Pentru copiii pentru care s-a stabilit măsura de protecție specială prevăzută la art. 58 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 272/2004, cu modificările ulterioare, ajutorul nerambursabil se acordă pe bază de cerere completată și semnată de conducătorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului din subordinea consiliului județean, respectiv din subordinea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, denumită în continuare direcție generală, inclusiv pentru copiii încredințați organismului privat acreditat și licențiat în condițiile legii. Sumele reprezentând ajutor nerambursabil se plătesc în contul deschis în numele copilului de către direcția generală pentru plata alocației de stat pentru copii, aplicându-se în mod corespunzător dispozițiile art. 6, 13 și 14 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, precum și pentru reglementarea modalităților de stabilire și plată a alocației de stat pentru copii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2008, cu modificările ulterioare.
(3)Pentru copiii prevăzuți la alin. (2) pentru care nu este deschis cont pentru plata alocației de stat, direcția generală are obligația să deschidă un cont respectând prevederile art. 6 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, precum și pentru reglementarea modalităților de stabilire și plată a alocației de stat pentru copii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2008, cu modificările ulterioare.
(4)Plata ajutorului nerambursabil pentru persoanele care au dobândit o formă de protecție în România, altele decât cele prevăzute la alin. (2), se efectuează de către agențiile teritoriale pe bază de stat de plată.
(5)În vederea asigurării plății ajutorului nerambursabil, agențiile teritoriale întocmesc lunar fundamentarea creditelor bugetare necesare, pe care o transmit Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială. Necesarul lunar de credite bugetare este centralizat de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și transmis Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru efectuarea deschiderii de credite bugetare.
(6)Abrogat.
25.01.2016Alin. (6) al art. 61 a fost abrogat de pct. 42 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
03.09.2013Art. 61 a fost modificat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 653 din 27 august 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 3 septembrie 2013.
(1)Prelungirea perioadei de acordare a ajutorului nerambursabil se face până la expirarea celor 6 luni prevăzute la art. 60 alin. (1), dacă persoanele apte de muncă, beneficiare ale protecției internaționale în România, fac dovada că s-au prezentat la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București, pentru solicitarea unui loc de muncă și nu au refuzat un loc de muncă oferit de acestea.
(2)Fac excepție de la prevederile alin. (1) privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru prelungirea perioadei de acordare a ajutorului nerambursabil persoanele aflate în una dintre următoarele situații:
a)au în îngrijire cel puțin un copil în vârstă de până la 7 ani;
b)sunt inapte de muncă, dovedind aceasta cu certificat medical;
c)urmează una dintre formele de învățământ de zi, prevăzute de lege, până la împlinirea vârstei de 25 de ani sau, respectiv, 26 de ani în cazul celor care urmează studii superioare cu o durată mai mare de 5 ani;
d)îndeplinesc condițiile legale pentru pensionare la cerere, potrivit legii române;
e)fac parte din categoria minorilor care au obținut o formă de protecție.
(3)Prelungirea perioadei de acordare a ajutorului nerambursabil și reluarea plății în caz de suspendare a acesteia potrivit art. 60^1 alin. (4) se fac prin decizie a directorului executiv al agenției teritoriale, doar la cererea scrisă a Inspectoratului General pentru Imigrări, care se înregistrează la agenția teritorială.
(4)Pe parcursul acordării ajutorului, agenția teritorială poate solicita orice documente justificative din partea beneficiarului sau poate solicita informații din partea instituțiilor competente.
25.01.2016Art. 62 a fost modificat de pct. 43 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
Abrogat.
03.09.2013Art. 63 a fost abrogat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 653 din 27 august 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 3 septembrie 2013.
(1)Modelele broșurilor de informare pentru solicitanții de protecție internațională, prevăzute la art. 118 din lege, sunt prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 118/2014 al Comisiei din 30 ianuarie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.560/2003 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe, denumit în continuare Regulamentul de punere în aplicare nr. 118/2014.
(2)Modelul broșurii de informare pentru străinii cu ședere ilegală, prevăzută la art. 122 alin. (3) din lege, este prevăzut în Regulamentul de punere în aplicare nr. 118/2014.
(3)Modelul informării solicitanților de protecție internațională, prevăzută la art. 144 din lege, este prevăzut în Regulamentul de punere în aplicare nr. 118/2014.
25.01.2016Art. 64 a fost modificat de pct. 44 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
Stabilirea, implementarea și încetarea protecției temporare vor fi supuse consultărilor regulate cu Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) și cu alte organizații internaționale relevante.
În situația în care persoanele care se bucură de protecție temporară sunt angajate sau desfășoară activități independente, se acordă atenție capacității acestora de a-și satisface propriile nevoi atunci când se fixează nivelul propus de ajutor material.
Informarea privind drepturile prevăzute la art. 133 din lege se face în scris de către Oficiul Național pentru Refugiați. Modelul formularului se stabilește prin dispoziție a directorului general al Oficiului Național pentru Refugiați.
(1)România comunică Consiliului Uniunii Europene și Comisiei Europene - în cifre sau în termeni generali - capacitatea statului român de a primi persoane care sunt eligibile pentru protecție temporară.
(2)După adoptarea deciziei prevăzute la art. 131 alin. (1) din lege, România poate indica o capacitate de primire adițională prin notificarea Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene. Această informație va fi trimisă către Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR).
(3)Autoritățile competente ale statului român, acționând în cooperare cu organizațiile internaționale competente, se asigură că persoanele eligibile definite în decizia Consiliului Uniunii Europene prevăzută la art. 131 alin. (1) din lege, care nu au ajuns încă pe teritoriul Uniunii Europene, și-au exprimat dorința de a fi primiți pe teritoriul României.
În vederea aplicării prevederilor art. 135 alin. (8) și ale art. 140 alin. (4) din lege, Oficiul Național pentru Refugiați înregistrează informații referitoare la beneficiarii protecției temporare, conform anexei nr. 10 la prezentele norme metodologice.
(1)În situația prevăzută la art. 140 din lege, Oficiul Național pentru Refugiați coordonează și implementează transferul beneficiarilor protecției temporare în și din România.
(2)Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de transportul intern și internațional al persoanelor transferate, paza și escortarea acestora pe parcursul transportului, eliberarea documentului prevăzut la art. 140 alin. (7) din lege se suportă din bugetul Ministerului Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiați, în funcție de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu această destinație de la bugetul de stat.
(3)În cazul prevăzut la art. 140 alin. (7) din lege, străinului i se eliberează un document al cărui model este stabilit în anexa nr. 7 lit. c) la Hotărârea Guvernului nr. 898/2011.
29.09.2011Alin. (3) al art. 70 a fost modificat de pct. 6 al art. 7 din HOTĂRÂREA nr. 898 din 7 septembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 690 din 29 septembrie 2011.
(1)Informarea prevăzută la art. 138 alin. (1) din lege se face în scris, potrivit modelului stabilit la nivelul Oficiului Național pentru Refugiați.
(2)În situația prevăzută la art. 138 alin. (1) din lege, persoanele care beneficiază de protecție temporară și care renunță la forma de protecție acordată în vederea repatrierii voluntare se supun legislației privind regimul juridic al străinilor în România de la data la care Oficiul Național pentru Refugiați a fost informat cu privire la această renunțare.
(3)În situația prevăzută la art. 138 alin. (2) din lege, Oficiul Național pentru Refugiați analizează dacă durata protecției temporare nu a expirat și dacă în țara de origine persistă circumstanțele care au stat la baza acordării formei de protecție.
(4)În cazul prevăzut la alin. (3), funcționarul desemnat, prevăzut la art. 48 alin. (2) din lege, emite o hotărâre motivată.
(5)Atunci când solicitarea de reprimire în România este admisă, străinul va primi accesul pe teritoriul României în baza hotărârii emise de funcționarul desemnat, prevăzut la art. 48 alin. (2) din lege.
(6)Împotriva hotărârii de respingere a cererii de reprimire se pot exercita căile de atac potrivit dispozițiilor art. 85-87 din lege.
(1)În situația prevăzută la art. 141 alin. (1) lit. a) pct. (ii) din lege, severitatea persecuției trebuie apreciată în raport cu natura infracțiunii de care persoana în cauză este suspectată. Pot fi calificate drept infracțiuni nonpolitice grave în special acțiunile inumane, chiar dacă sunt comise cu un anumit obiectiv politic.
(2)Regula prevăzută la alin. (1) se aplică tuturor participanților la săvârșirea infracțiunii.
Oficiul Național pentru Refugiați, periodic și cât mai curând posibil după acordarea protecției temporare, comunică instituțiilor europene competente datele referitoare la numărul de persoane care se bucură de această formă de protecție și informații complete privind legislația națională de implementare a protecției temporare.
(1)Excepțiile prevăzute la art. 4 din lege se referă la situațiile prevăzute la art. 91 alin. (2) lit. b), art. 95 alin. (3) și la art. 120 alin. (2) lit. a) din lege.
(2)În toate cazurile, hotărârea de respingere a accesului la procedura de azil este de competența Oficiului Național pentru Refugiați.
(3)Hotărârea prevăzută la alin. (2) se poate ataca la instanța de judecată competentă, în condițiile legii.
(1)În cazul solicitanților de azil care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 44 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, Oficiul Național pentru Refugiați dispune retragerea documentului temporar de identitate, iar autoritățile competente dispun, dacă este cazul, luarea în custodie publică, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2)Măsura de expulzare, extrădare sau returnare forțată este pusă în executare de îndată ce a fost respinsă cererea de azil, printr-o hotărâre executorie.
Centrul de documentare din cadrul Oficiului Național pentru Refugiați este compartimentul specializat în punerea la dispoziția factorilor interesați și angrenați în procedura de determinare a acordării unei forme de protecție, de informații din țările de origine ale solicitanților de azil.
Punctul național de contact pentru domeniul azilului în relația cu instituțiile Uniunii Europene și cu celelalte state membre
(1)Inspectoratul General pentru Imigrări din subordinea Ministerului Afacerilor Interne este punctul național de contact pentru domeniul azilului în relația cu instituțiile Uniunii Europene și autoritățile similare ale celorlalte state membre. Ministerul Afacerilor Interne transmite o notificare Comisiei Europene cu privire la punctul național de contact.
(2)Inspectoratul General pentru Imigrări este desemnat punctul național de contact pentru comunicări și coordonarea activităților organizate în România de Biroul European de Sprijin pentru Azil, denumit în continuare BESA.
(3)Inspectoratul General pentru Imigrări ia măsurile adecvate pentru a asigura cooperarea directă și schimbul de informații cu autoritățile competente în domeniul azilului din celelalte state membre.
25.01.2016Art. 77 a fost modificat de pct. 45 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(1)Inspectoratul General pentru Imigrări comunică periodic Comisiei Europene datele referitoare la numărul de persoane, clasificate pe sex și vârstă, care beneficiază de condițiile de primire, precum și o informare completă cu privire la tipul, denumirea și formatul documentului prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. h) din lege.
(2)În cazul aplicării prevederilor art. 36^1 alin. (3) și art. 52 alin. (5) lit. b) din lege, Inspectoratul General pentru Imigrări informează Comisia Europeană de îndată ce motivele care au determinat aplicarea măsurilor excepționale au încetat să subziste. În orice caz, informarea Comisiei Europene pentru scopurile legii și ale prezentelor norme metodologice se realizează cel puțin o dată pe an. Atunci când este posibil, informările includ date referitoare la procentul cererilor de azil pentru care s-au aplicat derogări din numărul total de cereri prelucrate în cursul respectivei perioade.
(3)Inspectoratul General pentru Imigrări comunică periodic BESA indicatori statistici în domeniul azilului.
(4)Inspectoratul General pentru Imigrări comunică periodic Comisiei Europene lista țărilor sigure de origine, a țărilor terțe europene sigure și a țărilor terțe sigure.
25.01.2016Art. 78 a fost modificat de pct. 46 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
Abrogat.
25.01.2016Art. 79 a fost abrogat de pct. 47 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
Abrogat.
25.01.2016Art. 80 a fost abrogat de pct. 48 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
Interpreții, traducătorii și persoanele de încredere utilizate, precum și expertizele solicitate de structurile specializate pe probleme de azil ale Inspectoratului General pentru Imigrări
(1)Plata serviciilor prestate de persoanele prevăzute la art. 3 alin. (3^1) și (3^4) din lege, precum și a expertizelor solicitate de structurile specializate pe probleme de azil ale Inspectoratului General pentru Imigrări se asigură de la bugetul Ministerului Afacerilor Interne, prin bugetul Inspectoratului General pentru Imigrări.
(2)În situația în care asigurarea serviciilor de interpretare/traducere necesită deplasarea interpretului, traducătorului sau a persoanei de încredere în afara localității de domiciliu, cheltuielile pentru transportul și, după caz, pentru cazare și indemnizația de delegare se asigură potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.860/2006 privind drepturile și obligațiile personalului autorităților și instituțiilor publice pe perioada delegării și detașării în altă localitate, precum și în cazul deplasării, în cadrul localității, în interesul serviciului, cu modificările și completările ulterioare. Sumele necesare se asigură de la bugetul Ministerului Afacerilor Interne, prin bugetul Inspectoratului General pentru Imigrări.
(3)Structurile specializate pe probleme de azil ale Inspectoratului General pentru Imigrări asigură întocmirea listei cu interpreții și traducătorii utilizați în cadrul activităților desfășurate pentru aplicarea dispozițiilor legii.
25.01.2016Art. 81 a fost modificat de pct. 49 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
(1)Oficiul Național pentru Refugiați asigură accesul personalului organizațiilor neguvernamentale cu care are încheiate protocoale de cooperare, în spațiul necesar desfășurării activității de consiliere și asistență juridică a solicitanților pe parcursul procedurii de acordare a unei forme de protecție sau în scopul acordării altor forme de asistență.
(2)Reprezentanții Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) au acces în toate spațiile de cazare ale Oficiului Național pentru Refugiați.
(3)În vederea desfășurării activității de consiliere, Oficiul Național pentru Refugiați asigură personalului organizațiilor neguvernamentale cu care are încheiate protocoale de cooperare spațiul necesar în centrele de primire și cazare aflate în administrarea sa.
Abrogat.
25.01.2016Art. 83 a fost abrogat de pct. 50 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
La data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice se abrogă Ordinul ministrului de interne și al ministrului afacerilor externe nr. 213/A/2.918/2002 privind stabilirea procedurii comune de soluționare a unei cereri pentru acordarea statutului de refugiat membrilor familiei persoanei care a dobândit statutul de refugiat în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 27 martie 2002, precum și orice alte dispoziții contrare.
10.10.2006Art. 84 a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 1.251 din 13 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 833 din 10 octombrie 2006.
Anexele nr. 1-6, 10 și 11 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
25.01.2016Art. 85 a fost modificat de pct. 51 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
*
Prezentele norme metodologice transpun:
–art. 3 alin. (3), art. 13 alin. (3), art. 25 alin. (1) și (2) și art. 27 din Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria L, nr. 212 din 7 august 2001;
–art. 2 lit. m), art. 4 alin. (1), (3) și (4), art. 5 alin. (1) și (2), art. 6, 7, 9, art. 11 alin. (2), art. 16 alin. (2), art. 20 alin. (4), art. 24, art. 25 alin. (2), art. 36 și 37 din Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 337 din 20 decembrie 2011;
–art. 6 alin. (3) și (4), art. 7 alin. (1), art. 10 alin. (3) lit. b), art. 12 alin. (1) lit. a)-c) și alin. (2), art. 22 alin. (1), art. 23 alin. (2) și (3), art. 29 alin. (1) lit. a), art. 37 alin. (4), art. 38 alin. (5), art. 39 alin. (7), art. 45 alin. (5) și art. 49 din Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 180 din 29 iunie 2013;
–art. 5 art. 6 alin. (1)-(4), art. 7 alin. (1) și (4), art. 11 alin. (4) și (5), art. 12, art. 13, art. 14 alin. (2) și (3), art. 15 alin. (2), art. 16, art. 17 alin. (2) și (5), art. 18 alin. (3)-(9), art. 20, art. 23 alin. (3), art. 24 alin. (2), art. 25 alin. (2) și anexa I din Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 180 din 29 iunie 2013.
Prezentele norme metodologice creează cadrul necesar aplicării directe a:
–Regulamentului (CE) nr. 1.030/2002 al Consiliului din 13 iunie 2002 de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 157 din 15 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare;
–Regulamentului (CE) nr. 2.252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și în documente de călătorie emise de statele membre, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 385 din 29 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare;
–Regulamentului (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind instituirea sistemului «Eurodac» pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid și privind cererile autorităților de aplicare a legii din statele membre și a Europol de comparare a datelor Eurodac în scopul asigurării respectării aplicării legii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.077/2011 de instituire a Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă, în spațiul de libertate, securitate și justiție, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 180 din 29 iunie 2013;
–Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 180 din 29 iunie 2013;
–Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 118/2014 al Comisiei din 30 ianuarie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.560/2003 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 39 din 8 februarie 2014.
25.01.2016Mențiunea privind transpunerea normelor metodologice a fost modificată de pct. 52 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
la normele metodologice
Dosar nr. ....../.....
MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR
OFICIUL NAȚIONAL PENTRU REFUGIAȚI
Centrul ..............
Identitate declarată
Da
Nu
CERERE DE AZIL
(Application for asylum)
nr. ....../C/...... din .......
1.Numele și prenumele solicitantului (Family name, surname)
..................................................................
2.Numele părinților (Parents' name/father, mother)
..................................................................
3.Data și locul nașterii (Date and place of birth)
..................................................................
4.Stare civilă: necăsătorit/căsătorit/divorțat/văduv (Civil status:
single, married, divorced, widow)
..................................................................
5.Numele, data și locul nașterii soțului/soției (Spouse's name, date
and place of birth)
..................................................................
6.Membrii de familie care vă însoțesc (Family members accompanying you)
.................................................................
7.Țara de origine/domiciliu (Country of origin/residence)
..................................................................
8.Document de călătorie (Travel document)
.................................................................
9.Solicit azil în România, pentru următoarele motive (I request asylum
in România due to the following reasons):
.................................................................
10.Data și modul de părăsire a țării de origine (Date and way of leaving
the country of origin)
..................................................................
11.Țările tranzitate până la intrarea în România și perioadele de ședere
pe teritoriile acestora (Tranzit countries before entering România and
periods of staying on their territories of those countries)
.................................................................
12.Data și modul de intrare în România (Date and way of entering România)
.................................................................
13.Reședința în România (The residence in România)
.................................................................
14.Limbile vorbite (Spoken languages)
.................................................................
15.Data programării la interviu (The date of interview)
.................................................................
Am luat la cunoștință de procedurile de urmat, de drepturile și obligațiile
solicitanților de azil în România, care îmi revin conform art. 17-19 din
Legea nr. 122/2006 privind azilul în România.
(I was acquainted about the legal procedure that I have to follow, and the
rights and obligations of the asylum-seekers in România according to
Vă aducem la cunoștință că la data ...... ora ...... sunteți invitat la
sediul Oficiului Național pentru Refugiați în vederea susținerii
interviului pentru determinarea unei forme de protecție.
(We hereby notify you that on ..... at ..... you are invited at the
headquarters of Național Refugee Office to uphold your interview for
determining a form of protection.)
În conformitate cu Legea nr. 677/2001, sunt de acord cu prelucrarea
datelor mele personale.
(In accordance with the Law no. 677/2001, I agree with processing of
my personal data.)
Data (Date) .......... Semnătura (Signature) .........
Lucrătorul care a primit cererea ....................
(numele și prenumele)
Semnătura .............
la normele metodologice
Abrogată.
29.09.2011Anexa 2 a fost abrogată de pct. 7 al art. 7 din HOTĂRÂREA nr. 898 din 7 septembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 690 din 29 septembrie 2011.
la normele metodologice
FORMA ȘI CONȚINUTUL DOCUMENTULUI DE IDENTITATE
pentru refugiați și persoanele cărora li
s-a acordat protecție subsidiară
–Documentul va avea forma unui card, ale cărui caracteristici, rubrici, număr și tip de elemente de siguranță trebuie să corespundă standardelor Uniunii Europene în materie de rezidență, stabilite prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.030/2002 din 13 iunie 2002 stabilind un format uniform pentru permisele de rezidență eliberate cetățenilor din state terțe și Decizia Consiliului Uniunii Europene nr. 398D0701 din 3 decembrie 1998 pentru completarea unui format uniform al permisului de rezidență. Acestea vor putea fi adaptate în funcție de dinamica standardelor interne și ale Uniunii Europene în domeniu.
–Forma și mărimea documentului: în conformitate cu SR EN ISO/CEI 7810 (Institutul Român de Standardizare) pentru cartela tip ID-1.
RUBRICILE DOCUMENTULUI
(Fața I)
1.Titlul documentului: LEGITIMAȚIE DE ȘEDERE TEMPORARĂ
2.Numărul documentului: rubrica va conține elemente speciale de siguranță și sigla ROU.
3.Numele și prenumele: rubrica va conține numele și prenumele titularului, în această ordine.
4.Cod numeric personal: va conține algoritmul format din 13 cifre, prima cifră fiind 7 sau 8, în funcție de sexul titularului documentului.
5.Data expirării: se va indica data (ziua, luna, anul) până la care documentul este valabil.
6.Data și locul eliberării: se vor indica data eliberării, ce va conține ziua, luna și anul, și localitatea unde a fost emis documentul.
7.Tipul documentului: PERMIS DE ȘEDERE
8.Semnătura titularului
9.Scopul șederii: se va indica forma de protecție acordată.
(Fața II)
1.Cetățenia: va fi menționată țara al cărei cetățean este titularul.
2.Sexul: simbolizat prin litera F sau M
3.Data și locul nașterii: va cuprinde ziua, luna, anul nașterii și țara unde s-a născut.
4.Reședința în România: se va indica reședința completă a solicitantului în România.
5.Date informatizate citibile optic.
la normele metodologice
Abrogată.
15.12.2008Anexa 4 a fost abrogată de litera b) a art. II din HOTĂRÂREA nr. 1.566 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 842 din 15 decembrie 2008.
la normele metodologice
Abrogată.
15.12.2008Anexa 5 a fost abrogată de litera b) a art. II din HOTĂRÂREA nr. 1.566 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 842 din 15 decembrie 2008.
la normele metodologice
Abrogată.
29.09.2011Anexa 6 a fost abrogată de pct. 7 al art. 7 din HOTĂRÂREA nr. 898 din 7 septembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 690 din 29 septembrie 2011.
la normele metodologice
Abrogată.
25.01.2016Anexa 7 a fost abrogată de pct. 53 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
la normele metodologice
Abrogată.
25.01.2016Anexa 8 a fost abrogată de pct. 53 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
la normele metodologice
Abrogată.
25.01.2016Anexa 9 a fost abrogată de pct. 53 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 14 din 19 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 25 ianuarie 2016.
la normele metodologice
Informații referitoare la beneficiarii protecției temporare
Informațiile la care se face referire în art. 135 alin. (8) și în art. 140 alin. (4) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România includ, în funcție de necesitate, unul sau mai multe dintre următoarele documente ori date:
a)date personale cu privire la persoana în cauză (numele, cetățenia, data și locul nașterii, starea civilă, relațiile de familie);
b)documente de identitate și documente de călătorie ale persoanei în cauză;
c)documente privind dovedirea legăturii de familie (certificat de căsătorie, certificat de naștere, certificat de adopție);
d)alte informații esențiale pentru stabilirea identității persoanei sau a legăturilor de familie;
e)permise de ședere temporară, decizii de neacordare a vizei sau a permisului de ședere temporară emise persoanei în cauză de către statul membru și documentele care au stat la baza deciziei;
f)cereri de acordare a permisului de ședere temporară și a vizei, depuse de persoana în cauză și aflate în curs de analizare în statul membru, și stadiul procedurii în aceste cazuri.
Statul membru solicitat va notifica statului membru solicitant orice modificare adusă informațiilor furnizate.
la normele metodologice
Abrogată.
29.09.2011Anexa 11 a fost abrogată de pct. 7 al art. 7 din HOTĂRÂREA nr. 898 din 7 septembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 690 din 29 septembrie 2011.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
Citiți o versiune anterioară, valabilă între 20 ian. 2022 și 27 feb. 2022.
Deschide forma actuală