de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România (actualizate până la data de 15 decembrie 2008
*)Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 805 din 25 septembrie 2006. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ până la data de 15 decembrie 2008, cu modificările şi completările aduse de: RECTIFICAREA nr. 1.251 din 13 septembrie 2006; HOTĂRÂREA nr. 1.566 din 25 noiembrie 2008.
Drepturile şi obligaţiile generale şi specifice solicitanţilor de azil şi persoanelor care au dobândit o formă de protecţie în România, primirea cererilor, înregistrarea şi evidenţa solicitanţilor de azil şi a persoanelor care au dobândit o formă de protecţie, procedura de azil, procedura de anulare şi încetare a unei forme de protecţie, precum şi asistenţa acordată solicitanţilor de azil şi a persoanelor care au dobândit o formă de protecţie, cu excepţia asistenţei acordate potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările ulterioare, sunt reglementate potrivit dispoziţiilor Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, denumită în continuare lege, şi ale prezentelor norme metodologice.
(1)Informarea prevăzută la art. 17 alin. (1) lit. f) din lege se face în scris de către funcţionarul responsabil cu primirea cererii de azil, conform modelului stabilit prin dispoziţia directorului general al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
(2)Funcţionarii competenţi sunt obligaţi să informeze solicitanţii de azil cu privire la modalităţile în care pot contacta organizaţiile neguvernamentale, Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi cu privire la modul în care pot obţine asistenţă şi reprezentare juridică.
(3)Prin dispoziţie a directorului general al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi se desemnează funcţionarul responsabil pentru asigurarea condiţiilor de realizare a activităţilor prevăzute la alin. (2).
Pentru străinii aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. h) pct. (i) şi (îi) din lege, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi va elibera gratuit, la cerere, o adeverinţă care să ateste calitatea de solicitant de azil a acestora.
(1)Activităţile de adaptare culturală adresate solicitanţilor de azil constau în sesiuni de familiarizare a solicitanţilor de azil cu tradiţiile, obiceiurile şi valorile culturii române şi oferirea de informaţii practice privind societatea românească şi se asigură de către personalul specializat din cadrul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, în centrele de primire şi cazare a solicitanţilor de azil.
(2)Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate colabora cu organizaţii neguvernamentale în vederea realizării activităţilor de adaptare culturală adresate solicitanţilor de azil.
(1)Solicitanţii de azil se evaluează de către personalul specializat al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi în vederea includerii lor în categoria persoanelor cu nevoi speciale.
(2)Solicitanţii de azil cu nevoi speciale beneficiază de asistenţă psihologică din partea personalului specializat al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
(3)Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate sesiza instituţiile abilitate să le ofere asistenţa necesară solicitanţilor de azil cu nevoi speciale, în funcţie de specificul stării de nevoie a fiecărei persoane.
(4)Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate colabora cu organizaţii neguvernamentale în vederea asistării solicitanţilor de azil cu nevoi speciale.
(1)Accesul la educaţie al solicitanţilor de azil minori este liber, necondiţionat şi se exercită în aceleaşi condiţii ca şi pentru minorii cetăţeni români.
(2)Metodologia, profesorii, manualele şi materialele didactice necesare desfăşurării cursului pregătitor în vederea înscrierii în sistemul naţional de învăţământ a solicitanţilor de azil minori se asigură de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(3)Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate pune la dispoziţie spaţiile necesare desfăşurării cursului pregătitor, în centrele de primire şi cazare a solicitanţilor de azil, precum şi rechizite.
(4)Cererile de înscriere a minorilor la cursul pregătitor se depun de către părinţi sau reprezentanţii legali la sediul inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.
(1)Pentru obţinerea autorizaţiei prevăzute la art. 19 lit. g) din lege, solicitantul de azil trebuie să se adreseze Oficiului Naţional pentru Refugiaţi sau, după caz, structurilor sale teritoriale, cu o cerere motivată care trebuie soluţionată de îndată.
(2)Dacă prezenţa solicitantului de azil este necesară în faţa autorităţilor şi instanţelor de judecată în altă localitate decât cea de reşedinţă a acestuia, nu mai este necesară autorizarea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
În situaţia prevăzută la art. 19 lit. h) din lege solicitantul de azil are obligaţia de a se prezenta numai la examenele medicale care sunt stabilite pentru motive de sănătate publică.
(1)La stabilirea îndeplinirii condiţiei referitoare la persecuţie, potrivit art. 23 alin. (1) din lege, autorităţile competente trebuie să aibă în vedere actele şi faptele care:
a)sunt suficient de grave prin natura lor sau datorită includerii acestora într-o practică sistematică, precum şi datorită recurenţei lor, încât să constituie o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului, în special a drepturilor de la care nu se pot face derogări potrivit art. 15 alin. 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, ratificată prin Legea nr. 30/1994; sau b) alcătuiesc un ansamblu de măsuri diverse, inclusiv încălcări ale drepturilor omului, care sunt suficient de grave pentru a afecta o persoană în aceeaşi măsură prevăzută la lit. a).
(2)Actele şi faptele prevăzute la alin. (1) pot fi considerate că reprezintă persecuţie dacă au fost determinate de motive cum sunt rasa, naţionalitatea, religia, apartenenţa la un anumit grup social sau opinia politică, indiferent dacă acestea sunt reale sau au fost atribuite persoanei în cauză de agentul care exercită persecuţia.
(3)Actele de persecuţie, care pot fi calificate astfel potrivit alin. (1), pot să ia forma:
a)actelor de violenţă fizică şi psihică, inclusiv a actelor de violenţă sexuală;
b)măsurilor legale, administrative, poliţieneşti şi/sau judiciare, care sunt discriminatorii sau sunt aplicate într-o manieră discriminatorie;
c)acuzării sau pedepsei disproporţionate ori discriminatorii;
d)imposibilităţii rejudecării ca urmare a unei pedepse discriminatorii sau disproporţionate;
e)acuzării sau pedepsirii ca urmare a refuzului de îndeplinire a serviciului militar în caz de conflict, atunci când îndeplinirea serviciului militar ar presupune săvârşirea de crime sau acte care intră sub incidenţa cauzelor de excludere prevăzute la art. 25 alin. (1) din lege;
f)abuzuri sau acte de discriminare specifice genului, precum şi abuzuri sau acte de discriminare specifice privind copiii.
În vederea stabilirii motivelor de persecuţie trebuie luate în considerare următoarele:
a)în cazul conceptului de rasă, în special, considerente de culoare, descendenţă sau apartenenţă la un anumit grup etnic;
b)în cazul conceptului de religie, în special, orientarea către credinţe teiste, nonteiste şi ateiste, participarea sau neparticiparea la ritualuri formale în public ori private, fie singur, fie împreună cu alte persoane, alte acte religioase sau exprimări ale credinţelor ori forme de conduită personală sau comună bazate ori impuse de o anumită religie;
c)în cazul conceptului de naţionalitate, apartenenţa la un grup determinat prin identitatea sa culturală, etnică sau lingvistică, prin originile geografice ori politice comune sau prin relaţia pe care o are cu populaţia altui stat, fără a fi restrâns la noţiunea de cetăţenie ori la apatridie;
d)în cazul unui grup social, apartenenţa la acesta; un grup este considerat a fi un anumit grup social, îndeosebi atunci când:
(i)membrii acelui grup au caracteristici înnăscute sau un trecut comun, care nu pot fi schimbate, sau trăsături ori credinţe care sunt fundamentale pentru identitatea sau conştiinţa acelei persoane, motiv pentru care nu poate fi forţată să renunţe la aceasta;
(îi) grupul are o identitate distinctă în ţara respectivă, deoarece este perceput ca fiind diferit de restul societăţii;
(iii)în funcţie de circumstanţele din ţara de origine, un anumit grup social poate include un grup bazat pe trăsătura comună a orientării sexuale. Orientarea sexuală nu poate determina un grup social în sensul prezentului articol atunci când acţiunile specifice orientării sexuale sunt fapte penale potrivit legii române. Aspectele referitoare la gen pot fi incluse în noţiunea de orientare sexuală, cu condiţia să nu fie unicul motiv al aplicării acestui articol;
e)în cazul conceptului de opinie politică, în special, a avea o opinie cu privire la o anumită problemă, legată de eventuali agenţi de persecuţie, prevăzuţi la art. 11, şi de politicile şi metodele acestora, indiferent dacă această opinie a fost sau nu manifestată de solicitant.
La aprecierea actelor şi faptelor de persecuţie, autoritatea competentă va lua în considerare dacă acestea provin, în special, de la următorii agenţi de persecuţie:
a)statul;
b)partidele sau organizaţiile care controlează statul ori o parte importantă din teritoriul statului;
c)agenţi neguvernamentali, dacă agenţii prevăzuţi la lit. a) şi b), inclusiv organizaţiile internaţionale, nu sunt capabili sau nu doresc să asigure protecţie împotriva persecuţiei sau când aceştia îşi asumă ori tolerează actele agenţilor neguvernamentali.
La aprecierea temerii bine întemeiate de persecuţie, potrivit art. 23 alin. (1) din lege, şi a riscului serios, potrivit art. 26 alin. (1) din lege, autoritatea competentă va lua în considerare atât dacă acestea au fost cauzate de evenimente care s-au petrecut anterior părăsirii ţării de origine, cât şi dacă acestea au fost cauzate de evenimente care s-au petrecut ulterior părăsirii ţării de origine. De asemenea, autoritatea competentă va lua în considerare că temerea bine întemeiată de persecuţie, în sensul art. 23 alin. (1) din lege, şi riscul serios, în sensul art. 26 alin. (1) din lege, pot fi cauzate şi de acţiunile desfăşurate de solicitant după părăsirea ţării de origine, îndeosebi atunci când s-a stabilit că acţiunile respective constituie expresia şi continuarea convingerilor sau a orientărilor pe care le avea în ţara de origine.
(1)Autorităţile competente să soluţioneze cererile de azil au obligaţia să cerceteze toate aspectele relevante ale cererii de azil în colaborare cu solicitantul, dacă este cazul, sau la solicitarea acestuia.
(2)În vederea îndeplinirii obligaţiei prevăzute la alin. (1), autorităţile competente să soluţioneze cererile de azil pot, în condiţiile legislaţiei în vigoare, solicita expertize, consulta experţi, efectua verificări referitoare la identitatea solicitanţilor sau a persoanelor care au obţinut o formă de protecţie.
În aplicarea prevederilor art. 24 alin. (2), art. 27 alin. (2) şi ale art. 71 alin. (3) din lege se ia în considerare ultima intrare pe teritoriul României înainte de obţinerea statutului de refugiat sau, după caz, a protecţiei subsidiare.
(1)Funcţionarii autorităţilor competente să primească cererile de azil înmânează solicitantului formularul prezentat în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice şi îi explică modul în care trebuie completat.
(2)În cazul în care solicitantul nu ştie să scrie, funcţionarul care primeşte cererea va completa formularul potrivit declaraţiei orale a solicitantului. Cererea se semnează de solicitant sau pe aceasta se aplică impresiunea digitală a acestuia. Cererea se semnează şi de funcţionarul care a completat-o şi de interpret, atunci când acesta participă.
(3)Dacă solicitantul deţine documente de identitate, funcţionarul verifică datele înscrise în cerere şi semnalează solicitantului neconcordanţele apărute în conţinutul cererii pentru a fi remediate.
(1)Examinarea cererii de azil trebuie realizată în mod individual şi avându-se în vedere următoarele:
a)toate aspectele relevante referitoare la ţara de origine, la momentul luării deciziei, incluzând legislaţia ţării de origine şi modalitatea în care aceasta este aplicată;
b)declaraţiile şi documentele relevante prezentate de către solicitant, inclusiv informaţiile cu privire la faptul de a fi fost supus persecuţiei sau la posibilitatea de a fi persecutat, în sensul art. 23 alin. (1) din lege, ori cu privire la faptul de a fi fost expus unui risc serios sau la posibilitatea existenţei unui risc serios, în sensul art. 26 alin. (1) din lege;
c)situaţia individuală sau circumstanţele personale ale solicitantului, inclusiv factori cum ar fi: trecutul, genul şi vârsta acestuia, în vederea evaluării, în funcţie de circumstanţele personale ale solicitantului, a posibilităţii ca actele la care a fost supus sau la care este expus să reprezinte persecuţie ori un risc serios, în sensul art. 23 alin. (1), respectiv art. 26 alin. (1) din lege, după caz;
d)dacă acţiunile solicitantului, ulterioare părăsirii ţării de origine, au fost provocate în unicul scop sau cu scopul principal de a crea condiţiile necesare pentru depunerea unei cereri de azil, în vederea evaluării acestor activităţi pentru a se stabili că solicitantul este expus persecuţiei sau unui risc serios, în sensul art. 23 alin. (1), respectiv art. 26 alin. (1) din lege, după caz, în situaţia reîntoarcerii în ţara de origine;
e)dacă există posibilitatea ca solicitantul să beneficieze de protecţia unei alte ţări a cărei cetăţenie a dobândit-o. (2) Dacă solicitantul a fost subiectul unei persecuţii sau supunerii unui risc serios ori unei ameninţări directe cu persecuţia sau cu supunerea la un risc serios, se prezumă existenţa unei temeri bine întemeiate de persecuţie sau a expunerii la un risc serios, în sensul art. 23 alin. (1), respectiv art. 26 alin. (1) din lege, după caz, cu excepţia situaţiei în care există motive întemeiate să se considere că o asemenea persecuţie sau un astfel de risc serios nu se va repeta.
(3)În aplicarea art. 13 alin. (1) lit. b) din lege, funcţionarii cu atribuţii de consultare a informaţiilor din ţările de origine ale solicitanţilor de azil trebuie să consulte orice informaţii existente în surse publice pe internet, biblioteci, opinii ale unor experţi în materie, rapoarte şi materiale ale instituţiilor, centrelor şi organizaţiilor specializate în acest sens şi materiale emise de Ministerul Afacerilor Externe al României, precum şi orice alte surse care pot contribui la cunoaşterea situaţiei din ţara de origine.
Funcţionarii prevăzuţi la art. 48 din lege trebuie să fie absolvenţi cu studii superioare juridice, cu diplomă de licenţă, şi să deţină cunoştinţe de specialitate în domeniul azilului.
Activităţi desfăşurate de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi şi structurile teritoriale ale acestuia după înregistrarea cererii de azil
(1)După înregistrarea cererii de azil Oficiul Naţional pentru Refugiaţi şi structurile teritoriale ale acestuia, prin personalul desemnat:
a)informează solicitantul cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le are în calitate de solicitant de azil;
b)efectuează verificări în evidenţele Oficiului Naţional pentru Refugiaţi pentru a se constata dacă sub identitatea declarată sau altă identitate solicitantul a mai depus anterior o cerere de azil, precum şi orice alte verificări necesare pentru soluţionarea cazului, în condiţiile legislaţiei în vigoare;
c)reţin documentul de călătorie al solicitantului, care poate fi returnat temporar titularului, la cerere şi pentru motive bine întemeiate;
d)procedează la fotografierea şi amprentarea solicitantului;
e)întocmesc dosarul personal al solicitantului, care va cuprinde cererea de azil, chestionarul de interviu, precum şi toate documentele necesare în vederea soluţionării cazului sau/şi care au legătură cu aceasta;
f)comunică în scris solicitantului data şi ora la care trebuie să se prezinte pentru susţinerea interviului;
g)eliberează solicitantului, în termen de 3 zile, documentul temporar de identitate;
h)înregistrează cererea pentru acordarea ajutorului material temporar pentru solicitanţii de azil, necesar pentru întreţinere, al cărei model este stabilit prin dispoziţie a directorului general al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
(2)Cererea de azil, depusă la una dintre autorităţile prevăzute la art. 35 lit. b)-e) din lege, trebuie transmisă de îndată Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, însoţită de o informare cu privire la solicitant şi documentele pe care acesta le are asupra sa. Informarea va cuprinde ora la care acesta s-a prezentat, documentele pe care le are asupra sa, persoanele care îl însoţesc, alte elemente de natură să contribuie la soluţionarea operativă a cererii.
(1)În cazul prevăzut la art. 14 alin. (2) din lege, hotărârea trebuie să conţină o analiză individuală a situaţiei fiecărui solicitant de azil.
(2)În cazul prevăzut la art. 37 alin. (3) din lege, autoritatea competentă trebuie să informeze străinii care au făcut o cerere colectivă de acordare a unei forme de protecţie că au obligaţia să depună o cerere individuală.
(1)În situaţiile prevăzute la art. 38 alin. (1) şi (2) din lege, autorităţile prevăzute la art. 35 lit. b)-d) din lege trebuie să elibereze solicitantului o adeverinţă cu o valabilitate de 48 de ore, conform modelului stabilit prin dispoziţie a directorului general al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, care face dovada statutului de solicitant de azil al străinului.
(2)În situaţiile prevăzute la art. 38 alin. (4) şi la art. 39 alin. (4) din lege, transportul solicitantului de azil se realizează cu însoţitor. Cheltuielile ocazionate de însoţirea solicitantului se suportă de autorităţile de care aparţin însoţitorii.
(1)În cazul străinului minor neînsoţit care şi-a manifestat voinţa de a obţine azil, în faţa autorităţilor competente, se întocmeşte un proces-verbal prin care se constată această manifestare.
(2)Minorii neînsoţiţi solicitanţi de azil se înregistrează în evidenţele Oficiului Naţional pentru Refugiaţi într-un registru special în care se consemnează datele de identitate declarate de aceştia.
(3)Funcţionarul care înregistrează străinul minor neînsoţit ca solicitant de azil trebuie să sesizeze de îndată autoritatea competentă pentru protecţia copilului în a cărei rază teritorială este situat centrul de cazare unde urmează să fie depusă cererea de azil, în scopul declanşării procedurii de numire a unui reprezentant legal.
(4)În cazul manifestării de voinţă de către un solicitant de azil minor neînsoţit în condiţiile art. 39 alin. (4) din lege, autorităţile sesizate trebuie să întocmească o adresă de informare, care va fi transmisă de îndată Oficiului Naţional pentru Refugiaţi. Adresa de informare trebuie să cuprindă datele de identitate ale solicitantului, documentele pe care le are asupra sa, date privind persoanele care îl însoţesc, precum şi alte date relevante.
(5)În situaţia prevăzută la art. 39 alin. (4) din lege, atunci când solicitantul de azil minor neînsoţit se află într-un loc de detenţie, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi va prelua solicitantul după executarea pedepsei aplicate şi numai dacă procedura de azil nu s-a finalizat.
Informarea minorului neînsoţit solicitant de azil cu privire la efectuarea unei expertize medicale pentru determinarea vârstei
Informarea prevăzută la art. 16 alin. (4) din lege se face în scris, potrivit modelului stabilit prin dispoziţie a directorului general al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
(1)Interviul pentru determinarea unei forme de protecţie, prevăzut la art. 45 din lege, se consemnează în scris într-o notă de interviu.
(2)După citirea celor consemnate în nota de interviu, aceasta se semnează pe fiecare pagină de solicitantul de azil sau, după caz, de reprezentantul legal ori de curatorul acestuia, precum şi de interpretul, apărătorul şi funcţionarul, care au fost prezenţi la efectuarea interviului.
Protecţia subsidiară se acordă în condiţiile prevăzute la art. 26 din lege, în măsura în care nu există una dintre cauzele de excludere de la acordarea protecţiei subsidiare prevăzute la art. 28 din lege.
(1)În situaţia prevăzută la art. 51 alin. (1) din lege, funcţionarul care a primit cererea solicitantului de azil trebuie să îl informeze pe acesta cu privire la consecinţele actului de renunţare.
(2)În cazul prevăzut la alin. (1) se completează un formular, redactat în limba română şi într-o limbă pe care se presupune în mod rezonabil că solicitantul de azil o cunoaşte. Formularul este întocmit conform modelului stabilit prin dispoziţie a directorului general al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi şi trebuie să cuprindă actul de renunţare şi informarea cu privire la consecinţele acestuia.
(3)Prin decizia prevăzută la art. 51 alin. (2) din lege se constată actul de renunţare la cererea de azil şi se dispune închiderea dosarului.
(4)În cazul în care cererea de renunţare este depusă la una dintre autorităţile enumerate în art. 35 lit. b)-e) din lege, aceasta trebuie transmisă de îndată Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
Pentru aplicarea art. 52 alin. (2) din lege funcţionarul trebuie să întocmească o notă în care motivează necesitatea prelungirii procedurii şi pe care o supune spre aprobare directorului general al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
Oficiul Naţional pentru Refugiaţi trebuie să informeze Autoritatea pentru Străini cu privire la situaţia străinilor ale căror cereri de azil au fost respinse în urma finalizării procedurii de azil şi care au obligaţia de a părăsi teritoriul României în termenul prevăzut de art. 53 alin. (3) din lege.
(1)Funcţionarul care înregistrează plângerea prevăzută la art. 55 alin. (1) din lege trebuie să verifice şi, dacă este cazul, să îl îndrume pe solicitant cu privire la aspectele de formă ce lipsesc din conţinutul plângerii.
(2)Oficiul Naţional pentru Refugiaţi trebuie să transmită de îndată instanţei competente, în original, plângerea împreună cu toate documentele necesare în vederea soluţionării acesteia.
Dovada declarării recursului prevăzut la art. 66 alin. (1) din lege se face de către solicitantul de azil prin recipisa de confirmare a expedierii prin poştă sau prin exemplarul personal al cererii de recurs depuse la registratura instanţei. În lipsa acestora, dovada declarării recursului se face potrivit dispoziţiilor codului de procedură civilă.
(1)În situaţia prevăzută la art. 71 alin. (1) din lege, odată cu depunerea cererii, persoana care a dobândit statut de refugiat sau protecţie subsidiară va prezenta şi documente (certificat de naştere, certificat de căsătorie, carte de identitate) în original, din care să rezulte în mod clar legăturile de familie dintre membrul de familie în numele căruia este depusă cererea şi persoana sa ori, în lipsa acestora, orice alte dovezi care să probeze calitatea de membru de familie.
(2)În vederea obţinerii datelor şi informaţiilor suplimentare cu privire la legăturile de familie, precum şi pentru clarificarea altor aspecte relevante cu privire la cererea de azil depusă pentru membrii familiei, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi trebuie să efectueze un interviu cu persoana căreia i s-a recunoscut o formă de protecţie în condiţiile art. 23 şi 26 din lege.
(3)În situaţia în care beneficiarul formei de protecţie nu prezintă Oficiului Naţional pentru Refugiaţi documente suficiente din care să rezulte legătura sa de rudenie cu membrul de familie în numele căruia depune cererea, pe motiv că originalele documentelor se află în posesia membrului de familie aflat într-o ţară terţă, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi trebuie să comunice Direcţiei generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe lista documentelor necesare.
(4)Direcţia generală afaceri consulare solicită misiunii diplomatice sau oficiului consular al României din ţara în care se află membrul de familie al beneficiarului formei de protecţie în România să constate existenţa documentelor solicitate de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi. Aceste documente trebuie prezentate la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României, în original, de către membrul de familie în numele căruia s-a depus cererea.
(5)Documentele prevăzute la alin. (4) se transmit în copie, cu menţiunea "în conformitate cu originalul", prin intermediul Direcţiei generale afaceri consulare, Oficiului Naţional pentru Refugiaţi de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din ţara în care se află membrul de familie în numele căruia s-a depus cererea.
(1)În cazul îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 30, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi comunică Direcţiei generale afaceri consulare o notă prin care confirmă îndeplinirea condiţiilor pentru reunificarea familiei de către membrul de familie al beneficiarului unei forme de protecţie în România.
(2)În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 30, funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) din lege va emite o hotărâre de respingere a cererii de azil efectuată în temeiul art. 71 alin. (1) din lege. Respingerea cererii nu poate avea la bază exclusiv lipsa documentelor care să ateste încheierea căsătoriei sau legătura de rudenie.
(3)Hotărârea prevăzută la alin. (2) se comunică persoanei care a depus cererea de azil pentru membrii de familie aflaţi în afara teritoriului României.
(4)Procedura de reunificare a familiei, prevăzută la art. 71 din lege, trebuie finalizată cât mai curând posibil, fără a se depăşi 9 luni de la data depunerii cererii. În cazul în care este necesar să fie efectuate verificări suplimentare, termenul de 9 luni poate fi prelungit cu cel mult 6 luni.
(1)Atunci când membrul de familie al beneficiarului unei forme de protecţie în România se află într-un stat terţ, fără document de călătorie valabil, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi solicită Direcţiei generale afaceri consulare acordarea vizei şi eliberarea titlului de călătorie pe numele acestuia.
(2)Misiunea diplomatică sau oficiul consular din ţara în care se află membrul de familie trebuie să elibereze documentul prevăzut la alin. (1), după verificarea identităţii acestuia.
(1)Atunci când membrul de familie al persoanei care beneficiază de o formă de protecţie în România se află în ţara de origine, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi comunică Direcţiei generale afaceri consulare o notă prin care confirmă îndeplinirea condiţiilor pentru reunificarea familiei, în conformitate cu art. 71 din lege, de către membrul de familie al beneficiarului unei forme de protecţie în României.
(2)Direcţia generală afaceri consulare transmite notificarea, în cel mai scurt timp, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din statul în care se află membrul de familie al beneficiarului formei de protecţie în România, iar misiunea diplomatică sau oficiul consular trebuie să elibereze, în condiţiile prevăzute de lege, persoanei interesate, la cerere, viză de intrare în România, cu drept de şedere de 30 de zile, după ce îi stabileşte identitatea şi numai dacă prezintă un document de călătorie valabil.
Dacă membrul de familie nu prezintă documente suficiente care să îi ateste identitatea, misiunea diplomatică sau oficiul consular nu va elibera viză de intrare pe teritoriul României ori, după caz, nu va remite titlul de călătorie solicitat de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.
Acordul prevăzut la art. 72 alin. (2) din lege se consemnează în scris, potrivit modelului stabilit prin dispoziţie a directorului general al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
(1)Cererea de azil este considerată evident nefondată, în conformitate cu art. 76 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) lit. f) din lege, atunci când solicitantul de azil a încălcat în mod repetat şi serios dispoziţiile art. 19 din lege.
(2)Lista cuprinzând ţările sigure de origine, aprobată prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, potrivit art. 77 alin. (1) din lege, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Secţiunea a 5-a Procedura de frontieră
(1)În cazul în care solicitantul nu cunoaşte limba română şi nu i se poate asigura un interpret, lucrătorul poliţiei de frontieră trebuie să transmită de îndată Oficiului Naţional pentru Refugiaţi cererea redactată de solicitant în limba pe care o cunoaşte, datată şi semnată de acesta, făcând menţiune despre acest aspect.
(2)Cererile de azil, depuse într-un punct de control aeroportuar pentru trecerea frontierei de stat şi transmise Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, trebuie însoţite de o informare cu privire la solicitant, care să cuprindă ora la care acesta s-a prezentat, cursa cu care a sosit în România şi compania transportatoare, documentele pe care le are asupra sa, persoanele care îl însoţesc şi alte elemente de natură să contribuie la soluţionarea operativă a cazului.
Spaţiile din zona de tranzit, destinate cazării solicitanţilor de azil, precum şi centrele prevăzute la art. 87 alin. (2) din lege sunt administrate potrivit legislaţiei în vigoare.
(1)Solicitantul de azil poate fi transferat cu însoţitor din zona de tranzit a punctului de control pentru trecerea frontierei de stat sau a centrului prevăzut la art. 87 alin. (2) din lege în zona de tranzit a altui punct de control pentru trecerea frontierei de stat, în vederea punerii în executare a dispoziţiei de a părăsi teritoriul României, cuprinsă în hotărârea de respingere a cererii de azil.
(2)Transferul solicitantului şi asigurarea prezenţei sale la proces, la cererea instanţei, se fac fără ca solicitantul să fie considerat admis din punct de vedere legal pe teritoriul României.Secţiunea a 6-a Procedura de soluţionare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil
(1)La data înregistrării cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi trebuie să informeze Autoritatea pentru Străini cu privire la acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României, prevăzută la art. 89 alin. (1) din lege.
(2)Pe perioada pentru care a fost acordată permisiunea de a rămâne pe teritoriul României, prevăzută la art. 89 alin. (1) din lege, executarea dispoziţiei prin care străinul în cauză este obligat să părăsească teritoriul României se suspendă de drept.
(3)În cazul prevăzut la art. 89 alin. (1) din lege, străinului i se eliberează un document temporar de şedere, conform modelului prevăzut în anexa nr. 6 la prezentele norme metodologice.
(1)În cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 88 alin. (1) din lege, analizarea cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil se face exclusiv potrivit dispoziţiilor art. 88 alin. (2) din lege.
(2)În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 88 alin. (1) din lege, se emite o hotărâre de respingere a cererii la care se va anexa informarea prevăzută la art. 91 alin. (3) din lege.
Hotărârea prevăzută la art. 89 alin. (3) din lege trebuie să cuprindă exclusiv motivele care au stat la baza neacordării permisiunii de a rămâne pe teritoriul României.
(1)După pronunţarea unei hotărâri prin care i s-a acordat accesul la o nouă procedură de azil, străinul este informat cu privire la drepturile, obligaţiile, procedura de soluţionare a cererii sale şi data la care urmează să susţină interviul.
(2)În urma acordării accesului la o nouă procedură de azil, străinului i se întocmeşte un nou dosar la care se anexează şi dosarul/dosarele anterior/ anterioare.
(3)În temeiul hotărârii prin care s-a acordat accesul la o nouă procedură de azil şi al art. 92 din lege, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi trebuie să informeze autorităţile competente cu privire la anularea dispoziţiei prin care străinul în cauză era obligat să părăsească teritoriul României.Secţiunea a 7-a Procedura ţării terţe sigure
Lista cuprinzând ţările terţe sigure, aprobată prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, potrivit art. 97 din lege, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pentru aplicarea prevederilor art. 95 alin. (2) din lege, funcţionarul anume desemnat să efectueze interviul şi să soluţioneze această cerere emite o hotărâre prin care solicitantului i se conferă accesul la procedura de azil.
(1)În condiţiile art. 96 din lege, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate primi solicitări de preluare sau reprimire a unor străini pe teritoriul României, în baza principiului ţării terţe sigure.
(2)Funcţionarii anume desemnaţi, prevăzuţi la art. 48 alin. (2) din lege, examinează argumentele în fapt şi în drept prezentate în solicitare din perspectiva procedurii ţării terţe sigure, solicitând oricăror instituţii publice, agenţii sau organizaţii care funcţionează pe teritoriul României orice informaţii ori documente necesare pentru analizarea situaţiei străinilor şi luarea unei decizii privind reprimirea sau preluarea acestor persoane. Confidenţialitatea datelor prelucrate se asigură în condiţiile art. 10 din lege.
(3)În cazul în care verificările făcute indică faptul că România este responsabilă pentru analizarea cererii de azil a străinului aflat în statul solicitant, funcţionarii anume desemnaţi vor emite o hotărâre prin care acceptă responsabilitatea şi care va include detaliile practice pentru transferul ulterior.
(4)Transferul persoanelor pentru care s-a acceptat responsabilitatea în temeiul principiului ţării terţe sigure va fi efectuat în aceleaşi condiţii precum cele prevăzute la art. 125 din lege. Cheltuielile ocazionate de transferul acestor persoane, de la momentul preluării lor, vor fi suportate de autorităţile române.
(1)În cazurile prevăzute la art. 98 alin. (1) lit. e) şi f) din lege, dacă schimbarea împrejurărilor nu este substanţială şi are caracter temporar, atunci temerea de persecuţie a beneficiarului statutului de refugiat este considerată bine întemeiată.
(2)În cazurile prevăzute la art. 99 din lege, dacă schimbarea împrejurărilor nu este substanţială şi are caracter temporar, atunci se va considera că beneficiarul protecţiei subsidiare este expus la un risc serios, în sensul art. 26 alin. (1) din lege.
(1)În cazul în care survin modificări majore în situaţia din ţara de origine sau în tratamentul aplicat unei categorii de persoane din acea ţară, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate demara o procedură de reanalizare a situaţiei persoanelor care au dobândit statutul de refugiat sau protecţia subsidiară şi care provin din ţara respectivă.
(2)În situaţia prevăzută la art. 103 alin. (1) din lege, solicitarea adresată beneficiarului formei de protecţie de a se prezenta la sediul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi sau, după caz, la structurile sale teritoriale în vederea efectuării interviului pentru clarificarea situaţiei acestuia trebuie să fie însoţită de o informare conform modelului stabilit prin dispoziţie a directorului general al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
Potrivit art. 106 alin. (1) din lege, procedura de încetare sau, după caz, de anulare a formei de protecţie se finalizează, cu excepţia cazurilor soluţionate în procedură accelerată, când procedura de reanalizare se finalizează de îndată, în termen de 7 zile de la data comunicării hotărârii Oficiului Naţional pentru Refugiaţi prin care s-a hotărât menţinerea formei de protecţie acordate, respectiv de la data expirării termenului legal de depunere a plângerii sau, după caz, a recursului ori de la data pronunţării hotărârii instanţei de recurs.
Prelungirea valabilităţii documentelor temporare de identitate pentru solicitanţii de azil se face în mod succesiv pe toată perioada procedurii de azil şi până la expirarea termenului de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, în cazul cererilor de azil care au fost respinse, respectiv până la finalizarea procedurii de azil, în cazul cererilor respinse ca evident nefondate în urma soluţionării în cadrul procedurii accelerate.
(1)După acordarea uneia dintre formele de protecţie prevăzute la art. 22 din lege, străinului i se va elibera, gratuit, un document de identitate corespunzător formei de protecţie dobândite.
(2)Documentele de identitate prevăzute la art. 20 alin. (6) din lege atestă identitatea, dreptul de şedere pe teritoriul României şi reşedinţa beneficiarilor unei forme de protecţie.
(3)Documentele prevăzute la art. 20 alin. (6) din lege se prelungesc succesiv pe perioade egale cu durata iniţială de valabilitate a acestora, până la încetarea sau anularea formei de protecţie.
(4)Documentele de identitate prevăzute la art. 20 alin. (6) din lege se eliberează în baza actelor doveditoare privind reşedinţa legală.
(5)În vederea atestării reşedinţei, beneficiarul formei de protecţie are obligaţia de a depune unul dintre următoarele acte: act de proprietate, contract de închiriere înregistrat la administraţia financiară, contract de comodat încheiat conform art. 8 lit. b) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, cu modificările şi completările ulterioare, sau orice alt act autentificat care face dovada existenţei unor drepturi locative dobândite de beneficiar.
(1)Beneficiarii unei forme de protecţie au obligaţia de a declara la Oficiul Naţional pentru Refugiaţi următoarele:
a)schimbarea reşedinţei;
b)în termen de 30 de zile de la producerea evenimentului, orice modificare intervenită cu privire la cetăţenia acestora.
(2)Beneficiarii unei forme de protecţie care îşi schimbă reşedinţa sunt obligaţi ca, în termen de 15 zile de la data mutării la noua adresă, să se prezinte la structurile Oficiului Naţional pentru Refugiaţi în a căror rază teritorială îşi au reşedinţa sau, după caz, la formaţiunile teritoriale ale Autorităţii pentru Străini, pentru luarea în evidenţă şi efectuarea menţiunilor corespunzătoare în documentul de identitate.
(1)Documentele de călătorie pentru beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare şi prelungirea acestora se eliberează, respectiv se efectuează contra cost, în condiţiile prevăzute de lege.
(2)Documentele de călătorie ale celor care au dobândit statutul de refugiat sau protecţie subsidiară se anulează în cazul în care forma de protecţie acordată a încetat ori a fost anulată în urma finalizării procedurii de încetare sau, după caz, de anulare.
(3)Forma, conţinutul şi elementele de siguranţă ale documentelor de identitate şi ale celor de călătorie sunt prevăzute în anexele nr. 2-5 la prezentele norme metodologice.
Anulările, modificările şi rectificările în evidenţele cu privire la datele de identificare ale solicitanţilor se efectuează cu aprobarea directorului general al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi sau a persoanei delegate de acesta, potrivit legislaţiei în vigoare.
(1)Solicitantul de azil beneficiază, la cerere, de hrană în limita sumei de 3 lei/persoană/zi, de cazare în limita sumei de 1,8 lei/persoană/zi şi de alte cheltuieli, în limita sumei de 0,6 lei/persoană/zi, în condiţiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. j) din lege.
(2)În cursul execuţiei bugetului de stat, la o creştere a ratei inflaţiei de cel puţin 5% faţă de ultima lună când s-a efectuat o actualizare a cuantumurilor prevăzute mai sus, acestea se majorează cu rata inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului.
(3)În condiţiile prevăzute la art. 87 alin. (3) din lege, solicitantul de azil cazat în centrele prevăzute la art. 87 alin. (2) din lege beneficiază gratuit de o alocaţie de hrană zilnică, în limita unor plafoane calorice, care constituie norme de hrană, după cum urmează:
a)norma de hrană = 3.645 calorii - se acordă solicitantului de azil, major sau minor în vârstă de peste un an;
b)norma de hrană = 3.175 calorii - se acordă pentru solicitanta de azil însărcinată, precum şi solicitanţilor de azil bolnavi pe perioada internării în infirmerii (staţionare);
c)norma de hrană = 860 calorii - supliment acordat gratuit pentru solicitanta de azil însărcinată între lunile a 5-a şi a 9-a sau care a născut şi nu alăptează copilul în vârstă de până la un an;
d)norma de hrană = 1.225 calorii - supliment acordat pentru solicitanta de azil care a născut şi alăptează copilul în vârstă de până la un an;
e)norma de hrană = 1.190 calorii - supliment acordat fiecărui copil în vârstă de la 0 la 5 luni inclusiv, care se află împreună cu unul sau cu ambii părinţi solicitanţi de azil;
f)norma de hrană = 1.650 calorii - se acordă pentru fiecare copil în vârstă de la 6 la 12 luni inclusiv, dacă se află împreună cu unul sau cu ambii părinţi solicitanţi de azil.
(4)Stabilirea normelor de hrană se realizează prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(1)Asistenţa materială pentru întreţinere, potrivit art. 17 alin. (5) din lege, cuprinde drepturile prevăzute la art. 55 din prezentele norme metodologice.
(2)Prin cazare în centrele de primire şi cazare a solicitanţilor de azil pe întreaga durată a procedurii de azil se înţelege asigurarea condiţiilor de cazare, de consiliere, de spaţii de recreere, întreţinerea spaţiilor, igienă personală şi spălarea lenjeriei şi îmbrăcămintei, precum şi a condiţiilor pentru pregătirea şi servirea hranei.
(3)Materialele necesare pentru asigurarea condiţiilor prevăzute la alin. (2), precum şi durata lor de folosinţă se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(4)Drepturile de masă şi alte cheltuieli prevăzute la art. 55 se acordă solicitantului de azil, la cerere, prin plata bilunară, în avans şi în numerar, a sumelor stabilite.
(5)În cazul în care procedura de azil s-a finalizat, sumele prevăzute la alin. (4), acordate în avans solicitanţilor de azil, nu se mai recuperează.
(6)Prin durata procedurii se înţelege perioada cuprinsă între momentul manifestării de voinţă în condiţiile art. 34 alin. (1) din lege şi momentul finalizării procedurii de azil în condiţiile art. 17 alin. (7) din lege.
(1)La stabilirea locurilor de cazare în centrele de primire şi cazare administrate de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi trebuie avută în vedere de către această autoritate menţinerea, pe cât posibil, a unităţii familiale. Aceste măsuri sunt dispuse cu acordul solicitanţilor de azil.
(2)Oficiul Naţional pentru Refugiaţi ia măsurile necesare pentru a asigura protejarea vieţii de familie a solicitanţilor de azil cazaţi în centrele de primire şi cazare. Măsurile care sunt luate în acest sens se stabilesc prin regulamentul de ordine interioară al centrelor de primire şi cazare.
(3)Transferurile solicitanţilor de azil dintr-un loc de cazare în altul se fac numai atunci când este necesar şi cu acordul conducerii Oficiului Naţional pentru Refugiaţi. Solicitanţilor de azil li se asigură posibilitatea să informeze persoanele care le asigură consilierea şi asistenţa juridică despre transferul făcut şi noua lor adresă.
(4)Personalul din centrele de primire şi cazare trebuie să fie pregătit corespunzător şi este obligat să respecte principiul confidenţialităţii, în condiţiile legislaţiei în vigoare, în legătură cu orice informaţie obţinută în desfăşurarea activităţii.
(1)Cazarea solicitanţilor de azil minori se face împreună cu rudele care îi însoţesc, indiferent de gradul de rudenie.
(2)Cazarea solicitanţilor de azil minori neînsoţiţi, care au împlinit vârsta de 16 ani şi care nu dispun de mijloacele materiale necesare pentru întreţinere, se face în centrele de primire şi cazare aflate în subordinea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, până la expirarea termenului de 15 zile de la data finalizării procedurii de azil potrivit art. 17 alin. (7) din lege, în cazul în care acestora nu le-a fost acordată o formă de protecţie.
(3)Cazarea solicitanţilor de azil minori neînsoţiţi, care nu au împlinit vârsta de 16 ani, se face potrivit dispoziţiilor art. 74 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările ulterioare.
(4)Opinia solicitantului de azil minor neînsoţit cu privire la locul în care va fi cazat este luată în considerare şi i se acordă importanţa cuvenită, în raport cu vârsta şi cu gradul de maturitate ale acestuia.
(5)Minorii neînsoţiţi care au primit o formă de protecţie pe teritoriul României conform legii, în urma finalizării procedurii de azil prevăzute la art. 17 alin. (1) din lege, se preiau în sistemul de servicii destinate protecţiei copilului, organizate la nivelul consiliilor judeţene, respectiv al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, şi beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru copilul aflat în dificultate. Minorii neînsoţiţi cu vârsta cuprinsă între 16-18 ani pot opta pentru rămânerea în centrele de primire şi cazare administrate de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.
(6)În situaţia în care cererea de azil depusă de minorul neînsoţit a fost respinsă în urma finalizării procedurii de azil prevăzute la art. 17 alin. (1) din lege, direcţia pentru protecţia copilului competentă potrivit legislaţiei în vigoare întreprinde demersurile prevăzute de lege pentru stabilirea unei măsuri de protecţie pentru acesta şi informează Autoritatea pentru Străini cu privire la situaţia acestuia, care procedează potrivit legii.
(7)Măsura de protecţie prevăzută la alin. (6) durează până la returnarea copilului în ţara de reşedinţă a părinţilor ori în ţara în care au fost identificaţi alţi membri ai familiei dispuşi să ia copilul.
(1)Activitatea centrelor de primire şi cazare a solicitanţilor de azil se desfăşoară în baza regulamentului de ordine interioară care stabileşte drepturile şi obligaţiile persoanelor cazate în centrul de primire şi cazare respectiv.
(2)Persoanei cazate în centrul de primire şi cazare i se aduc la cunoştinţă de către personalul din centru prevederile regulamentului de ordine interioară, sub semnătură, într-o limbă pe care o cunoaşte.
(3)Pentru abateri grave sau repetate de la prevederile regulamentului de ordine interioară, şeful centrului de primire şi cazare poate aproba evacuarea din centru a persoanei în cauză, urmând ca aceasta să beneficieze de suma pentru cazare prevăzută la art. 55. (4) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, prin personalul specializat din centrele de primire şi cazare, asigură ordinea şi liniştea publică, protecţia solicitanţilor de azil cazaţi şi întreprinde măsuri pentru prevenirea actelor de violenţă în spaţiile de cazare.
(1)Cererea pentru acordarea ajutorului rambursabil prevăzut la art. 20 alin. (1) lit. m) din lege se întocmeşte de către fiecare persoană care a dobândit o formă de protecţie şi care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege sau, după caz, de către reprezentantul legal ori curator, conform modelului stabilit prin dispoziţie a directorului general al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
(2)Cererile pentru acordarea ajutorului rambursabil se depun, în maximum două luni de la acordarea formei de protecţie, la Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, care le trimite spre soluţionare, până la data de 5 a fiecărei luni, la direcţiile de muncă, solidaritate socială şi familie judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Cererile vor fi însoţite de copii ale documentului de identitate.
(3)Acordarea ajutorului rambursabil se aprobă prin decizie a directorului executiv al direcţiei de muncă, solidaritate socială şi familie judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, începând cu luna următoare depunerii cererii, pe baza anchetei sociale şi a documentelor transmise de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.
(1)Ajutorul rambursabil se acordă lunar, pentru fiecare persoană, la nivelul unui salariu minim brut pe ţară. Pentru minorii care au primit o formă de protecţie şi care nu au împlinit vârsta de 14 ani, ajutorul se acordă reprezentantului lor legal.
(2)Plata ajutorului rambursabil se efectuează de către direcţiile de muncă, solidaritate socială şi familie judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pe bază de mandat poştal, cont personal sau stat de plată.
(1)Prelungirea perioadei iniţiale de acordare a ajutorului rambursabil se poate face cu cel mult 3 luni, în condiţiile stabilite de lege, dacă persoanele apte de muncă care au primit o formă de protecţie fac dovada că s-au prezentat la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru solicitarea unui loc de muncă şi nu au refuzat un loc de muncă oferit de acestea.
(2)Fac excepţie de la prevederile alin. (1) privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru prelungirea perioadei iniţiale de acordare a ajutorului rambursabil persoanele aflate în una dintre următoarele situaţii:
a)au în îngrijire cel puţin un copil în vârstă de până la 7 ani;
b)sunt inapte de muncă, dovedind aceasta cu certificat medical;
c)urmează una dintre formele de învăţământ de zi, prevăzute de lege, până la împlinirea vârstei de 25 de ani sau, respectiv, 26 de ani în cazul celor care urmează studii superioare cu o durată mai mare de 5 ani;
d)îndeplinesc condiţiile legale pentru pensionare la cerere, potrivit legii române.
(1)La prima plată a ajutorului rambursabil, persoanele care au primit o formă de protecţie completează şi semnează un angajament prin care se obligă să ramburseze instituţiei plătitoare, într-o perioadă de un an, sumele pe care urmează să le încaseze cu titlu de ajutor potrivit prevederilor legii, dacă realizează venituri salariale sau din activităţi desfăşurate ocazional, dovedite prin documente sau prin declaraţie pe propria răspundere, care permit acest lucru fără să fie afectată întreţinerea lor şi a familiei lor. Refuzul de a completa şi de a semna angajamentul duce la sistarea acordării ajutorului.
(2)Rambursarea sumelor acordate cu titlu de ajutor se face în termen de un an de la încetarea perioadei pentru care s-au acordat.
(3)Urmărirea obligaţiilor pentru rambursarea sumelor prevăzute la alin. (1) se realizează de către direcţiile de muncă, solidaritate socială şi familie judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
(1)Modelul formularului de informare pentru solicitanţii de azil, potrivit art. 118 din lege, este prevăzut în anexa nr. 7 la prezentele norme metodologice.
(2)Modelul formularului de informare pentru străinii cu şedere ilegală, conform art. 122 alin. (1) din lege, este prevăzut în anexa nr. 8 la prezentele norme metodologice.
(3)Modelul formularului de informare pentru solicitanţii de azil, conform art. 144 din lege, este prevăzut în anexa nr. 9 la prezentele norme metodologice.
Stabilirea, implementarea şi încetarea protecţiei temporare vor fi supuse consultărilor regulate cu Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) şi cu alte organizaţii internaţionale relevante.
În situaţia în care persoanele care se bucură de protecţie temporară sunt angajate sau desfăşoară activităţi independente, se acordă atenţie capacităţii acestora de a-şi satisface propriile nevoi atunci când se fixează nivelul propus de ajutor material.
Informarea privind drepturile prevăzute la art. 133 din lege se face în scris de către Oficiul Naţional pentru Refugiaţi. Modelul formularului se stabileşte prin dispoziţie a directorului general al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
(1)România comunică Consiliului Uniunii Europene şi Comisiei Europene - în cifre sau în termeni generali - capacitatea statului român de a primi persoane care sunt eligibile pentru protecţie temporară.
(2)După adoptarea deciziei prevăzute la art. 131 alin. (1) din lege, România poate indica o capacitate de primire adiţională prin notificarea Consiliului Uniunii Europene şi a Comisiei Europene. Această informaţie va fi trimisă către Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).
(3)Autorităţile competente ale statului român, acţionând în cooperare cu organizaţiile internaţionale competente, se asigură că persoanele eligibile definite în decizia Consiliului Uniunii Europene prevăzută la art. 131 alin. (1) din lege, care nu au ajuns încă pe teritoriul Uniunii Europene, şi-au exprimat dorinţa de a fi primiţi pe teritoriul României.
În vederea aplicării prevederilor art. 135 alin. (8) şi ale art. 140 alin. (4) din lege, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi înregistrează informaţii referitoare la beneficiarii protecţiei temporare, conform anexei nr. 10 la prezentele norme metodologice.
(1)În situaţia prevăzută la art. 140 din lege, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi coordonează şi implementează transferul beneficiarilor protecţiei temporare în şi din România.
(2)Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de transportul intern şi internaţional al persoanelor transferate, paza şi escortarea acestora pe parcursul transportului, eliberarea documentului prevăzut la art. 140 alin. (7) din lege se suportă din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, în funcţie de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie de la bugetul de stat.
(3)Documentul prevăzut la art. 140 alin. (7) din lege se întocmeşte potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 11 la prezentele norme metodologice.
(1)Informarea prevăzută la art. 138 alin. (1) din lege se face în scris, potrivit modelului stabilit la nivelul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
(2)În situaţia prevăzută la art. 138 alin. (1) din lege, persoanele care beneficiază de protecţie temporară şi care renunţă la forma de protecţie acordată în vederea repatrierii voluntare se supun legislaţiei privind regimul juridic al străinilor în România de la data la care Oficiul Naţional pentru Refugiaţi a fost informat cu privire la această renunţare.
(3)În situaţia prevăzută la art. 138 alin. (2) din lege, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi analizează dacă durata protecţiei temporare nu a expirat şi dacă în ţara de origine persistă circumstanţele care au stat la baza acordării formei de protecţie.
(4)În cazul prevăzut la alin. (3), funcţionarul desemnat, prevăzut la art. 48 alin. (2) din lege, emite o hotărâre motivată.
(5)Atunci când solicitarea de reprimire în România este admisă, străinul va primi accesul pe teritoriul României în baza hotărârii emise de funcţionarul desemnat, prevăzut la art. 48 alin. (2) din lege.
(6)Împotriva hotărârii de respingere a cererii de reprimire se pot exercita căile de atac potrivit dispoziţiilor art. 85-87 din lege.
(1)În situaţia prevăzută la art. 141 alin. (1) lit. a) pct. (îi) din lege, severitatea persecuţiei trebuie apreciată în raport cu natura infracţiunii de care persoana în cauză este suspectată. Pot fi calificate drept infracţiuni nonpolitice grave în special acţiunile inumane, chiar dacă sunt comise cu un anumit obiectiv politic.
(2)Regula prevăzută la alin. (1) se aplică tuturor participanţilor la săvârşirea infracţiunii.
Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, periodic şi cât mai curând posibil după acordarea protecţiei temporare, comunică instituţiilor europene competente datele referitoare la numărul de persoane care se bucură de această formă de protecţie şi informaţii complete privind legislaţia naţională de implementare a protecţiei temporare.
(1)Excepţiile prevăzute la art. 4 din lege se referă la situaţiile prevăzute la art. 91 alin. (2) lit. b), art. 95 alin. (3) şi la art. 120 alin. (2) lit. a) din lege.
(2)În toate cazurile, hotărârea de respingere a accesului la procedura de azil este de competenţa Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
(3)Hotărârea prevăzută la alin. (2) se poate ataca la instanţa de judecată competentă, în condiţiile legii.
(1)În cazul solicitanţilor de azil care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 44 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi dispune retragerea documentului temporar de identitate, iar autorităţile competente dispun, dacă este cazul, luarea în custodie publică, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Măsura de expulzare, extrădare sau returnare forţată este pusă în executare de îndată ce a fost respinsă cererea de azil, printr-o hotărâre executorie.
Centrul de documentare din cadrul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi este compartimentul specializat în punerea la dispoziţia factorilor interesaţi şi angrenaţi în procedura de determinare a acordării unei forme de protecţie, de informaţii din ţările de origine ale solicitanţilor de azil.
Punctul naţional de contact pentru domeniul azilului în relaţia cu instituţiile Uniunii Europene şi cu celelalte state membre
(1)Oficiul Naţional pentru Refugiaţi din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor este punctul naţional de contact pentru domeniul azilului în relaţia cu instituţiile Uniunii Europene şi autorităţile similare ale celorlalte state membre. Ministerul Administraţiei şi Internelor transmite o notificare Comisiei Europene şi celorlalte state membre cu privire la punctul naţional de contact.
(2)Oficiul Naţional pentru Refugiaţi ia măsurile adecvate pentru a asigura cooperarea directă şi schimbul de informaţii cu autorităţile competente în domeniul azilului din celelalte state membre.
Oficiul Naţional pentru Refugiaţi comunică periodic Comisiei Europene datele referitoare la numărul de persoane, clasificate pe sex şi vârstă, care beneficiază de condiţiile de primire, precum şi o informare completă cu privire la tipul, denumirea şi formatul documentelor prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. h) din lege.
Până la intrarea în vigoare a noilor modele ale documentelor de identitate şi ale documentelor de călătorie pentru beneficiarii statutului de refugiat şi a protecţiei subsidiare vor fi folosite în continuare cele aflate în circulaţie în prezent.
Accesul solicitanţilor de azil pe piaţa forţei de muncă din România se reglementează prin ordin comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului administraţiei şi internelor, care se emite în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.
(1)Plata serviciilor prestate de interpreţi şi experţi, solicitate de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, se face conform legislaţiei în vigoare şi se asigură de la bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.
(2)În situaţia în care asigurarea serviciilor de interpretare necesită deplasarea interpretului în afara localităţii de reşedinţă, cheltuielile pentru transportul şi, după caz, cazarea şi indemnizaţia de delegare se asigură potrivit Hotărârii Guvernului nr. 543/1995 privind drepturile băneşti ale salariaţilor instituţiilor publice şi regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de la bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.
(3)În situaţii deosebite, în care nu pot fi identificaţi sau utilizaţi interpreţi autorizaţi, se apelează la serviciile altor specialişti cunoscători ai limbii respective, acceptaţi de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi şi de solicitantul de azil.
(4)Oficiul Naţional pentru Refugiaţi asigură întocmirea listei cu interpreţii participanţi în cadrul procedurilor realizate de acesta.
(1)Oficiul Naţional pentru Refugiaţi asigură accesul personalului organizaţiilor neguvernamentale cu care are încheiate protocoale de cooperare, în spaţiul necesar desfăşurării activităţii de consiliere şi asistenţă juridică a solicitanţilor pe parcursul procedurii de acordare a unei forme de protecţie sau în scopul acordării altor forme de asistenţă.
(2)Reprezentanţii Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) au acces în toate spaţiile de cazare ale Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
(3)În vederea desfăşurării activităţii de consiliere, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi asigură personalului organizaţiilor neguvernamentale cu care are încheiate protocoale de cooperare spaţiul necesar în centrele de primire şi cazare aflate în administrarea sa.
Prevederile art. 64-73 intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.
La data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice se abrogă Ordinul ministrului de interne şi al ministrului afacerilor externe nr. 213/A/2.918/2002
privind stabilirea procedurii comune de soluţionare a unei cereri pentru acordarea statutului de refugiat membrilor familiei persoanei care a dobândit statutul de refugiat în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 27 martie 2002, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Art. 84 a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 1.251 din 13 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 833 din 10 octombrie 2006.
Anexele nr. 1-11 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
*
Prezentele norme metodologice transpun:
–art. 3 alin. (3), art. 13 alin. (3), art. 25 alin. (1) şi (2) şi art. 27 din Directiva Consiliului 2001/55/CE privind standardele minime de protecţie temporară în eventualitatea unui flux masiv de persoane strămutate şi măsurile de promovare a balanţei de eforturi între statele membre în vederea primirii unor astfel de persoane şi suportarea consecinţelor;
–art. 5 alin. (2), art. 8, art. 14 alin. (3), (4) şi (5) şi art. 17 alin. (2) din Directiva Consiliului 2003/9/CE din 27 ianuarie 2003 privind standardele minime pentru primirea solicitanţilor de azil;
–art. 4 alin. (3) şi (4), art. 5 alin. (1) şi (2), art. 9, 10, art. 11 alin. (2), art. 20 alin. (4) şi art. 35 din Directiva Consiliului 2004/83/CE din 29 aprilie 2004 privind standardele minime pentru calificare şi statutul cetăţenilor ţărilor terţe sau apatrizilor ca refugiaţi sau ca persoane aflate în nevoie de protecţie internaţională şi conţinutul protecţiei acordate.
Prezentele norme metodologice creează cadrul necesar aplicării directe, la data aderării României la Uniunea Europeană, a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.030/2002 din 13 iunie 2002 stabilind un format uniform pentru permisele de rezidenţă eliberate cetăţenilor din state terţe, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 157 din 15 iunie 2002, şi a Regulamentului Consiliului Uniunii Europene nr. 2.252/2004 din 13 decembrie 2004 cu privire la standardele pentru elementele de securitate şi datele biometrice incluse în paşapoartele şi documentele de călătorie eliberate de statele membre, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 383 din 29 decembrie 2004.
la normele metodologice
Dosar nr. ....../.....
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
OFICIUL NAŢIONAL PENTRU REFUGIAŢI
Centrul ..............
Identitate declarată
Da
Nu
CERERE DE AZIL
(Application for asylum)
nr. ....../C/...... din .......
1.Numele şi prenumele solicitantului (Family name, surname)
..................................................................
2.Numele părinţilor (Parents' name/father, mother)
..................................................................
3.Data şi locul naşterii (Date and place of birth)
..................................................................
4.Stare civilă: necăsătorit/căsătorit/divorţat/văduv (Civil status:
single, married, divorced, widow)
..................................................................
5.Numele, data şi locul naşterii soţului/soţiei (Spouse's name, date
and place of birth)
..................................................................
6.Membrii de familie care vă însoţesc (Family members accompanying you)
.................................................................
7.Ţara de origine/domiciliu (Country of origin/residence)
..................................................................
8.Document de călătorie (Travel document)
.................................................................
9.Solicit azil în România, pentru următoarele motive (I request asylum
în România due to the following reasons):
.................................................................
10.Data şi modul de părăsire a ţării de origine (Date and way of leaving
the country of origin)
..................................................................
11.Ţările tranzitate până la intrarea în România şi perioadele de şedere
pe teritoriile acestora (Tranzit countries before entering România and
periods of staying on their territories of those countries)
.................................................................
12.Data şi modul de intrare în România (Date and way of entering România)
.................................................................
13.Reşedinţa în România (The residence în România)
.................................................................
14.Limbile vorbite (Spoken languages)
.................................................................
15.Data programării la interviu (The date of interview)
.................................................................
Am luat la cunoştinţă de procedurile de urmat, de drepturile şi obligaţiile
solicitanţilor de azil în România, care îmi revin conform art. 17-19 din
Legea nr. 122/2006 privind azilul în România.
(I was acquainted about the legal procedure that I have to follow, and the
rights and obligations of the asylum-seekers în România according to
Vă aducem la cunoştinţă că la data ...... ora ...... sunteţi invitat la
sediul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi în vederea susţinerii
interviului pentru determinarea unei forme de protecţie.
(We hereby notify you that on ..... at ..... you are invited at the
headquarters of Naţional Refugee Office to uphold your interview for
determining a form of protection.)
În conformitate cu Legea nr. 677/2001, sunt de acord cu prelucrarea
datelor mele personale.
(În accordance with the Law no. 677/2001, I agree with processing of
my personal data.)
Data (Date) .......... Semnătura (Signature) .........
Lucrătorul care a primit cererea ....................
(numele şi prenumele)
Semnătura .............
la normele metodologice
DOCUMENT TEMPORAR DE IDENTITATE
pentru solicitanţii de azil
–Documentul va avea forma unui card şi va conţine elemente de securizare.
–Dacă identitatea solicitantului de azil nu a fost stabilită cu precizie, pe document se va menţiona "Identitate declarată".
–Documentul va cuprinde fotografia solicitantului de azil, care va conţine elemente de securizare.
–Forma documentului va putea fi adaptată în funcţie de necesităţi şi de posibilităţile tehnice, cu respectarea prevederilor legale privind confecţionarea şi eliberarea acestuia.
RUBRICILE DOCUMENTULUI
(Faţa I)
1.Organ emitent: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
OFICIUL NAŢIONAL PENTRU REFUGIAŢI
2.Titlul documentului: DOCUMENT TEMPORAR DE IDENTITATE
1.SOLICITANT DE AZIL
3.Numărul documentului: rubrica va conţine elemente speciale de siguranţă.
4.Numele şi prenumele: rubrica va conţine numele şi prenumele titularului, în această ordine.
5.Ţara de origine: va fi menţionată ţara al cărei cetăţean este solicitantul sau ţara de domiciliu a acestuia.
6.Data naşterii: va cuprinde ziua, luna şi anul naşterii solicitantului.
7.Sexul: simbolizat prin litera F sau M.
8.Reşedinţa în România: se va indica reşedinţa completă a solicitantului în România.
9.Locul/Data eliberării: se vor indica centrul de cazare şi localitatea unde a fost emis documentul, precum şi data eliberării, care va conţine ziua, luna şi anul.
10.Valabilitate: se vor indica data până la care documentul este valabil.
(Faţa II)
Va conţine rubrici referitoare la valabilitatea documentului şi o rubrică de menţiuni care va cuprinde informaţii relevante privind solicitantul de azil.
Denumirile rubricilor vor fi înscrise în limbile română şi engleză.
la normele metodologice
FORMA ŞI CONŢINUTUL DOCUMENTULUI DE IDENTITATE
pentru refugiaţi şi persoanele cărora li
s-a acordat protecţie subsidiară
–Documentul va avea forma unui card, ale cărui caracteristici, rubrici, număr şi tip de elemente de siguranţă trebuie să corespundă standardelor Uniunii Europene în materie de rezidenţă, stabilite prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.030/2002 din 13 iunie 2002 stabilind un format uniform pentru permisele de rezidenţă eliberate cetăţenilor din state terţe şi Decizia Consiliului Uniunii Europene nr. 398D0701 din 3 decembrie 1998 pentru completarea unui format uniform al permisului de rezidenţă. Acestea vor putea fi adaptate în funcţie de dinamica standardelor interne şi ale Uniunii Europene în domeniu.
–Forma şi mărimea documentului: în conformitate cu SR EN ISO/CEI 7810 (Institutul Român de Standardizare) pentru cartela tip ID-1.
RUBRICILE DOCUMENTULUI
(Faţa I)
1.Titlul documentului: LEGITIMAŢIE DE ŞEDERE TEMPORARĂ
2.Numărul documentului: rubrica va conţine elemente speciale de siguranţă şi sigla ROU.
3.Numele şi prenumele: rubrica va conţine numele şi prenumele titularului, în această ordine.
4.Cod numeric personal: va conţine algoritmul format din 13 cifre, prima cifră fiind 7 sau 8, în funcţie de sexul titularului documentului.
5.Data expirării: se va indica data (ziua, luna, anul) până la care documentul este valabil.
6.Data şi locul eliberării: se vor indica data eliberării, ce va conţine ziua, luna şi anul, şi localitatea unde a fost emis documentul.
7.Tipul documentului: PERMIS DE ŞEDERE
8.Semnătura titularului
9.Scopul şederii: se va indica forma de protecţie acordată.
(Faţa II)
1.Cetăţenia: va fi menţionată ţara al cărei cetăţean este titularul.
2.Sexul: simbolizat prin litera F sau M
3.Data şi locul naşterii: va cuprinde ziua, luna, anul naşterii şi ţara unde s-a născut.
4.Reşedinţa în România: se va indica reşedinţa completă a solicitantului în România.
5.Date informatizate citibile optic.
Anexa 4 a fost abrogată de litera b) a art. II din HOTĂRÂREA nr. 1.566 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 842 din 15 decembrie 2008.
Anexa 5 a fost abrogată de litera b) a art. II din HOTĂRÂREA nr. 1.566 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 842 din 15 decembrie 2008.
la normele metodologice
DOCUMENT TEMPORAR DE ŞEDERE
pentru străinii care solicită acces la o nouă procedură de azil
–Documentul va avea forma unui card şi va conţine elemente de securizare.
–Dacă identitatea străinului nu a fost stabilită cu precizie, pe document se va menţiona "Identitate declarată".
–Documentul va conţine fotografia străinului, care va conţine elemente de securizare.
–Forma documentului va putea fi adaptată în funcţie de necesităţi şi de posibilităţile tehnice, cu respectarea prevederilor legale privind confecţionarea şi eliberarea acestuia.
RUBRICILE DOCUMENTULUI
(Faţa I)
1.Organ emitent: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
OFICIUL NAŢIONAL PENTRU REFUGIAŢI
2.Titlul documentului: DOCUMENT TEMPORAR DE ŞEDERE PENTRU STRĂINII CARE SOLICITĂ ACCES LA O NOUĂ PROCEDURĂ DE AZIL
3.Numărul documentului: rubrica va conţine elemente speciale de siguranţă.
4.Numele şi prenumele: rubrica va conţine numele şi prenumele titularului, în această ordine.
5.Ţara de origine: va fi menţionată ţara al cărei cetăţean este străinul sau ţara de domiciliu a acestuia.
6.Data naşterii: va cuprinde ziua, luna şi anul naşterii străinului.
7.Sexul: simbolizat prin litera F sau M
8.Reşedinţa în România: se va indica reşedinţa completă a străinului în România.
9.Locul/Data eliberării: se vor indica centrul de cazare şi localitatea unde a fost emis documentul, precum şi data eliberării, care va conţine ziua, luna şi anul.
10.Valabilitate: se va indica data până la care documentul este valabil.
(Faţa II)
Va conţine rubrici referitoare la valabilitatea documentului şi o rubrică de menţiuni care va cuprinde informaţii relevante privind străinul.
Denumirile rubricilor vor fi înscrise în limbile română şi engleză.
la normele metodologice
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
OFICIUL NAŢIONAL PENTRU REFUGIAŢI
Centrul de cazare şi proceduri nr. ........ Data ..........
INFORMARE
pentru solicitanţii de azil
Vă informăm că, în conformitate cu art. 118 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, informaţii cu privire la cererea de azil şi datele dumneavoastră personale pot face obiectul schimbului de informaţii între statele membre ale Uniunii Europene ori alte state care au convenit printr-un acord special participarea la regulamentul european mai jos menţionat.
Impresiunile papilare decadactilare vă vor fi prelevate şi stocate în baza de date naţională şi în sistemul european EURODAC în conformitate cu art. 4 alin. 1 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.725/2000 şi cu art. 118 din Legea nr. 122/2006. Baza de date EURODAC este consultată în vederea determinării statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse în unul dintre statele membre în conformitate cu Regulamentul Consiliului (CE) nr. 343/2003.
Aveţi dreptul de a fi informat cu privire la datele personale ce sunt stocate în baza de date EURODAC şi la statul membru care a introdus aceste date în unitatea centrală de la Luxemburg. Totodată aveţi dreptul de a solicita corectarea datelor incorecte sau ştergerea datelor greşit introduse.
Dacă se dovedeşte că un alt stat membru este responsabil cu analizarea cererii dumneavoastră de azil şi acceptă această responsabilitate, veţi fi transferat în acel stat. În această situaţie vi se va emite o hotărâre de respingere a accesului la procedura de azil în România şi o dispoziţie de transfer în statul membru responsabil.
Semnătura lucrătorului Semnătura solicitantului
........................ ........................
Semnătura translatorului/interpretului
......................................
la normele metodologice
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
AUTORITATEA PENTRU STRĂINI
Serviciul/Biroul ..........
INFORMARE
pentru străinii cu şedere ilegală
În temeiul art. 122 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, vă informăm că datele dumneavoastră personale, inclusiv impresiunile papilare decadactilare prelevate, pot face obiectul schimbului de informaţii între statele membre ale Uniunii Europene ori alte state care au convenit printr-un acord special participarea la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 343/2003, cu scopul exclusiv de a stabili statul membru responsabil cu analizarea cererii dumneavoastră de azil.
Impresiunile papilare decadactilare vă vor fi prelevate şi verificate în sistemul european EURODAC în conformitate cu art. 11 alin. 1 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.725/2000 şi cu art. 122 din Legea nr. 122/2006. Baza de date EURODAC este consultată pentru a verifica dacă aţi depus anterior o solicitare de azil pe teritoriul altui stat membru.
Aveţi dreptul de a fi informat cu privire la datele personale care sunt verificate în baza de date EURODAC şi la statul membru care a introdus aceste date în unitatea centrală de la Luxemburg.
Dacă se dovedeşte că un alt stat membru este responsabil cu analizarea cererii dumneavoastră de azil şi acceptă această responsabilitate, veţi fi transferat în acel stat. În această situaţie Oficiul Naţional pentru Refugiaţi va emite o hotărâre prin care va dispune transferul în statul membru responsabil.
Semnătura lucrătorului Semnătura solicitantului
...................... ........................
Semnătura translatorului/interpretului
....................................
la normele metodologice
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ
Punctul/Sectorul Poliţiei de Frontieră ..........
Data .........
INFORMARE
pentru solicitanţii de azil
Vă informăm că, în conformitate cu art. 118 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, informaţii cu privire la cererea de azil şi datele dumneavoastră personale pot face obiectul schimbului de informaţii între statele membre ale Uniunii Europene ori alte state care au convenit printr-un acord special participarea la regulamentul european mai jos menţionat.
Impresiunile papilare decadactilare vă vor fi prelevate şi stocate în baza de date naţională şi în sistemul european EURODAC în conformitate cu art. 4 alin. 1 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.725/2000 şi cu art. 118 din Legea nr. 122/2006. Baza de date EURODAC este consultată în vederea determinării statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse în unul dintre statele membre în conformitate cu Regulamentul Consiliului (CE) nr. 343/2003.
Aveţi dreptul de a fi informat cu privire la datele personale ce sunt stocate în baza de date EURODAC şi la statul membru care a introdus aceste date în unitatea centrală de la Luxemburg. Totodată aveţi dreptul de a solicita corectarea datelor incorecte sau ştergerea datelor greşit introduse.
Dacă se dovedeşte că un alt stat membru este responsabil cu analizarea cererii dumneavoastră de azil şi acceptă această responsabilitate, veţi fi transferat în acel stat. În această situaţie Oficiul Naţional pentru Refugiaţi va emite o hotărâre de respingere a accesului la procedura de azil în România şi o dispoziţie de transfer în statul membru responsabil.
Semnătura lucrătorului Semnătura solicitantului
...................... ........................
Semnătura translatorului/interpretului
......................................
la normele metodologice
Informaţii referitoare la beneficiarii protecţiei temporare
Informaţiile la care se face referire în art. 135 alin. (8) şi în art. 140 alin. (4) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România includ, în funcţie de necesitate, unul sau mai multe dintre următoarele documente ori date:
a)date personale cu privire la persoana în cauză (numele, cetăţenia, data şi locul naşterii, starea civilă, relaţiile de familie);
b)documente de identitate şi documente de călătorie ale persoanei în cauză;
c)documente privind dovedirea legăturii de familie (certificat de căsătorie, certificat de naştere, certificat de adopţie);
d)alte informaţii esenţiale pentru stabilirea identităţii persoanei sau a legăturilor de familie;
e)permise de şedere temporară, decizii de neacordare a vizei sau a permisului de şedere temporară emise persoanei în cauză de către statul membru şi documentele care au stat la baza deciziei;
f)cereri de acordare a permisului de şedere temporară şi a vizei, depuse de persoana în cauză şi aflate în curs de analizare în statul membru, şi stadiul procedurii în aceste cazuri.
Statul membru solicitat va notifica statului membru solicitant orice modificare adusă informaţiilor furnizate.
la normele metodologice
Model pentru documentul de trecere a frontierei
în cazul transferului beneficiarilor protecţiei temporare
DOCUMENTUL DE TRECERE A FRONTIEREI
(P A S S)
Numele statului membru care emite documentul de trecere a frontierei (Name of Member State delivering the pass):
Număr de referinţă (Reference number)*):
Emis potrivit art. 26 din Directiva 2001/55/CE din 20 iulie 2001 privind standardele minime de protecţie temporară în eventualitatea unui flux masiv de persoane strămutate şi măsurile de promovare a balanţei de eforturi între statele membre în vederea primirii unor astfel de persoane şi suportarea consecinţelor. (Issued under Article 26 of Directive 2001/55/EC of 20 July 2001 on minimum standards for giving temporary protection în the event of a mass influx of displaced persons and on measures promoting a balance of effort between Member States în receiving such persons and bearing the consequences thereof.)
Valabil numai pentru transferul din (Valid only for transfer from) .........*1) către (to) ..............*2).
Persoana în cauză trebuie să se prezinte la (The person în question must present himself/herself at) ............*3) până la data de (by) ...........*4).
Emis la (Issued at): ........................................
Prenume (Surname): ..........................................
Nume (Forenames): ...........................................
Locul şi data naşterii (Place and date of birth): ...........
*)Numărul de referinţă este alocat de statul din care se face transferul către un alt stat membru. (The reference number is allocated by the country from which the transfer to another Member State is made.)
*1) Statul membru din care se face transferul. (Member State from which the transfer is being made.)
*2) Statul membru către care se face transferul. (Member State to which the transfer is being made.)
*3) Locul unde trebuie să se prezinte persoana în cauză la data sosirii în statul membru în care se face transferul. (Place where the person must present himself/herself on arrival în the second Member State.)
*4) Data până la care persoana în cauză trebuie să se prezinte în statul membru în care se face transferul. (Deadline by which the person must present himself/herself on arrival în the second Member State.)
În cazul minorilor, numele persoanei responsabile pentru acesta/reprezentantului legal [În case of a minor, name(s) of responsible adult]: ...................
Sex (Sex): ........................................................
Cetăţenie (Naţionality): ..........................................
Data emiterii (Date issued): ......................................
Foto
Ştampila (Seal)
Semnătura beneficiarului Autoritatea emitentă
(Signature of the beneficiary): ................
(For the competent authorities): ................
───────────────────────────────
Posesorul documentului de trecere a frontierei a fost identificat de autorităţi (The pass-holder has been identified by the authorities) .........*5)*6).
Identitatea posesorului documentului de trecere a frontierei nu a fost stabilită (The identity of the pass-holder has not been established) .............
Acest document este emis potrivit art. 26 din Directiva 2001/55/CE şi nu constituie un document de călătorie care autorizează trecerea frontierelor externe sau care să dovedească identitatea persoanei în cauză. (This document is issued pursuant to Article 26 of Directive 2001/55/EC only and în no way constitutes a document which can be equated to a travel document authorising the crossing of the external border or a document proving the individual's identity.)
*5) Pe baza următoarelor documente de călătorie sau de identitate, prezentate autorităţilor. (On the basis of the following travel or identity documents, presented to the authorities.)
*6) Pe baza altor documente decât documentele de călătorie sau de identitate. (On the basis of documents other than a travel or identity document.)
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
Citiți o versiune anterioară, valabilă între 15 dec. 2008 și 29 sept. 2011.
Deschide forma actuală