Ordin nr. 135 din 25 noiembrie 2019

În temeiul art. 33 lit. e) și art. 35^8 alin. (4) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 7 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

Capitolul IDispoziții generale

Articolul 1

Prezentul ordin stabilește condițiile de acordare a recompenselor morale, financiare și materiale cadrelor militare din Ministerul Afacerilor Interne, denumit în continuare MAI, nivelul structurilor la care se constituie consiliile de onoare, modul de constituire și procedurile de lucru ale acestora.

Articolul 2

Procedura disciplinară se realizează cu respectarea principiilor, garanțiilor, regulilor și competențelor prevăzute în Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare Statut, și a prevederilor prezentului ordin.

Capitolul IIRecompense morale, financiare și materiale

Articolul 3

Pentru îndeplinirea exemplară a atribuțiilor de serviciu, cadrelor militare în activitate li se pot acorda următoarele recompense morale și materiale:

a)mulțumiri;

b)felicitări;

c)diplome de merit;

d)citarea prin ordin de zi pe unitate;

e)distincții onorifice, altele decât cele reglementate de prevederile legale privind sistemul național de decorații al României;

f)arme de apărare și pază;

g)ridicarea unei sancțiuni disciplinare.

Articolul 4

Recompensele financiare se acordă în condițiile prevăzute de lege pentru premierea personalului plătit din fonduri publice.

Articolul 5

Recompensele morale care se pot acorda cadrelor militare în rezervă, pe timpul cât sunt concentrate sau mobilizate, ori în retragere sunt:

a)mulțumiri;

b)felicitări;

c)distincții onorifice, altele decât cele reglementate de prevederile legale privind sistemul național de decorații al României.

Articolul 6

Recompensele se acordă fără părtinire, diferențiat și, după caz, individual sau în grup. Pentru aceeași faptă se acordă o singură recompensă.

Articolul 7

(1)Mulțumirile pot fi verbale sau scrise.

(2)Felicitările se adresează verbal sau în scris, individual sau în grup.

(3)Citarea prin ordin de zi pe unitate se face prin înscrierea gradului, numelui, prenumelui și a faptei în ordinul de zi pe unitate dat de comandantul/șeful care îl recompensează.

(4)Distincțiile onorifice, care se acordă în conformitate cu normele legale în vigoare, sunt însemne care simbolizează aprecierea faptelor deosebite săvârșite pe timpul îndeplinirii misiunilor militare încredințate sau în sprijinul acestora, în timp de pace, în situații de criză ori război, a rezultatelor meritorii obținute în procesul formării profesionale sau cu ocazia participării la activități culturale, științifice și sportive.

(5)Armele de apărare și pază se acordă, în conformitate cu normele legale în vigoare, ca recompense materiale pentru acte de eroism, curaj, devotament și pentru merite deosebite în îndeplinirea îndatoririlor care le revin, ori cu ocazia pensionării, pentru întreaga activitate desfășurată.

(6)Ridicarea unei sancțiuni disciplinare se acordă prioritar în raport cu celelalte recompense, în cazul cadrului militar aflat sub efectul unei sancțiuni disciplinare, și determină încetarea imediată a acesteia.

Articolul 8

(1)Competența de a acorda recompensele prevăzute la art. 3 lit. a)-f) și art. 5 aparține comandantului/șefului unității militare în care este/a fost încadrat cadrul militar, precum și șefului ierarhic superior al acestuia.

(2)Competența de acordare a recompensei prevăzute la art. 3 lit. g) aparține comandantului/șefului unității militare care a aplicat sancțiunea disciplinară ce urmează a fi ridicată, precum și șefului ierarhic superior al acestuia.

Articolul 9

Recompensele se aduc la cunoștința cadrelor militare verbal sau în scris.

Articolul 10

Evidența recompenselor se ține în fișa matricolă.

Capitolul IIIConsiliile de onoare

Secţiunea 1Dispoziții generale

Articolul 11

Consiliile de onoare sunt structuri deliberative, fără personalitate juridică, independente în exercitarea atribuțiilor care le revin, care au competența de a analiza faptele cadrelor militare sesizate ca abateri disciplinare și de a adopta hotărâri privind constatarea inexistenței faptei, a nevinovăției sau a prescrierii faptei ori de declarare a vinovăției cadrului militar, cu propunerea aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute de art. 35 alin. 1 din Statut.

Articolul 12

(1)Membrii consiliilor de onoare se aleg pentru o perioadă de 2 ani, de regulă în luna ianuarie.

(2)Prin excepție de la prevederile alin. (1), în instituțiile militare de învățământ membrii consiliilor de onoare se aleg în prima lună a anului de învățământ.

Articolul 13

(1)Cadrele militare sunt trimise în fața consiliului de onoare constituit la nivelul unităților din care fac parte.

(2)Prin excepție de la alin. (1), cadrele militare sunt trimise în fața consiliului de onoare constituit la nivelul eșalonului superior când:

a)efectivul existent nu permite constituirea consiliului de onoare la nivelul unităților din care fac parte;

b)niciunul dintre membrii consiliului de onoare constituit la nivelul unităților din care fac parte nu are gradul cel puțin egal cu al acestora;

c)îndeplinesc funcția de inspector general/comandant/șef de unitate/adjuncți ai acestora.

(3)Cadrele militare detașate/împuternicite la alte unități militare sunt trimise în fața consiliilor de onoare constituite la nivelul acestora. Cadrele militare detașate la alte unități din MAI sunt trimise în fața consiliilor de onoare constituite la nivelul unităților din care fac parte, la propunerea șefilor unităților unde sunt detașate.

(4)Cadrele militare numite în statul „M“ cu posturi civile din structurile de specialitate ale Administrației prezidențiale, Senat, Guvern, ministere și alte organe centrale de specialitate care se încadrează cu specialiști militari și funcționari publici cu statut special detașați de la MAI, ori în statul „S“ - Statul de organizare al posturilor pentru încadrarea personalului din aparatul central al MAI care desfășoară misiuni în străinătate, care constituie anexe la Statul de organizare al Direcției generale management resurse umane, sunt trimise în fața consiliului de onoare constituit la nivelul aparatului central al MAI.

(5)Cadrele militare numite în statul „S“ al inspectoratelor generale sunt trimise în fața consiliilor de onoare constituite la nivelul acestora.

(6)Cadrele militare care urmează cursuri sau susțin examene de carieră în instituțiile de formare ale MAI sunt trimise în fața consiliilor de onoare constituite la nivelul unităților din care fac parte, la propunerea comandanților/șefilor instituțiilor de formare ale MAI în care urmează cursuri sau susțin examene de carieră.

(7)Cadrele militare puse la dispoziție sunt trimise în fața consiliilor de onoare constituite la nivelul unităților la care sunt puse la dispoziție.

Secţiunea a 2-aModul de constituire și nivelul la care se constituie consiliile de onoare

Articolul 14

Consiliile de onoare se constituie la nivelul unităților militare ale MAI, precum și al aparatului central al MAI.

Articolul 15

(1)Consiliile de onoare au în componență 3 sau 5 membri titulari, ofițeri în activitate, dintre care, de regulă, cel puțin unul are studii juridice și cel puțin 2 sunt ofițeri cu grade superioare.

(2)Președintele consiliului de onoare este ofițerul cu gradul și funcția cele mai mari dintre membrii titulari ai consiliului, iar la grade și funcții egale, cel mai vechi în funcție.

(3)Pentru fiecare membru titular al consiliului de onoare se alege, în condițiile alin. (1), câte un membru supleant.

Articolul 16

(1)Cadrele militare propuse pentru a fi alese în consiliile de onoare în calitate de membri titulari sau membri supleanți, denumiți în continuare membri, trebuie să fie apreciate pentru integritatea morală, competență profesională și credibilitate.

(2)Nu pot fi propuse pentru a fi alese în consiliile de onoare cadrele militare aflate în următoarele situații:

a)îndeplinesc funcția de comandant/șef al unității sau sunt înlocuitori legali ai acestuia;

b)ocupă funcția de consilier juridic în/pentru unitatea la nivelul căreia se constituie consiliul de onoare și se pot afla în situația de a aviza ulterior actul administrativ de sancționare;

c)ocupă funcția de ofițer psiholog sau îndeplinesc atribuții de asistență psihologică în/pentru unitatea la nivelul căreia se constituie consiliul de onoare;

d)se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare;

e)se află în curs de cercetare prealabilă ori în analiza consiliului de onoare;

f)împotriva acestora a fost dispusă începerea urmării penale, se află în faza de judecată sau au fost condamnați prin hotărâre judecătorească la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei ori la pedeapsa amenzii penale pentru infracțiuni săvârșite din culpă ori față de acestea s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.

Articolul 17

(1)Membrii consiliilor de onoare care se constituie la nivelul unităților militare ale MAI se aleg în adunări ale cadrelor militare, la care participă și comandantul/șeful unității.

(2)Adunările sunt valabile numai dacă la acestea iau parte cel puțin jumătate plus unu din numărul cadrelor militare încadrate în unitatea pentru care se alege consiliul de onoare.

(3)Adunările cadrelor militare pentru alegerea membrilor consiliilor de onoare se desfășoară astfel:

a)comandantul/șeful unității deschide adunarea și comunică scopul pentru care a fost convocată; se alege apoi, prin vot deschis, un prezidiu format din 3-5 membri, propuși dintre participanți, care să conducă lucrările adunării. Unul dintre membrii acestuia va redacta și procesul-verbal. Comandantul/Șeful unității nu poate fi ales în prezidiu;

b)participanții la adunare fac propuneri de candidați pentru membrii titulari și, separat, pentru membrii supleanți; candidaturile propuse se supun, pe rând, discuției adunării. În cazul când sunt obiecții asupra unei propuneri, participanții hotărăsc prin vot deschis, cu majoritate simplă, dacă cel propus se trece sau nu pe lista de candidați;

c)se alege, prin vot deschis, o comisie pentru numărarea voturilor, formată din 3-5 membri dintre participanții care nu figurează pe lista de candidați, dintre care unul este ales președinte;

d)se trece la alegerea, prin vot secret, a membrilor titulari și supleanți ai consiliului de onoare. Pentru a fi declarat ales, candidatul propus trebuie să întrunească majoritatea simplă a voturilor exprimate;

e)rezultatul alegerilor se consemnează într-un proces-verbal care este citit, în fața adunării, de către președintele comisiei de numărare a voturilor. Componența consiliilor de onoare se consemnează în ordinul de zi pe unitate.

(4)Procedura privind alegerea membrilor titulari și a membrilor supleanți se reia dacă în urma votului exprimat în condițiile alin. (3) nu sunt suficienți candidați care au obținut majoritatea simplă a voturilor exprimate, pentru constituirea consiliului de onoare.

(5)În cazul unităților care au personal dispersat la nivelul întregii țări și nu este posibilă organizarea adunării cadrelor militare centralizat, aceasta se poate realiza și în sistem videoconferință, dacă posibilitățile tehnice permit.

Articolul 18

(1)Calitatea de membru al consiliului de onoare încetează în următoarele situații:

a)la data mutării/detașării/împuternicirii în altă unitate a MAI sau a transferului în altă unitate din afara MAI;

b)la împlinirea termenului pentru care a fost ales;

c)când intervine una dintre situațiile prevăzute la art. 16 alin. (2);

d)la trecerea în rezervă/retragere;

e)la data suspendării raportului de serviciu.

(2)Pe locurile de membri ai consiliului de onoare devenite vacante sunt aleși alți membri, în condițiile prezentului ordin, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la apariția situației, pentru perioada rămasă până la împlinirea mandatului consiliului.

Articolul 19

(1)Membrii consiliului de onoare constituit la nivelul aparatului central al MAI se aleg, prin vot, de către o comisie formată din 5 membri, propuși de fiecare inspectorat general/similar care are posturi prevăzute a fi încadrate cu cadre militare și de unitatea aparatului central al MAI care are cele mai multe posturi prevăzute a fi încadrate cu cadre militare.

(2)În vederea alegerii consiliului de onoare constituit la nivelul aparatului central al MAI, inspectoratele generale/similare și unitatea aparatului central al MAI care are cele mai multe posturi prevăzute a fi încadrate cu cadre militare propun câte 3 candidați pentru membrii titulari și, separat, pentru membrii supleanți, din personalul inspectoratului general/similar și/sau al unităților subordonate acestuia, respectiv al unității aparatului central al MAI care are cele mai multe posturi prevăzute a fi încadrate cu cadre militare.

(3)La alegerea membrilor consiliului de onoare constituit la nivelul aparatului central al MAI, comisia prevăzută la alin. (1) trebuie să aibă în vedere ca fiecare inspectorat general/similar, respectiv unitatea aparatului central al MAI care are cele mai multe posturi prevăzute a fi încadrate cu cadre militare să aibă cel puțin un membru.

(4)În vederea organizării alegerilor, comisia prevăzută la alin. (1) poate să emită precizări.

(5)Constituirea comisiei prevăzute la alin. (1), precum și asigurarea secretariatului acesteia se realizează de către Direcția generală management resurse umane.

(6)Componența consiliului de onoare de la nivelul aparatului central al MAI se consemnează în ordinul de zi pe MAI.

(7)Dispozițiile art. 15, 16 și 18 se aplică în mod corespunzător.

Secţiunea a 3-aActivitatea consiliilor de onoare

Articolul 20

(1)În situația în care, după efectuarea cercetării disciplinare prealabile, este adoptată decizia prevăzută la art. 35^7 alin. 3 lit. c) din Statut, persoana care a dispus efectuarea cercetării disciplinare prealabile emite ordinul/dispoziția de trimitere în fața consiliului de onoare, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare.

(2)Ordinul/Dispoziția de trimitere în fața consiliului de onoare se transmite, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la emitere, prin grija structurii de resurse umane:

a)președintelui și membrilor consiliului de onoare constituit la nivelul unității, împreună cu dosarul cauzei sau, după caz, comandantului/șefului eșalonului superior pentru sesizarea consiliului de onoare constituit la nivelul acestuia;

b)comandantului/șefului unității din care face parte cadrul militar trimis în fața consiliului de onoare sau celui la care se află detașat ori pus la dispoziție, după caz;

c)ofițerului/comisiei desemnat/desemnate prevăzut/prevăzute la art. 35^5 alin. 1 din Statut;

d)cadrului militar trimis în fața consiliului de onoare, pe bază de semnătură. În situația în care cadrul militar refuză să semneze de luare la cunoștință și de primire a ordinului/dispoziției de trimitere în fața consiliului de onoare se încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei.

(3)În situația în care cadrul militar trimis în fața consiliului de onoare absentează în mod justificat - misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situații de forță majoră - se încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei, termenul de comunicare către acesta, prevăzut la alin. (2), urmând să curgă de la data încetării acestei situații.

Articolul 21

(1)Membrul consiliului de onoare are obligația să se abțină de la desfășurarea activităților în cadrul consiliului pentru un anumit caz, dacă se află în una dintre următoarele situații:

a)este persoana care a sesizat comiterea faptei sau parte vătămată prin comiterea faptei;

b)este soț, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu cadrul militar trimis în fața consiliului, cu persoana care a sesizat comiterea faptei sau cu partea vătămată prin comiterea faptei;

c)este subordonat nemijlocit sau direct față de persoanele prevăzute la lit. a) și b);

d)este parte, el sau rudele lui până la gradul al patrulea inclusiv, într-un proces contra celui trimis în fața consiliului;

e)este creditor sau debitor al celui trimis în fața consiliului;

f)urmează să se prezinte ca martor în ședința de analiză;

g)a avut calitatea de ofițer desemnat sau, după caz, a făcut parte din comisia desemnată pentru cercetarea faptei;

h)se află în alte cazuri de conflict de interese, prevăzute de lege.

(2)Cadrul militar chemat în fața consiliului de onoare poate să ceară recuzarea membrilor din compunerea consiliului pentru situațiile prevăzute la alin. (1).

(3)Cererea de recuzare sau declarația de abținere se face în scris, în termen de 24 de ore de la luarea la cunoștință a ordinului/dispoziției de trimitere în fața consiliului de onoare, și trebuie să fie temeinic argumentată.

(4)Președintele consiliului de onoare stabilește, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la depunerea cererii de recuzare ori a declarației de abținere, dacă acestea sunt sau nu întemeiate. În situația admiterii declarației de abținere sau a cererii de recuzare, membrul titular este înlocuit cu membrul supleant corespunzător, hotărârea luată fiind consemnată întrun proces-verbal care se introduce în dosarul cauzei.

(5)Recuzarea sau abținerea președintelui consiliului de onoare se soluționează de persoana care a emis ordinul/dispoziția de trimitere în fața consiliului de onoare prin rezoluție scrisă pe cererea de recuzare ori declarația de abținere. Prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 22

Prevederile art. 21 alin. (4) și (5) referitoare la înlocuirea membrului titular/președintelui consiliului de onoare se aplică în mod corespunzător și în situația în care membrul titular/președintele consiliului de onoare nu poate participa la analizarea cauzei din motive temeinice (misiuni, concedii etc.).

Articolul 23

În situația în care analizarea cauzei nu se poate realiza nici în condițiile art. 21 alin. (4) și (5) sau, după caz, ale art. 22, prevederile art. 13 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 24

(1)Ședința consiliului de onoare se ține în cel mult 15 zile lucrătoare de la momentul comunicării cadrului militar a ordinului/dispoziției de trimitere în fața consiliului de onoare, în condițiile art. 20 alin. (2) sau, după caz, alin. (3), timp în care dosarul este studiat de membrii consiliului de onoare.

(2)Pe timpul studierii dosarului, precum și în vederea pregătirii desfășurării ședinței, membrii consiliului de onoare pot solicita consilierilor juridici asistență juridică.

(3)Data și ora începerii ședinței se stabilesc de președintele consiliului de onoare și se comunică, în condițiile art. 35^4 alin. 4 din Statut, membrilor, ofițerului/comisiei desemnat/desemnate și cadrului militar trimis în fața consiliului.

(4)Martorii, precum și persoanele ale căror declarații sunt apreciate ca fiind necesare vor fi încunoștințate, în timp util, asupra datei și locului ședinței.

Articolul 25

Conținutul dosarului cauzei se aduce la cunoștința cadrului militar trimis în fața consiliului de onoare de către președintele acestuia, pe bază de semnătură, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de data desfășurării ședinței consiliului de onoare.

Articolul 26

În scopul exercitării dreptului la apărare, cadrul militar trimis în fața consiliului de onoare are dreptul:

a)de a fi audiat și de a propune dovezi în apărarea sa;

b)de a da explicații când socotește că este necesar, în tot cursul procedurilor desfășurate de către consiliul de onoare;

c)de a fi asistat de un apărător ales, care trebuie să aibă studii juridice, cu respectarea normelor privind protecția informațiilor clasificate.

Articolul 27

Prezența cadrului militar chemat în fața consiliului de onoare, precum și a persoanelor prevăzute la art. 24 alin. (4), la data stabilită pentru desfășurarea ședinței acestuia, este obligatorie. Atunci când se constată absența justificată a celor în cauză - misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situații de forță majoră - se încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei, termenul prevăzut la art. 24 alin. (1) fiind suspendat, urmând ca ședința să se stabilească într-un termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data încetării situației.

Articolul 28

În situația în care absența persoanelor prevăzute la art. 24 alin. (4), respectiv a cadrului militar trimis în fața consiliului de onoare este nejustificată, ședința consiliului de onoare se desfășoară în lipsa acestora, specificându-se această situație în procesul-verbal al ședinței.

Articolul 29

(1)În deschiderea ședinței, președintele consiliului de onoare dă cuvântul ofițerului/reprezentantului comisiei desemnat/desemnate prevăzut la art. 35^5 alin. 1 din Statut, care prezintă raportul cercetării prealabile.

(2)În continuare se dă cuvântul cadrului militar trimis în fața consiliului de onoare, pentru a-și prezenta poziția față de faptele reținute în sarcina sa, precum și pentru a propune eventualele dovezi în apărarea sa.

(3)Se trece la audierea cadrului militar trimis în fața consiliului de onoare, apoi la audierea persoanelor prevăzute la art. 24 alin. (4). Întrebările adresate acestora se pun de către membrii consiliului de onoare prin sau cu acordul președintelui acestuia. În același mod, cel trimis în fața consiliului de onoare sau, după caz, apărătorul ales poate cere lămuriri persoanelor prevăzute la art. 24 alin. (4).

(4)Dacă în ședința de analiză rezultă necesitatea completării dosarului cu noi probe, consiliul de onoare poate amâna analiza pentru o altă ședință, amânare care se face o singură dată pentru cel mult 10 zile lucrătoare.

(5)Lucrările ședinței consiliului de onoare se consemnează de unul dintre membrii consiliului de onoare desemnat de către președinte, într-un proces-verbal semnat de membrii consiliului.

(6)Președintele declară dezbaterile încheiate, iar membrii consiliului de onoare care au analizat cazul se retrag pentru deliberare și adoptarea hotărârii.

Articolul 30

(1)În luarea hotărârii, consiliul de onoare va avea în vedere împrejurările în care a fost săvârșită fapta, gradul de vinovăție, dimensiunile disfuncțiilor create în activitatea instituției, gradul de afectare a ordinii și disciplinei militare, natura și gravitatea consecințelor faptei, motivul săvârșirii faptei și scopul urmărit, precum și existența, în antecedentele disciplinare ale cadrului militar trimis în fața consiliului de onoare, a unor sancțiuni disciplinare care nu au fost radiate.

(2)În vederea luării hotărârii consiliului de onoare, fiecare membru, începând cu cel mai mic în grad, iar la grade egale cu cel mai nou în grad, propune una dintre soluțiile prevăzute la art. 35^9 alin. 2 din Statut. Se adoptă hotărârea propusă de majoritatea membrilor consiliului.

Articolul 31

(1)Concluziile și hotărârea consiliului de onoare se consemnează în încheiere, care trebuie să conțină:

a)numărul și data raportului de cercetare disciplinară prealabilă, cu rezoluția privind trimiterea în fața consiliului de onoare;

b)numărul ordinului/dispoziției de trimitere în fața consiliului de onoare, unitatea în care funcționează și componența acestuia, precum și, după caz, modificările survenite în componență prin înlocuirea unor membri;

c)gradul militar, numele, prenumele și funcția cadrului militar trimis în fața consiliului de onoare și unitatea din care face parte;

d)prezentarea pe scurt a faptei sesizate și a circumstanțelor în care a fost săvârșită;

e)date și informații referitoare la procedura urmată;

f)evaluarea probelor administrate;

g)alte date și elemente apreciate ca necesare, după caz;

h)hotărârea consiliului de onoare;

i)motivarea hotărârii;

j)gradul militar, numele, prenumele și semnătura președintelui și ale celorlalți membri ai consiliului de onoare;

k)data întocmirii încheierii.

(2)Încheierea se semnează de membrii consiliului care au analizat cauza.

(3)Hotărârea consiliului de onoare se aduce la cunoștința cadrului militar trimis în fața consiliului de onoare, pe bază de semnătură, în termen de două zile lucrătoare.

Articolul 32

(1)Încheierea consiliului de onoare, procesul-verbal al ședinței, precum și documentele rezultate în urma desfășurării activității consiliului de onoare completează dosarul cauzei, care se prezintă în termen de două zile lucrătoare comandantului/șefului unității care a dispus trimiterea cadrului militar în fața consiliului de onoare.

(2)În situația în care competența de aplicare a sancțiunii disciplinare propuse în hotărârea consiliului de onoare nu revine comandantului/șefului unității care a dispus trimiterea cadrului militar în fața consiliului, dosarul cauzei se transmite în termen de două zile lucrătoare persoanei competente să aplice sancțiunea.

(3)În vederea punerii în aplicare a hotărârii consiliului de onoare, comandantul/șeful competent adoptă una dintre următoarele decizii:

a)clasarea dosarului de cercetare prealabilă, în cazul inexistenței faptei, prescrierii faptei, constatării nevinovăției cadrului militar sau în cazul încetării raportului de serviciu al acestuia;

b)aplicarea uneia dintre sancțiunile prevăzute de art. 35 alin. 1 din Statut.

Capitolul IVDispoziții finale

Articolul 33

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 119 din 9 august 2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea consiliilor de onoare și consiliilor de judecată în unitățile militare din Ministerul Afacerilor Interne, precum și pentru reglementarea unor măsuri în domeniul regimului disciplinar al personalului militar din Ministerul Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 634 din 18 august 2016.

Articolul 34

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul afacerilor interne,

Marcel Ion Vela

București, 25 noiembrie 2019.

Nr. 135.