Decizia nr. 39 din 27 ianuarie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 lit. h) și ale art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, excepție ridicată de Anamaria-Iulia Berende în Dosarul nr. 6.382/211/2021 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.983D/2021.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 3.377D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, excepție ridicată de Avram Daniel Tripon în Dosarul nr. 4.501/243/2020 al Tribunalului Hunedoara - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

6.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor.

7.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.377D/2021 la Dosarul nr. 2.983D/2021, care a fost primul înregistrat.

8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021 și Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, și precizează că dreptul la viață intimă, familială și privată este limitat chiar prin dispozițiile art. 26 alin. (2) din Constituție, care stabilesc că: „Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.“

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

9.Prin Încheierea din 22 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.382/211/2021, Judecătoria Cluj-Napoca - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 65 lit. h) și ale art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Excepția a fost ridicată de Anamaria-Iulia Berende într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri în materie contravențională.

10.Prin Încheierea din 26 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.501/243/2020, Tribunalul Hunedoara - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020. Excepția a fost ridicată de Avram Daniel Tripon cu prilejul soluționării apelului împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri în materie contravențională.

11.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile de lege criticate nu îndeplinesc condițiile de claritate, precizie și accesibilitate ale normelor juridice, fiind astfel contrare art. 1 alin. (5) din Constituție. Astfel, prevederile de lege criticate au un caracter general, fără a stabili și descrie în mod concret comportamentele persoanelor fizice care sunt contrare obligațiilor instituite în contextul combaterii virusului SARS-CoV-2. Destinatarii normelor nu pot cunoaște conduita impusă și, în consecință, nu se pot conforma. În plus, o persoană trebuie să identifice Hotărârea Guvernului nr. 35/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 12 februarie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și anexele acesteia, pentru că în acest act normativ sunt indicate, printr-o normă de trimitere, măsurile de protecție împotriva virusului, precum și ordinul comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne. Or, conform jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, reglementările în materia contravențională, asemenea materiei penale, trebuie să respecte principiul legalității incriminării (a se vedea, spre exemplu, deciziile Curții Constituționale nr. 189 din 2 martie 2006, nr. 307 din 6 aprilie 2006 și nr. 26 din 18 ianuarie 2012 și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, și Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66). Or, art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020, prin care se sancționează contravenții prevăzute la art. 65 din același act normativ, nu respectă nici principiul legalității pedepsei, întrucât nu oferă suficiente garanții legale, care să asigure individualizarea legală a sancțiunii raportat la contravenția concret săvârșită, lăsând la libera apreciere a agentului constatator ce conduite întrunesc efectiv elementele constitutive ale contravenției și stabilirea cuantumului amenzii.

12.Distinct, se susține că dispozițiile art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020, fără un motiv temeinic și dovedit, îngrădesc dreptul de a dispune de propria persoană prevăzut de art. 26 alin. (2) din Constituție, inclusiv de a nu purta masca, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altor persoane. Se susține că nu a fost specificat clar, pe nicio cutie, pe niciun ambalaj al măștilor sanitare de protecție, că măștile de protecție din interiorul ambalajului protejează împotriva virusurilor, adică „producătorii nu garantează că oamenii nu se vor îmbolnăvi dacă ei și cei din jurul lor poartă măști de protecție, deci nepurtând mască de protecție o persoană nu încalcă drepturile și libertățile altor persoane“.

13.Judecătoria Cluj-Napoca - Secția civilă nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

14.Tribunalul Hunedoara - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că normele criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate, sens în care se evocă jurisprudența anterioară a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021. În consecință, stabilirea contravenției prin sistemul normei de trimitere constituie o tehnică legislativă frecventă și, în unele cazuri, necesară, care nu contravine principiilor constituționale. Referitor la dreptul persoanei fizice de a dispune de ea însăși, invocat ca fiind încălcat prin această lege, instanța are în vedere faptul că, deși acesta este garantat prin Constituție, este instituită și limita acestuia - de a nu încălca drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri. Or, măsura obligativității purtării măștii de protecție este o normă de sănătate publică, ce a fost luată cu scopul prevenirii răspândirii bolii COVID-19, fiind, în aprecierea instanței, o normă de ordine publică menită să respecte dreptul la viață și integritate fizică al celorlalți.

15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 65 lit. h) și ale art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, care au următorul cuprins:

–art. 65 lit. h):

Constituie contravenții, în măsura în care nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate potrivit legii penale infracțiuni, următoarele fapte săvârșite pe durata stării de alertă: (...);

h)nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor individuale de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. d);

–art. 66 lit. a):

Contravențiile prevăzute la art. 65 se sancționează după cum urmează:

a)cu amendă de la 500 lei la 2.500 lei contravențiile prevăzute la art. 65 lit. c), d), e), g), h), k), m), n) […];

19.Curtea precizează că dispozițiile art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 au fost modificate, ca urmare a pronunțării de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 457 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 1 iulie 2020, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate invocată de Avocatul Poporului și s-a constatat că dispozițiile art. 4 alin. (3) și (4), precum și ale art. 65 lit. s) și ș) și ale art. 66 lit. a), b) și c) în ceea ce privește trimiterile la art. 65 lit. s), ș) și t) din Legea nr. 55/2020 sunt neconstituționale.

Dispozițiile art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020, la care art. 65 lit. h) face trimitere, au următorul cuprins:

Măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților sunt: (…);

d)măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu;

20.În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și în art. 26 alin. (2) potrivit căruia: „Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.“21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a mai analizat critici similare privind pretinsul caracter imprecis și neclar al normelor legale ce formează obiectul excepției (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 septembrie 2021, Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 22 iulie 2021, Decizia nr. 10 din 18 ianuarie 2022, nepublicată până la data pronunțării prezentei decizii).

22.Astfel, referitor la critica de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 65 și 66 din Legea nr. 55/2020, formulată prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea, observând că acestea reglementează faptele care constituie contravenții și sancțiunile aplicabile, a constatat, în esență, că aceste norme sunt clare, precise și previzibile, sensul lor putând fi determinat de către destinatarii legii prin simpla interpretare gramaticală a textelor analizate.

23.Curtea Constituțională a evocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia, din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la schimbările de situație (de exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 31).

24.Caracterul general al dispozițiilor de lege analizate, ce necesită raportarea la acte administrative normative secundare în vederea aplicării, nu poate conduce însă la concluzia că faptele care constituie contravenție sunt stabilite de organele administrative. Astfel, sintagma „măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor“ din cuprinsul Legii nr. 55/2020 se referă la măsuri consacrate la nivelul legii, așa cum, de altfel, este și măsura obligativității purtării măștii de protecție, consacrată în mod expres în conținutul art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020.

25.Prin urmare, persoanele fizice aveau posibilitatea de a cunoaște conținutul măsurilor la care se referă art. 5 alin. (2) lit. d) și art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020, precum și obligațiile ce le revin, astfel încât să își poată conforma conduita potrivit dispozițiilor legale și să înțeleagă consecințele nerespectării acestor obligații.

26.Aceleași concluzii sunt valabile și în ceea ce privește posibilitatea agentului constatator, respectiv a instanței de judecată de a identifica fapta contravențională, de a evalua gravitatea faptei și de a stabili o sancțiune contravențională proporțională cu aceasta.

27.Curtea a mai reținut că aplicarea sancțiunilor contravenționale are loc cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, referitoare la limitele sancțiunilor, respectiv proporționalitatea sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care fapta a fost comisă, de modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului, precum și de celelalte date înscrise în procesul-verbal de constatare și sancționare. Cu alte cuvinte, la stabilirea proporționalității sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei, agentul constatator care aplică sancțiunea trebuie să analizeze criteriile generale prevăzute în art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, precum și alte criterii speciale, dacă este cazul. În caz contrar, în măsura în care regula proporționalității este încălcată, instanța va adapta sancțiunea la cerințele prevăzute de lege.

28.De asemenea, Curtea a constatat că art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 prevede posibilitatea agentului constatator ca, în cazul constatării săvârșirii unei contravenții prevăzute la art. 65 lit. h) din același act normativ, să aplice o amendă de la 500 lei la 2.500 lei. În aplicarea acestei sancțiuni, agentul constatator va avea în vedere conținutul măsurilor pentru asigurarea rezilienței comunităților, reglementate la nivel de lege și nominalizate în cuprinsul hotărârilor Guvernului de declarare sau prelungire a stării de alertă, obligațiile ce revin persoanelor fizice, valorile sociale ocrotite, respectiv dreptul la viață și dreptul la sănătate, precum și împrejurările în care fapta a fost comisă, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului și celelalte date înscrise în procesul-verbal de constatare și sancționare. Prin urmare, agentul constatator și - în cazul contestării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției - instanța de judecată dispun de elementele necesare identificării faptei contravenționale și aprecierii caracterului proporțional al sancțiunii contravenționale.

29.În raport cu aceste considerente, Curtea a subliniat că dispozițiile analizate ale Legii nr. 55/2020 fac posibilă identificarea obligațiilor individuale a căror nerespectare constituie contravenție și permit organului constatator și, în cazul contestării, instanței de judecată ca, având în vedere valorile sociale ocrotite, respectiv dreptul la viață și dreptul la sănătate, să aprecieze asupra gravității faptei și proporționalității sancțiunii contravenționale și, în consecință, a constatat că dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție nu sunt încălcate.

30.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea art. 26 alin. (2) din Constituție, Curtea reține că acest drept constituțional consacră libertatea persoanei de a dispune de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri. Altfel spus, prevederile constituționale ale art. 26 vizează libertatea de care dispune omul de a se manifesta fizic și a lua decizii referitoare la corpul său atât timp cât nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri. Prin urmare, acest drept nu are un caracter absolut, limitele sale fiind modelate de criteriile de ordine publică și bune moravuri ale societății, de aria de extindere și gradul de protecție ale drepturilor și libertăților altora surprinse într-un anumit moment istoric. Or, în contextul pandemiei de COVID-19, imperativul protecției dreptului la sănătate și la viață a dobândit noi dimensiuni. În acest context istoric aparte, obligația de a purta masca de protecție se circumscrie textului constituțional care consacră libertatea persoanei de a dispune de ea însăși în limitele impuse de imperativul respectării drepturilor celorlalți.

31.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză.

32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Anamaria-Iulia Berende în Dosarul nr. 6.382/211/2021 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția civilă și de Avram Daniel Tripon în Dosarul nr. 4.501/243/2020 al Tribunalului Hunedoara - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 65 lit. h) și ale art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția civilă și Tribunalului Hunedoara - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 ianuarie 2022.

PREȘEDINTE

prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu-Marin