Legea nr. 672 din 19 decembrie 2002 (republicată)

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 142 din 20 februarie 2024

*)Republicată în temeiul art. VI din Ordonanța Guvernului nr. 29/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 29 august 2022, aprobată cu completări prin Legea nr. 253/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 24 iulie 2023, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 28 noiembrie 2023, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 672/2002 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 856 din 5 decembrie 2011 și, ulterior, a mai fost modificată prin:

–Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 12 iunie 2012, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 16/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 5 martie 2013, cu modificările și completările ulterioare;

–Ordonanța Guvernului nr. 19/2017 pentru modificarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern și pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III pct. 1 din Legea nr. 191/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 30 august 2017, aprobată prin Legea nr. 115/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 18 mai 2018.

Capitolul IDispoziții generale

Articolul 1

Prezenta lege reglementează organizarea și exercitarea auditului public intern în entitățile publice.

Articolul 2

În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a)audit public intern - activitate funcțional independentă și obiectivă, de asigurare și consiliere, concepută să adauge valoare și să îmbunătățească activitățile entității publice; ajută entitatea publică să își îndeplinească obiectivele, printr-o abordare sistematică și metodică, evaluează și îmbunătățește eficiența și eficacitatea managementului riscului, controlului și proceselor de guvernanță;

b)autoritate publică - orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităților publice structurile asociative ale autorităților publice locale și alte persoane juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică și sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică;

c)cadrul general de competențe profesionale al auditorului intern din sectorul public, denumit în continuare cadrul general de competențe profesionale - cuprinde domeniile și, în cadrul lor, cunoștințele, abilitățile și valorile profesionale necesare exercitării activității de audit public intern în entitățile publice și care sunt specificate în Standardul Ocupațional „Auditor intern în sectorul public“;

d)cadrul organizatoric și funcțional al activității de audit public intern - organizarea și asigurarea funcționării auditului public intern prin înființarea unui compartiment de audit public intern constituit din minimum 2 posturi de auditori interni, cu normă întreagă și cu asigurarea resurselor financiare necesare ocupării posturilor prevăzute și funcționării compartimentului, sau asigurarea funcției de audit public intern de către organul ierarhic superior ori prin aderarea la sistemul de cooperare pentru asigurarea funcției de audit public intern;

e)Carta auditului public intern - document oficial care definește scopul, obiectivele, organizarea, competențele, responsabilitățile și autoritatea structurii de audit în cadrul entității publice, sfera de aplicare, natura serviciilor de asigurare și consiliere, metodologia de lucru, regulile de conduită a auditorilor interni și stabilește necesitatea accesului la documente, bunuri și informații, cu ocazia misiunilor de audit desfășurate;

f)certificat de atestare - document emis de Ministerul Finanțelor, prin Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), care certifică îndeplinirea condițiilor necesare și oferă dreptul ca o structură asociativă a autorităților publice locale să asigure funcția de audit public intern în sistem de cooperare;

g)compartiment de audit public intern - noțiune generică privind tipul de structură funcțională de bază a auditului public intern care, în funcție de volumul și complexitatea activităților și de riscurile asociate de la nivelul entității publice, poate fi: direcție generală, direcție, serviciu, birou sau compartiment cu minimum 2 auditori interni, angajați cu normă întreagă;

h)control intern - totalitatea politicilor și procedurilor elaborate și implementate de managementul entității publice pentru a asigura: atingerea obiectivelor entității într-un mod economic, eficient și eficace; respectarea regulilor specifice domeniului, a politicilor și deciziilor managementului; protejarea bunurilor și informațiilor, prevenirea și depistarea fraudelor și erorilor; calitatea documentelor contabile, precum și furnizarea în timp util de informații de încredere pentru management;

i)control financiar public intern - întregul sistem de control intern din sectorul public, format din sistemele de control ale entităților publice, ale altor structuri abilitate de Guvern și din unitățile centrale responsabile cu armonizarea și implementarea principiilor și standardelor de control și de audit;

j)cooperare pentru asigurarea activității de audit public intern în entitățile publice locale - exercitarea activității de audit public intern pentru mai multe entități publice locale de compartimente de audit public intern organizate la nivelul structurilor județene cu personalitate juridică ale structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publică, precum și la nivelul altor structuri asociative de utilitate publică de interes general pentru administrația publică locală, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale; condițiile și termenii cooperării sunt stabiliți într-un singur acord de cooperare;

k)dobândirea competențelor - procesul prin care se obțin cunoștințele, abilitățile și valorile profesionale necesare unei persoane pentru a planifica și executa misiuni de audit public intern la entitățile publice și a căror deținere este verificată prin testare tip grilă în domeniile prezentate la art. 20 alin. (3);

l)economicitate - minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activități, cu menținerea calității corespunzătoare a acestor rezultate;

m)eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activități și raportul dintre efectul proiectat și rezultatul efectiv al activității respective;

n)eficiență - maximizarea rezultatelor unei activități în relație cu resursele utilizate;

o)entitate publică - autoritatea publică, instituția publică, compania/societatea națională, regia autonomă, societatea la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acționar majoritar și care are personalitate juridică, precum și entitatea finanțată în proporție de peste 50% din fonduri publice;

p)fonduri publice - sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituțiilor publice autonome, fondurile provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și a căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice și din fonduri externe nerambursabile;

r)guvernanță - ansamblul proceselor și structurilor implementate de management în scopul informării, direcționării, conducerii și monitorizării activităților entității publice către atingerea obiectivelor sale;

s)instituție publică - denumire generică ce include Parlamentul, Administrația Prezidențială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice, alte autorități publice, instituțiile publice autonome, unitățile administrativ-teritoriale, respectiv comunele, orașele, municipiile, județele, sectoarele și municipiul București, instituțiile publice centrale și locale subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea altor entități publice, indiferent de modul de finanțare a activității lor;ș) instituție publică mică - instituția care efectuează anual cheltuieli de cel mult 500.000 de lei pe o perioadă de 3 ani consecutivi;

t)instituții autorizate - instituții de învățământ superior acreditate în România, precum și furnizori de formare profesională autorizați de Autoritatea Națională pentru Calificări (A.N.C.)*);

*)A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 556/2011 privind organizarea, structura și funcționarea Autorității Naționale pentru Calificări, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 22 iunie 2011, cu modificările și completările ulterioare.

ț) patrimoniu public - totalitatea drepturilor și obligațiilor statului, unităților administrativ-teritoriale sau ale entităților publice ale acestora, dobândite sau asumate cu orice titlu; fac parte din patrimoniul public drepturile și obligațiile referitoare atât la bunurile din domeniul public, cât și din domeniul privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale;

u)pista de audit - stabilirea fluxurilor informațiilor, atribuțiilor și responsabilităților referitoare la acestea, precum și a modului de arhivare a documentației justificative complete, pentru toate stadiile desfășurării unei acțiuni, care să permită, totodată, reconstituirea operațiunilor de la suma totală până la detalii individuale și invers;

v)recomandările neacceptate - recomandările cuprinse în proiectul raportului de audit public intern și neacceptate de structura auditată;

w)recomandările neînsușite - recomandările cuprinse în raportul de audit public intern cu care conducătorul entității publice nu este de acord;

x)Standard ocupațional „Auditor intern în sectorul public“ - document aprobat în baza Legii nr. 132/1999 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Calificărilor și al Formării Profesionale a Adulților, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care precizează unitățile de competență și nivelul calitativ asociat rezultatelor activităților specifice privind ocupația de auditor intern în sectorul public**);

**)A se vedea nota de subsol corespunzătoare asteriscului din finalul lit. t).

y)structuri asociative ale autorităților publice locale, denumite în continuare structuri asociative - includ: Asociația Comunelor din România, Asociația Orașelor din România, Asociația Municipiilor din România, Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România și alte forme asociative de interes general pentru administrația publică locală, constituite potrivit legii, precum și structurile teritoriale cu personalitate juridică ale acestora, după caz.

Capitolul IIOrganizarea auditului public intern

Articolul 3

(1)Obiectivul general al auditului public intern în entitățile publice îl reprezintă îmbunătățirea managementului acestora și poate fi atins, în principal, prin:

a)activități de asigurare, care reprezintă examinări obiective ale elementelor probante, efectuate în scopul de a furniza entităților publice o evaluare independentă a proceselor de management al riscurilor, de control și de guvernanță;

b)activități de consiliere menite să adauge valoare și să îmbunătățească procesele guvernanței în entitățile publice, fără ca auditorul intern să își asume responsabilități manageriale.

(2)Sfera auditului public intern cuprinde toate activitățile desfășurate în cadrul entităților publice pentru îndeplinirea obiectivelor acestora, inclusiv evaluarea sistemului de control managerial.

(3)Ministerul Finanțelor și Camera Auditorilor Financiari din România vor elabora Cadrul comun cuprinzând obiectivele specifice auditului intern la entitățile economice din domeniul public.

Articolul 4

Auditul public intern este organizat astfel:

a)Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI);

b)Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI);

c)comitetele de audit intern;

d)compartimentele de audit public intern din entitățile publice.

Articolul 5

(1)Se înființează Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lângă Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), organism cu caracter consultativ, pentru a acționa în vederea definirii strategiei și a îmbunătățirii activității de audit public intern în sectorul public.

(2)CAPI cuprinde 11 membri, astfel:

a)președintele Camerei Auditorilor Financiari din România;

b)profesori universitari cu specialitate în domeniul auditului public intern - 2 persoane;

c)specialiști cu înaltă calificare în domeniul auditului public intern - 3 persoane;

d)directorul general al UCAAPI;

e)experți din alte domenii de activitate, respectiv contabilitate publică și juridic - 2 persoane;

f)un reprezentant din conducerea structurilor asociative ale autorităților publice locale;

g)un reprezentant al Curții de Conturi a României.

(3)Membrii CAPI, cu excepția directorului general al UCAAPI, nu pot face parte din structurile Ministerului Finanțelor, iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului***).

***)A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 235/2003 pentru aprobarea Normelor privind modul de nominalizare a membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 13 martie 2003, cu modificările și completările ulterioare.

(4)CAPI va fi condus de un președinte ales cu majoritate simplă de voturi dintre membrii comitetului, pentru o perioadă de 3 ani; președintele convoacă întâlnirile CAPI.

(5)Regulamentul de organizare și funcționare a CAPI este aprobat de plenul acestuia, cu o majoritate de jumătate plus unu din voturi.

(6)Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI.

(7)Membrii CAPI vor primi o indemnizație de ședință egală cu 20% din nivelul echivalent salariului brut al secretarilor de stat; indemnizația se suportă din bugetul statului, prin bugetul Ministerului Finanțelor.

Articolul 6

În realizarea obiectivelor sale, CAPI are următoarele atribuții principale:

a)dezbate planurile strategice de dezvoltare în domeniul auditului public intern și emite o opinie asupra direcțiilor de dezvoltare a acestuia;

b)dezbate și emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI în domeniul auditului public intern;

c)dezbate și avizează raportul anual privind activitatea de audit public intern și îl prezintă Guvernului;

d)avizează planul misiunilor de audit public intern de interes național cu implicații multisectoriale;

e)dezbate și emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes național cu implicații multisectoriale;

f)analizează importanța recomandărilor formulate de auditorii interni în cazul divergențelor de opinii dintre conducătorul entității publice și auditorii interni, emițând o opinie asupra consecințelor neimplementării recomandărilor formulate de aceștia;

g)analizează acordurile de cooperare între auditul intern și cel extern referitor la definirea conceptelor și la utilizarea standardelor în domeniu, schimbul de rezultate din activitatea propriu-zisă de audit, precum și pregătirea profesională comună a auditorilor;

h)avizează numirea și revocarea directorului general al UCAAPI.

Articolul 7

(1)În cadrul Ministerului Finanțelor se constituie Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), structurată pe servicii de specialitate, în subordinea directă a ministrului finanțelor.

(2)UCAAPI este condusă de un director general, numit de ministrul finanțelor, cu avizul CAPI.

(3)Directorul general este funcționar public și trebuie să aibă o înaltă calificare profesională în domeniul financiar-contabil și/sau al auditului, cu o competență profesională corespunzătoare, și să îndeplinească cerințele Codului privind conduita etică a auditorului intern.

Articolul 8

În realizarea obiectivelor sale, UCAAPI are următoarele atribuții principale:

a)elaborează, conduce și aplică o strategie unitară în domeniul auditului public intern și monitorizează la nivel național această activitate;

b)dezvoltă cadrul normativ în domeniul auditului public intern;

c)dezvoltă și implementează proceduri și metodologii uniforme, bazate pe standardele internaționale, inclusiv manualele de audit intern;

d)dezvoltă metodologiile în domeniul riscului managerial;

e)elaborează Codul privind conduita etică a auditorului intern*);

*)A se vedea Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului intern, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 12 februarie 2004.

f)avizează normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate în domeniul auditului public intern, inclusiv normele metodologice proprii ale compartimentelor de audit public intern organizate la nivelul structurilor asociative;

g)dezvoltă sistemul de raportare a rezultatelor activității de audit public intern și elaborează raportul anual, precum și sinteze, pe baza rapoartelor primite, inclusiv de la compartimentele de audit public intern organizate la nivelul structurilor asociative;

h)efectuează misiuni de audit public intern de interes național cu implicații multisectoriale;

i)verifică respectarea de către compartimentele de audit public intern, inclusiv de către cele organizate la nivelul structurilor asociative, a normelor, instrucțiunilor, precum și a Codului privind conduita etică a auditorului intern, prin evaluarea activității acestora și, în situația în care se constată nerespectarea reglementărilor, propune măsurile corective necesare îmbunătățirii activităților. Pentru faptele care constituie abateri disciplinare informează conducerea entității pentru aplicarea sancțiunilor în conformitate cu regulamentul intern de organizare;

j)stabilește cadrul general al acordului de cooperare pentru asigurarea activității de audit public intern în entitățile publice locale;

k)îndrumă entitățile publice locale și structurile asociative în implementarea sistemului de cooperare pentru asigurarea activității de audit public intern;

l)stabilește, în condițiile legii, pentru domeniile cadrului general de competențe profesionale, cunoștințele, abilitățile și valorile pe care o persoană trebuie să le dețină pentru exercitarea activității de audit public intern;

m)coordonează sistemul de recrutare în domeniul auditului public intern, sistemul de atestare a structurilor asociative ale autorităților publice locale, precum și sistemul de formare profesională a auditorilor interni din entitățile publice;

n)avizează numirea/destituirea șefilor compartimentelor de audit public intern din entitățile publice;

o)cooperează cu Curtea de Conturi pentru asigurarea complementarității activităților de audit public intern și audit public extern și a creșterii eficienței acestora, precum și cu alte autorități și instituții publice din România, cu respectarea independenței, funcțiilor și cerințelor specifice fiecărei profesii;

p)cooperează cu autoritățile și organizațiile de control financiar public din alte state, inclusiv din Comisia Europeană.

Articolul 9

(1)Instituțiile publice centrale care efectuează în cursul unui exercițiu bugetar cheltuieli mai mari de 2.000.000.000 de lei trebuie să constituie un comitet de audit intern pentru a acționa în vederea creșterii eficienței activității de audit public intern.

(2)Comitetul de audit intern cuprinde între 5 și 7 membri, numiți de conducătorul instituției publice centrale, și are următoarea componență:

a)auditori interni cu experiență de minimum 5 ani, 2-3 persoane;

b)specialiști cu vechime de minimum 5 ani care activează în domeniul specific de activitate al instituției publice sau în domeniile-suport: financiar-contabilitate, resurse umane, juridic, sisteme informatice, 2-3 persoane;

c)conducătorul compartimentului de audit public intern.

(3)Auditorii interni nominalizați la alin. (2) lit. a) își desfășoară activitatea în alte instituții publice care nu sunt subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea instituției publice în cauză.

(4)Specialiștii nominalizați la alin. (2) lit. b) își desfășoară activitatea în cadrul instituției publice centrale și nu ocupă funcții de conducere.

(5)Echilibrul decizional în cadrul comitetului de audit intern se asigură prin cooptarea în număr egal a persoanelor nominalizate la alin. (2) lit. a) și b).

(6)Comitetul de audit intern este condus de un președinte, ales cu majoritate simplă de voturi dintre membrii comitetului, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură dată; conducătorul compartimentului de audit public intern nu poate îndeplini funcția de președinte.

(7)Regulamentul de organizare și funcționare a comitetului de audit intern este aprobat de plenul acestuia, cu o majoritate simplă din voturi.

(8)Secretariatul tehnic al comitetului de audit intern este asigurat de compartimentul de audit public intern din cadrul instituției publice centrale.

(9)Membrii comitetului de audit intern primesc o indemnizație de ședință stabilită în aceleași condiții ca indemnizația de ședință a membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern (CAPI); indemnizația se suportă din bugetul de stat, prin bugetul instituției publice centrale în cauză.

(10)Comitetul de audit intern se întrunește de două ori pe an, în ședințe ordinare, sau ori de câte ori este nevoie, în ședințe extraordinare, numai pentru realizarea atribuțiilor prevăzute la art. 10 lit. b), d) și f).

(11)La cererea conducătorului instituției publice centrale, președintele comitetului de audit intern va participa la ședințele managementului la vârf, pentru a exprima opinia comitetului cu privire la problemele supuse dezbaterii.

(12)Instituțiile publice care efectuează în cursul unui exercițiu bugetar cheltuieli mai mici de 2.000.000.000 de lei pot constitui comitete de audit intern în scopul creșterii eficienței activității de audit intern.

Articolul 10

În realizarea obiectivelor sale, comitetul de audit intern are următoarele atribuții principale:

a)dezbate și avizează planul multianual și planul anual pentru activitatea de audit public intern;

b)analizează recomandările neînsușite de conducătorul entității publice sau de conducătorul entității aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea acesteia, cauzele care au condus la această situație și emite un punct de vedere cu privire la consecințele neimplementării, pe care îl înaintează conducătorului entității publice, concomitent cu informarea UCAAPI;

c)avizează Carta auditului public intern;

d)examinează sesizările referitoare la nerespectarea Codului privind conduita etică a auditorului intern și propune conducătorului instituției publice centrale măsurile necesare;

e)analizează și avizează Raportul anual al activității de audit public intern;

f)avizează acordurile de cooperare cu alte instituții publice privind exercitarea activității de audit public intern.

Articolul 11

Compartimentul de audit public intern se organizează astfel:

a)conducătorul instituției publice sau, în cazul altor entități publice, organul de conducere colectivă are obligația asigurării cadrului organizatoric și funcțional necesar desfășurării activității de audit public intern;

b)entitățile publice locale care cooperează pentru asigurarea activității de audit public intern utilizează capacitatea de audit a compartimentului care se constituie în cadrul entității organizatoare sau la nivelul structurii asociative, după caz; compartimentul de audit astfel constituit se organizează și funcționează potrivit prevederilor prezentei legi;

c)la instituțiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entități publice, auditul public intern se limitează la auditul de regularitate și se efectuează de către compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finanțelor;

d)la entitățile publice centrale ai căror conducători sunt ordonatori principali de credite și efectuează în cursul exercițiului bugetar anterior cheltuieli mai mici de 5.000.000 de lei și nu au constituit un compartiment de audit public intern, activitatea de audit este realizată de către Ministerul Finanțelor, prin UCAAPI, pe bază de protocol de colaborare. Plafonul stabilit se actualizează anual cu indicele prețurilor de consum prin ordin al ministrului finanțelor și se afișează pe site-ul Ministerului Finanțelor;

e)conducătorul entității publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entități publice stabilește și menține un compartiment funcțional de audit public intern, cu acordul entității publice superioare; dacă acest acord nu se dă, auditul entității respective se efectuează de către compartimentul de audit public intern al entității publice care a decis aceasta.

Articolul 12

(1)Compartimentul de audit public intern se constituie distinct în subordinea directă a conducătorului entității sau a organului de conducere colectivă/colegială, după caz.

(2)Conducătorul compartimentului de audit public intern este numit/destituit de către conducătorul entității/structurii asociative, cu avizul UCAAPI; pentru entitățile publice subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea altor entități publice, numirea/destituirea se face cu avizul entității publice ierarhic superioare, în condițiile legii.

(3)Conducătorul compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea și desfășurarea activităților de audit.

(4)Compartimentul de audit public intern este dimensionat, ca număr de auditori interni, pe baza volumului de activitate, mărimii și complexității entității și a entităților aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea entității publice, ținând cont de atribuțiile și competențele prevăzute în actele de înființare, organizare și funcționare ale acesteia și având în vedere riscurile asociate activităților desfășurate de entitatea publică.

(5)Cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de emiterea deciziei privind modificarea compartimentului de audit public intern, reducerea numărului de posturi de auditori interni sau desființarea compartimentului, conducătorul entității informează UCAAPI și Curtea de Conturi a României.

(6)Compartimentul de audit public intern constituit la nivelul structurii județene cu personalitate juridică a structurii asociative a autorităților administrației publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publică, precum și la nivelul altor structuri asociative de utilitate publică de interes general pentru administrația publică locală este dimensionat, ca număr de auditori, astfel încât să asigure realizarea activității de audit public intern la toate entitățile publice locale cuprinse în acordul de cooperare; cheltuielile ocazionate de organizarea și de funcționarea activității de audit public intern desfășurată în sistem de cooperare constituie obligații financiare rezultate din acordul de cooperare, care se suportă din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale semnatare ale acordului de cooperare, proporțional cu activitatea de audit public intern desfășurată.

(7)Funcția de auditor intern este incompatibilă cu exercitarea acestei funcții ca activitate profesională orientată spre profit sau recompensă.

Articolul 13

Atribuțiile compartimentului de audit public intern sunt:

a)elaborează norme metodologice specifice entității publice în care își desfășoară activitatea, cu avizul UCAAPI, iar în cazul entităților publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entități publice, cu avizul acesteia;

b)elaborează proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă de 3 ani, și, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern;

c)efectuează activități de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar și control ale entității publice sunt transparente și sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate;

d)informează UCAAPI despre recomandările neînsușite de către conducătorul entității publice auditate, precum și despre consecințele acestora;

e)raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor și recomandărilor rezultate din activitățile sale de audit;

f)elaborează raportul anual al activității de audit public intern;

g)în cazul identificării unor iregularități sau posibile prejudicii, raportează imediat conducătorului entității publice și structurii de control intern abilitate;

h)verifică respectarea normelor, instrucțiunilor, precum și a Codului privind conduita etică în cadrul compartimentelor de audit intern din entitățile publice subordonate, aflate în coordonare sau sub autoritate și poate iniția măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul entității publice în cauză.

Capitolul IIIDesfășurarea auditului public intern

Articolul 14

Tipurile de audit sunt următoarele:

a)auditul de sistem, care reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere și control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcționează economic, eficace și eficient, pentru identificarea deficiențelor și formularea de recomandări pentru corectarea acestora;

b)auditul performanței, care examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor și sarcinilor entității publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor și apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele;

c)auditul de regularitate, care reprezintă examinarea acțiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale și metodologice care le sunt aplicabile;

d)auditul tehnologiilor informaționale, care examinează și evaluează riscurile, politicile, procedurile, operațiunile, aplicațiile, managementul datelor și infrastructura entității publice în domeniul tehnologiei informației.

Articolul 15

(1)Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităților desfășurate într-o entitate publică, cel puțin o dată la 4 ani, inclusiv asupra activităților entităților aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea acesteia, după caz, iar prioritizarea misiunilor de audit intern se face pe baza analizei de risc și a solicitărilor Curții de Conturi a României.

(2)Prin excepție de la prevederile alin. (1), la elaborarea planului multianual, conducătorul entității sau organul de conducere colectivă/colegială poate aproba depășirea termenului de 4 ani, cu cel mult un an, la propunerea fundamentată a conducătorului compartimentului de audit public intern.

(3)Auditul public intern prevăzut de prezenta lege, desfășurat de către autoritățile și instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale nu se exercită asupra activității de informații pentru realizarea securității naționale, respectiv cu privire la datele și informațiile obținute, identitatea surselor de informații, metodele și mijloacele concrete utilizate, precum și la alte date și informații specifice.

Articolul 16

(1)Proiectul planului multianual, respectiv proiectul planului anual de audit public intern se elaborează de către compartimentul de audit public intern, pe baza evaluării riscului asociat diferitelor structuri, activități, programe/proiecte sau operațiuni, precum și prin preluarea sugestiilor conducătorului entității publice, prin consultare cu entitățile publice ierarhic superioare, ținând seama de solicitările și recomandările Curții de Conturi a României și ale organismelor Comisiei Europene.

(2)La elaborarea planului multianual de audit public intern, precum și pe parcursul implementării acestuia, misiunile solicitate de Curtea de Conturi a României au prioritate.

(3)Proiectele planurilor multianuale și proiectele planurilor anuale de audit public intern ale entităților publice locale care își asigură activitatea de audit prin cooperare se elaborează în conformitate cu prevederile stabilite la alin. (1) și se centralizează în planul multianual și în planul anual de audit ale entității publice organizatoare, respectiv ale structurii asociative, după caz.

(4)Conducătorul entității publice aprobă anual proiectul planului de audit public intern.

(5)Cu aprobarea conducătorului entității publice, auditorii interni din cadrul compartimentului de audit public intern desfășoară misiuni de audit ad-hoc, necuprinse în planul anual de audit, în condițiile prevăzute la art. 17 și în conformitate cu o procedură proprie elaborată în baza normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern, pe care și-o dezvoltă prin normele metodologice specifice entității publice, avizată de UCAAPI sau de organul ierarhic superior, după caz.

Articolul 17

(1)În realizarea misiunilor de audit auditorii interni își desfășoară activitatea pe bază de ordin de serviciu, emis de șeful compartimentului de audit public intern, care prevede în mod explicit scopul, obiectivele, tipul și durata auditului public intern, precum și nominalizarea echipei de auditare.

(2)Obiectivele misiunii de audit public intern sunt definite cu claritate, pentru fiecare misiune în parte, în funcție de rezultatul evaluării riscului și al controlului intern și abordează procesele de management al riscului, de control și de guvernanță asociate domeniului auditabil.

Articolul 18

(1)Compartimentul de audit public intern notifică structura care va fi auditată cu 15 zile calendaristice înainte de declanșarea misiunii de audit; notificarea cuprinde scopul, principalele obiective și durata misiunii de audit; notificarea va fi însoțită de Carta auditului public intern.

(2)Auditorii interni au acces la toate datele și informațiile, inclusiv la cele existente în format electronic, pe care le consideră relevante pentru scopul și obiectivele precizate în ordinul de serviciu.

(3)Personalul de conducere și de execuție din structura auditată are obligația să ofere documentele și informațiile solicitate, în termenele stabilite, precum și tot sprijinul necesar desfășurării în bune condiții a auditului public intern.

(4)Auditorii interni pot solicita date, informații, precum și copii ale documentelor, certificate pentru conformitate, de la persoanele fizice și juridice aflate în legătură cu structura auditată, iar acestea au obligația de a le pune la dispoziție la data solicitată. Totodată auditorii interni pot efectua la aceste persoane fizice și juridice orice fel de reverificări financiare și contabile legate de activitățile de control intern la care acestea au fost supuse, care vor fi utilizate pentru constatarea legalității și a regularității activității respective.

(5)Reprezentanților autorizați ai Comisiei Europene și ai Curții de Conturi Europene li se asigură drepturi similare celor prevăzute pentru auditorii interni, cu scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene; aceștia trebuie să fie împuterniciți în acest sens printr-o autorizație scrisă, care să le ateste identitatea și poziția, precum și printr-un document care să indice obiectul și scopul controlului sau al inspecției la fața locului.

(6)Ori de câte ori în efectuarea auditului public intern sunt necesare cunoștințe de strictă specialitate, conducătorul compartimentului de audit public intern poate decide asupra oportunității contractării de servicii de expertiză/consultanță din afara entității publice.

Articolul 19

(1)Auditorii interni elaborează un proiect de raport de audit public intern la sfârșitul fiecărei misiuni de audit public intern; proiectul de raport de audit public intern reflectă cadrul general, obiectivele, constatările, concluziile și recomandările. Raportul de audit public intern este însoțit de documente justificative.

(2)Proiectul raportului de audit public intern se transmite la structura auditată; aceasta poate comunica, în maximum 15 zile calendaristice de la primirea raportului, punctele sale de vedere, care vor fi analizate de auditorii interni.

(3)În termen de 10 zile calendaristice de la primirea punctelor de vedere, compartimentul de audit public intern organizează reuniunea de conciliere cu structura auditată, în cadrul căreia se analizează constatările și concluziile, în vederea acceptării recomandărilor formulate.

(4)Aspectele acceptate, precum și cele rămase în divergență în urma reuniunii de conciliere se descriu și se justifică în raportul de audit public intern, într-o secțiune distinctă.

(5)Conducătorul compartimentului de audit public intern, după asumarea prin semnătură a raportului de audit public intern și a rezultatelor reuniunii de conciliere, îl transmite pentru analiză și avizare:

a)conducătorului entității publice care a aprobat misiunea;

b)numai conducătorului entității publice locale care își asigură activitatea de audit prin cooperare, pentru misiunile de audit public intern proprii, și nu informează alte persoane fizice sau juridice, cu excepția celor prevăzute de lege, despre date, fapte sau situații constatate cu ocazia desfășurării misiunilor;

c)conducătorului instituției publice mici.

(6)În termen de 45 de zile lucrătoare de la data primirii raportului de audit public intern, persoanele prevăzute la alin. (5) avizează raportul de audit public intern.

(7)Neînsușirea parțială sau în totalitate a recomandărilor de către persoanele de la alin. (5) se motivează în scris, iar motivarea se comunică compartimentului de audit public intern.

(8)Conducătorul compartimentului de audit public intern informează comitetul de audit intern, organul ierarhic superior sau UCAAPI, după caz, cu privire la recomandările neînsușite de conducătorul entității.

(9)Recomandările asupra cărora s-a dispus în condițiile alin. (6) sau, după caz, au fost neînsușite potrivit alin. (7) se comunică structurii auditate.

(10)Structura auditată informează compartimentul de audit public intern asupra modului de implementare a recomandărilor, incluzând un calendar al acestora. Șeful compartimentului de audit public intern informează UCAAPI sau organul ierarhic superior, după caz, despre recomandările care nu au fost avizate; aceste recomandări vor fi însoțite de documentația de susținere.

(11)Compartimentul de audit public intern verifică și raportează UCAAPI sau organului ierarhic superior, după caz, asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor.

Capitolul IVAuditorii interni

Articolul 20

(1)Auditorii interni care sunt funcționari publici sunt recrutați, se supun regimului juridic privind incompatibilitățile, au drepturi și obligații, în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare*), precum și cu prevederile prezentei legi.

*)A se vedea prevederile art. 597 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare.

(2)Numirea sau revocarea auditorilor interni se face de către conducătorul entității publice, respectiv de către organul colectiv de conducere, cu avizul conducătorului compartimentului de audit public intern.

(3)Cadrul general de competențe profesionale ale auditorilor interni din sectorul public acoperă, potrivit Standardului ocupațional aprobat pentru această ocupație, cel puțin următoarele domenii:

a)audit intern;

b)managementul riscului, controlul intern și guvernanță;

c)management;

d)contabilitate;

e)finanțe publice;

f)tehnologia informației;

g)drept.

(4)Structurile asociative, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. y), asigură funcția de audit public intern în sistem de cooperare numai dacă sunt atestate de Ministerul Finanțelor, prin UCAAPI.

(5)În vederea atestării, structura asociativă depune la UCAAPI o cerere, însoțită de documente din care să rezulte îndeplinirea următoarelor criterii:

a)structura asociativă este persoană juridică și deține statutul de utilitate publică, fiind alcătuită numai din unități administrativ-teritoriale, potrivit statutului acesteia;

b)structura asociativă are prevăzută în statutul său asigurarea funcției de audit public intern în sistem de cooperare;

c)existența hotărârilor autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale de aderare la sistemul de cooperare pentru asigurarea funcției de audit public intern;

d)existența hotărârii adunării generale a structurii asociative de înaintare a cererii în vederea atestării;

e)încheierea unui singur acord de cooperare;

f)înființarea unui singur compartiment de audit public intern;

g)dimensionarea compartimentului de audit public intern s-a realizat conform alin. (8).

(6)Structura asociativă încheie un singur acord de cooperare și înființează un singur compartiment de audit public intern, prevăzut cu funcție de conducere și dimensionat cu minimum 2 auditori interni, cu normă întreagă. Orice modificare sau completare a acordului de cooperare se face prin act adițional.

(7)În cazul în care, ca urmare a verificărilor realizate de UCAAPI, ulterior emiterii certificatului, structura asociativă nu mai îndeplinește oricare dintre criteriile menționate la alin. (5), certificatul de atestare își pierde de drept valabilitatea, dacă structura asociativă nu pune în aplicare măsuri care să conducă la îndeplinirea criteriilor menționate, în termen de 3 luni de la data scrisorii prin care se comunică rezultatele verificării.

(8)În cazul în care structura asociativă are mai mult de 5 unități administrativ-teritoriale care au aderat la sistemul de cooperare, numărul minim al auditorilor interni, ca normare de personal cu normă întreagă, este primul număr natural mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma împărțirii la 5 a numărului unităților administrativ-teritoriale care au aderat la acest sistem.

(9)Certificatul de atestare se eliberează în termen de 3 luni de la data depunerii cererii, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, criteriile menționate la alin. (5).

(10)Pentru auditorii interni care nu sunt funcționari publici selectarea și stabilirea drepturilor și obligațiilor se fac în concordanță cu regulamentele proprii de funcționare a entității publice, precum și cu prevederile prezentei legi.

Articolul 21

(1)Auditorii interni trebuie să își îndeplinească atribuțiile în mod obiectiv și independent, cu profesionalism și integritate, astfel încât prin activitatea de audit desfășurată să adauge valoare și să ajute la îmbunătățirea activității entității publice, conform cadrului normativ în vigoare, normelor și procedurilor specifice activității de audit public intern.

(2)Pentru acțiunile lor, întreprinse cu bună-credință în exercițiul atribuțiilor și în limita acestora, auditorii interni nu pot fi sancționați sau trecuți în altă funcție.

(3)Auditorii interni nu vor divulga niciun fel de date, fapte sau situații pe care le-au constatat în cursul ori în legătură cu îndeplinirea misiunilor de audit public intern.

(4)Auditorii interni sunt responsabili de protecția documentelor referitoare la auditul public intern desfășurat la o entitate publică.

(5)Răspunderea pentru măsurile luate în urma analizării recomandărilor prezentate în rapoartele de audit aparține conducerii entității publice.

(6)Auditorii interni trebuie să respecte prevederile Codului privind conduita etică a auditorului intern.

(7)Auditorii interni au obligația să își îmbunătățească cunoștințele, abilitățile și valorile în cadrul formării profesionale continue, care se realizează prin:

a)participarea, cu acordul conducătorului entității publice, la cursuri și seminare pe teme specifice domeniului cadrului de competențe al auditului public intern sau domeniului entității publice;

b)studii individuale pe teme aprobate de conducătorul compartimentului de audit public intern;

c)elaborarea și publicarea de materiale de specialitate.

(8)Formarea profesională continuă se realizează în cadrul unei perioade de minimum 15 zile lucrătoare pe an, activitate care intră în responsabilitatea conducătorului compartimentului de audit public intern, precum și a conducerii entității publice.

(9)Conducătorul compartimentului de audit public intern elaborează, anual, planul de formare profesională a auditorilor interni, aprobat de conducătorul entității publice, și urmărește realizarea acestuia.

Articolul 22

(1)Persoanele care sunt soți, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul entității publice nu pot fi auditori interni în cadrul aceleiași entități publice.

(2)Auditorii interni nu pot fi desemnați să efectueze misiuni de audit public intern la o structură/entitate publică dacă sunt soți, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectivă.

(3)Auditorii interni nu trebuie implicați în vreun fel în îndeplinirea activităților pe care în mod potențial le pot audita și nici în elaborarea și implementarea sistemelor de control intern al entităților publice.

(4)Auditorii interni care au responsabilități în derularea programelor și proiectelor finanțate integral sau parțial de Uniunea Europeană nu trebuie implicați în auditarea acestor programe.

(5)Auditorilor interni nu trebuie să li se încredințeze misiuni de audit public intern în sectoarele de activitate în care aceștia au deținut funcții sau au fost implicați în alt mod; această interdicție se poate ridica după trecerea unei perioade de 3 ani.

(6)Auditorii interni care se găsesc în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1)-(5) au obligația de a informa de îndată, în scris, conducătorul entității publice și șeful structurii de audit public intern.

Capitolul VContravenții și sancțiuni

Articolul 23

Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte:

a)încălcarea obligației de a asigura cadrul organizatoric și funcțional necesar desfășurării activității de audit public intern, potrivit prevederilor art. 11 lit. a);

b)încălcarea obligației de a elabora norme de audit public intern specifice entității publice, precum și neprezentarea lor spre avizare, potrivit prevederilor art. 13 lit. a);

c)încălcarea obligației de a elabora proiectul planului de audit public intern, conform prevederilor art. 13 lit. b);

d)refuzul personalului de execuție sau de conducere, implicat în activitatea auditată, de a prezenta documentele solicitate cu ocazia efectuării misiunilor de audit public intern, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (3);

e)nerespectarea prevederilor referitoare la numirea/ destituirea conducătorului compartimentului de audit public intern, respectiv la numirea/revocarea auditorilor interni, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (2), respectiv ale art. 20 alin. (2).

f)neelaborarea de către conducătorul compartimentului de audit public intern a raportului anual al activității de audit public intern, până la data de 15 martie a anului următor pentru anul încheiat;

g)neavizarea de către persoanele menționate la art. 19 alin. (5), în termen de 45 de zile lucrătoare, a raportului de audit public intern, potrivit art. 19 alin. (6).

Articolul 24

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac astfel:

a)de către reprezentanții împuterniciți ai Ministerului Finanțelor, pentru contravențiile prevăzute la art. 23 lit. b), c) și e), constatate la entitățile publice la care conducătorul exercită calitatea de ordonator principal de credite;

b)de către reprezentanții împuterniciți ai organului ierarhic superior, la nivelul entităților publice aflate în subordine, în coordonare sau sub autoritate, pentru contravențiile prevăzute la art. 23 lit. b), c) și e);

c)de către reprezentanții împuterniciți de conducătorul entității publice, pentru contravențiile prevăzute la art. 23 lit. d);

d)de către reprezentanți ai Curții de Conturi pentru contravențiile prevăzute la art. 23 lit. a), f) și g).

Articolul 25

Contravențiilor prevăzute la art. 23 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Capitolul VIDispoziții finale

Articolul 26

În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi*) Ministerul Finanțelor va elabora norme metodologice generale referitoare la exercitarea auditului public intern**).

*)Prezenta lege a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 24 decembrie 2002.

**)A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2014.

Articolul 27

La data intrării în vigoare a prezentei legi*) se abrogă art. 2 lit. c), i), k)-n), p), u), art. 6-9, 28, art. 29 alin. (2), art. 32 lit. a)-e), art. 34 alin. (1) lit. a) și b), art. 37 alin. (3), precum și orice alte dispoziții referitoare la auditul public intern din Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern și controlul financiar preventiv, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 31 august 1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 301/2002***).

***)A se vedea Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 12 noiembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare.