Lege nr. 672 din 19 decembrie 2002 (republicată)

─────────

Notă *) Republicată în temeiul art. VI din Legea nr. 191/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 3 noiembrie 2011, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 24 decembrie 2002 şi a mai fost modificată şi completată prin:

–Ordonanţa Guvernului nr. 37/2004 pentru modificarea şi completarea reglementărilor privind auditul intern, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 31 ianuarie 2004, aprobată prin Legea nr. 106/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 16 aprilie 2004;

–Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 35/2009 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul cheltuielilor de personal în sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 14 aprilie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 260/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 13 iulie 2009;

–Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare;

–Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificările ulterioare.

Capitolul IDispoziţii generale

Articolul 1

Prezenta lege reglementează organizarea şi exercitarea auditului public intern în entităţile publice.

Articolul 2

În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a)audit public intern - activitate funcţional independentă şi obiectivă, de asigurare şi consiliere, concepută să adauge valoare şi să îmbunătăţească activităţile entităţii publice; ajută entitatea publică să îşi îndeplinească obiectivele, printr-o abordare sistematică şi metodică, evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea managementului riscului, controlului şi proceselor de guvernanţă;

b)autoritate publică - orice organ de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale care acţionează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităţilor publice structurile asociative ale autorităţilor publice locale şi alte persoane juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică şi sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică;

c)cadrul general de competenţe profesionale al auditorului intern din sectorul public, denumit în continuare cadrul general de competenţe profesionale - cuprinde domeniile şi, în cadrul lor, cunoştinţele, abilităţile şi valorile profesionale necesare exercitării activităţii de audit public intern în entităţile publice şi care sunt specificate în Standardul Ocupaţional "Auditor intern în sectorul public";

d)Carta auditului public intern - document oficial care defineşte scopul, obiectivele, organizarea, competenţele, responsabilităţile şi autoritatea structurii de audit în cadrul entităţii publice, sfera de aplicare, natura serviciilor de asigurare şi consiliere, metodologia de lucru, regulile de conduită a auditorilor interni şi stabileşte necesitatea accesului la documente, bunuri şi informaţii, cu ocazia misiunilor de audit desfăşurate;

e)certificat de atestare a auditorului intern din sectorul public, denumit în continuare certificat de atestare - document emis de Ministerul Finanţelor Publice, prin Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), care atestă îndeplinirea condiţiilor necesare pentru ca un auditor intern să desfăşoare activităţi de audit public intern în entităţile publice;

f)compartiment de audit public intern - noţiune generică privind tipul de structură funcţională de bază a auditului public intern care, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţilor şi riscurile asociate de la nivelul entităţii publice, poate fi: direcţie generală, direcţie, serviciu, birou sau compartiment cu minimum 2 auditori interni, angajaţi cu normă întreagă;

g)control intern - totalitatea politicilor şi procedurilor elaborate şi implementate de managementul entităţii publice pentru a asigura: atingerea obiectivelor entităţii într-un mod economic, eficient şi eficace; respectarea regulilor specifice domeniului, a politicilor şi deciziilor managementului; protejarea bunurilor şi informaţiilor, prevenirea şi depistarea fraudelor şi erorilor; calitatea documentelor contabile, precum şi furnizarea în timp util de informaţii de încredere pentru management;

h)control financiar public intern - întregul sistem de control intern din sectorul public, format din sistemele de control ale entităţilor publice, ale altor structuri abilitate de Guvern şi din unităţile centrale responsabile cu armonizarea şi implementarea principiilor şi standardelor de control şi de audit;

i)cooperare pentru asigurarea activităţii de audit public intern în entităţile publice locale - exercitarea în comun a activităţii de audit public intern de către mai multe entităţi, una îndeplinind rol de organizator, sau realizarea acestei activităţi, pentru mai multe entităţi publice locale, de compartimente de audit organizate la nivelul structurilor asociative de utilitate publică ale autorităţilor administraţiei publice locale, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale; condiţiile şi termenii cooperării sunt stabiliţi într-un acord;

j)dobândirea competenţelor - procesul prin care se obţin cunoştinţele, abilităţile şi valorile profesionale necesare unei persoane pentru a planifica şi executa misiuni de audit public intern la entităţile publice şi a căror deţinere este confirmată de către instituţii autorizate prin lege;

k)economicitate - minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate;

l)eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective;

m)eficienţă - maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele utilizate;

n)entitate publică - autoritatea publică, instituţia publică, compania/societatea naţională, regia autonomă, societatea comercială la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar majoritar şi care are personalitate juridică, precum şi entitatea finanţată în proporţie de peste 50% din fonduri publice;

o)fonduri publice - sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituţiilor publice autonome, fondurile provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi a căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice şi din fonduri externe nerambursabile;

p)guvernanţă - ansamblul proceselor şi structurilor implementate de management în scopul informării, direcţionării, conducerii şi monitorizării activităţilor entităţii publice către atingerea obiectivelor sale;

r)instituţie publică - denumire generică ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, unităţile administrativ-teritoriale, respectiv comunele, oraşele, municipiile, judeţele, sectoarele şi municipiul Bucureşti, instituţiile publice centrale şi locale subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea altor entităţi publice, indiferent de modul de finanţare a activităţii lor;

s)instituţie publică mică - instituţia care derulează un buget anual de până la nivelul echivalentului în lei a 100.000 euro pe o perioadă de 3 ani consecutiv;

ş) instituţii autorizate - instituţii de învăţământ superior acreditate în România, precum şi furnizori de formare profesională autorizaţi de Consiliul Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor (CNCFPA);

t)patrimoniu public - totalitatea drepturilor şi obligaţiilor statului, unităţilor administrativ-teritoriale sau ale entităţilor publice ale acestora, dobândite sau asumate cu orice titlu; fac parte din patrimoniul public drepturile şi obligaţiile referitoare atât la bunurile din domeniul public, cât şi din domeniul privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale;

ţ) pista de audit - stabilirea fluxurilor informaţiilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor referitoare la acestea, precum şi a modului de arhivare a documentaţiei justificative complete, pentru toate stadiile desfăşurării unei acţiuni, care să permită, totodată, reconstituirea operaţiunilor de la suma totală până la detalii individuale şi invers;

u)Standard Ocupaţional "Auditor intern în sectorul public"document aprobat în baza Legii nr. 132/1999 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care precizează unităţile de competenţă şi nivelul calitativ asociat rezultatelor activităţilor specifice privind ocupaţia de auditor intern în sectorul public;

v)structuri asociative ale autorităţilor publice locale, denumite în continuare structuri asociative - includ: Asociaţia Comunelor din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Municipiilor din România, Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România şi alte forme asociative de interes general pentru administraţia publică locală, constituite potrivit legii, precum şi structurile teritoriale cu personalitate juridică ale acestora, după caz.

Capitolul IIOrganizarea auditului public intern

Articolul 3

(1)Obiectivul general al auditului public intern în entităţile publice îl reprezintă îmbunătăţirea managementului acestora şi poate fi atins, în principal, prin:

a)activităţi de asigurare, care reprezintă examinări obiective ale elementelor probante, efectuate în scopul de a furniza entităţilor publice o evaluare independentă a proceselor de management al riscurilor, de control şi de guvernanţă;

b)activităţi de consiliere menite să adauge valoare şi să îmbunătăţească procesele guvernanţei în entităţile publice, fără ca auditorul intern să îşi asume responsabilităţi manageriale.

(2)Sfera auditului public intern cuprinde toate activităţile desfăşurate în cadrul entităţilor publice pentru îndeplinirea obiectivelor acestora, inclusiv evaluarea sistemului de control managerial.

(3)Ministerul Finanţelor Publice şi Camera Auditorilor Financiari din România vor elabora Cadrul comun cuprinzând obiectivele specifice auditului intern la entităţile economice din domeniul public.

Articolul 4

Auditul public intern este organizat astfel:

a)Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI);

b)Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI);

c)comitetele de audit intern;

d)compartimentele de audit public intern din entităţile publice.

Articolul 5

(1)Se înfiinţează Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lângă Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), organism cu caracter consultativ, pentru a acţiona în vederea definirii strategiei şi a îmbunătăţirii activităţii de audit public intern în sectorul public.

(2)CAPI cuprinde 11 membri, astfel:

a)preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România;

b)profesori universitari cu specialitate în domeniul auditului public intern - 2 persoane;

c)specialişti cu înaltă calificare în domeniul auditului public intern - 3 persoane;

d)directorul general al UCAAPI;

e)experţi din alte domenii de activitate, respectiv contabilitate publică, juridic, sisteme informatice - 3 persoane;

f)un reprezentant din conducerea structurilor asociative ale autorităţilor publice locale.

(3)Membrii CAPI, cu excepţia directorului general al UCAAPI, nu pot face parte din structurile Ministerului Finanţelor Publice, iar modul de

nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului*).

─────────

Notă *) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 235/2003 pentru aprobarea Normelor privind modul de nominalizare a membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 13 martie 2003. (4) CAPI va fi condus de un preşedinte ales cu majoritate simplă de voturi dintre membrii comitetului, pentru o perioadă de 3 ani; preşedintele convoacă întâlnirile CAPI.

(5)Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia, cu o majoritate de jumătate plus unu din voturi.

(6)Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI.

(7)Membrii CAPI vor primi o indemnizaţie de şedinţă egală cu 20% din nivelul echivalent salariului brut al secretarilor de stat; indemnizaţia se suportă din bugetul statului, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice**).

────────────

Notă **) Conform art. 14 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, de la data intrării în vigoare a legii şi până la data de 31 decembrie 2010, indemnizaţia prevăzută la art. 5 alin. (7) din Legea nr. 672/2002 a fost egală cu 1% din indemnizaţia secretarului de stat.

Articolul 6

În realizarea obiectivelor sale CAPI are următoarele atribuţii principale:

a)dezbate planurile strategice de dezvoltare în domeniul auditului public intern şi emite o opinie asupra direcţiilor de dezvoltare a acestuia;

b)dezbate şi emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI în domeniul auditului public intern;

c)dezbate şi avizează raportul anual privind activitatea de audit public intern şi îl prezintă Guvernului;

d)avizează planul misiunilor de audit public intern de interes naţional cu implicaţii multisectoriale;

e)dezbate şi emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes naţional cu implicaţii multisectoriale;

f)analizează importanţa recomandărilor formulate de auditorii interni în cazul divergenţelor de opinii dintre conducătorul entităţii publice şi auditorii interni, emiţând o opinie asupra consecinţelor neimplementării recomandărilor formulate de aceştia;

g)analizează acordurile de cooperare între auditul intern şi cel extern referitor la definirea conceptelor şi la utilizarea standardelor în domeniu, schimbul de rezultate din activitatea propriu-zisă de audit, precum şi pregătirea profesională comună a auditorilor;

h)avizează numirea şi revocarea directorului general al UCAAPI.

Articolul 7

(1)În cadrul Ministerului Finanţelor Publice se constituie Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), structurată pe servicii de specialitate, în subordinea directă a ministrului finanţelor publice.

(2)UCAAPI este condusă de un director general, numit de ministrul finanţelor publice, cu avizul CAPI.

(3)Directorul general este funcţionar public şi trebuie să aibă o înaltă calificare profesională în domeniul financiar-contabil şi/sau al auditului, cu o competenţă profesională corespunzătoare, şi să îndeplinească cerinţele Codului privind conduita etică a auditorului intern.

Articolul 8

În realizarea obiectivelor sale UCAAPI are următoarele atribuţii principale:

a)elaborează, conduce şi aplică o strategie unitară în domeniul auditului public intern şi monitorizează la nivel naţional această activitate;

b)dezvoltă cadrul normativ în domeniul auditului public intern;

c)dezvoltă şi implementează proceduri şi metodologii uniforme, bazate pe standardele internaţionale, inclusiv manualele de audit intern;

d)dezvoltă metodologiile în domeniul riscului managerial;

e)elaborează Codul privind conduita etică a auditorului intern*);

─────────

Notă *) A se vedea Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului intern, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 12 februarie 2004. f) avizează normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate în domeniul auditului public intern, inclusiv normele metodologice proprii ale compartimentelor de audit public intern organizate la nivelul structurilor asociative;

g)dezvoltă sistemul de raportare a rezultatelor activităţii de audit public intern şi elaborează raportul anual, precum şi sinteze, pe baza rapoartelor primite, inclusiv de la compartimentele de audit public intern organizate la nivelul structurilor asociative;

h)efectuează misiuni de audit public intern de interes naţional cu implicaţii multisectoriale;

i)verifică respectarea de către compartimentele de audit public intern, inclusiv de către cele organizate la nivelul structurilor asociative, a normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita etică a auditorului intern, evaluează activitatea acestora şi poate iniţia măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul entităţii publice, respectiv al structurii asociative în cauză;

j)stabileşte cadrul general al acordului de cooperare pentru asigurarea activităţii de audit public intern în entităţile publice locale;

k)îndrumă entităţile publice locale şi structurile asociative în implementarea sistemului de cooperare pentru asigurarea activităţii de audit public intern;

l)stabileşte, în condiţiile legii, pentru domeniile cadrului general de competenţe profesionale cunoştinţele, abilităţile şi valorile pe care o persoană trebuie să le deţină pentru exercitarea activităţii de audit public intern;

m)coordonează sistemul de recrutare în domeniul auditului public intern, sistemul de atestare naţională a auditorilor interni din entităţile publice, precum şi sistemul de formare profesională continuă a acestora;

n)avizează numirea/destituirea şefilor compartimentelor de audit public intern din entităţile publice;

o)cooperează cu Curtea de Conturi pentru asigurarea complementarităţii activităţilor de audit public intern şi audit public extern şi a creşterii eficienţei acestora, precum şi cu alte autorităţi şi instituţii publice din România, cu respectarea independenţei, funcţiilor şi cerinţelor specifice fiecărei profesii;

p)cooperează cu autorităţile şi organizaţiile de control financiar public din alte state, inclusiv din Comisia Europeană.

Articolul 9

(1)Instituţiile publice centrale care derulează în cursul unui exerciţiu bugetar un buget mai mare de 2.000.000.000 lei trebuie să constituie un comitet de audit intern pentru a acţiona în vederea creşterii eficienţei activităţii de audit public intern.

(2)Comitetul de audit intern cuprinde între 5 şi 7 membri, numiţi de conducătorul instituţiei publice centrale, şi are următoarea componenţă:

a)auditori interni cu experienţă de minimum 5 ani, 2-3 persoane;

b)specialişti cu vechime de minimum 5 ani care activează în domeniul specific de activitate al instituţiei publice sau în domeniile-suport: financiar-contabilitate, resurse umane, juridic, sisteme informatice, 2-3 persoane;

c)conducătorul compartimentului de audit public intern.

(3)Auditorii interni nominalizaţi la alin. (2) lit. a) îşi desfăşoară activitatea în alte instituţii publice care nu sunt subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea instituţiei publice în cauză.

(4)Specialiştii nominalizaţi la alin. (2) lit. b) îşi desfăşoară activitatea în cadrul instituţiei publice centrale şi nu ocupă funcţii de conducere.

(5)Echilibrul decizional în cadrul comitetului de audit intern se asigură prin cooptarea în număr egal a persoanelor nominalizate la alin. (2) lit. a) şi b).

(6)Comitetul de audit intern este condus de un preşedinte, ales cu majoritate simplă de voturi dintre membrii comitetului, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură dată; conducătorul compartimentului de audit public intern nu poate îndeplini funcţia de preşedinte.

(7)Regulamentul de organizare şi funcţionare a comitetului de audit intern este aprobat de plenul acestuia, cu o majoritate simplă din voturi.

(8)Secretariatul tehnic al comitetului de audit intern este asigurat de compartimentul de audit public intern din cadrul instituţiei publice centrale.

(9)Membrii comitetului de audit intern primesc o indemnizaţie de şedinţă stabilită în aceleaşi condiţii ca şi indemnizaţia de şedinţă a membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern (CAPI); indemnizaţia se suportă din bugetul de stat, prin bugetul instituţiei publice centrale în cauză.

(10)Comitetul de audit intern se întruneşte de două ori pe an, în şedinţe ordinare, sau ori de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare, numai pentru realizarea atribuţiilor prevăzute la art. 10 lit. b), d) şi f).

(11)La cererea conducătorului instituţiei publice centrale, preşedintele comitetului de audit intern va participa la şedinţele managementului la vârf, pentru a exprima opinia comitetului cu privire la problemele supuse dezbaterii.

(12)Instituţiile publice cu un buget mai mic de 2.000.000.000 lei în cursul unui exerciţiu bugetar pot constitui comitete de audit intern în scopul creşterii eficienţei activităţii de audit intern.

Articolul 10

În realizarea obiectivelor sale, comitetul de audit intern are următoarele atribuţii principale:

a)dezbate şi avizează planul multianual şi planul anual pentru activitatea de audit public intern;

b)analizează şi emite o opinie asupra recomandărilor formulate de auditorii interni, inclusiv asupra celor care nu au fost acceptate de conducătorul instituţiei publice centrale;

c)avizează Carta auditului public intern;

d)examinează sesizările referitoare la nerespectarea Codului privind conduita etică a auditorului intern şi propune conducătorului instituţiei publice centrale măsurile necesare;

e)analizează şi avizează Raportul anual al activităţii de audit public intern;

f)avizează acordurile de cooperare cu alte instituţii publice privind exercitarea activităţii de audit public intern.

Articolul 11

Compartimentul de audit public intern se organizează astfel:

a)conducătorul instituţiei publice sau, în cazul altor entităţi publice, organul de conducere colectivă are obligaţia asigurării cadrului organizatoric şi funcţional necesar desfăşurării activităţii de audit public intern;

b)entităţile publice locale care cooperează pentru asigurarea activităţii de audit public intern utilizează capacitatea de audit a compartimentului care se constituie în cadrul entităţii organizatoare sau la nivelul structurii asociative, după caz; compartimentul de audit astfel constituit se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor prezentei legi;

c)la entităţile publice locale care nu şi-au constituit compartiment propriu de audit intern sau nu au intrat în cooperare pentru asigurarea activităţii de audit intern, aceasta poate fi asigurată de către auditori interni, persoane fizice atestate, pe baza contractelor de prestări servicii, conform prevederilor prezentei legi;

d)la instituţiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entităţi publice, auditul public intern se limitează la auditul de regularitate şi se efectuează de către compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finanţelor Publice;

e)la entităţile publice centrale ai căror conducători sunt ordonatori principali de credite şi gestionează un buget de până la 5.000.000 lei şi nu au constituit un compartiment de audit public intern, activitatea de audit este realizată de Ministerul Finanţelor Publice, prin UCAAPI, pe baza unui protocol de colaborare;

f)conducătorul entităţii publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entităţi publice stabileşte şi menţine un compartiment funcţional de audit public intern, cu acordul entităţii publice superioare; dacă acest acord nu se dă, auditul entităţii respective se efectuează de către compartimentul de audit public intern al entităţii publice care a decis aceasta.

Articolul 12

(1)Compartimentul de audit public intern se constituie distinct în subordinea directă a conducătorului entităţii.

(2)Conducătorul compartimentului de audit public intern este numit/destituit de către conducătorul entităţii/structurii asociative, cu avizul UCAAPI; pentru entităţile publice subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea altor entităţi publice, numirea/destituirea se face cu avizul entităţii publice ierarhic superioare, în condiţiile legii.

(3)Conducătorul compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de audit.

(4)Compartimentul de audit public intern este dimensionat, ca număr de auditori, pe baza volumului de activitate şi a mărimii riscurilor asociate, astfel încât să asigure auditarea activităţilor cuprinse în sfera auditului public intern.

(5)Compartimentul de audit public intern din cadrul entităţii organizatoare, respectiv de la nivelul structurii asociative este dimensionat, ca număr de auditori, astfel încât să asigure realizarea activităţii de audit public intern la toate entităţile publice locale cuprinse în acordul de cooperare; cheltuielile ocazionate de activitatea de audit public intern desfăşurată în sistem de cooperare, reprezentând cheltuieli de personal, cheltuieli privind impozite, contribuţii şi alte taxe aferente drepturilor de personal acordate şi cele cu deplasările interne sunt repartizate, în mod corespunzător, pe entităţile semnatare ale acordului, în funcţie de numărul de zile/auditor prestate; celelalte cheltuieli materiale, dacă părţile nu convin altfel, rămân în sarcina entităţii organizatoare sau a structurii asociative, după caz; modalitatea concretă de decontare a cheltuielilor se stabileşte prin acordul de cooperare.

(6)Contractele de prestări servicii cuprind activităţile de elaborare a planurilor anuale, respectiv a planurilor multianuale ale activităţii de audit intern, misiunile de audit şi natura acestora, în funcţie de volumul de activitate şi mărimea riscurilor asociate, astfel încât să asigure auditarea activităţilor cuprinse în sfera auditului public intern, precum şi numărul de auditori interni, ţinând cont şi de necesitatea asigurării funcţiei de supervizare a desfăşurării procesului de audit intern.

(7)Funcţia de auditor intern este incompatibilă cu exercitarea acestei funcţii ca activitate profesională orientată spre profit sau recompensă.

Articolul 13

Atribuţiile compartimentului de audit public intern sunt:

a)elaborează norme metodologice specifice entităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu avizul UCAAPI, iar în cazul entităţilor publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entităţi publice, cu avizul acesteia;

b)elaborează proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă de 3 ani, şi, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern;

c)efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;

d)informează UCAAPI despre recomandările neînsuşite de către conducătorul entităţii publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora;

e)raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit;

f)elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;

g)în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate;

h)verifică respectarea normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita etică în cadrul compartimentelor de audit intern din entităţile publice subordonate, aflate în coordonare sau sub autoritate şi poate iniţia măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul entităţii publice în cauză.

Capitolul IIIDesfăşurarea auditului public intern

Articolul 14

Tipurile de audit sunt următoarele:

a)auditul de sistem, care reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere şi control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi eficient, pentru identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru corectarea acestora;

b)auditul performanţei, care examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor şi sarcinilor entităţii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor şi apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele;

c)auditul de regularitate, care reprezintă examinarea acţiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi metodologice care le sunt aplicabile.

Articolul 15

(1)Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate într-o entitate publică, inclusiv asupra activităţilor entităţilor subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea altor entităţi publice.

(2)Compartimentul de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:

a)activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanţare externă;

b)plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;

c)administrarea patrimoniului, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;

d)concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;

e)constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;

f)alocarea creditelor bugetare;

g)sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;

h)sistemul de luare a deciziilor;

i)sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;

j)sistemele informatice.

Articolul 16

(1)Proiectul planului multianual, respectiv proiectul planului anual de audit public intern se elaborează de către compartimentul de audit public intern, pe baza evaluării riscului asociat diferitelor structuri, activităţi, programe/proiecte sau operaţiuni, precum şi prin preluarea sugestiilor conducătorului entităţii publice, prin consultare cu entităţile publice ierarhic superioare, ţinând seama de recomandările Curţii de Conturi a României şi ale organismelor Comisiei Europene; activităţile care prezintă în mod constant riscuri ridicate trebuie să fie auditate, de regulă, anual.

(2)Proiectele planurilor multianuale şi proiectele planurilor anuale de audit public intern ale entităţilor publice locale care îşi asigură activitatea de audit prin cooperare se elaborează în conformitate cu prevederile stabilite la alin. (1) şi se centralizează în planul multianual şi în planul anual de audit ale entităţii publice organizatoare, respectiv ale structurii asociative, după caz.

(3)Proiectele planurilor multianuale şi ale planurilor anuale de audit public intern ale entităţilor publice locale unde se desfăşoară activitatea pe bază de contracte de prestări servicii se elaborează în conformitate cu prevederile stabilite la alin. (1) şi se aprobă de către conducătorul entităţii publice locale.

(4)Conducătorul entităţii publice aprobă anual proiectul planului de audit public intern.

(5)Auditorii din cadrul compartimentelor de audit public intern desfăşoară, cu aprobarea conducătorului entităţii publice, misiuni de audit ad-hoc, considerate misiuni de audit public intern cu caracter excepţional, necuprinse în planul anual, în condiţiile prevăzute la art. 17.

Articolul 17

În realizarea misiunilor de audit auditorii interni îşi desfăşoară activitatea pe bază de ordin de serviciu, emis de şeful compartimentului de audit public intern, care prevede în mod explicit scopul, obiectivele, tipul şi durata auditului public intern, precum şi nominalizarea echipei de auditare.

Articolul 18

(1)Compartimentul de audit public intern notifică structura care va fi auditată cu 15 zile calendaristice înainte de declanşarea misiunii de audit; notificarea cuprinde scopul, principalele obiective şi durata misiunii de audit; notificarea va fi însoţită de Carta auditului public intern.

(2)Auditorii interni au acces la toate datele şi informaţiile, inclusiv la cele existente în format electronic, pe care le consideră relevante pentru scopul şi obiectivele precizate în ordinul de serviciu.

(3)Personalul de conducere şi de execuţie din structura auditată are obligaţia să ofere documentele şi informaţiile solicitate, în termenele stabilite, precum şi tot sprijinul necesar desfăşurării în bune condiţii a auditului public intern.

(4)Auditorii interni pot solicita date, informaţii, precum şi copii ale documentelor, certificate pentru conformitate, de la persoanele fizice şi juridice aflate în legătură cu structura auditată, iar acestea au obligaţia de a le pune la dispoziţie la data solicitată. Totodată auditorii interni pot efectua la aceste persoane fizice şi juridice orice fel de reverificări financiare şi contabile legate de activităţile de control intern la care acestea au fost supuse, care vor fi utilizate pentru constatarea legalităţii şi a regularităţii activităţii respective.

(5)Reprezentanţilor autorizaţi ai Comisiei Europene şi ai Curţii de Conturi Europene li se asigură drepturi similare celor prevăzute pentru auditorii interni, cu scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene; aceştia trebuie să fie împuterniciţi în acest sens printr-o autorizaţie scrisă, care să le ateste identitatea şi poziţia, precum şi printr-un document care să indice obiectul şi scopul controlului sau al inspecţiei la faţa locului.

(6)Ori de câte ori în efectuarea auditului public intern sunt necesare cunoştinţe de strictă specialitate, conducătorul compartimentului de audit public intern poate decide asupra oportunităţii contractării de servicii de expertiză/consultanţă din afara entităţii publice.

Articolul 19

(1)Auditorii interni elaborează un proiect de raport de audit public intern la sfârşitul fiecărei misiuni de audit public intern; proiectul de raport de audit public intern reflectă cadrul general, obiectivele, constatările, concluziile şi recomandările. Raportul de audit public intern este însoţit de documente justificative.

(2)Proiectul raportului de audit public intern se transmite la structura auditată; aceasta poate comunică, în maximum 15 zile calendaristice de la primirea raportului, punctele sale de vedere, care vor fi analizate de auditorii interni.

(3)În termen de 10 zile calendaristice de la primirea punctelor de vedere, compartimentul de audit public intern organizează reuniunea de conciliere cu structura auditată, în cadrul căreia se analizează constatările şi concluziile, în vederea acceptării recomandărilor formulate.

(4)Conducătorul compartimentului de audit public intern transmite, după caz, raportul de audit public intern finalizat, pentru analiză şi avizare, împreună cu rezultatele concilierii:

a)conducătorului entităţii publice care a aprobat misiunea;

b)numai conducătorului entităţii publice locale care îşi asigură activitatea de audit prin cooperare, pentru misiunile de audit public intern proprii, şi nu informează alte persoane fizice sau juridice, cu excepţia celor prevăzute de lege, despre date, fapte sau situaţii constatate cu ocazia desfăşurării misiunilor;

c)conducătorului instituţiei publice mici.

(5)După avizare, recomandările cuprinse în raportul de audit public intern sunt comunicate structurii auditate.

(6)Structura auditată informează compartimentul de audit public intern asupra modului de implementare a recomandărilor, incluzând un calendar al acestora. Şeful compartimentului de audit public intern informează UCAAPI sau organul ierarhic superior, după caz, despre recomandările care nu au fost avizate; aceste recomandări vor fi însoţite de documentaţia de susţinere.

(7)Compartimentul de audit public intern verifică şi raportează UCAAPI sau organului ierarhic superior, după caz, asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor.

Capitolul IVAuditorii interni

Articolul 20

(1)Auditorii interni care sunt funcţionari publici sunt recrutaţi, se supun regimului juridic privind incompatibilităţile, au drepturi şi obligaţii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile prezentei legi.

(2)Numirea sau revocarea auditorilor interni se face de către conducătorul entităţii publice, respectiv de către organul colectiv de conducere, cu avizul conducătorului compartimentului de audit public intern.

(3)Cadrul general de competenţe profesionale ale auditorilor interni din sectorul public acoperă, potrivit Standardului ocupaţional aprobat pentru această ocupaţie, cel puţin următoarele domenii:

a)audit intern;

b)managementul riscului, controlul intern şi guvernanţă;

c)management;

d)contabilitate;

e)finanţe publice;

f)tehnologia informaţiei;

g)drept.

(4)Recunoaşterea competenţelor profesionale dobândite de auditorul intern se realizează pe baza:

a)corespondenţei disciplinelor înscrise în foile matricole, aferente studiilor universitare, postuniversitare şi în certificatele de absolvire cu recunoaştere naţională, acordate în condiţiile legii, cu domeniile din cadrul general de competenţe profesionale;

b)pentru domeniile care nu se regăsesc în cadrul foilor matricole sau în echivalent, auditorul intern trebuie să îşi completeze pregătirea profesională prin programe organizate de instituţii autorizate, finalizate prin diplome sau certificate de absolvire cu recunoaştere naţională.

(5)Certificatul de atestare se eliberează dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a)în urma procesului de recunoaştere a rezultat îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (4);

b)experienţă profesională de minimum un an;

c)probitate profesională confirmată prin două recomandări din partea unor auditori interni sau specialişti în domeniu, cu experienţă de minimum 5 ani în activitatea publică.

(6)Pentru auditorii interni care deţin un certificat în audit intern emis de instituţii de profil cu recunoaştere internaţională, respectiv Institutul Auditorilor Interni din Statele Unite ale Americii, Institutul Francez al Auditului şi Controlului Intern, Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie şi Irlanda, nu mai este necesară îndeplinirea condiţiilor menţionate la alin. (5) lit. a).

(7)Certificatul de atestare îşi pierde valabilitatea atunci când:

a)auditorul intern/persoana fizică atestată nu a desfăşurat activităţi specifice de audit public intern timp de 5 ani;

b)auditorul intern/persoana fizică atestată nu a participat la cursuri de pregătire profesională în cadrul programului de formare profesională continuă.

(8)Pentru auditorii interni care nu sunt funcţionari publici selectarea şi stabilirea drepturilor şi obligaţiilor se fac în concordanţă cu regulamentele proprii de funcţionare a entităţii publice, precum şi cu prevederile prezentei legi.

(9)Persoanelor fizice, altele decât auditorii interni, care solicită obţinerea certificatului de atestare li se aplică aceleaşi condiţii de acordare, menţinere sau de pierdere a valabilităţii stabilite pentru auditorii interni din entităţile publice.

Articolul 21

(1)Auditorii interni trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv şi independent, cu profesionalism şi integritate, conform prevederilor prezentei legi şi potrivit normelor şi procedurilor specifice activităţii de audit public intern.

(2)Pentru acţiunile lor, întreprinse cu bună-credinţă în exerciţiul atribuţiilor şi în limita acestora, auditorii interni nu pot fi sancţionaţi sau trecuţi în altă funcţie.

(3)Auditorii interni nu vor divulga niciun fel de date, fapte sau situaţii pe care le-au constatat în cursul ori în legătură cu îndeplinirea misiunilor de audit public intern.

(4)Auditorii interni sunt responsabili de protecţia documentelor referitoare la auditul public intern desfăşurat la o entitate publică.

(5)Răspunderea pentru măsurile luate în urma analizării recomandărilor prezentate în rapoartele de audit aparţine conducerii entităţii publice.

(6)Auditorii interni trebuie să respecte prevederile Codului privind conduita etică a auditorului intern.

(7)Auditorii interni au obligaţia să îşi îmbunătăţească cunoştinţele, abilităţile şi valorile în cadrul formării profesionale continue, inclusiv după obţinerea certificatului de atestare, care se realizează prin:

a)participarea la cursuri şi seminare pe teme aferente domeniilor cadrului general de competenţe profesionale sau celor specifice entităţii publice;

b)studii individuale pe teme aprobate de conducătorul compartimentului de audit public intern;

c)publicarea de materiale de specialitate.

(8)Formarea profesională continuă se realizează în cadrul unei perioade de minimum 15 zile lucrătoare pe an, activitate care intră în responsabilitatea conducătorului compartimentului de audit public intern, precum şi a conducerii entităţii publice.

(9)Auditorii interni au obligaţia de a transmite rapoarte privind modul de realizare a programelor de formare profesională continuă, avizate de conducătorul entităţii publice, către organismul care a emis certificatul de atestare, o dată la 5 ani, pe baza cărora se va evalua menţinerea/pierderea valabilităţii certificatului de atestare.

Articolul 22

(1)Persoanele care sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul entităţii publice nu pot fi auditori interni în cadrul aceleiaşi entităţi publice.

(2)Auditorii interni nu pot fi desemnaţi să efectueze misiuni de audit public intern la o structură/entitate publică dacă sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectivă.

(3)Auditorii interni nu trebuie implicaţi în vreun fel în îndeplinirea activităţilor pe care în mod potenţial le pot audita şi nici în elaborarea şi implementarea sistemelor de control intern al entităţilor publice.

(4)Auditorii interni care au responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate integral sau parţial de Uniunea Europeană nu trebuie implicaţi în auditarea acestor programe.

(5)Auditorilor interni nu trebuie să li se încredinţeze misiuni de audit public intern în sectoarele de activitate în care aceştia au deţinut funcţii sau au fost implicaţi în alt mod; această interdicţie se poate ridica după trecerea unei perioade de 3 ani.

(6)Auditorii interni care se găsesc în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1)-(5) au obligaţia de a informa de îndată, în scris, conducătorul entităţii publice şi şeful structurii de audit public intern.

Capitolul VContravenţii şi sancţiuni

Articolul 23

Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte:

a)încălcarea obligaţiei de a asigura cadrul organizatoric şi funcţional necesar desfăşurării activităţii de audit public intern, potrivit prevederilor art. 11 lit. a);

b)încălcarea obligaţiei de a elabora norme de audit public intern specifice entităţii publice, precum şi neprezentarea lor spre avizare, potrivit prevederilor art. 13 lit. a);

c)încălcarea obligaţiei de a elabora proiectul planului de audit public intern, conform prevederilor art. 13 lit. b);

d)refuzul personalului de execuţie sau de conducere, implicat în activitatea auditată, de a prezenta documentele solicitate cu ocazia efectuării misiunilor de audit public intern, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (3);

e)nerespectarea prevederilor referitoare la numirea/destituirea conducătorului compartimentului de audit public intern, respectiv la numirea/revocarea auditorilor interni, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (2), respectiv ale art. 20 alin. (2).

Articolul 24

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac astfel:

a)de reprezentanţi împuterniciţi ai Ministerului Finanţelor Publice, pentru contravenţiile prevăzute la art. 23;

b)de către reprezentanţii împuterniciţi ai organului ierarhic superior, la nivelul entităţii publice subordonate, pentru contravenţiile prevăzute la art. 23 lit. a), c) şi e);

c)de către reprezentanţii împuterniciţi de conducătorul entităţii publice, pentru contravenţiile prevăzute la art. 23 lit. d).

Articolul 25

Contravenţiilor prevăzute la art. 23 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Capitolul VIDispoziţii finale

Articolul 26

În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi*) Ministerul Finanţelor Publice va elabora norme metodologice generale referitoare la exercitarea auditului public intern**).

Articolul 27

La data intrării în vigoare a prezentei legi*) se abrogă art. 2 lit. c), i), k)-n), p), u), art. 6-9, 28, art. 29 alin. (2), art. 32 lit. a)-e), art. 34 alin. (1) lit. a) şi b), art. 37 alin. (3), precum şi orice alte dispoziţii referitoare la auditul public intern din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern şi controlul financiar preventiv, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 31 august 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 301/2002.

─────────

Notă *) Prezenta lege a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 24 decembrie 2002. Notă **) A se vedea Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 şi nr. 130 bis din 27 februarie 2003, cu modificările ulterioare. Notă *) Art. 8^1 a devenit prin renumerotare art. 9. Notă **) Art. 18 alin. (2^2) a devenit prin renumerotare art. 20 alin. (4).