Ordin nr. 5.720 din 10 septembrie 2012
privind organizarea şi desfăşurarea probelor specifice susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat
- Emitent
- Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 724 din 25 octombrie 2012
Textul actului · 34 de articole
Cuprins
În baza prevederilor art. 10 alin. (1) şi ale art. 94 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor Acordului interguvernamental franco-român de la Bucureşti, din data de 28 septembrie 2006,
în temeiul prevederilor art. 22 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.
Articolul 1
Elevii din secţiile bilingve francofone care fac parte din proiectul "De la învăţământul bilingv către filierele francofone" şi care au un orar specific de cursuri în limba franceză şi de discipline nonlingvistice predate în limba franceză au dreptul de a obţine menţiunea specială "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.
Articolul 2
(1)Pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, elevii din secţiile bilingve francofone trebuie să susţină şi să promoveze următoarele probe specifice:
a)proba anticipată;
b)proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză;
c)proba scrisă la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză.
(2)Elevii din secţiile bilingve francofone susţin proba anticipată la sfârşitul clasei a XI-a, iar proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză şi proba scrisă la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză, la sfârşitul clasei a XII-a.
Articolul 3
(1)Probele specifice susţinute de elevii din secţiile bilingve francofone, în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, se organizează şi se desfăşoară conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.
(2)Precizările privind evaluarea elevilor la proba anticipată a examenului de bacalaureat susţinut de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat sunt prezentate în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.
(3)Temele din programele de bacalaureat pentru disciplinele la care elevii susţin probele specifice în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, sunt prezentate în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 4
Elevii care nu susţin sau nu promovează proba anticipată la sfârşitul clasei a XI-a nu pot participa la probele specifice ale bacalaureatului, care se susţin la sfârşitul clasei a XII-a, şi nu beneficiază de menţiunea specială "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.
Articolul 5
Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu anul şcolar 2012-2013.
Articolul 6
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.217/2010 privind organizarea şi desfăşurarea probelor specifice susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 9 noiembrie 2010.
Articolul 7
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 8
Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare şi conducerile unităţilor de învăţământ implicate duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,
Ecaterina Andronescu
Bucureşti, 10 septembrie 2012.
Nr. 5.720.
Anexa 1
METODOLOGIA
de organizare şi desfăşurare a probelor
specifice susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în
vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie
bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat
Capitolul IDispoziţii generale
Articolul 1
(1)Prezenta metodologie se referă la susţinerea probelor specifice de bacalaureat de către elevii din secţiile bilingve francofone care fac parte din proiectul "De la învăţământul bilingv către filierele francofone", denumite în continuare secţii bilingve francofone.
(2)Pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, elevii din secţiile bilingve francofone trebuie să susţină şi să promoveze următoarele probe specifice:
a)proba anticipată, centrată pe modulul de învăţământ pluridisciplinar bilingv, susţinută la sfârşitul clasei a XI-a;
b)proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză, susţinută la sfârşitul clasei a XII-a;
c)proba scrisă la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză, susţinută la sfârşitul clasei a XII-a.
Articolul 2
Profesorii examinatori din comisiile de bacalaureat constituite pentru probele specifice susţinute în vederea obţinerii menţiunii "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat sunt aleşi dintre profesorii/evaluatorii DELF din liceele bilingve implicate în proiectul "De la învăţământul bilingv către filierele francofone" care au participat la stagii de formare în România şi/sau în Franţa.
Capitolul IIProba anticipată
Articolul 3
(1)Elevii secţiilor bilingve francofone care au frecventat modulul de învăţământ pluridisciplinar bilingv în timpul clasei a XI-a susţin proba anticipată.
(2)Proba anticipată se organizează simultan în toate liceele bilingve care fac parte din proiect însemestrul al II-lea al clasei a XI-a, în ultima zi de vineri a lunii mai. În cazul în care există un număr mare de elevi participanţi la probă, aceasta poate fi prelungită şi în ziua următoare.
(3)În cazul în care elevul promovează proba anticipată în clasa a XI-a, acesta are dreptul de a participa la probele specifice organizate la sfârşitul clasei a XII-a pentru elevii din secţiile bilingve francofone.
(4)Elevii care nu susţin sau nu promovează proba anticipată nu pot participa la probele specifice ale bacalaureatului bilingv francofon, care se susţin la sfârşitul clasei a XII-a, şi nu vor beneficia de menţiunea specială "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.
(5)În cazul în care un elev de la secţia bilingvă francofonă repetă clasa a XI-a, acesta are obligaţia de a repeta modulul de învăţământ pluridisciplinar bilingv şi de a se prezenta din nou la proba anticipată de la sfârşitul clasei a XI-a.
Articolul 4
(1)Coordonarea probei anticipate se face, la nivel naţional, de către Comisia Naţională de Bacalaureat, iar la nivel local, de către comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti.
(2)În fiecare unitate de învăţământ liceal în care există secţie bilingvă francofonă se înfiinţează comisia de organizare şi desfăşurare a probei anticipate.
(3)Comisia de organizare şi desfăşurare a probei anticipate se compune din:
a)preşedinte - directorul sau directorul adjunct al unităţii de învăţământ;
b)secretar - un cadru didactic cu abilităţi în operarea pe calculator/informatician;
c)membri - 1-2 cadre didactice;
d)profesori evaluatori - 3 profesori de specialitate: două cadre didactice din şcoală, alese dintre cele care au predat modulul de învăţământ pluridisciplinar bilingv, şi un cadru didactic având specialitatea limba franceză.
(4)Profesorul evaluator de limba franceză din comisia de organizare şi desfăşurare a probei anticipate este altul decât cel care a predat limba franceză la clasa respectivă şi este selectat din lista profesorilor/evaluatorilor DELF din liceele bilingve implicate în proiectul "De la învăţământul bilingv către filierele francofone", care au participat la stagii de formare în România şi/sau în Franţa.
(5)Comisia de organizare şi desfăşurare a probei anticipate are următoarele atribuţii:
a)organizează şi răspunde de desfăşurarea probei anticipate în centrul respectiv, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii;
b)alcătuieşte şi afişează la avizierul unităţii de învăţământ, cu 24 de ore înaintea probei, lista alfabetică a candidaţilor pentru proba anticipată, cu precizarea orei la care trebuie să se prezinte candidaţii;
c)completează cataloagele de examen;
d)examinează şi evaluează candidaţii, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii;
e)afişează rezultatele probei anticipate;
f)elaborează şi transmite comisiilor de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti, în termen de 4 zile de la încheierea probei anticipate, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea acesteia.
(6)Componenţa comisiei de organizare şi desfăşurare a probei anticipate este stabilită prin decizie a inspectorului şcolar general.
(7)Comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti transmite Direcţiei generale educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Institutului Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti raportul privind organizarea şi desfăşurarea probei anticipate, precum şi rezultatele obţinute de candidaţi la această probă, în termen de 10 zile de la încheierea probei anticipate.
Articolul 5
(1)În cadrul modulului de învăţământ pluridisciplinar bilingv, elevii realizează, la nivelul clasei, un proiect bazat pe disciplinele studiate.
(2)Până la data de 1 octombrie a fiecărui an şcolar, profesorii de la disciplinele nonlingvistice predate în limba franceză vor afişa la avizierul şcolii titlurile proiectelor propuse pentru proba anticipată din anul şcolar respectiv.
(3)Până la data de 8 octombrie a fiecărui an şcolar, elevii vor alege, la nivel de clasă, tema proiectului şi o vor depune la secretariatul şcolii.
(4)Până la data de 15 octombrie a fiecărui an şcolar, comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti transmite Direcţiei generale educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Institutului Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti temele selecţionate pentru proiecte.
(5)Pe parcursul anului şcolar, elevii vor lucra la proiect în echipă şi vor redacta individual un carnet de bord şi o sinteză.
(6)Carnetul de bord, redactat în limba franceză, va conţine notiţele sistematice luate în timpul cursurilor alocate modulului respectiv, în cadrul fiecărei discipline nonlingvistice, precum şi raportul cercetărilor documentare.
(7)Sinteza sau nota sintetică, de maximum două pagini, se elaborează în limba franceză şi se referă la derularea proiectului şi la contribuţia personală a elevului în cadrul echipei.
Articolul 6
(1)Proba anticipată constă în:
a)prezentarea orală, în faţa comisiei, a carnetului de bord realizat în mod individual, pe durata modulului de învăţământ pluridisciplinar bilingv, şi a sintezei;
b)susţinerea orală a produsului final/proiectului, printr-un dialog cu comisia.
(2)Durata probei nu va depăşi 15 minute pentru fiecare elev.
Articolul 7
(1)Pentru evaluarea modulului de învăţământ pluridisciplinar bilingv se acordă maximum 100 de puncte, din care:
a)maximum 20 de puncte pentru activitatea desfăşurată în timpul anului;
b)maximum 80 de puncte, din care 10 puncte din oficiu, pentru examenul final susţinut prin proba anticipată.
(2)Fiecare examinator acordă candidatului un punctaj şi stabileşte nota acordată candidatului, prin împărţirea punctajului la 10. (3) Nota finală a candidatului la proba anticipată se obţine ca medie aritmetică a notelor acordate decei 3 profesori examinatori, calculată cu două zecimale, fără rotunjire.
Articolul 8
(1)Notele probei anticipate susţinute în clasa a XI-a se consemnează în catalogul de examen, elaborat în 3 exemplare, care se păstrează la secretariatul liceului până la sfârşitul clasei a XII-a. (2) Un exemplar al catalogului de examen se arhivează, al doilea exemplar este transmis comisiei de bacalaureat din centrul de examen la care este arondată unitatea de învăţământ şi va fi anexă la catalogul examenului de bacalaureat, iar al treilea exemplar este trimis comisiei naţionale de bacalaureat.
(3)Catalogul de examen transmis comisiei de bacalaureat din centrul de examen se arhivează împreună cu celelalte documente ale examenului de bacalaureat.
Capitolul IIIProba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză
Articolul 9
(1)Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat, respectând prevederile specifice, menţionate în prezenta metodologie.
(2)Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză este organizată de comisia de bacalaureat de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale din unitatea de învăţământ liceal.
(3)Evaluarea competenţelor lingvistice pentru limba franceză se face, pentru fiecare candidat, de către 2 profesori, dintre care unul este cadrul didactic care a predat disciplina la clasă, iar al doilea este un cadru didactic de aceeaşi specialitate, din aceeaşi unitate de învăţământ sau din alta, ales din lista profesorilor din unităţile de învăţământ implicate în proiectul bilingv francofon "De la învăţământul bilingv către filierele francofone". Cel puţin unul dintre cei 2 evaluatori trebuie să fie evaluator DELF.
Articolul 10
(1)Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză se susţine la sfârşitul clasei a XII-a, în perioada prevăzută de calendarul examenului de bacalaureat pentru evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională - proba C. (2) Evaluarea competenţelor lingvistice în limba franceză se face prin 3 tipuri de probe, după cum urmează:
a)probă scrisă, cu durata de 120 de minute;
b)probă orală, cu durata de 20 de minute;
c)probă de înţelegere a unui text audiat, cu durata de 30 de minute.
(3)Pentru proba orală, fiecare elev va avea la dispoziţie 30 de minute pentru pregătirea răspunsului.
Articolul 11
Subiectele pentru probele de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză sunt elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, în colaborare cu Institutul Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti, astfel încât să permită stabilirea, pentru fiecare candidat, a nivelului corespunzător Cadrului european comun de referinţă pentru limbi (CECRL).
Articolul 12
(1)În urma susţinerii probei pentru evaluarea competenţelor lingvistice în limba franceză se obţine un certificat de competenţă în care se menţionează nivelul de limbă corespunzător CECRL.
(2)Pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, candidatul trebuie să obţină nivelul B2.
Articolul 13
(1)Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză, susţinută de elevii secţiilor bilingve francofone, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii, reprezintă pentru aceşti elevi proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal, prevăzută de metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat - proba C. (2) La proba C de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză, elevii secţiilor bilingve francofone obţin, potrivit baremului, un unic nivel conform CECRL, care se va trece în borderoul final de evaluare la fiecare dintre cele 5 competenţe din CECRL.
Articolul 14
(1)Candidaţii cărora li se recunosc şi li se echivalează, conform prevederilor metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, rezultatele obţinute la examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limba franceză nu mai susţin proba C din cadrul examenului de bacalaureat la limba franceză.
(2)Pentru candidaţii proveniţi de la secţiile bilingve francofone, recunoaşterea menţionată la alin. (1) conduce şi la obţinerea menţiunii speciale pe diploma de bacalaureat "secţie bilingvă francofonă" numai dacă aceştia au obţinut cel puţin nivelul B2 la examenul cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limba franceză.
(3)Pentru candidaţii proveniţi de la secţiile bilingve francofone, recunoaşterea menţionată la alin. (1) conduce şi la posibilitatea de a susţine proba C de evaluare a competenţelor lingvistice în cea de-a doua limbă de circulaţie internaţională studiată în liceu.
Capitolul IVProba scrisă la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză
Articolul 15
(1)Elevii din secţiile bilingve francofone au, pe parcursul celor 4 ani de liceu, un orar specific de discipline nonlingvistice (DNL) predate în limba franceză: Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Economie, în funcţie de filiera, profilul şi specializarea clasei.
(2)În vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, elevii din secţiile bilingve francofone susţin o probă scrisă în limba franceză la una dintre disciplinele nonlingvistice studiate în limba franceză.
(3)Proba scrisă la DNL studiată în limba franceză se susţine la sfârşitul clasei a XII-a, în perioada prevăzută în calendarul examenului de bacalaureat românesc pentru Limba şi literatura maternă - proba E. b) - probă scrisă.
(4)Candidaţii care nu au obţinut nivelul B2 la proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză nu se pot prezenta la proba scrisă la DNL studiată în limba franceză.
Articolul 16
(1)Proba scrisă la DNL studiată în limba franceză este organizată de comisia de bacalaureat din centrul de examen la care este arondată unitatea de învăţământ liceal.
(2)Durata probei scrise la DNL studiată în limba franceză este de 180 de minute.
(3)Pentru proba scrisă la DNL studiată în limba franceză se numesc în comisia menţionată la alin. (1) doi profesori evaluatori, având ca specialitate DNL evaluată, provenind din unităţi de învăţământ implicate în proiectul bilingv francofon, altele decât cea din care provin elevii.
(4)Comisia naţională de bacalaureat poate decide, în urma consultării Institutului Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti, organizarea de centre regionale de evaluare a lucrărilor scrise de la proba scrisă la DNL studiată în limba franceză.
Articolul 17
Subiectele pentru proba scrisă la DNL studiată în limba franceză sunt elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, în colaborare cu Institutul Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti.
Articolul 18
(1)Proba scrisă la DNL este notată cu maximum 100 de puncte, din care 10 puncte din oficiu.
(2)Fiecare evaluator acordă candidatului un punctaj de la 10 la 100 şi calculează nota acestuia prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut.
(3)Pentru fiecare candidat, nota probei scrise la DNL studiată în limba franceză se obţine ca medie aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate de cei 2 evaluatori.
(4)Notele obţinute la proba scrisă de DNL se consemnează în catalogul de examen.
Capitolul VDispoziţii finale
Articolul 19
Pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, absolvenţii secţiilor bilingve francofone trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să promoveze examenul de bacalaureat naţional, conform prevederilor metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat naţional;
b)să participe şi să obţină cel puţin nota 5 (cinci) la proba anticipată;
c)să participe şi să obţină cel puţin nota 5 (cinci) la proba scrisă la DNL;
d)să obţină media notelor de la proba anticipată şi de la proba scrisă la DNL cel puţin egală cu 6 (şase);
e)să obţină minimum nivelul B2 la proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză.
Articolul 20
(1)Absolvenţii secţiilor bilingve francofone care îndeplinesc condiţiile menţionate la art. 19 obţin diploma de bacalaureat, prevăzută de legea română, cu menţiunea specială "secţie bilingvă francofonă", precum şi o diplomă specifică, eliberată de partea franceză.
(2)Absolvenţii secţiilor bilingve francofone care nu participă la probele specifice sau nu îndeplinesc toate condiţiile menţionate la art. 19 participă la probele bacalaureatului românesc, obţinând, în caz de promovare, diploma de bacalaureat prevăzută de lege, fără menţiunea specială "secţie bilingvă francofonă".
(3)Absolvenţilor secţiilor bilingve francofone care au participat la proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză, organizată conform prezentei metodologii, dar au obţinut un nivel inferior nivelului B2, li se recunoaşte nivelul atins la proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă străină pentru obţinerea diplomei de bacalaureat românesc, fără menţiunea specială "secţie bilingvă francofonă".
Articolul 21
Nu se admit contestaţii la proba anticipată, la proba scrisă la DNL şi la proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză.
Articolul 22
(1)Notele obţinute la proba anticipată şi la proba scrisă la DNL nu intră în calculul mediei generale de bacalaureat.
(2)Rezultatele obţinute la probele specifice susţinute de absolvenţii secţiilor bilingve francofone se consemnează în cataloagele de examen şi apar în baza de date naţională care cuprinde rezultatele examenului de bacalaureat.
Articolul 23
(1)Pe parcursul desfăşurării probelor specifice din cadrul bacalaureatului bilingv francofon, unul sau mai mulţi reprezentanţi ai Institutului Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti pot fi prezenţi în sălile de examen sau în centrele zonale de evaluare, în calitate de observatori, pentru a urmări buna desfăşurare a acestor probe şi modalităţile de evaluare a lucrărilor scrise şi a probelor orale.
(2)Reprezentanţii Institutului Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti, participanţi în calitate de observatori la probele specifice din cadrul bacalaureatului bilingv francofon, vor prezenta constatările lor Comisiei Naţionale de Bacalaureat. În cazul în care constată nerespectarea prevederilor metodologiei sau existenţa unor disfuncţionalităţi, aceştia vor elabora un raport scris, pe care îl transmit unităţii de învăţământ, inspectoratului şcolar şi Comisiei Naţionale de Bacalaureat.
Articolul 24
(1)Comisiile de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti transmit Comisiei Naţionale de Bacalaureat, în termen de 10 zile de la încheierea sesiunii respective a examenului, un raport separat referitor la organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat pentru clasele bilingve incluse în proiectul "De la învăţământul bilingv către filierele francofone".
(2)Raportul menţionat la alin. (1) conţine în anexă lista nominală a elevilor participanţi la probele specifice ale bacalaureatului bilingv francofon şi rezultatele obţinute de aceştia la examenul de bacalaureat, inclusiv la probele specifice ale acestuia: situaţia promovării examenului de bacalaureat românesc, rezultatul evaluării probei de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză, nota probei anticipate, nota la proba scrisă la DNL, media notelor obţinute la proba anticipată şi la proba scrisă la DNL, rezultatul participării la examenul de bacalaureat bilingv francofon (admis/respins).
(3)Comisia Naţională de Bacalaureat transmite o copie a rapoartelor menţionate la alin. (1) Institutului Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti.
Articolul 25
Fiecare unitate de învăţământ cu secţie bilingvă francofonă are responsabilitatea comandării şi completării diplomelor de bacalaureat cu menţiunea specială "secţie bilingvă francofonă".
Articolul 26
Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfăşurare a probelor specifice din cadrul bacalaureatului bilingv francofon este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate.
Anexa 2
PRECIZĂRI
privind evaluarea elevilor la proba anticipată a
examenului de bacalaureat susţinut de
elevii secţiilor bilingve francofone în vederea
obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă"
pe diploma de bacalaureat
Etape în organizarea probei anticipate a examenului de bacalaureat bilingv francofon:
A. Transmiterea de documente anterior examenului
Cu 5 zile înainte de data stabilită pentru susţinerea examenului, elevii vor transmite comisiei de evaluare următoarele documente:
a)produsul final - rezultat al proiectului de cercetare desfăşurat în cadrul modulului de învăţământ pluridisciplinar bilingv;
b)"carnetul de bord" care prezintă munca şi parcursul urmat de elev în timpul anului şcolar în cadrul modulului;
c)o notă de sinteză, de maximum două pagini.
Nota de sinteză a elevului este personală. Aceasta va fi structurată după cum urmează:
–introducerea, în care sunt prezentate tema abordată şi problematica;
–etapele de analiză;
–metoda de investigare;
–dificultăţile întâlnite;
–prezentarea produsului final;
–concluzia;
–bibliografia/sitografia completă.
B. Examenul: susţinerea orală
Proba de examen va dura 15 minute şi va fi structurată în două părţi: o prezentare orală realizată de elev, respectiv susţinerea orală a produsului final/proiectului, printr-un dialog între elev şi membrii comisiei de evaluare.
Elevul va fi examinat individual de către comisie. Colegii de echipă vor fi prezenţi în sala de examen, aşezaţi în spatele sălii în care se desfăşoară examenul.
Evaluarea elevilor la proba anticipată a bacalaureatului bilingv francofon se realizează respectând grila de evaluare.
Pe parcursul primei părţi a examenului (7-8 minute), elevul este prezent în faţa comisiei şi, susţinut de un suport de comunicare (la alegerea sa), sub forma unui monolog, îşi va demonstra capacitatea de a prezenta în limba franceză:
–tema tratată pe parcursul anului şcolar în cadrul modulului de învăţământ pluridisciplinar bilingv;
–problematica asupra căreia a efectuat cercetarea;
–demersul ales pentru tratarea acestei problematici;
–rolul său în cadrul subgrupei şi munca efectivă pe care a efectuat-o;
–produsul final;
–competenţele dezvoltate pe parcursul celor 9 luni de participare la modulul de învăţământ pluridisciplinar bilingv, atât din punct de vedere metodologic, tehnic, disciplinar, cât şi din punct de vedere lingvistic. De asemenea, el poate evoca dificultăţile cu care s-a confruntat. Aceste elemente vor fi prezentate pe scurt înainte de a concluziona şi de a răspunde problematicii tematicii de cercetare.
În cea de-a doua parte a probei anticipate, elevul va participa la un dialog cu membrii comisiei de evaluare. Fiecare din cei 3 membri ai comisiei va adresa două întrebări. 4 întrebări vor fi din sfera disciplinelor nonlingvistice implicate în proiect şi două întrebări generale sau lingvistice (metodologie, produs final, limba franceză etc.)
Elevul este evaluat de către comisia care urmăreşte criteriile prezentate în grila de evaluare. Cei 3 membri ai comisiei completează, pentru fiecare elev, câte o grilă de evaluare şi acordă un punctaj, având în vedere punctajul recomandat în grila de evaluare.
Numărul total de puncte care poate fi acordat este 100. Fiecare membru al comisiei va transforma totalul punctelor acordate în notă, prin împărţire la 10. Media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a celor 3 note acordate de membrii comisiei reprezintă nota finală a elevului la proba anticipată a bacalaureatului bilingv francofon.
Nota de sinteză realizată de elev şi prezentată în faţa comisiei de evaluare va fi semnată de către toţi cei 3 membri ai comisiei. Nota de sinteză şi cele 3 grile de evaluare pentru fiecare elev (o grilă pentru fiecare membru al comisiei) vor fi păstrate în unitatea de învăţământ.
Compartimentul de resort din cadrul Institutului Francez al Ambasadei Franţei în România va putea solicita accesul la cele 4 documente în orice moment pe parcursul a 12 luni după terminarea examenului.
Carnetul de bord va fi înapoiat elevului la sfârşitul examenului.
Profesorul de limba franceză prezent în comisia de evaluare poate sprijini elevul care necesită susţinere în formularea unui răspuns în limba franceză, dar, în niciun caz, nu va corecta candidatul în timpul examenului.
Un reprezentant al Institutului Francez al Ambasadei Franţei în România poate asista şi se poate asigura de buna derulare a probei anticipate a bacalaureatului bilingv francofon.
Grille d'evaluation de l'epreuve anticipee
Nom et prenom de l'eleve:
Nom et prenom de l'examinateur:
Nom de l'etablissement/Ville:
I. Pendant l'annee scolaire: demarche personnelle et investissement du candidat au cours de l'elaboration des travaux du module interdisciplinaire (20 points)
┌─────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┬────────┐
│ │ Competence/Item a evaluer │ Points │
├─────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│L'eleve et le │I-1 Capacite a travailler en equipe │ /2 │
│groupe ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │I-2 Capacite a prendre des initiatives │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │I-3 Capacite a travailler en autonomie │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │I-4 Capacite a ecouter les autres membres de │ │
│ │l'equipe │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │I-5 Capacite a argumenter pour faire valoir son │ │
│ │point de vue au sein du groupe │ /2 │
├─────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│Le travail de │I-6 Capacite a definir la problematique du theme │ │
│l'eleve au cours │ou du sous-theme │ /2 │
│de l'annee ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│scolaire │I-7 Capacite a mettre en place une strategie de │ │
│ │recherche documentaire pour traiter le sujet │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │I-8 Capacite a planifier et a organiser le travail │ │
│ │(echeancier) │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │I-9 Capacite a recueillir et selectionner des │ │
│ │informations/ressources pertinentes (cdi, │ │
│ │bibliotheques publiques, terrain, Internet...) │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │I-10 Capacite a extraire (analyse et selection), │ │
│ │traiter et synthetiser l'information │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │ SOUS-TOTAL 1 │ /20 │
└─────────────────┴───────────────────────────────────────────────────┴────────┘
II. En fin d'annee scolaire: productions liees au projet (30 points)
| Competence/Item a evaluer | Points | |
|---|---|---|
| Le carnet de bord | II-1 L'eleve a tenu son carnet de bord toute l'annee | /2 |
| II-2 Le carnet de bord reflete le travail de recherche documentaire de l'eleve | /4 | |
| La note de synthese | II-3 La note de synthese de l'eleve, personnelle, est construite et bien structuree (introduction comportant le theme et la problematique; les etapes de l'analyse; la methode d'investigation; la presentation du produit final; la conclusion; la bibliographie) | /10 |
| II-4 L'eleve a perete attention a la qualite de la langue (syntaxe, orthographe, richesse lexicale...) | /2 | |
| Le produit final | II-5 Le produit final est en adequation avec le sujet traite | /2 |
| II-6 Le produit final est original et creatif | /2 | |
| II-7 Le contenu du produit final est riche | /2 | |
| II-8 La forme du produit final est soignee | /2 | |
| II-9 Le produit final respecte le droit d'auteur et la propriete intellectuelle | /2 | |
| II-10 Le produit final est un produit de groupe | /2 | |
| SOUS-TOTAL 2 | /30 |
III. Epreuve orale: presentation, soutenance (20 points)
| Competence/Item a evaluer | Points | |
|---|---|---|
| Prise de parole | III-1 Capacite a se positionner | /1 |
| III-2 Capacite a se presenter | /1 | |
| Monologue suivi | III-3 Capacite a s'exprimer sans lecture de la note de synthese (spontaneite) | /3 |
| III-4 Capacite a regarder les membres du jury | /1 | |
| III-5 Capacite a se faire comprendre (articulation, intonation, volume, debit) | /2 | |
| III-6 Capacite a utiliser un support de presenta- tion (diaporama, tableau, projection, TBI...) pour soutenir et illustrer son propos | /1 | |
| III-7 Maîtrise du contenu du sujet (solidite des connaissances, precisions des references) | /5 | |
| III-8 Qualite de l'argumentation | /4 | |
| III-9 Sens critique et recul par rapport aux sources | /1 | |
| III-10 Motivation, ardeur a defendre ses convictions | /1 | |
| SOUS-TOTAL 3 | /20 |
IV. Epreuve orale: entretien avec le jury/Questions (20 points)
| Questions | Points | |
|---|---|---|
| Entretien | IV-1 Discipline 1 | /4 |
| IV-2 Discipline 1 | /4 | |
| IV-3 Discipline 2 | /4 | |
| IV-4 Discipline 2 | /4 | |
| IV-5 Generale ou francais | /2 | |
| IV-6 Generale ou francais | /2 | |
| SOUS-TOTAL 4 | /20 |
V. Resultat final
| Total | SOUS-TOTAL 1 + SOUS-TOTAL 2 + SOUS-TOTAL 3 + SOUS-TOTAL 4 + 10 (points d'office) | /100 |
Signature de l'examinateur:
Anexa 3
TEMELE
din programele de bacalaureat pentru
disciplinele la care elevii susţin probele specifice, în vederea
obţinerii menţiunii speciale "secţie
bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat
DISCIPLINA MATEMATICĂ
Clasa a XI-a
Tema 1: Statistică descriptivă şi analiza datelor
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
| 1. Utilizarea proprietăţilor caracte- ristice ale unei serii statistice - medie, dispersie, abatere medie pătratică/mediana, quartile, amplitudine interquartilă 2. Studierea unei serii statistice, compararea a două serii statistice 3. Transpunerea în limbaj matematic prin mijloace statistice a unor probleme practice | 1. Culegerea, clasificarea şi prelucrarea datelor statistice 2. Interpretarea datelor statistice prin parametrii de poziţie: medii, dispersia, abateri de la medie 3. Mediana, prima quartilă, a treia quartilă, amplitudinea 4. Diagrame - reprezentarea grafică a datelor statistice |
Tema 2: Geometrie plană
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
| 1. Utilizarea condiţiei de coliniari tate pentru obţinerea ecuaţiei carteziene a dreptei 2. Determinarea ecuaţiei carteziene a dreptei cunoscând un vector director şi un punct 3. Determinarea unui vector director al dreptei definite printro ecuaţie carteziană 4. Alegerea unei descompuneri potrivite rezolvării unei probleme | 1. Condiţia de coliniaritate a 2 vectori 2. Vectorul director al unei drepte 3. Ecuaţia carteziană a unei drepte în plan determinată de un punct şi de un vector director 4. Descompunerea unui vector după 2 vectori necoliniari |
Tema 3: Şiruri
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
| 1. Modelarea matematică a unei situaţii simple cu ajutorul şirurilor 2. Aplicarea unui algoritm de calcul pentru un termen de rang dat 3. Exploatarea unei reprezentări grafice a termenilor unui şir 4. Scrierea termenului general al unei progresii aritmetice sau geometrice definite prin primul termen şi raţie 5. Determinarea sumei primilor n termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice sau geometrice 6. Cunoaşterea monotoniei progresiilor aritmetice şi geometrice | 1. Modalităţi de definire a unui şir numeric: explicit; recurenţa 2. Monotonia unui şir numeric 3. Progresii aritmetice: determinarea termenului general; suma primilor n termeni 4. Progresii geometrice cu raţie pozitivă: determinarea termenului general; suma primilor n termeni |
Tema 4: Procente
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
| 1. Calculul unei variaţii exprimate în procente 2. Exprimarea unei variaţii în procentaj 3. Determinarea variaţiei globale cunoscând două variaţii succesive 4. Determinarea variaţiei reciproce cunoscând variaţia iniţială | 1. Procente, dobânda, TVA 2. Legătura între variaţie şi procentaj 3. Variaţii succesive şi reciproce |
Clasa a XII-a
Tema 1: Progresii aritmetico-geometrice
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
| 1. Transformarea unei situaţii concrete date într-o problemă matematică folosind progresiile aritmetico-geometrice | 1. Progresii aritmetice şi geometrice - recapitulare 2. Progresii aritmetico-geometrice - aplicaţii din viaţa socioeconomică |
Tema 2: Probabilităţi condiţionate
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
| 1. Calculul probabilităţii unui eveniment cunoscând probabilităţile condiţionate relative la o parte a universului probabilistic | 1. Evenimente aleatoare egal probabile operaţii cu evenimente, probabilitatea unui eveniment compus din evenimente egal probabile 2. Probabilităţi condiţionate de un eveniment nenul. Notaţia P(A)(B). Dependenţa şi independenţa evenimen- telor. Schema lui Bernoulli |
Tema 3: Numere complexe
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
| 1. Efectuarea calculelor algebrice cu numere complexe scrise în formă algebrică/trigonometrică 2. Rezolvarea ecuaţiei de gradul al doilea cu coeficienţi reali în mulţimea numerelor complexe 3. Reprezentarea unui număr complex printr-un punct/vector 4. Determinarea afixului unui punct/ vector 5. Trecerea de la forma algebrică la cea trigonometrică şi invers | 1. Forma algebrică a unui număr complex. Modulul şi conjugatul 2. Operaţii cu numere complexe scrise în formă algebrică (sumă, produs, raport) 3. Ecuaţia de gradul al doilea cu coeficienţi reali 4. Reprezentarea geometrică a unui număr complex. Afixul unui punct/ vector. Interpretarea geometrică a modulului şi a conjugatului 5. Forma trigonometrică a unui număr complex. Modul şi argument - interpretare geometrică 6. Operaţii cu numere complexe scrise în formă trigonometrică (sumă, produs, raport) |
DISCIPLINA FIZICĂ
Clasa a XI-a
Tema 1: Vederea şi formarea imaginii
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
| ● Exploatarea condiţiilor de vizibi- litate a unui obiect ● Abordarea interdisciplinară a studiului ochiului uman ● Formularea unei ipoteze asupra conceptului de vedere pornind de la studiul unui document ● Identificarea şi descrierea mode- lului optic al ochiului prin comparaţie cu ochiul real ● Identificarea unei lentile convergente/divergente ● Determinarea grafică a poziţiei, măririi liniare transversale şi sensului imaginii unui obiect dat de o lentilă convergentă ● Utilizarea relaţiilor punctelor conjugate şi a măririi liniare transversale pentru o lentilă subţire convergentă în rezolvarea de probleme simple ● Determinarea parametrilor modelului lentilă subţire utilizând dovezi experimentale | 1. Ochiul uman: descriere şi modelare ca sistem optic: ● prezentarea anatomiei ochiului; ● identificarea fenomenelor fizice implicate în formarea imaginii; ● ochiul - sistem optic 2. Lentile subţiri: ● definiţia lentilelor subţiri; ● stabilirea elementelor caracteris- tice: centrul optic principal, ax optic principal, focare, distanţa focală, convergenţa unei lentile subţiri; ● reprezentarea convenţională a unei lentile subţiri; ● clasificare: lentile convergente şi divergente subţiri; ● identificarea sistemelor optice care compun modelul fizic al ochiului plecând de la formarea imaginii în ochiul uman: cristalinul - lentilă convergentă şi retina - ecran 3. Construcţia imaginii unui obiect liniar dată de lentile convergente subţiri 4. Relaţia punctelor conjugate pentru lentile subţiri 5. Mărire liniară transversal |
Tema 2: Evoluţia în timp a unui sistem mecanic
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
| ● Înţelegerea noţiunii de referenţial şi a necesităţii introducerii lui ● Identificarea acelui referenţial în care descrierea matematică a mişcării studiate este mai simplă ● Definirea tipurilor de mişcare (rectilinie uniformă, rectilinie uniform variată, circulară uniformă) ● Identificarea unei mişcări utilizând forma traiectoriei şi legea de mişcare ● Cunoaşterea şi utilizarea relaţiei forţă - tip de mişcare (calitativ) ● Cunoaşterea enunţurilor principiilor mecanicii clasice ● Utilizarea legilor mecanicii clasice în analiza mişcării punctului material în câmp gravitaţional uniform ● Exploatarea principiilor mecanicii clasice în rezolvarea de probleme de mişcare în câmp gravitaţional uniform ● Înţelegerea mişcărilor punctului material în câmp gravitaţional în diferite jocuri sportive (fişă document) | 1. Descrierea mişcării unui punct material: ● definirea noţiunilor de: referenţial traiectorie, relativitatea mişcării mecanice, vectorii de poziţie, viteză şi acceleraţie; ● referenţial galileean; ● lege de mişcare: definire, expresie generală, exemple calitative 2. Principiile mecanicii clasice: ● principiul inerţiei/noţiunea de masă inerţială; ● principiul fundamental al dinamicii/ forţă şi cantitatea de mişcare; ● principiul acţiunii şi reacţiunii; ● forţe şi mişcări 3. Mişcarea punctului material în câmp gravitaţional terestru uniform: ● cădere liberă, aruncare pe verticală aruncare sub un unghi oarecare; ● aplicaţii în practică - jocuri sportive |
Clasa a XII-a
Tema 1: Câmpuri fizice (câmp vectorial) şi forţe
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
| ● Descrierea unui câmp asociat proprietăţilor fizice care se manifestă într-un punct din spaţiu ● Cunoaşterea caracteristicilor câmpului fizic: intensitate într-un punct al câmpului, linie de câmp vectorial, câmp uniform, câmpul gravitaţional uniform şi câmpul electrostatic dintr-un condensator plan ● Identificarea câmpului gravitaţional uniform ● Înţelegerea modului în care a apărut noţiunea de câmp prin observaţii experimentale (fişă document) ● Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea de probleme simple ● Explicarea fenomenelor naturale legate de noţiunile studiate | 1. Câmpul gravitaţional uniform: ● legea atracţiei universale: enunţ, expresie matematică; ● intensitatea câmpului gravitaţional: definiţie, expresie matematică, unitate de măsură, reprezentare - câmp vectorial; ● câmp gravitaţional uniform: relaţia dintre forţa gravitaţională şi forţa de greutate 2. Câmp electrostatic: ● legea lui Coulomb: enunţ, expresie matematică, reprezentare; ● intensitatea câmpului electric: definiţie, expresie matematică, unitate de măsură, reprezentare - câmp vectorial; ● câmp electric uniform - condensator plan |
Tema 2: Lucrul mecanic şi energia mecanică
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
| ● Cunoaşterea expresiei matematice a lucrului mecanic ● Identificarea forţelor conservative ● Calcularea lucrului mecanic efectuat de diferite forţe: greutatea, forţa de frecare la alunecare ● Explicarea semnificaţiei fizice a relaţiei dintre lucrul mecanic şi variaţia energiei cinetice ● Calcularea energiei cinetice şi a energiei potenţiale gravitaţionale ● Extragerea şi utilizarea informa- ţiilor legate de un sistem fizic pentru rezolvarea unor probleme de mişcare ale punctului material ● Cunoaşterea condiţiilor în care energia mecanică a unui sistem fizic se conservă ● Exploatarea principiului conservării energiei mecanice în explicarea evoluţiei temporale a mişcării unui punct material în câmp gravitaţional uniform | 1. Lucrul mecanic al unei forţe ● Definiţie, expresie matematică, unitate de măsură, interpretare geometrică 2. Lucrul mecanic al unei forţe conservative: ● forţa conservativă: definiţie, exemple; ● studiu de caz: lucrul mecanic al forţei de greutate 3. Energia mecanică a punctului mate- rial în câmp gravitaţional uniform: ● energie cinetică; ● teorema de variaţie a energiei cinetice; ● energie potenţială gravitaţională; ● legea conservării energiei mecanice |
DISCIPLINA CHIMIE
Clasa a XI-a
Tema 1: Legătura dintre structură şi proprietăţi în cazul alcanilor şi alcoolilor
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
|---|---|
| Definirea alcanilor, alcoolilor | Definiţie alcani, alcooli |
| Deducerea şi reprezentarea formulelor structurale Rezolvare de probleme cantitative şi calitative Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme | Formule procentuale, brute, moleculare şi structurale pentru alcani şi alcooli |
| Recunoaşterea catenelor şi a tipurilor de atomi de carbon | Catene şi tipuri de atomi de carbon |
| Denumirea alcanilor, radicalilor alchil şi a alcoolilor | Radicali alifatici Nomenclatură şi clasificare alcani şi alcooli |
| Recunoaşterea tipului de izomerie pentru alcani şi alcooli | Izomerie alcani, alcooli |
| Argumentarea proprietăţilor fizice ale alcanilor şi alcoolilor în funcţie de structură şi interacţii intermoleculare Realizarea unei activităţi experi- mentale pentru separarea dintr-un amestec a unui alcool prin distilare | Proprietăţi fizice: - puncte de fierbere (alcani,alcooli); - distilarea alcanilor; - puncte de topire (alcani); - interacţiuni intermoleculare la dizolvarea în apă a alcoolilor |
| Exploatarea informaţiilor pentru a identifica utilizările alcanilor şi alcoolilor Rezolvarea problemelor cantitative şi calitative Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme | Utilizări: - utilizarea alcanilor şi alcoolilor drept combustibili; - testul de alcoolemie |
Tema 2: Compuşi organici oxigenaţi: aldehide, cetone, acizi carboxilici
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
|---|---|
| Definirea aldehidelor, cetonelor şi acizilor carboxilici | Definiţie aldehide, cetone, acizi carboxilici |
| Recunoaşterea grupelor funcţionale carbonil şi carboxil Deducerea şi reprezentarea formu- lelor structurale Recunoaşterea tipului de izomerie pentru aldehide şi cetone | Formule moleculare şi structurale pentru aldehide, cetone, acizi carboxilici |
| Denumirea aldehidelor, cetonelor şi acizilor carboxilici | Nomenclatură, clasificare aldehide, cetone, acizi carboxilici |
| Interpretarea proprietăţilor fizice ale aldehidelor, cetonelor şi acizilor carboxilici, în funcţie de structură şi interacţii intermoleculare | Proprietăţi fizice: - solubilitatea acizilor în apă, procesul de ionizare (acid acetic, acid benzoic); - pH-ul acizilor Caracterul acid |
| Realizarea unei activităţi experi- mentale pentru obţinerea aldehidelor, cetonelor şi acizilor carboxilici | Extracţia unui acid organic natural (experiment) Obţinerea aldehidelor, cetonelor şi a acizilor carboxilici prin oxidarea alcoolilor |
| Rezolvarea problemelor cantitative şi calitative Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme | Randamentul reacţiei de oxidare |
| Realizarea unei activităţi experi- mentale pentru identificarea aldehidelor şi cetonelor | Identificarea aldehidelor şi a cetonelor |
| Exploatarea informaţiilor pentru a identifica utilizările aldehidelor, cetonelor şi acizilor carboxilici | Utilizările aldehidelor, cetonelor şi a acizilor carboxilici |
Clasa a XII-a
Tema 1: Dizolvarea compuşilor ionici şi moleculari
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
|---|---|
| Definirea noţiunilor: soluţie, solvat, solvent, dizolvare şi solubilitate Identificarea componentelor unei soluţii Stabilirea influenţei diferiţilor factori asupra procesului de dizolvare şi a solubilităţii | Soluţii: - definiţie; - componente; - dizolvarea; factori care influen- ţează dizolvarea; - solubilitatea; factori care influen- ţează solubilitatea |
| Recunoaşterea solvenţilor polari şi nepolari | Solvenţi: - structura moleculelor de solvenţi; - clasificare |
| Stabilirea corelaţiei solvat-solvent Modelarea proceselor de dizolvare pentru diferite tipuri de solvanţi în diferiţi solvenţi | Dizolvare: - compuşi ionici în solvenţi polari; - compuşi polari în solvenţi polari; -compuşi nepolari în solvenţi nepolari |
| Definirea concentraţiei molare. Scrierea şi aplicarea expresiei matematice a concentraţiei molare în diferite calcule. Realizarea unei activităţi experi- mentale pentru obţinerea soluţiilor cu concentraţie molară dată | Concentraţia molară: - definiţie; - expresie matematică; - aplicaţii numerice; - prepararea de soluţii de concentra- ţie molară dată (activitate experimentală) |
| Determinarea prin calcul a concen- traţiei molare pentru diferite specii ionice | Concentraţia molară a unei specii ionice în soluţie apoasă: - aplicaţii numerice |
| Exploatarea informaţiilor pentru a identifica utilizările procesului de dizolvare | Utilizări ale procesului de dizolvare în apă: - substanţe tensioactive; - capacitatea de spălare |
Tema 2: Reacţii cu transfer de electroni
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
|---|---|
| Definirea noţiunilor: oxidare, reducere, număr de oxidare, agent oxidant, agent reducător Stabilirea numerelor de oxidare în compuşii chimici Stabilirea coeficienţilor în ecua- ţiile reacţiilor redox | Reacţii de oxido-reducere: - numere de oxidare; - oxidare, reducere; - agent oxidant, agent reducător; - cuplul oxido-reducător; - stabilirea coeficienţilor în reacţiile redox |
| Efectuarea unei activităţi experi- mentale pentru realizarea unei pile Recunoaşterea tipurilor de pile Modelarea ecuaţiilor chimice ale proceselor care au loc în timpul func- ţionării unei celule de electroliză Exploatarea informaţiilor pentru a identifica utilizarea practică a unei pile | Pile şi acumulatori: - descriere şi funcţionare; - caracteristici; - clasificare; - realizarea pilei Volta; - realizarea unor pile folosind semicelulele Cu/Cu^2+, Fe/Fe^2+, Zn/Zn^2+, Ag/Ag^+; - pila de combustie; - acumulatorul cu plumb |
| Efectuarea unei activităţi experi- mentale pentru realizarea procesului de electroliză Modelarea cu ajutorul ecuaţiilor chimice a funcţionării unei celule de electroliză Exploatarea informaţiilor pentru a identifica utilizarea practică a electrolizei | Electroliza: - definiţie; - montajul experimental; - procese chimice la electrozi; - legile electrolizei; expresia matematică; - realizarea electrolizei soluţiei de NaCl, soluţiei de H(2)SO(4), soluţiei de Na(2)SO(4), soluţiei de SnCl(2) - utilizări: zincarea |
DISCIPLINA BIOLOGIE
Clasa a XI-a
Tema 1: Sănătatea reproducerii
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
|---|---|
| Organizarea de date despre lumea vie selectate din diverse surse de documentare | 1.1. Genomul uman - complementul cromozomial |
| Recunoaşterea structurii şi funcţiilor materialului genetic | 1.2. Cariotipul uman normal şi patologic |
| Identificarea diferenţelor cromozo- miale dintre cele două sexe Utilizarea observaţiei, a experimen- tului şi a investigaţiei pentru evidenţierea structurii materialului genetic | 1.3. Analiza de cariotip |
| Recunoaşterea diferenţelor anatomice şi fiziologice dintre cele două sexe | 1.4. Anatomia şi fiziologia sistemului reproducător masculin |
| Identificarea componentelor sistemului reproducător şi a caracteristicilor acestora | 1.5. Anatomia şi fiziologia sistemului reproducător feminin |
| Explicarea etapelor de diferenţiere a celulelor sexuale masculine şi feminine | 1.6. Activitatea gonadelor |
| Identificarea caracterelor sexuale secundare masculine şi feminine Cunoaşterea consecinţelor debutului vieţii sexuale Identificarea factorilor care influen- ţează dezvoltarea fizică şi psihică a individului | 1.7. Pubertatea la fete şi la băieţi |
Tema 2: Sexualitate şi procreere
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
|---|---|
| Explicarea modului de acţiune al hormonilor ce asigură naşterea Aplicarea unor reguli de menţinere a sănătăţii omului Identificarea semnelor unei sarcini şi a comportamentelor sexuale responsabile | 2.1. Sarcina şi naşterea |
| Explicarea modului de acţiune a pilulelor contraceptive Evaluarea aspectelor legale privind sexualitatea Rezolvarea eficientă a unor situaţii- problemă din domeniul sănătăţii Identificarea metodelor de a stabili şi de a îndeplini proiecte de viitor, adoptând conduite adecvate | 2.2. Planificare familială (concepţia şi contracepţia) |
| Explicarea modului de prevenire a BTS Identificarea comportamentelor sexuale responsabile şi serviciile unde se pot adresa în cazul BTS | 2.3. Boli ale sistemului reproducător |
| Identificarea cauzelor medicale ale infertilităţii unui cuplu Înţelegerea modalităţilor de realizare practică a metodelor de procreere medicală | 2.4. Metode de procreere medicală asistată |
| Recunoaşterea implicaţiilor sexuali- tăţii asupra integrităţii personali- tăţii umane Analiza consecinţelor, a deciziilor referitoare la viaţa sexuală în plan individual, familial | 2.5. Responsabilitatea vieţii sexuale |
| Prevenirea conflictelor interper- sonale, a dezadaptării sociale ca urmare a situaţiilor de criză Dezvoltarea toleranţei faţă de persoanele aflate în dificultate | 2.6. Identitatea sexuală |
Clasa a XII-a
Tema 1: Genetică şi evoluţie
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
|---|---|
| Identificarea structurilor biologice microscopice în vederea caracterizării lor | 1.1. Celula eucariotă-nucleu (structură, rol) |
| Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diverse situaţii de comunicare Interpretarea şi ordonarea observa- ţiilor microscopice asupra celulelor aflate în diverse stadii de diviziune Reprezentarea schematizată a etapelor meiozei | 1.2. Diviziunea celulară: meioza (faze, importanţă) |
| Reprezentarea structurii şi funcţiilor materialului genetic pe baza modelelor | 1.3. Acizii nucleici (structură, tipuri, rol) |
| Prelucrarea rezultatelor obţinute din investigaţii şi formularea concluziilor Realizarea de conexiuni intra- şi interdisciplinare în analiza materialului genetic | 1.4. Cromozomii (structură, tipuri, rol, cariograma) |
| Efectuarea unei analize statistice simple într-o situaţie de crossing-over (analizând rezultatul meiozei) Ilustrarea schematizată a mecanismului de crossing-over şi consecinţele sale | 1.5. Teoria cromozomală - crossing-over |
Tema 2: Relaţia dintre organismele vegetale şi mediul de viaţă
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
|---|---|
| Recunoaşterea organelor şi sistemelor de organe vegetale în scopul comparării lor | 2.1. Organizarea generală a unei plante angiosperme |
| Identificarea structurii microscopice a organelor vegetative în vederea explicării relaţiei dintre structură şi funcţie Utilizarea investigaţiei pentru evidenţierea structurii şi funcţiilor organelor Aplicarea unor algoritmi de identi- ficare şi de rezolvare de probleme | 2.2. Organe vegetative: rădăcina, tulpina, frunza - observaţii macro- şi microscopice 2.3. Organe de reproducere: floarea, fructul, sămânţa - observaţii macro- şi microscopice |
| Extragerea şi exploatarea informa- ţiilor ce permit evidenţierea relaţiei dintre o plantă şi un animal polenizator | 2.4. Reproducerea sexuată la angiosperme (polenizarea, fecundaţia) |
| Aplicarea unor algoritmi de identi- ficare şi de rezolvare de probleme Aplicarea în viaţa cotidiană a cunoştinţelor despre influenţa factorilor de mediu asupra organismelor vegetale | 2.5. Echilibrul ecologic şi mecanismele lui |
| Realizarea de conexiuni intra-/inter- şi transdisciplinare | 2.6. Dezechilibre ecologice |
DISCIPLINA ISTORIE
Clasa a XI-a
Europenii în istoria lumii
Tema 1: Europenizarea lumii
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
| 1. Identificare şi localizare: 1.1. situarea şi caracterizarea unei date într-un context cronologic; 1.2. numirea şi localizarea unui loc într-un spaţiu geografic 2. Schimbarea scării cartografice şi stabilirea de conexiuni: 2.1. plasarea unui eveniment în timpul apropiat sau în timpul îndepărtat; 2.2. stabilirea de conexiuni între fapte sau evenimente de natură diferită, din perioade ori din spaţii diferite 3. Exploatarea şi confruntarea informaţiilor: 3.1. identificarea documentelor (natură, autor, dată, condiţiile de producere) 4. Organizarea şi sintetizarea informaţiilor: 4.1. descrierea şi nararea unei situaţii istorice 5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe sau tablouri numerice pentru redactarea textelor, pentru realizarea hărţilor, a crochiurilor şi a montajelor documentare 6. Dezvoltarea exprimării personale şi a simţului critic: 6.1. dezvoltarea unui discurs oral sau scris şi confruntarea lui cu alte puncte de vedere | 1. Europenii în procesul de populare a lumii: 1.1. rolul europenilor în procesul de populare a globului; 1.2. populaţiile Europei şi marile etape ale creşterii populaţiei mondiale. Evoluţia populării lumii, din Antichitate până în secolul al XIX-lea; 1.3. emigrarea europenilor spre alte continente pe parcursul secolului al XIX-lea 2. Extinderea lumii (secolele al XV-lea - al XVI-lea) Studiu de caz 2.1. De la Constantinopol la Istanbul: un spaţiu de contact între diferite culturi şi religii (creştină, musulmană, iudaică) şi la alegere: 2.2. Un navigator european şi călătoriile sale 2.3. Un mare port european 2.4. O aşezare precolumbiană confruntată cu cucerirea şi colonizarea europeană |
Tema 2: Revoluţii, libertăţi, naţiuni în zorii epocii contemporane
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
| 1. Identificare şi localizare: 1.1. numirea şi periodizarea continuităţilor şi discontinuităţilor cronologice; 1.2. situarea şi caracterizarea unei date într-un context cronologic 2. Stabilirea de conexiuni: 2.1. situarea unui eveniment în timpul apropiat sau în timpul îndepărtat; 2.2. confruntarea unor situaţii istorice 3. Exploatarea şi confruntarea informaţiilor: 3.1. identificarea de documente (natură, autor, dată, condiţiile de producere); 3.2. extragerea, ierarhizarea şi confruntarea informaţiilor în funcţie de document sau de ansamblul documentar; 3.3. analizarea critică a unor surse istorice de diferite tipuri (text, imagine, hartă etc.) 4. Organizarea şi sintetizarea informaţiilor: 4.1. descrierea şi nararea unei situaţii istorice; 4.2. redactarea unui text sau prezen- tarea unei expuneri construite şi argumentate utilizând vocabularul istoric specific 5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe sau tablouri numerice pentru redactarea textelor, pentru realizarea hărţilor 6. Dezvoltarea exprimării personale şi a simţului critic: 6.1. dezvoltarea unui discurs oral sau scris, confruntarea lui cu alte puncte de vedere | 1. Revoluţia franceză: afirmarea unui nou univers politic Evoluţia politică a Franţei între 1789-1804 1.1. Evoluţia ideilor de libertate înainte de Revoluţia Franceză 1.2. Declanşarea Revoluţiei Franceze şi experienţele politice care au marcat-o până la începutul Imperiului 2. Libertăţi şi naţiuni în Franţa şi în Europa în prima jumătate a secolului al XIX-lea 2.1. Mişcări liberale şi naţionale din Europa 2.2. 1848: Revoluţii politice şi revoluţii sociale în Franţa şi în Europa |
Clasa a XII-a
Aspecte pentru înţelegerea secolului al XX-lea
Tema 1: Secolul totalitarismelor
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
| 1. Identificare şi localizare: 1.1. numirea şi periodizarea continuităţilor şi discontinuităţilor cronologice; 1.2. plasarea şi caracterizarea unei date într-un context cronologic. 2.1. situarea evenimentului în timpul apropiat sau în timpul îndepărtat; 2.2. stabilirea de conexiuni între fapte sau evenimente de natură diferită, din perioade ori din localizări spaţiale diferite 3. Exploatarea şi confruntarea informaţiilor: 3.1. identificarea de documente (natură, autor, dată, condiţiile de producere); 3.2. analizarea critică a unor surse istorice (text, imagine, hartă etc.) 4. Organizarea şi sintetizarea informaţiilor: 4.1. redactarea unui text sau prezentarea unei expuneri utilizând vocabularul istoric specific 5. Dezvoltarea exprimării personale şi a simţului critic: 5.1. dezvoltarea unui discurs oral sau scris, confruntarea lui cu alte puncte de vedere | 1. Geneza şi afirmarea regimurilor totalitare interbelice (sovietic, fascist, nazist): geneza, asemănări şi deosebiri 2. Sfârşitul totalitarismului: 2.1. Denazificarea Germaniei şi procesul de la Nurenberg 2.2. Ieşirea progresivă a URSS din totalitarism: Hrusciov, destalinizarea şi limitele sale, Gorbaciov - de la glasnost la dispariţia URSS |
Tema 2: Colonizare şi decolonizare
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
| 1. Identificare şi localizare: 1.1. numirea şi localizarea unui loc într-un spaţiu geografic 2. Schimbarea scării hărţii şi stabilirea de conexiuni: 2.1. situarea unui eveniment în timpul apropiat sau în timpul îndepărtat; 2.2. confruntarea unor situaţii istorice 3. Exploatarea şi confruntarea informaţiilor: 3.1. identificarea de documente (natură, autor, dată, condiţiile de producere); 3.2. analizarea critică a unor documente de diferite tipuri (text, imagine, hartă etc.) 4. Organizarea şi sintetizarea informaţiilor: 4.1. descrierea şi nararea unei situaţii istorice 5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe sau tablouri numerice pentru redactarea textelor, pentru realizarea hărţilor, a crochiurilor şi a montajelor documentare | 1. Imperiul francez la momentul expoziţiei coloniale din 1931 2. Războiul din Algeria 3. Expoziţia colonială din 1931 şi apogeul colonialismului 4. Decolonizarea - o consecinţă a luptei pentru independenţă |
Tema 3: Francezii şi Republica
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
| 1. Identificare şi localizare: 1.1. numirea şi periodizarea continuităţilor şi discontinuităţilor cronologice; 1.2. situarea şi caracterizarea unei date într-un context cronologic 2.1. situarea unui eveniment în timpul apropiat sau în timpul îndepărtat; 2.2. stabilirea de conexiuni între fapte sau evenimente de natură diferită; 2.3. confruntarea unor situaţii istorice 3. Exploatarea şi confruntarea informaţiilor: 3.1. identificarea de documente (natură, autor, dată, condiţiile de producere); 3.2. extragerea, ierarhizarea şi confruntarea informaţiilor dintr-un document, set de documente sau surse istorice; 3.3. analizarea critică a unor surse istorice 4. Organizarea şi sintetizarea informaţiilor: 4.1. descrierea şi nararea unei situaţii istorice; 4.2. redactarea unui text sau prezentarea unei expuneri utilizând vocabularul istoric specific 5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe sau tablouri numerice pentru redactarea textelor, pentru realizarea hărţilor, a crochiurilor şi a montajelor documentare 6. Dezvoltarea exprimării personale şi a simţului critic: 6.1. dezvoltarea unui discurs oral sau scris, confruntarea lui cu alte puncte de vedere | 1. 1958-1962, o nouă Republică 2. Republica între laic şi religios, începând din anul 1880. 3. Echilibrul puterilor în cadrul instituţiilor celei de a V-a Republici instaurate de generalul de Gaulle |
DISCIPLINA GEOGRAFIE
Clasa a XI-a
Societate şi dezvoltare durabilă
Tema 1: Provocările dezvoltării durabile
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
| 1. Identificare şi localizare: 1.1. identificarea şi localizarea marilor repere geografice terestre; 1.2. identificarea şi localizarea unui loc într-un spaţiu geografic 2. Trecerea de la o scară la alta şi stabilirea de legături între acestea: 2.1. reperarea unui loc sau a unui spaţiu; 2.2. explicarea relaţiilor dintre fapte sau evenimente de naturi, perioade şi localizări spaţiale diferite 3. Exploatarea şi compararea informaţiilor: 3.1. identificarea documentelor (tip, autor, dată, sursă); 3.2. înţelegerea sensului general al unui document sau ansamblu de documente şi stabilirea de legături cu situaţia geografică studiată; 3.3. extragerea, ierarhizarea şi compararea informaţiilor dintr-un document sau un ansamblu de documente în funcţie de natura acestora; 3.4. analiza critică a diferitelor tipuri de documente (texte, imagini, hărţi, grafice etc.) 4. Organizarea şi sintetizarea informaţiilor: 4.1. descrierea unei situaţii geografice; 4.2. realizarea de hărţi, crochiuri şi scheme cartografice, diagrame şi scheme; 4.3. redactarea unui text argumentat/ expunere orală argumentată utilizând limbajul geografic specific; 4.4. citirea unui document (text, hartă etc.) şi exprimarea orală sau în scris a ideilor-cheie, a componen- telor esenţiale; trecerea de la hartă la crochiu, de la observare la descriere; 4.5. redactarea unui răspuns argumentat 5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe, tabele numerice pentru redactarea de texte, construirea de hărţi, crochiuri şi montaje de documente 6. Dezvoltarea capacităţii de exprimare personală şi a simţului critic: 6.1. utilizarea critică a motoarelor de cercetare, a resurselor în linie (internet, intranetul instituţiei, bloguri); 6.2. elaborarea unui discurs oral sau scris construit şi argumentat, confruntarea acestuia cu alte puncte de vedere; 6.3. participarea activă la curs, intervenind la cererea profesorului sau solicitând lămuriri ori explicaţii dacă este necesar 7. Pregătirea şi organizarea activi- tăţii în mod autonom: 7.1. luarea de notiţe, redactarea de fişe de recapitulare (planuri, noţiuni şi idei-cheie, evenimente importante, repere spaţiale, documente de patrimoniu); 7.2. finalizarea unei cercetări individuale sau în interiorul unui grup; participarea la realizarea unui produs colectiv; 7.3. utilizarea manualului ca instrument de lectură complementară cursului, pentru pregătirea acestuia sau pentru aprofundarea aspectelor mai puţin abordate la clasă | 1. Asigurarea hranei (studiu de caz) 1.1. Creşterea demografică, creşterea producţiei Problematica: Impactul şi amploarea problemei alimentare în lume 1.2. Asigurarea securităţii alimentare Problematica: Asigurarea securităţii alimentare a populaţiei 1.3. Dezvoltarea tipurilor de agricultură durabilă Problematica: Tipuri de agricultură durabilă de perspectivă 2. Apa, resursă esenţială (studiu de caz) 2.1. Răspândirea inegală a resurselor de apă pe glob; accesul inegal la resursele de apă Problematica: Apa - o problemă a lumii contemporane 2.2. Gestionarea resurselor de apă şi transformarea spaţiilor Problematica: Principalele utilizări ale apei pe glob. Transformări ale spaţiului care presupun gestionarea apei 2.3. Gestionarea unei resurse vitale şi deseori ameninţată Problematica: Gestionarea durabilă a resurselor de apă |
Tema 2: Amenajări în scopul dezvoltării durabile
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
| 1. Identificare şi localizare: 1.1. identificarea şi localizarea marilor repere geografice terestre; 1.2. identificarea şi localizarea unui loc într-un spaţiu geografic 2. Trecerea de la o scară la alta şi stabilirea de legături între acestea: 2.1. reperarea unui loc sau a unui spaţiu; 2.2. explicarea relaţiilor dintre fapte sau evenimente de naturi, perioade şi localizări spaţiale diferite 3. Exploatarea şi compararea informaţiilor: 3.1. identificarea documentelor (tip, autor, dată, sursă): 3.2. înţelegerea sensului general al unui document sau ansamblu de documente şi stabilirea de legături cu situaţia geografică studiată; 3.3. extragerea, ierarhizarea şi compararea informaţiilor dintr-un document sau un ansamblu de documente în funcţie de natura acestora; 3.4. analiza critică a diferitelor tipuri de documente (texte, imagini, hărţi, grafice etc.) 4. Organizarea şi sintetizarea informaţiilor: 4.1. descrierea unei situaţii geografice; 4.2. realizarea de hărţi, crochiuri şi scheme cartografice, diagrame şi scheme; 4.3. redactarea unui text argumentat/ expunere orală argumentată utilizând limbajul geografic specific; 4.4. citirea unui document (text, hartă etc.) şi exprimarea orală sau în scris a ideilor-cheie, a componen- telor esenţiale; trecerea de la hartă la crochiu, de la observare la descriere; 4.5. redactarea unui răspuns argumentat 5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe, tabele numerice pentru redactarea de texte, construirea de hărţi, crochiuri şi montaje de documente 6. Dezvoltarea capacităţii de exprimare personală şi a simţului critic: 6.1. utilizarea critică a motoarelor de cercetare, a resurselor în linie (internet, intranetul instituţiei, bloguri); 6.2. elaborarea unui discurs oral sau scris construit şi argumentat, confruntarea acestuia cu alte puncte de vedere; 6.3. participarea activă la curs, intervenind la cererea profesorului sau solicitând lămuriri sau explicaţii dacă este necesar 7. Pregătirea şi organizarea activităţii în mod autonom: 7.1. luarea de notiţe, redactarea de fişe de recapitulare (planuri, noţiuni şi idei-cheie, evenimente importante, repere spaţiale, documente de patrimoniu); 7.2. finalizarea unei cercetări individuale sau în interiorul unui grup; participarea la realizarea unui produs colectiv; 7.3. utilizarea manualului ca instrument de lectură complementară cursului, pentru pregătirea acestuia sau pentru aprofundarea aspectelor mai puţin abordate la clasă | 1. Amenajarea oraşului (studiu de caz) 1.1. Creşterea urbană, etalare urbană (extindere urbană), inegalităţi sociospaţiale Problematica: Gestionarea creşterii urbane şi reducerea inegalităţilor urbane 1.2. Transporturile şi modalităţile de deplasare a populaţiei Problematica: Modalităţile de deplasare durabilă a populaţiei 1.3. Amenajarea de oraşe "durabile" Problematica: Amenajarea "oraşului durabil" din Nord, pentru a face faţă provocărilor dezvoltării durabile în Sud 2. Regiunile litorale, spaţii foarte atractive (studiu de caz) 2.1. Concentrarea populaţiei şi a activităţilor Problematica: Litoralul - o regiune atractivă 2.2. Concurenţa pentru spaţiu Problematica: Tipurile de amenajări specifice zonelor litorale 2.3. Amenajarea durabilă a regiunilor litorale Problematica: Amenajarea durabilă a regiunilor litorale |
Clasa a XII-a
Franţa şi Uniunea Europeană:
dinamici de dezvoltare şi mondializare
Tema 1: Uniunea Europeană: dinamici de dezvoltare teritorială
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
| 1. Identificare şi localizare: 1.1. identificarea şi localizarea marilor repere geografice terestre; 1.2. identificarea şi localizarea unui loc într-un spaţiu geografic 2. Trecerea de la o scară la alta şi stabilirea de legături între acestea: 2.1. reperarea unui loc sau a unui spaţiu; 2.2. explicarea relaţiilor dintre fapte sau evenimente denaturi, perioade şi localizări spaţiale diferite; 3. Exploatarea şi compararea informaţiilor: 3.1. identificarea documentelor (tip, autor, dată, sursă); 3.2. înţelegerea sensului general al unui document sau ansamblu de documente şi stabilirea de legături cu situaţia geografică studiată; 3.3. extragerea, ierarhizarea şi compa- rarea informaţiilor dintr-un document sau un ansamblu de documente în funcţie de natura acestora; 3.4. analiza critică a diferitelor tipuri de documente (texte, imagini, hărţi, grafice etc.) 4. Organizarea şi sintetizarea informaţiilor: 4.1. descrierea unei situaţii geografice; 4.2. realizarea de harţi, crochiuri şi scheme cartografice, diagrame şi scheme; 4.3. redactarea unui text argumentat/ expunere orală argumentată utilizând limbajul geografic specific; 4.4. citirea unui document (text, hartă etc.) şi exprimarea orală sau în scris a ideilor-cheie, a componentelor esenţiale; trecerea de la hartă la crochiu, de la observare la descriere; 4.5. redactarea unui răspuns argumentat 5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe, tabele numerice pentru redactarea de texte, construirea de hărţi, crochiuri şi montaje de documente 6. Dezvoltarea capacităţii de exprimare personală şi a simţului critic: 6.1. utilizarea critică a motoarelor de cercetare, a resurselor în linie (internet, intranetul instituţiei, bloguri); 6.2. elaborarea unui discurs oral sau scris construit şi argumentat, confruntarea acestuia cu alte puncte de vedere; 6.3. participarea la curs, intervenind la cererea profesorului sau solicitând lămuriri sau explicaţii dacă este necesar 7. Pregătirea şi organizarea activităţii în mod autonom: 7.1. luarea de notiţe, redactarea de fişe de recapitulare (planuri, noţiuni şi idei-cheie, evenimente importante, repere spaţiale, documente de patrimoniu); 7.2. finalizarea unei cercetări indi- viduale sau în interiorul unui grup; participarea la realizarea unui produs colectiv; 7.3. utilizarea manualului ca instru- ment de lectură complementară cursului, pentru pregătirea acestuia sau pentru aprofundarea aspectelor mai puţin abordate la clasă | 1. De la spaţiul european la teritoriile Uniunii Europene 1.1. O Europă, mai multe Europe: un continent între unitate şi diversitate Problematica: Europa. Identitatea europeană 1.2. Uniunea Europeană: frontiere şi limite; o uniune de state cu geometrie variabilă Problematica: Dinamica de extindere a Uniunii Europene 1.3. Disparităţi şi inegalităţi sociospaţiale: acţiunea Uniunii Europene asupra teritoriilor Problematica: Disparităţile şi inegalităţile sociospaţiale din Uniunea Europeană |
Tema 2: Franţa şi Europa în lume
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
| 1. Identificare şi localizare: 1.1. identificarea şi localizarea marilor repere geografice terestre; 1.2. identificarea şi localizarea unui loc într-un spaţiu geografic 2. Trecerea de la o scară la alta şi stabilirea de legături între acestea: 2.1. reperarea unui locsau a unui spaţiu; 2.2. explicarea relaţiilor dintre fapte sau evenimente de naturi, perioade şi localizări spaţiale diferite 3. Exploatarea şi compararea informaţiilor: 3.1. identificarea documentelor (tip, autor, dată, sursă); 3.2. înţelegerea sensului general al unui document sau ansamblu de documente şi stabilirea de legături cu situaţia geografică studiată; 3.3. extragerea, ierarhizarea şi compararea informaţiilor dintr-un document sau un ansamblu de documente în funcţie de natura acestora; 3.4. analiza critică a diferitelor tipuri de documente (texte, imagini, hărţi, grafice etc.) 4. Organizarea şi sintetizarea informaţiilor: 4.1. descrierea unei situaţii geografice; 4.2. realizarea de hărţi, crochiuri şi scheme cartografice, diagrame şi scheme cu săgeţi; 4.3. redactarea unui text argumentat/ expunere orală argumentată utilizând limbajul geografic specific; 4.4. citirea unui document (text, hartă etc.) şi exprimarea orală sau în scris a ideilor-cheie, a componentelor esenţiale; trecerea de la hartă la crochiu, de la observare la descriere; 4.5. redactarea unui răspuns argumentat 5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe, tabele numerice pentru redactarea de texte, construirea de hărţi, crochiuri şi montaje de documente 6. Dezvoltarea capacităţii de exprimare personală şi a simţului critic: 6.1. utilizarea critică a motoarelor de cercetare, a resurselor în linie (internet, intranetul instituţiei, bloguri); 6.2. elaborarea unui discurs oral sau scris construit şi argumentat, confruntarea acestuia cu alte puncte de vedere; 6.3. participarea la curs, intervenind la cererea profesorului sau solicitând lămuriri sau explicaţii dacă este necesar 7. Pregătirea şi organizarea activităţii în mod autonom: 7.1. luarea de notiţe, redactarea de fişe de recapitulare (planuri, noţiuni şi idei-cheie, evenimente importante, repere spaţiale, documente de patrimoniu); 7.2. finalizarea unei cercetări individuale sau în interiorul unui grup; participarea la realizarea unui produs colectiv; 7.3. utilizarea manualului ca instrument de lectură complementară cursului, pentru pregătirea acestuia sau pentru aprofundarea aspectelor mai puţin abordate la clasă | 1. Uniunea Europeană şi mondializarea (studiu de caz) 1.1. Uniunea Europeană, actor şi pol major în mondializare Problematica: Uniunea Europeană - unul dintre centrele de propagare a mondializării 1.2. O faţadă maritimă mondială: Litoralul Mării Nordului (Northern Range) Problematica: Northern Range - o faţadă maritimă mondială 2. Franţa şi mondializarea (studiu de caz) 2.1. Prezenţa franceză în lume Problematica: Prezenţa Franţei în lume 2.2. Franţa, pol turistic mondial Problematica: Franţa - una dintre primele destinaţii turistice din lume 2.3. Paris, oraş mondial Problematica: Parisul - oraş mondial |
DISCIPLINA ECONOMIE
Clasa a XI-a
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
| 1.1. Identificarea caracteristicilor definitorii ale fenomenelor de creştere economică, fluctuaţii şi criză 2.1. Interpretarea creşterii economice din perspectiva factorilor care o determină şi a fluctuaţiilor economice ca formă naturală a creşterii 4.1. Proiectarea unui comportament economic raţional ca expresie a adaptării active la dinamica economică 1.2. Caracterizarea dezvoltării ca formă a schimbării sociale 2.2. Corelarea creşterii economice cu dezvoltarea şi cu schimbarea socială 2.3. Analizarea fenomenelor socioecono- mice specifice dezvoltării şi schimbării sociale pe baza corelării şi interpretării unor indicatori economici şi sociali 4.2. Proiectarea unui comportament raţional ca expresie a compatibilizării opţiunilor axiologice personale cu cele sociale 1.3. Recunoaşterea diferitelor forme de inegalitate economică şi socială 2.4. Analizarea mecanismului de reproducere a inegalităţilor şi a consecinţelor acestuia 4.3. Evaluarea unor comportamente antisociale (corupţia, infracţiona- litatea etc.) ca surse ale inegalităţii economice şi sociale 1.5. Identificarea caracteristicilor definitorii ale tendinţelor de polarizare şi de egalizare socială 2.5. Corelarea tendinţelor de polari- zare şi de egalizare cu efectele acestora asupra persoanei şi asupra comunităţii 2.6. Analizarea rolului economic şi social al clasei mijlocii 5.1. Interpretarea rezultatelor evaluării unor fenomene economice şi sociale din perspectivă micro- şi macroeconomică, respectiv individuală şi socială 1.6. Caracterizarea mobilităţii sociale şi profesionale în condiţiile societăţii bazate pe cunoştinţe 2.6. Explicarea tendinţei de accentuare a mobilităţii socioprofesionale 4.4. Argumentarea necesităţii de a învăţa de-a lungul întregii vieţi din perspectiva tendinţei de accentuare a mobilităţii profesionale şi a dinamicii sociale 4.5. Adecvarea comportamentului economic propriu la cerinţele dinamicii socioeconomice şi mediului concurenţial 4.6. Proiectarea unui comportament optim în raport cu dinamica relaţiei educaţie -mobilitate profesională - poziţie socială | Creştere, dezvoltare, schimbare socială ● Creştere, fluctuaţii şi criză - sursele creşterii economice în societatea cunoaşterii: capitalul, investiţiile, progresul tehnic, munca, productivitatea, informaţia, mobilitatea; - indicatori ai creşterii economice; - forme ale creşterii economice; - fluctuaţiile, ciclicitatea: cauze, forme de manifestare, consecinţe; - criza: cauze, forme de manifestare, consecinţe, politici anticriză; - forme ale dezechilibrului economic ● Dezvoltare şi schimbare socială - legătura dintre creştere, dezvoltare şi schimbare socială; - condiţii ale dezvoltării; - transformări sociale asociate dezvoltării; - rolul valorilor în dezvoltare Stratificare socială şi inegalităţi ● Diversitatea inegalităţilor economice şi sociale - surse ale inegalităţilor economice şi sociale; - forme ale inegalităţilor economice şi sociale; - reproducerea inegalităţilor; - consecinţe ale inegalităţilor ● Polarizare versus egalizare - stratificarea socială; - condiţii, factori, consecinţe ale polarizării, respectiv ale egalizării sociale; - clasa mijlocie ● Mobilitatea socială şi profesională - cauze, condiţii, factori ai mobilităţii sociale; - forme ale mobilităţii; - educaţie şi mobilitate profesională; - mobilitate profesională şi poziţie socială |
Clasa a XII-a
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
| 1.7. Identificarea notelor definitorii ale unităţii şi integrării sociale 2.7. Analizarea procesului socializării şi a rolului unor agenţi ai sociali- zării în societatea contemporană 3.1. Utilizarea unor instrumente de cercetare sociologică în rezolvarea de sarcini de lucru prin cooperare cu ceilalţi 1.8. Caracterizarea diferitelor forme ale sărăciei în societatea contempo- rană, din perspectiva modului specific de manifestare a cauzelor şi a consecinţelor acesteia 2.8. Corelarea diferitelor forme ale conflictului social cu fenomenele de sărăcie şi excludere socială 4.7. Argumentarea necesităţii protecţiei sociale şi a solidarităţii colective pentru menţinerea coeziunii sociale 5.2. Interpretarea unor indicatori economici şi sociali din perspectiva relaţiei conflict-coeziune socială 1.9. Caracterizarea proceselor de mondializare, localizare, individua- lizare în societatea contemporană 2.9. Analizarea rolului pe care noile media îl îndeplinesc în manifestarea proceselor de integrare economică, mondializare, localizare, individualizare 3.2. Cooperarea cu ceilalţi în delimi- tarea unor perspective diferite asupra raporturilor libertate - interdepen- denţă, individualizare - deschidere 4.8. Proiectarea unui comportament raţional în contextul noilor forme de deschidere specifice societăţii contemporane 1.9. Recunoaşterea caracteristicilor generale ale dezvoltării durabile 2.9. Corelarea notelor definitorii ale dezvoltării durabile cu indicatorii dezvoltării umane 2.10. Compararea raţionalităţii economice cu raţionalitatea socială 4.9. Analizarea unor comportamente prin raportare la valori dezirabile 5.3. Afirmarea unui comportament prosocial, definit prin asumarea responsabilităţii faţă de calitatea mediului | Unitate, integrare socială şi conflict ● Fundamentele unităţii sociale: - grupuri şi reţele sociale; - instanţe ale socializării şi integrarea socială; - identitate, diversitate şi aculturaţie; - forme ale integrării sociale ● Sărăcie, excludere şi conflict social: - definire, cauze, forme, consecinţe ale sărăciei; - cauze, forme, consecinţe ale excluderii; - forme ale conflictului social ● Coeziunea socială: - individualism şi coeziune socială; - protecţie socială şi solidaritate colectivă Provocări ale deschiderii internaţio- nale: integrare economică, mondializare şi dezvoltare durabilă ● Mondializare, localizare, individualizare: - definire, cauze, forme, consecinţe ale mondializării; - forme şi strategii ale integrării economice; - noile media, mondializare şi localizare; - libertate, individualizare, deschi- dere, interdependenţe active ● Dezvoltare durabilă: dezvoltare economică, justiţie socială, protecţia mediului - dezvoltarea durabilă: criterii, condiţii, provocări; - dezvoltarea umană: definire, indicatori, condiţii de realizare; - ce înseamnă o societate dreaptă? - externalităţi şi bunuri colective; - responsabilitate individuală şi colectivă pentru calitatea mediului |