armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate (actualizate până la data de 22 ianuarie 2004
*)Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 85 din 20 februarie 2001. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 22 ianuarie 2004, cu modificările şi completările aduse de: ORDINUL nr. 1.879 din 27 septembrie 2001; ORDINUL nr. 990 din 26 iulie 2002**); ORDINUL nr. 1.276 din 30 septembrie 2002; ORDINUL nr. 705 din 3 iunie 2003***); ORDINUL nr. 1.827 din 22 decembrie 2003.
**)Conform art. 1 din ORDINUL nr. 990 din 26 iulie 2002, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 574 din 2 august 2002, reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 se aplică începând cu anul 2002 de către persoanele juridice care, pe baza informaţiilor cuprinse în bilanţul contabil încheiat la 31 decembrie 2000, îndeplinesc cumulativ doua dintre următoarele criterii:
–cifra de afaceri - peste 9 milioane euro;
–total active - peste 4,5 milioane euro;
–număr mediu de salariaţi - 250.
***)Conform art. 1 din ORDINUL nr. 705 din 3 iunie 2003, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 395 din 6 iunie 2003, reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 se aplică începând cu anul 2003 de către persoanele juridice care, pe baza informaţiilor cuprinse în situaţiile financiare încheiate la data de 31 decembrie 2001, îndeplinesc cumulativ doua dintre următoarele criterii:
–cifra de afaceri - peste 8 milioane euro;
–total active - peste 4 milioane euro;
–număr mediu de salariaţi - 200.
(2)Persoanele juridice prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a retrata situaţiile financiare pentru anul 2002, întocmite în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi ale Regulamentului de aplicare a acesteia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/1993, urmând să depună situaţiile financiare retratate la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice până la data de 30 noiembrie 2003.
Art. 2 din acelaşi act normativ prevede că lista cuprinzând persoanele juridice care aplica prevederile art. 1 alin. (1) este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin(Ordinul nr. 705 din 3 iunie 2003).
CUPRINS
DISPOZIŢII GENERALE
FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII .................................
SECŢIUNEA 1 CONTABILITATEA ÎNTREPRINDERII ..............................
SECŢIUNEA a 2-a EXERCIŢIUL FINANCIAR .......................................
SECŢIUNEA a 3-a SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE ALE ÎNTREPRINDERII ............
ÎNTREPRINDERII .............................................
SECŢIUNEA a 5-a PRINCIPII ŞI REGULI CONTABILE ..............................
ÎNTREPRINDERII; APROBAREA DISTRIBUIRII PROFITULUI ..........
SECŢIUNEA a 7-a RAPORTUL ADMINISTRATORILOR .................................
SECŢIUNEA a 8-a AUDITUL FINANCIAR ..........................................
RAPORTULUI ANUAL ALE ÎNTREPRINDERII ........................
SECŢIUNEA a 10-a PUBLICAREA RAPORTULUI ANUAL AL ÎNTREPRINDERII .............
Capitolul II PLANUL DE CONTURI GENERAL .....................................
FLUXURILOR DE TREZORERIE, SITUAŢIEI MODIFICĂRILOR CAPITALULUI
PROPRIU ŞI EXEMPLE DE PREZENTARE A NOTELOR EXPLICATIVE ........
–BILANŢ ......................................................
–CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE ................................
–SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE ...........................
–SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU ..................
–NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE .................
FORMATUL BILANŢULUI ŞI CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE .........
Capitolul V EXPLICAREA UNOR TERMENI UTILIZAŢI ŞI COLATERALI ACESTORA ......
CADRUL GENERAL DE ÎNTOCMIRE ŞI PREZENTARE A SITUAŢIILOR FINANCIARE,
ELABORAT DE COMITETUL PENTRU STANDARDE INTERNAŢIONALE*1) DE CONTABILITATE
PREFATA Paragraful nr.
INTRODUCERE ................................................... 1-11
Obiect şi statut ........................................... 1-4
Aria de aplicabilitate ..................................... 5-8
Utilizatorii şi necesităţile de informare ale acestora ..... 9-11
OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ............................. 12-21
Poziţia financiară, performanta şi modificările poziţiei
financiare ................................................. 15-21
Note şi materiale supliment ................................ 21
CONCEPTE DE BAZA .............................................. 22-23
Contabilitatea de angajament ............................... 22
Principiul continuităţii activităţii ....................... 23
CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE .......... 24-46
Inteligibilitatea .......................................... 25
Relevanta .................................................. 26-30
Pragul de semnificaţie ................................. 29-30
Credibilitatea ............................................. 31-38
Reprezentarea fidela ................................... 33-34
Prevalenta economicului asupra juridicului ............. 35
Neutralitatea .......................................... 36
Prudenta ............................................... 37
Integralitatea ......................................... 38
Comparabilitatea ........................................... 39-42
Limite ce privesc informaţia relevanta şi credibila ........ 43-45
Oportunitatea .......................................... 43
Raportul cost-beneficiu ................................ 44
Echilibrul între caracteristicile calitative ........... 45
Imaginea fidela/Prezentarea fidela ......................... 46
STRUCTURILE SITUAŢIILOR FINANCIARE ............................ 47-81
Poziţia financiară ......................................... 49-52
Active ..................................................... 53-59
Datorii .................................................... 60-64
Capitalul propriu .......................................... 65-68
Performanta ................................................ 69-73
Venituri ................................................... 74-77
Cheltuieli ................................................. 78-80
Ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului ........... 81
RECUNOAŞTEREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE ............. 82-98
Probabilitatea realizării unor beneficii economice viitoare 85
Credibilitatea evaluării ................................... 86-88
Recunoaşterea activelor .................................... 89-90
Recunoaşterea datoriilor ................................... 91
Recunoaşterea veniturilor .................................. 92-93
Recunoaşterea cheltuielilor ................................ 94-98
EVALUAREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE ................. 99-101
CONCEPTELE DE CAPITAL ŞI DE MENŢINERE A NIVELULUI CAPITALULUI 102-110
Conceptul de capital ....................................... 102-103
Conceptele de menţinere a nivelului capitalului şi de
determinare a profitului ................................... 104-110
*1) Versiune oficială în limba română acceptată de Grupul român de lucru
pentru traducerea Standardelor Internaţionale de Contabilitate, recunoscut
de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.
DISPOZIŢII GENERALE
Prezentele reglementări stabilesc principiile şi regulile contabile de baza, forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, având ca scop general asimilarea deplina a Directivei a IV-a a C.E.E. (78/660/EEC ) şi continuarea armonizării cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.
Aria de aplicabilitate
1.Prezentele reglementări privesc întocmirea, prezentarea, aprobarea şi publicarea situaţiilor financiare ale întreprinderii.
2.Întreprinderile vor fi integrate în aria de aplicabilitate a acestor reglementări după următorul program:
A. Pentru situaţiile financiare ale anului 2000 aplicarea prezentelor reglementări priveşte trei categorii de unităţi grupate astfel:
Categoria I - Întreprinderi cotate la Bursa de Valori Bucureşti
Categoria a II-a - Regii autonome, companii/societăţi naţionale şi alte
întreprinderi de interes naţional
Categoria a III-a - Categorii specifice de întreprinderi care operează pe
piaţa de capital.
B. Începând cu exerciţiul financiar al anului 2001 prezentele reglementări vor fi aplicate de persoanele juridice din categoria a IV-a, care satisfac cel puţin două dintre criteriile menţionate la art. 2 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.
Criteriile respective vor fi determinate pe baza situaţiilor financiare publicate pentru exerciţiul financiar anterior şi a ratei de schimb euro/leu la sfârşitul anului anterior.
C. Începând cu exerciţiul financiar al anului 2006 rămân în afară prezentelor reglementări numai întreprinderile care, potrivit legislaţiei în vigoare la acea data, se vor încadra în categoria societăţilor mici şi mijlocii. Aceste întreprinderi vor aplica prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi ale regulamentului de aplicare a acesteia.
1.Începând cu exerciţiul financiar al anului 2000 întreprinderile vor putea, cu aprobarea Ministerului Finanţelor Publice, sa opteze pentru aplicarea acestor reglementări înainte de data specificată, în funcţie de modul de derulare a programului naţional de pregătire în domeniu.
2.În primul an de aplicare întreprinderile vor întocmi şi depune la organele în drept, până la data de 15 aprilie a anului următor, situaţiile financiare întocmite pe baza Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi a regulamentului de aplicare a acesteia.
Aceste societăţi au obligaţia de a întocmi situaţiile financiare potrivit prevederilor prezentelor reglementări, urmând să le depună la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice până la data de 30 septembrie a anului următor celui de raportare. Situaţiile financiare respective vor fi auditate de auditori financiari, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar.
Moneda
1.1.- Contabilitatea se tine în limba română şi în moneda naţionala. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se tine atât în moneda naţionala, cat şi în valută. Pentru necesităţile proprii de informare întreprinderile pot opta pentru întocmirea situaţiilor financiare şi într-o moneda stabilă (euro, USD etc.).
Obligativitatea organizării şi ţinerii contabilităţii
1.2.- Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii, în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, revine administratorului.
În acest scop persoana prevăzută la alineatul precedent trebuie să asigure, potrivit legii, condiţiile necesare pentru: întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile patrimoniale; organizarea şi ţinerea corecta şi la zi a contabilităţii; organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, precum şi valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare, publicarea şi depunerea la termen a acestora la organele în drept; păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi situaţiilor financiare şi organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul întreprinderii.
1.3.- Potrivit prevederilor art. 6 alin. 2 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, precum şi celorlalte prevederi legale referitoare la întocmirea şi utilizarea formularelor privind activitatea financiară şi contabila*1), orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care sta la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
Documentele justificative cuprind, de regula, următoarele elemente principale:
a)denumirea documentului;
b)denumirea şi sediul întreprinderii care întocmeşte documentul;
c)numărul şi data întocmirii acestuia;
d)menţionarea părţilor care participa la efectuarea operaţiunii patrimoniale (când este cazul);
e)conţinutul operaţiunii patrimoniale şi, dacă este cazul, temeiul legal al efectuării acesteia;
f)datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii efectuate;
g)numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, după caz;
h)alte elemente menite să asigure consemnarea completa a operaţiunilor efectuate.
*1) Aceste prevederi sunt cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabila şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora, în ordinele ministrului finanţelor date în aplicarea acesteia, precum şi în Normele metodologice de întocmire şi utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară şi contabila, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 425/1998.
Păstrarea registrelor şi a documentelor justificative
1.4.- Potrivit prevederilor art. 25 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative, care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, se păstrează timp de zece ani în arhiva persoanelor prevăzute la art. 1 din lege, cu începere de la data încheierii exerciţiului în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii care se păstrează timp de 50 de ani.
Registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative se păstrează în arhiva, de regula în forma lor originala, grupate în funcţie de natura operaţiunilor şi în ordine cronologică în cadrul exerciţiului financiar la care acestea se referă. Arhivarea documentelor contabile trebuie să asigure păstrarea şi consultarea acestora în termenele prevăzute de lege.
Potrivit art. 26 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, în caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare.
Responsabilitatea de a reconstitui documentele contabile în cazurile prevăzute la alineatul precedent revine administratorilor întreprinderii sau altei persoane care are obligaţia sa gestioneze patrimoniul.
Documentele contabile reconstituite vor purta menţiunea "Reconstituit".
2.1.- Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, cu excepţia primului an de activitate, când acesta începe la data infiintarii, respectiv înmatriculării, potrivit legii, la registrul comerţului.
3.1.- Fiecare întreprindere are obligaţia sa întocmească situaţii financiare anuale.
3.2.- Situaţiile financiare anuale trebuie să cuprindă:
a)bilanţul;
b)contul de profit şi pierdere;
c)situaţia modificărilor capitalului propriu;
d)situaţia fluxurilor de trezorerie;
e)politici contabile şi note explicative.
3.3.- Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei, modificărilor capitalului propriu şi fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii pentru respectivul exerciţiu financiar.
3.4.- Situaţiile financiare trebuie să respecte prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, ale reglementărilor cuprinse în prezentul volum, ale Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate, prezentat în vol. 2, şi ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate, incluse în vol. 3.
În cazul în care situaţiile financiare respecta în totalitate prevederile Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, dar nu respecta în totalitate prevederile incluse în vol. 3 (prevederi referitoare la inflaţie şi/sau la consolidare), raportul de audit trebuie să facă referiri concrete la aceste aspecte.
3.5.- Dacă nu exista nici un Standard Internaţional de Contabilitate relevant, administratorii întreprinderii vor elabora politici contabile în acord cu "Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare", prezentat în vol. 2, şi se vor asigura ca situaţiile financiare furnizează informaţii care să fie:
a)relevante pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor; şi b) credibile în sensul că:
(i)reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a întreprinderii;
(ii)reflecta substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma juridică;
(iii)sunt neutre, adică nepartinitoare;
(iv)sunt prudente; şi
(v)sunt complete sub toate aspectele semnificative.
3.6.- Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, va fi aplicată împreună cu: Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate*2) (vol. 1); Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate*3) (vol. 2); Standardele Internaţionale de Contabilitate (vol. 3); Ghidurile profesionale (vol. 4).
3.7.- La delimitarea prevederilor cuprinse în vol. 1 şi 2 s-au avut în vedere următoarele:
–Volumul 1 asigura conformitatea cu prevederile Directivei a IV-a a C.E.E. şi cu Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.
În situaţiile în care tratamentul contabil prevăzut de Directiva a IV-a a C.E.E. este diferit de cel cuprins în Standardele Internaţionale de Contabilitate, pe perioada de implementare a programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate societăţile comerciale pot opta pentru aplicarea unuia dintre acestea, astfel încât să se asigure prezentarea unei imagini fidele a evenimentului în cauza.
–Volumul 2 cuprinde Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.
3.8.- Dacă în împrejurări speciale ce privesc o întreprindere respectarea uneia dintre prevederile cuprinse în vol. 1, 2 şi 3 nu răspunde cerinței de a prezenta o imagine fidela, administratorii întreprinderii se pot abate de la cerinţele acestora atât cat este necesar pentru a prezenta o imagine fidela. În acest caz întreprinderea trebuie să prezinte în notele explicative următoarele aspecte:
a)faptul ca administratorii au ajuns la concluzia ca situaţiile financiare prezintă o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei, fluxurilor de trezorerie şi a modificărilor capitalului propriu;
b)menţiunea ca întreprinderea a respectat sub toate aspectele semnificative prevederile cuprinse în vol. 1, 2 şi 3, cu excepţia abaterilor de la o anumită cerinţa a acestora, în vederea obţinerii unei imagini fidele;
c)prevederea sau standardul de la care s-a făcut abatere, natura acesteia, tratamentul contabil solicitat de reglementări sau de standarde şi motivul pentru care tratamentul prevăzut de reglementări sau de standarde a fost considerat necorespunzător în împrejurările respective, precum şi tratamentul adoptat;
d)impactul financiar al abaterii asupra capitalurilor proprii, profitului net sau pierderii nete a întreprinderii, activelor, datoriilor şi asupra fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii, pentru fiecare dintre exerciţiile financiare prezentate.
*1) Denumirea este preluată din Standardele Internaţionale de Contabilitate. În Directiva a IV-a a C.E.E. prin conturile anuale se înţelege bilanţul, contul de profit şi pierdere şi note.
*2) IAS, conform abrevierii din limba engleza pentru "Internaţional Accounting Standards".
*3) IASC, conform abrevierii din limba engleza pentru "Internaţional Accounting Standards Committee".
Aspecte generale
4.1.- Potrivit prevederilor acestor reglementări:
a)bilanţul trebuie să prezinte cel puţin posturile enumerate în formatul de bilanţ prezentat la pct. 4.10;
b)contul de profit şi pierdere trebuie să prezinte cel puţin elementele enumerate în formatul de cont de profit şi pierdere prezentat la pct. 4.26;
c)situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte elementele enumerate într-unul din formatele situaţiei fluxurilor de trezorerie, prevăzute de IAS 7;
d)situaţia modificărilor capitalului propriu va prezenta informaţiile cerute de Standardele Internaţionale de Contabilitate.
4.2.- Fiecare element obligatoriu prezentat în situaţiile financiare ale unei întreprinderi conform pct. 4.1 poate fi prezentat mai detaliat decât se cere în formatul adoptat, dacă aceasta detaliere concura la prezentarea unei informaţii mai elocvente pentru utilizatorii de informaţii.
4.3.- Bilanţul unei întreprinderi şi contul de profit şi pierdere al acesteia pot fi dezvoltate cu orice element de activ sau pasiv, venit sau cheltuiala, care nu este prevăzut în formatul adoptat.
4.4.- a) În situaţia în care specificul activităţii întreprinderii necesita astfel de dezvoltări, formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere va respecta ordinea elementelor cerute de formatul obligatoriu, detalierile efectuandu-se numai la poziţiile numerotate cu numere arabe.
b)Structura bilanţului şi a contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce priveşte formatul obligatoriu, nu poate fi modificată de la un exerciţiu financiar la altul. În cazuri excepţionale se admit derogări de la aceasta regula. Orice derogare trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu motivele care au determinat-o.
4.5.- Elementele din bilanţ şi contul de profit şi pierdere indicate cu numere arabe pot fi cumulate într-un singur element în situaţiile financiare ale unei întreprinderi, dacă:
a)valorile individuale nu sunt semnificative pentru evaluarea poziţiei financiare şi a performantei întreprinderii pentru exerciţiul financiar respectiv; sau b) cumularea imbunatateste claritatea prezentării; valorile individuale ale oricăror elemente combinate în acest fel vor fi prezentate în notele explicative.
4.6.- În notele explicative trebuie să se prezinte separat repartizarea profitului net pe destinaţii, respectiv:
a)dividendele propuse spre a fi plătite. În conformitate cu prevederile IAS 10, dacă aceste dividende sunt propuse sau declarate după data bilanţului, întreprinderea nu trebuie să le recunoască ca datorie la data bilanţului;
b)sumele repartizate la rezerve;
c)sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti;
d)alte repartizari.
4.7.- Pentru fiecare post, respectiv element, prezentat în bilanţul sau în contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi, valoarea corespunzătoare pentru exerciţiul financiar precedent trebuie prezentată într-o coloana separată.
4.8.- În situaţia în care valorile corespunzătoare exerciţiului financiar curent şi precedent, înscrise în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere, nu sunt comparabile, cele aferente exerciţiului precedent trebuie retratate corespunzător, astfel încât să se asigure comparabilitatea. Rezultatele retratarii, motivele pentru care a fost facuta şi modalitatea de efectuare a acesteia trebuie prezentate în notele explicative.
4.9.- Nu se vor menţine în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere acele elemente (posturi) pentru care nu exista valori atât în exerciţiul financiar curent, cat şi în cel precedent.
Formatul cerut pentru conturile anuale
4.10.- Formatul cerut pentru bilanţ este următorul:
Bilanţ
A. Active imobilizate
I. Imobilizari necorporale
1.Cheltuieli de constituire (când reglementările permit imobilizarea acestora)
2.Cheltuieli de dezvoltare (când reglementările permit imobilizarea acestora)
3.Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizari necorporale, dacă au fost:
a)achiziţionate contra unei plati; sau b) create de societate, în cazul în care reglementările permit înscrierea acestora în active
4.Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziţionat
5.Avansuri şi imobilizari necorporale în curs de execuţie
II. Imobilizari corporale
1.Terenuri şi construcţii
2.Instalaţii tehnice şi maşini
3.Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
4.Avansuri şi imobilizari corporale în curs de execuţie
III. Imobilizari financiare
1.Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului
2.Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului, altele decât cele comerciale
3.Titluri sub forma de interese de participare
4.Creanţe din interese de participare
5.Titluri deţinute ca imobilizari
6.Alte creanţe
7.Acţiuni proprii*1) (cu indicarea în note a valorii nominale)
B. Active circulante
I. Stocuri
1.Materii prime şi materiale consumabile
2.Producţia în curs de execuţie
3.Produse finite şi mărfuri
4.Avansuri pentru cumpărări de stocuri
II. Creanţe
(Sumele ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element.)
1.Creanţe comerciale
2.Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului
3.Sume de încasat de la societăţile la care se deţin interese de participare
4.Alte creanţe
5.Creanţe privind capitalul subscris şi nevarsat
III. Investiţii financiare pe termen scurt
1.Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului
2.Acţiuni proprii*1) (cu indicarea în note a valorii nominale)
3.Alte investiţii financiare pe termen scurt
*1) Legislaţia naţionala permite înscrierea acestora în bilanţ.
IV. Casa şi conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an
1.Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile
2.Sume datorate instituţiilor de credit
3.Avansuri încasate în contul comenzilor
4.Datorii comerciale
5.Efecte de comerţ de plătit
6.Sume datorate societăţilor din cadrul grupului
7.Sume datorate privind interesele de participare
8.Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
1.Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile
2.Sume datorate instituţiilor de credit
3.Avansuri încasate în contul comenzilor
4.Datorii comerciale
5.Efecte de comerţ de plătit
6.Sume datorate societăţilor din cadrul grupului
7.Sume datorate privind interesele de participare
8.Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale
H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
1.Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare
2.Alte provizioane
I. Venituri în avans
J. Capital şi rezerve
I. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat şi cel nevarsat)
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
1.Rezerve legale
2.Rezerve pentru acţiuni proprii
3.Rezerve statutare sau contractuale
4.Alte rezerve
V. Rezultatul reportat
VI. Rezultatul exerciţiului financiar
Reglementări referitoare la bilanţ
4.11.- Bilanţul este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă elementele de activ şi de pasiv ale întreprinderii la încheierea exerciţiului, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.
Bilanţul cuprinde toate elementele de activ şi de pasiv grupate după natura, destinaţie şi lichiditate, respectiv natura, provenienţă şi exigibilitate.
4.12.- În cazul în care un element de activ sau o datorie este în relaţie cu mai mult de un alt element bilantier, relaţia sa cu celelalte elemente trebuie prezentată fie sub elementul la care apare, fie în notele explicative, dacă prezentarea este esenţială pentru înţelegerea conturilor anuale.
4.13.- Acţiunile proprii şi acţiunile deţinute în filiale vor fi prezentate distinct la posturile prevăzute pentru acestea.
4.14.- Toate angajamentele sub forma garanţiilor, girurilor şi ipotecilor de orice fel, în cazul în care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi recunoscute în bilanţ ca active sau datorii, trebuie să fie prezentate în mod clar în notele explicative. Pentru orice garanţie semnificativă care a fost constituită trebuie facuta o prezentare detaliată, făcându-se totodată distincţie atât între diferitele tipuri de garanţii recunoscute de legislaţia română, cat şi între acestea şi tipurile de garanţii pe care legislaţia română nu le recunoaşte. Dacă angajamentele menţionate mai sus exista faţă de societăţi din cadrul grupului, se va face o prezentare separată.
4.15.- Cu excepţia situaţiilor menţionate la pct. 4.5, pentru fiecare element care se prezintă în cadrul postului "Active imobilizate" trebuie furnizate următoarele informaţii în notele explicative:
a)valorile corespunzătoare care privesc acest element, la începutul şi la încheierea exerciţiului financiar;
b)miscarile privind acest element, ocazionate de:
(i)modificarea valorii (inclusiv reevaluari) în cursul exerciţiului, conform criteriilor menţionate la pct. 5.33 şi 5.35;
(îi) intrari de active în timpul exerciţiului financiar;
(iii)iesiri de active în timpul exerciţiului respectiv; şi
(iv)transferurile de active către şi din acel post bilantier, efectuate în timpul exerciţiului.
4.16.- Valorile prezentate conform pct. 4.15 lit. a) se vor determina pe baza unuia dintre următoarele criterii:
a)costul de achiziţie sau costul de producţie;
b)oricare criteriu menţionat la pct. 5.33 şi 5.35, fără a se tine seama de amortizare şi de provizioanele pentru depreciere.
4.17.- Pentru fiecare element de activ imobilizat se vor prezenta, în condiţiile pct. 4.15:
a)valoarea amortizarii cumulate şi a provizioanelor pentru depreciere la începutul şi la sfârşitul exerciţiului;
b)valoarea amortizarii şi a provizioanelor pentru depreciere care privesc exerciţiul financiar respectiv;
c)valoarea ajustarilor efectuate cu privire la amortizari şi provizioane pentru depreciere în cursul exerciţiului, ca urmare a iesirii de active imobilizate din patrimoniu;
d)valoarea ajustarilor efectuate asupra amortizarii şi provizioanelor pentru depreciere care privesc exerciţiile anterioare.
4.18.- În cazul în care în primul exerciţiu financiar de aplicare a acestor reglementări costul de achiziţie sau costul de producţie al unui activ nu este cunoscut şi nu exista informaţii privind preţurile sau cheltuielile necesare pentru determinarea lui sau în cazul în care astfel de informaţii nu pot fi obţinute fără cheltuieli sau întârzieri nejustificate, costul de achiziţie sau costul de producţie va fi reprezentat, pentru respectarea pct. 5.16-5.24, de valoarea justa atribuită activului. Aceasta situaţie va fi prezentată la începutul exerciţiului financiar.
4.19.- În cazul în care se aplică prevederile pct. 5.35, miscarile elementelor reprezentând active imobilizate la care se referă pct. 4.15 lit. b) se vor prezenta ţinându-se seama de valoarea rezultată din reevaluare.
4.20.- Drepturile asupra imobilizarilor şi alte drepturi similare, asa cum sunt ele definite prin lege, vor fi prezentate la elementele bilantiere corespunzătoare.
4.21.- Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care se referă la un exerciţiu ulterior, se vor prezenta la "Cheltuieli în avans". Acest element se va prezenta în bilanţ la lit. C. Nu sunt înscrise aici veniturile angajate, acestea figurand la "Creanţe".
4.22.- Veniturile recunoscute înainte de data încheierii exerciţiului, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior, se vor prezenta la "Venituri în avans". Acest element se va prezenta în bilanţ la lit. I. Nu sunt înscrise aici cheltuielile angajate, acestea figurand la "Datorii".
4.23.- Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:
a)o întreprindere are o obligaţie curenta (legală sau implicita) generata de un eveniment anterior;
b)este probabil ca o ieşire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară pentru a onora obligaţia respectiva; şi c) poate fi realizată o buna estimare a valorii obligaţiei.
Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu trebuie recunoscut un provizion.
4.24.- Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli nu pot avea drept scop corectarea valorilor elementelor de activ, iar suma lor trebuie corelata strict cu riscurile şi cheltuielile previzibile.
4.25.- Provizioanele care figurează în bilanţ la postul "Alte provizioane" trebuie prezentate în notele explicative în măsura în care acestea sunt semnificative.
Contul de profit şi pierdere
4.26.- Formatul cerut pentru contul de profit şi pierdere este următorul:
Contul de profit şi pierdere
1.Cifra de afaceri neta
2.Variatia stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate şi producţie în curs de execuţie
3.Producţia imobilizata
4.Alte venituri din exploatare
5.a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile
b)Alte cheltuieli din afară
6.Cheltuieli cu personalul
a)Salarii b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, cu menţionarea distinctă a celor referitoare la pensii
7.a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale şi necorporale
b)Ajustarea valorii activelor circulante
8.Alte cheltuieli de exploatare
● Profitul sau pierderea din exploatare
9.Venituri din interese de participare
10.Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului
11.Venituri din dobânzi şi alte venituri similare, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului
12.Ajustarea valorii imobilizarilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante 13. Cheltuieli cu dobânzile şi alte cheltuieli similare, cu menţionarea separată a celor care privesc societăţile din cadrul grupului
14.Profitul sau pierderea din activitatea curenta
15.Venituri extraordinare
16.Cheltuieli extraordinare
17.Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară
18.Impozitul pe profit
19.Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus
20.Rezultatul exerciţiului financiar
21.Rezultatul pe acţiune:
–de baza
–diluat.
Prevederi ce privesc contul de profit şi pierdere
4.27.- Contul de profit şi pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).
Rezultatul pe acţiune se prezintă atât pentru exerciţiul curent, cat şi pentru cel precedent, indiferent ca este pozitiv sau negativ, în conformitate cu prevederile IAS 33.
4.28.- În notele explicative se vor prezenta informaţii privind valoarea şi natura veniturilor şi cheltuielilor extraordinare (prezentate la poziţiile 15 şi 16), cu excepţia cazului în care aceste valori sunt nesemnificative pentru aprecierea rezultatelor. În mod similar vor fi prezentate veniturile şi cheltuielile care se referă la exerciţiul financiar precedent.
Situaţia fluxurilor de trezorerie
4.29.- Situaţia fluxurilor de trezorerie se întocmeşte potrivit unuia dintre modelele prevăzute în IAS 7 şi exemplificate în cap. III.
Situaţia modificărilor capitalului propriu
4.30.- Situaţia modificărilor capitalului propriu este prezentată ca o componenta separată a situaţiilor financiare, care să evidenţieze:
a)profitul net sau pierderea neta a perioadei;
b)fiecare element de venit şi cheltuiala, câştig sau pierdere care, asa cum este cerut de un standard, este recunoscut direct în capitalul propriu şi totalul acestor elemente; şi c) efectul cumulativ al modificărilor politicilor contabile şi corecţia erorilor fundamentale.
În plus întreprinderile trebuie să prezinte fie în situaţia modificărilor capitalului propriu, fie în notele explicative:
–tranzacţiile de capital cu proprietarii şi distributiile către aceştia;
–soldul profitului cumulat sau al pierderii cumulate la începutul perioadei şi la data bilanţului şi modificările pe parcursul perioadei; şi
–o reconciliere între valoarea contabila a fiecărei categorii de capital propriu la începutul şi la sfârşitul perioadei, prezentând distinct fiecare modificare.
Principiile contabile
5.1.- Evaluarea posturilor cuprinse în situaţiile financiare ale unei întreprinderi trebuie să fie efectuată în acord cu principiile prezentate la pct. 5.2-5.10.
5.2.- Principiul continuităţii activităţii. Acesta presupune ca întreprinderea îşi continua în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intră în imposibilitatea continuării activităţii sau fără reducerea semnificativă a acesteia. Dacă administratorii întreprinderii au luat cunoştinţa de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, aceasta informaţie trebuie prezentată împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a raportarii financiare respective şi motivele ce au stat la baza deciziei conform căreia întreprinderea nu îşi mai poate continua activitatea.
5.3.- Principiul permanentei metodelor. Acesta presupune continuitatea aplicării aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile.
Modificările politicii contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege, de un standard contabil sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile întreprinderii.
Este foarte importanţa menţionarea în notele explicative a oricăror modificări ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii să poată aprecia: dacă noua politica contabila a fost aleasă în mod adecvat; efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei şi tendinta reală a rezultatelor activităţii societăţii.
5.4.- Principiul prudentei. Valoarea oricărui element trebuie să fie determinata pe baza principiului prudentei. În mod special se vor avea în vedere următoarele aspecte:
a)se vor lua în considerare numai profiturile recunoscute până la data încheierii exerciţiului financiar;
b)se va ţine seama de toate obligaţiile previzibile şi de pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul exerciţiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu anterior, chiar dacă asemenea obligaţii sau pierderi apar între data încheierii exerciţiului şi data întocmirii bilanţului;
c)se va ţine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor, chiar dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit sau pierdere.
5.5.- Principiul independentei exerciţiului. Se vor lua în considerare toate veniturile şi cheltuielile corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se tine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăţilor.
5.6.- Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv*1). În vederea stabilirii valorii totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ se va determina separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv.
5.7.- Principiul intangibilitatii. Bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului precedent, cu excepţia corectiilor impuse de aplicarea IAS 8.
5.8.- Principiul necompensarii. Valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu excepţia compensărilor între active şi pasive admise de Standardele Internaţionale de Contabilitate.
5.9.- Principiul prevalentei economicului asupra juridicului*2). Informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma lor juridică.
5.10.- Principiul pragului de semnificaţie*3). Orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situaţiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeaşi natura sau cu funcţii similare trebuie insumate, nefiind necesară prezentarea lor separată.
*1) Directiva a IV-a a C.E.E., art. 31 pct. 1 lit. e).
*2) Conform Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare (vol. 2, paragraful 35).
*3) Conform Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare (vol. 2, paragrafele 29 şi 30).
5.11.- Pentru acele elemente a căror valoare este nesigura şi care trebuie incluse în situaţiile financiare, în contabilitate trebuie făcute cele mai bune estimari. În acest scop este necesară uneori revizuirea valorilor lor pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei de închidere a exerciţiului financiar, schimbările de circumstanţe sau dobândirea unor noi informaţii, ori de câte ori acele valori sunt semnificative. Efectul unei asemenea modificări trebuie inclus în cadrul aceleiaşi poziţii din bilanţ, respectiv din contul de profit şi pierdere, unde a fost reflectată şi estimarea contabila iniţială.
Evenimentele care apar după data bilanţului pot furniza, de asemenea, informaţii suplimentare cu privire la estimarile făcute de management la data bilanţului. Dacă aceste informaţii ar fi fost cunoscute la data bilanţului, managementul ar fi putut face estimari mai bune. Prin urmare, dacă situaţiile financiare nu au fost aprobate, ele trebuie ajustate pentru a reflecta şi informaţiile suplimentare.
Abateri de la principiile contabile
5.12.- Abaterile de la aceste principii generale vor fi permise numai în cazuri excepţionale. Asemenea abateri se vor prezenta în notele explicative. De asemenea, se vor prezenta motivele pentru care au avut loc aceste abateri şi o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi profitului sau pierderii întreprinderii.
TRATAMENTE CONTABILE
Aspecte generale
5.13.- Un activ, respectiv o datorie, se recunoaşte numai atunci când:
● este posibil ca acesta sa aducă întreprinderii beneficii economice viitoare, respectiv sa genereze ieşirea acestora; şi
● costul sau poate fi evaluat în mod credibil.
Fiecare întreprindere va utiliza rationamentul profesional pentru a evalua nivelul sub care un element nu trebuie să fie prezentat în bilanţ, ci trecut în contul de profit şi pierdere. De asemenea, rationamentul profesional trebuie utilizat şi la luarea deciziei referitoare la necesitatea înregistrării activelor în categorii separate sau într-o singura categorie comuna.
În conformitate cu prevederile art. 7 şi 9 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, pentru evaluarea elementelor din bilanţ se stabilesc următoarele reguli:
a)la data intrării în patrimoniu bunurile se evalueaza şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila, care se stabileşte astfel:
–bunurile reprezentând aport la capitalul social, la valoarea de aport stabilită în urma evaluării efectuate potrivit legii, în funcţie de preţul pieţei, utilitatea, starea şi amplasarea acestora;
–bunurile obţinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate stabilită în funcţie de preţul pieţei, starea şi amplasarea acestora.
Valoarea de aport şi, respectiv, de utilitate se substituie costului de achiziţie;
–bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achiziţie, denumita cost de achiziţie;
–bunurile produse în unitatea patrimonială, la costul de producţie.
Activele dobândite prin schimb cu alte active se înregistrează la valoarea justa a activelor primite în schimb.
Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv.
În cazul mijloacelor fixe costul iniţial include şi costurile estimate pentru demontarea şi mutarea activului, respectiv costurile de restaurare a amplasamentului la sfârşitul duratei de viaţa a acestuia. Aceste costuri se reflecta prin constituirea unui provizion corespunzător. Costul de demontare şi mutare va fi înregistrat în contul de profit şi pierdere de-a lungul vieţii mijlocului fix, prin includerea în cheltuiala anuală cu amortizarea. Provizionul constituit trebuie utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniţial recunoscut.
Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricatia acestuia.
Cheltuielile generale de administraţie şi cele financiare nu se includ în costurile de producţie, cu excepţia situaţiilor descrise în Standardele Internaţionale de Contabilitate (vol. 3).
Costurile indatorarii, respectiv cheltuielile financiare cu dobânzile şi diferenţele de curs aferente dobânzii privind împrumuturile, care sunt direct atribuibile achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ pe termen lung, pot fi capitalizate ca parte din costul acelui activ, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de IAS 23 şi de Interpretarea SIC*1)-2, dacă se aplică tratamentul alternativ prevăzut de acestea.
Cheltuielile de desfacere nu se includ în costul de producţie al unui bun.
Tratamentul alternativ permis de IAS 21 privind includerea diferenţelor nefavorabile de curs valutar în valoarea contabila a activelor aferente nu poate fi aplicat, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Interpretarea SIC-11.
Diferenţele de schimb valutar provenind dintr-un împrumut de finanţare care, în esenta, este legat de investiţia neta a unei întreprinderi de grup româneşti într-o entitate externa trebuie clasificate drept capital propriu în situaţiile financiare ale întreprinderii, până la cedarea investiţiei nete, data la care ele trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli, în conformitate cu prevederile IAS 21;
b)evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala a fiecărui element, denumita şi valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei.
În cazul creanţelor şi datoriilor aceasta valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabila de încasat, respectiv de plată;
c)la încheierea exerciţiului elementele patrimoniale se evalueaza şi se reflecta în bilanţul contabil la valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv valoarea contabila pusă de acord cu rezultatele inventarierii.
În acest scop valoarea de intrare sau contabila se compara cu valoarea stabilită pe baza inventarierii astfel:
–pentru elementele de activ diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama amortizarii, în cazul când deprecierea este ireversibila sau se constituie un provizion pentru depreciere, atunci când deprecierea este reversibila, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare;
–pentru elementele de pasiv de natura datoriilor diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.
La fiecare data a bilanţului:
–elementele monetare exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul de închidere. Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, se înregistrează la venituri sau cheltuieli, după caz;
–elementele nemonetare trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei; şi
–elementele nemonetare înregistrate la valoarea justa şi exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective;
d)la data iesirii din patrimoniu sau la darea în consum bunurile se evalueaza şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
*1) SIC, conform abrevierii din limba engleza pentru "Standing Interpretations Committee".
5.14.- În cazul activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de producţie, respectiv mai mare de un an, dacă costul de producţie include dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea producerii activului, acest aspect trebuie prezentat în notele explicative, cu menţionarea valorii dobânzilor aferente exerciţiului financiar.
5.15.- Pentru respectarea prevederilor pct. 5.33 elementele prezentate în situaţiile financiare se vor evalua în conformitate cu prevederile pct. 5.16-5.32. Ajustarile la inflaţie şi tratamentele contabile alternative se vor prezenta în situaţiile financiare conform prevederilor pct. 5.35-5.40.
Imobilizari
5.16.- Cu excepţia cazurilor în care s-a înregistrat un provizion pentru depreciere sau o reducere a valorii în conformitate cu prevederile pct. 5.17-5.20, valoarea ce urmează să fie înscrisă în bilanţ pentru fiecare element al imobilizarilor este reprezentată de costul de achiziţie sau de costul de producţie.
5.17.- În cazul activelor cu durata normală de funcţionare limitată costul de achiziţie sau costul de producţie din care s-a dedus valoarea reziduala estimată se va diminua în mod sistematic pe perioada duratei de funcţionare a activului prin calcularea amortismentelor corespunzătoare.
5.18.- În cazul diminuării valorii unei imobilizari financiare ce a fost înregistrată la lit. A pct. III se va constitui un provizion pentru depreciere corespunzător acestei diminuari, stabilit ca diferenţa între costul de achiziţie şi valoarea realizabila neta. Valoarea înscrisă trebuie să fie cea diminuată, iar provizioanele astfel constituite trebuie să fie prezentate separat în notele explicative.
5.19.- Este obligatorie constituirea de provizioane pentru depreciere pentru fiecare activ imobilizat a cărui valoare s-a diminuat, indiferent de durata de utilizare a acelei imobilizari. Valoarea care trebuie înscrisă în situaţiile financiare va fi diminuată corespunzător, iar provizioanele astfel constituite se vor prezenta separat în notele explicative.
5.20.- Dacă motivele care au dus la constituirea provizionului pentru depreciere, conform pct. 5.18 sau 5.19, au încetat sa mai existe într-o anumită măsura, atunci acel provizion se va relua corespunzător la venituri. Aceste reluari se vor prezenta separat în notele explicative. În situaţia în care deprecierea este superioară provizionului constituit, se constituie un provizion suplimentar.
Reguli speciale adiţionale privind imobilizarile
Cheltuieli de constituire
5.21.- O întreprindere poate imobiliza cheltuielile de constituire. În aceasta situaţie suma reflectată în contul de imobilizari necorporale se va amortiza sistematic pe parcursul unei perioade de maximum 5 ani. Elementele înscrise la postul "Cheltuieli de constituire" se vor prezenta detaliat în notele explicative.
Cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare
5.22.- a) Aceste imobilizari necorporale vor fi înscrise în bilanţ numai în anumite situaţii descrise în vol. 3, unde se indica şi perioada în care acestea se amortizeaza, respectiv durata utila de viaţa.
b)Dacă în bilanţ figurează o valoare la postul "Cheltuieli de dezvoltare", atunci în notele explicative trebuie prezentate următoarele informaţii:
(i)perioada pe parcursul căreia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmează să fie amortizata;
(îi) motivele care au determinat imobilizarea respectivelor cheltuieli.
Fondul comercial
5.23.- În cazurile în care fondul comercial este tratat ca un activ, de regula în situaţiile financiare consolidate, ca urmare a achiziţiei de către o întreprindere a acţiunilor altei întreprinderi, aplicarea pct. 5.16-5.20 cu privire la fondul comercial se face pe baza următoarelor prevederi:
a)valoarea fondului comercial achiziţionat trebuie amortizata sistematic în limita prevederilor lit. b);
b)perioada de amortizare nu trebuie să depăşească durata de utilizare a fondului comercial respectiv şi în nici un caz nu poate depăşi 20 de ani de la data achiziţiei;
c)în situaţia în care fondul comercial achiziţionat este prezentat în bilanţ ca activ, se vor prezenta în notele explicative perioada aleasă pentru amortizare şi motivele care au dus la determinarea acelei perioade.
Capitalizarea plăţilor viitoare de dobânda (Prime privind rambursarea obligaţiunilor)
5.24.- Atunci când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât suma primită, diferenţa se înregistrează într-un cont de activ. Aceasta se prezintă în bilanţ ca o corectie a împrumutului din emisiunea de obligaţiuni, iar în notele explicative va fi prezentată distinct. Aceasta diferenţa trebuie amortizata prin sume anuale rezonabile, cel mai târziu până în momentul rambursarii datoriei.
Investiţii
5.25.- Pentru întreprinderile asociate şi participatiile minoritare se vor prezenta distinct în bilanţ sumele incluse la lit. A pct. III. 3 şi 4 (pct. 4.10).
Activele circulante
5.26.- Valoarea activelor circulante înregistrate în contabilitate va fi egala cu costul de achiziţie sau cu costul de producţie al acestor elemente în limita prevederilor pct. 5.13.
5.27.- Dacă valoarea realizabila neta a unui activ circulant este mai mica decât costul de achiziţie sau costul de producţie, atunci acea valoare realizabila neta corespunzătoare activului circulant este cea care trebuie prezentată în situaţiile financiare, respectiv valoarea activului, mai puţin provizionul constituit.
5.28.- În situaţia în care provizionul constituit devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la constituirea acestuia, în vederea respectării prevederilor pct. 5.27, au încetat sa mai existe într-o anumită măsura, atunci acel provizion trebuie reluat corespunzător la venituri.
Reguli privind stocurile şi activele fungibile
5.29.- Valoarea care trebuie înscrisă în bilanţ pentru activele din categoria "stocuri" şi a activelor fungibile, inclusiv activele financiare, poate fi determinata prin utilizarea oricărei metode menţionate la pct. 5.30 asupra activelor aparţinând aceleiaşi clase.
5.30.- Metoda aplicată trebuie să fie considerată de administrator ca fiind cea mai adecvată situaţiei respective. Aceste metode sunt:
a)metoda FIFO;
b)metoda LIFO;
c)metoda costului mediu ponderat;
d)alta metoda similară, recunoscută de reglementările legale în vigoare.
Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecventa pentru elemente similare stocurilor şi de la un exerciţiu financiar la altul. Dacă în situaţii excepţionale administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau active fungibile, trebuie să se prezinte următoarele informaţii:
(i)motivul schimbării metodei;
(îi) efectele sale asupra rezultatului exerciţiului.
5.31.- Dacă valoarea prezentată în bilanţ la închiderea exerciţiului diferă semnificativ de valoarea realizabila neta (în cazul în care întreprinderea intenţionează sa nu utilizeze activele în procesul de producţie), respectiv de valoarea de recuperare (în situaţia în care intenţionează sa utilizeze activele respective), aceasta diferenţa se va prezenta, pe total şi pe categorii, în notele explicative.
Ajustari pentru diminuarea valorii activelor
5.32.- (1) Imobilizarile corporale, materiile prime şi materialele consumabile care sunt reînnoite în mod constant şi a căror valoare globală este de importanţa secundară pentru întreprindere pot fi trecute în activ la o cantitate şi o valoare nemodificata, atunci când acestea nu se modifica semnificativ.
(2)Ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se efectuează în funcţie de intenţia întreprinderii de a păstra activul în scopul utilizării sau neutilizarii în producţie. Dacă întreprinderea intenţionează sa utilizeze activul în procesul de producţie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor este calculată prin compararea valorii de recuperare prin utilizare cu valoarea contabila. Dacă întreprinderea nu intenţionează sa utilizeze activul în procesul de producţie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se calculează prin compararea valorii realizabile nete cu valoarea contabila, în conformitate cu prevederile IAS 36.
TRATAMENTE CONTABILE ALTERNATIVE
Aspecte generale
5.33.- Regulile stabilite la pct. 5.16-5.32 se vor numi în continuare reguli ale costului istoric. Aceste reguli, cu excepţia celor stabilite la pct. 5.16 şi 5.21-5.31, se vor numi în continuare reguli privind amortizarea şi provizioanele pentru depreciere. Referinţele cu privire la regulile costului istoric nu includ regulile privind amortizarea şi provizioanele pentru depreciere, asa cum se aplică ele în virtutea pct. 5.17-5.20.
Tratamente contabile alternative
5.34.- În conformitate cu prevederile pct. 5.36-5.40, valorile atribuite activelor bilantiere menţionate la pct. 5.35 pot fi prezentate la o alta valoare decât costul lor istoric, în conformitate cu prevederile pct. 5.37 şi prin derogare de la pct. 5.33.
5.35.- Pe toată perioada de implementare a programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate întreprinderile pot opta pentru una dintre următoarele metode:
a)pentru prezentarea unei imagini fidele a poziţiei financiare şi performantei în situaţiile financiare anuale, persoanele juridice prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, pot efectua reevaluarea imobilizarilor corporale, cu reflectarea în contabilitate a rezultatelor acesteia.
Valoarea reevaluata reprezintă valoarea justa sau costul curent al imobilizarilor corporale la data situaţiilor financiare. Aceste valori se determina pe baza unor evaluări efectuate, de regula, de evaluatori autorizaţi.
b)evaluarea prin metode care sunt destinate sa ţină seama de inflaţie, pentru elementele prezentate în bilanţ, inclusiv capitalurile proprii, şi contul de profit şi pierdere.
Întreprinderile care vor opta pentru ajustarea la inflaţie potrivit IAS 29 întocmesc şi prezintă un set distinct de situaţii financiare cuprinzând bilanţul şi contul de profit şi pierdere, ajustate la inflaţie.
Procesul retratarii situaţiilor financiare potrivit IAS 29 este precedat de întocmirea unei balante de verificare intermediare. Aceasta balanţa constituie sursa de informaţii pentru întocmirea declaraţiei fiscale după efectuarea corectiilor prevăzute de legislaţia fiscală.
5.36.- În cazul în care valoarea unui activ al întreprinderii este determinata potrivit uneia dintre cele doua metode prezentate mai sus, acea valoare va fi atribuită activului la înregistrarea în contabilitate, în locul costului de achiziţie sau costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri regulile privind amortizarea se vor aplica activului prin substituirea costului de producţie sau a celui de achiziţie cu valoarea atribuită cel mai recent acelui activ.
Litera a) a punctului 5.35. a fost modificată de art. 4 din ORDINUL nr. 1.827 din 22 decembrie 2003, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 53 din 22 ianuarie 2004.
Informaţii adiţionale ce trebuie prezentate în cazul abaterii de la regulile privind costul istoric
5.37.- În cazul aplicării tratamentelor contabile alternative elementele influentate de acestea, precum şi baza de evaluare adoptată pentru determinarea valorilor rezultate în urma reevaluarii efectuate ca urmare a aplicării tratamentului alternativ prevăzut la pct. 5.35 a) trebuie prezentate, pentru fiecare element semnificativ, în notele explicative.
5.38.- În cazul elementelor bilantiere influentate ca urmare a aplicării tratamentului alternativ prevăzut la pct. 5.35 b), valorile rezultate în urma ajustarii la inflaţie trebuie prezentate într-un set distinct cuprinzând bilanţul şi contul de profit şi pierdere, însoţite de note explicative.
Rezerva din reevaluare
5.39.- Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale, în conformitate cu prevederile IAS 16, trebuie reflectat în debitul sau în creditul contului "Rezerve din reevaluare", după caz.
Cu toate acestea, majorarea constatată din reevaluare trebuie recunoscută ca venit în măsura în care aceasta compensează o descrestere din reevaluarea aceluiaşi activ, recunoscută anterior ca o cheltuiala.
În cazul în care valoarea contabila a unui activ este diminuată ca rezultat al unei reevaluari, aceasta diminuare trebuie recunoscută ca o cheltuiala. Cu toate acestea, o diminuare rezultată din reevaluare trebuie scăzută direct din orice surplus din reevaluare corespunzător, în măsura în care diminuarea nu depăşeşte valoarea înregistrată anterior ca surplus din reevaluare pentru acelaşi activ.
5.40.- Rezerva din reevaluare trebuie prezentată în bilanţ la un subpost separat în cadrul postului de capital şi rezerve.
Surplusul din reevaluare inclus în capitalul propriu poate fi transferat direct în rezultatul reportat atunci când acest surplus este realizat. Se considera ca întregul surplus este realizat la casarea sau la cedarea activului. Cu toate acestea, o parte din surplus poate fi realizat pe măsura ce activul este folosit de întreprindere; în acest caz valoarea surplusului realizat este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizarii calculate pe baza costului iniţial al activului. Transferul din surplusul din reevaluare în rezultatul reportat nu se efectuează prin contul de profit şi pierdere.
MODIFICĂRILE CAPITALULUI PROPRIU
5.41.- Modificările capitalului propriu se vor prezenta ca o componenta distinctă a situaţiilor financiare. Aceasta trebuie să cuprindă o prezentare a soldurilor de deschidere şi de închidere pentru capitalul social, primele de capital, fiecare rezerva, rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului, precum şi modificările acestora, indicandu-se:
a)suma la începutul exerciţiului financiar;
b)sumele transferate în sau din cont în timpul exerciţiului financiar;
c)natura, sursa sau destinaţia oricăror asemenea transferuri;
d)suma rămasă la sfârşitul exerciţiului financiar.
NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE
Aspecte generale
5.42.- Notele explicative conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. Notele explicative trebuie prezentate într-o maniera sistematica. Fiecare element semnificativ al bilanţului, contului de profit şi pierdere, situaţiei fluxurilor de trezorerie şi al situaţiei modificărilor capitalului propriu trebuie să fie însoţit de o trimitere la nota care cuprinde informaţii legate de acel element semnificativ. Pe lângă informaţiile ce trebuie prezentate conform acestor reglementări şi a celor cuprinse în vol. 3, notele explicative trebuie să includă, de asemenea, cel puţin informaţiile prevăzute la pct. 5.43-5.80.
5.43.- Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar, pentru buna lor înţelegere:
a)numele întreprinderii care face raportarea;
b)faptul ca situaţiile financiare sunt proprii întreprinderii şi nu grupului;
c)data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare;
d)moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare;
e)exprimarea cifrelor incluse în raportare (de exemplu, mii lei).
5.44.- Pentru elementele menţionate în notele explicative se va prezenta, de regula, şi suma corespunzătoare anului precedent celui la care se referă acesta.
În situaţia în care suma corespunzătoare nu este comparabila, aceasta trebuie ajustata, prezentându-se rezultatul ajustarii, modul de efectuare şi motivele pentru care aceasta a fost efectuată.
5.45.- Pct. 5.44 nu se aplică sumelor reprezentând:
a)modificări ale activelor imobilizate (pct. 4.15);
b)modificări ale amortizarii şi provizioanelor pentru deprecierea activelor imobilizate (pct. 4.17);
c)modificări ale provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli (pct. 5.54).
Prezentarea politicilor contabile
5.46.- Notele explicative trebuie să prezinte politicile contabile adoptate de întreprindere pentru a determina valorile elementelor din bilanţ, ale profitului sau pierderii aferente fiecărui exerciţiu, ale fluxurilor de trezorerie şi modificărilor capitalului propriu. În acest sens se vor menţiona următoarele:
a)dacă imobilizarile sunt incluse în situaţiile financiare la costul istoric, la valoarea reevaluata sau la valoarea ajustata la inflaţie, determinata potrivit IAS 29;
b)politicile contabile specifice adoptate, adecvate pentru a permite o corecta înţelegere a situaţiilor financiare.
Se va menţiona totodată dacă situaţiile financiare au fost întocmite în conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi cu prevederile cuprinse în vol. 1, 2 şi 3.
Informaţii care vin în completarea bilanţului
Capitalul social
5.47.- În legătură cu capitalul social al întreprinderii se vor furniza următoarele informaţii:
a)capitalul social subscris;
b)numărul şi valoarea totală a fiecărui tip de acţiuni emise, în cazul în care exista mai multe tipuri de acţiuni emise.
5.48.- În cazul în care capitalul social cuprinde şi acţiuni rascumparabile se vor furniza următoarele informaţii:
a)data cea mai apropiată şi data limita la care întreprinderea poate rascumpara respectivele acţiuni;
b)dacă acele acţiuni trebuie răscumpărate în mod obligatoriu sau dacă răscumpărarea este la alegerea întreprinderii sau a acţionarilor;
c)dacă trebuie plătită o primă de răscumpărare şi, în caz afirmativ, care este valoarea acesteia.
5.49.- În situaţia în care întreprinderea a emis acţiuni în timpul exerciţiului financiar, în notele explicative se vor prezenta următoarele informaţii:
a)tipul de acţiuni emise;
b)pentru fiecare tip de acţiune, numărul de acţiuni emise, valoarea lor nominală totală şi valoarea încasată de întreprindere la distribuirea lor.
5.50.- În ceea ce priveşte eventualele drepturi legate de distribuirea acţiunilor se vor furniza următoarele informaţii:
a)numărul, descrierea şi valoarea acţiunilor care fac obiectul exercitării acestor drepturi;
b)perioada pe parcursul căreia drepturile pot fi exercitate;
c)preţul care trebuie plătit pentru acţiunile distribuite.
Obligaţiuni
5.51.- În cazul în care întreprinderea a emis alte instrumente de capital pe parcursul exerciţiului financiar se vor prezenta următoarele informaţii:
a)tipul instrumentelor de capital emise;
b)pentru fiecare tip de instrument de capital emis: valoarea emisă şi suma primită la emitere de către întreprindere.
5.52.- În cazul în care obligaţiunile emise de o întreprindere sunt deţinute de o persoană nominalizată sau imputernicita de acea întreprindere, în notele explicative se vor menţiona valoarea nominală a obligaţiunilor respective şi valoarea contabila a acestora.
Rezerve
5.53.- Pentru fiecare rezerva inclusă în capitalurile proprii se vor descrie natura acesteia şi scopul pentru care a fost constituită.
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
5.54.- Dacă în timpul exerciţiului financiar o sumă este transferata la sau de la provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, următoarele informaţii vor fi prezentate în notele explicative:
a)valoarea provizioanelor la începutul exerciţiului financiar;
b)sumele transferate la sau de la provizioane în timpul exerciţiului financiar;
c)natura, sursa sau destinaţia oricăror astfel de transferuri;
d)valoarea provizioanelor la sfârşitul exerciţiului financiar.
Informaţii privind datoriile
5.55.- Pentru fiecare element care figurează în conturile de datorii din bilanţul întreprinderii se va menţiona valoarea totală a datoriilor incluse în acel post din bilanţ, care au termen de plată după 5 ani de la data închiderii exerciţiului financiar.
5.56.- În ceea ce priveşte datoriile care sunt incluse în categoria prevăzută la pct. 5.55 trebuie menţionate clauzele legate de achitarea sau rambursarea respectivei datorii, precum şi rata dobânzii aferente.
5.57.- Pentru fiecare element care figurează în conturile de datorii din bilanţul întreprinderii se vor menţiona, de asemenea:
a)valoarea totală a datoriilor incluse la acel post din bilanţ pentru care întreprinderea a depus anumite garanţii;
b)informaţii privind natura acestor garanţii depuse.
Garanţii şi alte obligaţii contractuale financiare
5.58.- În notele explicative se vor specifică toate cazurile în care întreprinderea a depus garanţii sau a gajat, respectiv a ipotecat active proprii pentru garantarea unor obligaţii în favoarea unui terţ, menţionându-se, dacă este posibil, şi valoarea acestora.
5.59.- Pentru orice obligaţie eventuala pentru care nu s-a constituit provizion se vor prezenta următoarele informaţii:
a)valoarea precisa sau estimată a acelei obligaţii;
b)aspectul juridic al obligaţiei şi efectul acesteia;
c)dacă întreprinderea a depus vreo garanţie semnificativă cu privire la acea obligaţie şi, în caz afirmativ, natura acelei garanţii.
5.60.- Totodată se vor prezenta detalii privind:
a)obligaţiile contractuale viitoare privind plata pensiilor, pentru care s-au constituit provizioane incluse în bilanţul întreprinderii;
b)orice obligaţii privind grupurile;
c)orice astfel de obligaţii viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane.
5.61.- De asemenea, se vor prezenta informaţii referitoare la alte obligaţii financiare viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevate pentru a aprecia situaţia economică a întreprinderii.
Informaţii privind anumite elemente de cheltuieli
5.62.- Valorile privind următoarele elemente de cheltuieli, care au fost înregistrate în contul de profit şi pierdere pe parcursul exerciţiului financiar, se vor prezenta separat în notele explicative:
a)cheltuielile cu chiriile şi ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operational;
b)onorariile plătite auditorilor financiari;
c)profitul sau pierderea aferentă iesirilor de mijloace fixe din patrimoniu (vânzare, casare etc.), reprezentând diferenţa dintre veniturile din cedare, pe de o parte, şi valoarea contabila neta a activului şi cheltuielile aferente cedarii, pe de altă parte.
Detalii privind impozitul pe profit
5.63.- Valoarea diferenţei dintre cheltuiala cu impozitul pe profit pentru exerciţiul financiar curent şi pentru exerciţiile financiare anterioare, pe de o parte, şi valoarea impozitului rămas de plată aferent acelor ani, pe de altă parte, se va prezenta în notele explicative dacă aceasta diferenţa este semnificativă pentru scopul calculării impozitelor viitoare.
Dacă elementele bilantiere de natura activelor imobilizate şi activelor circulante constituie obiectul unor corectii valorice semnificative doar pentru aplicarea legislaţiei fiscale, suma lor trebuie prezentată în notele explicative, cu o buna argumentare a acestor corectii.
De asemenea, în cazul în care calculul rezultatului exerciţiului a fost afectat de o evaluare a elementelor bilantiere, efectuată în exerciţiul de raportare sau într-un exerciţiu anterior în vederea obţinerii unei reduceri de impozit, influenţa respectiva se prezintă în notele explicative ori de câte ori efectul unei astfel de evaluări asupra cheltuielii fiscale viitoare este semnificativ.
5.64.- Se vor prezenta în acelaşi timp şi informaţii cu privire la proporţia în care impozitul pe profit revine rezultatului activităţii ordinare, respectiv rezultatului activităţii extraordinare. De asemenea, se va include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exerciţiului financiar şi rezultatul fiscal, asa cum este prezentat în declaraţia de impozit.
Detalii privind cifra de afaceri
5.65.- În cazul în care pe parcursul exerciţiului financiar întreprinderea şi-a desfăşurat activitatea în doua sau mai multe segmente de activitate care, în opinia administratorilor, sunt substanţial diferite între ele din punct de vedere al beneficiilor şi al riscurilor aferente, potrivit IAS 14, este necesar să se menţioneze pentru fiecare, cu descrierea de rigoare, valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare.
5.66.- În cazul în care pe parcursul exerciţiului financiar întreprinderea a furnizat produse şi servicii pe doua sau mai multe segmente geografice care, în opinia administratorilor, sunt substanţial diferite între ele din punct de vedere al riscurilor şi al beneficiilor aferente, este necesar să se menţioneze valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare acelor segmente.
5.67.- Identificarea sursei şi a naturii riscurilor şi beneficiilor aferente segmentelor de activitate şi, respectiv, segmentelor geografice se bazează pe sistemul de raportare financiară interna şi serveşte prezentării de informaţii destinate utilizatorilor situaţiilor financiare cu scop general.
5.68.- În vederea aplicării corespunzătoare a prevederilor pct. 5.65 şi 5.66, dacă în opinia administratorilor segmentele de activitate sau geografice nu diferă substanţial între ele, acestea se vor trata ca şi cum ar fi un singur segment de raportare.
Orice valoare a cifrei de afaceri provenite dintr-un anumit segment de activitate, respectiv geografic, care însă nu este semnificativă, poate fi inclusă în valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare altui segment.
5.69.- Dacă în opinia administratorilor prezentarea oricărei informaţii cerute de pct. 5.65-5.68 ar putea prejudicia interesele economice ale respectivei întreprinderi, aceştia pot renunţa la furnizarea acelei informaţii, cu condiţia ca acest fapt să fie menţionat în situaţiile financiare.
Detalii privind salarizarea administratorilor şi directorilor
5.70.- În notele explicative se vor cuprinde detalii legate de salariile plătite sau care urmează să fie plătite administratorilor şi directorilor care deţin aceste funcţii pe parcursul exerciţiului financiar. De asemenea, se vor menţiona distinct obligaţiile contractuale în care întreprinderea este implicata, cu privire la plata pensiilor către foştii directori şi administratori, indicandu-se valoarea totală a obligaţiei pentru fiecare categorie de mai sus.
5.71.- Se va menţiona totodată valoarea avansurilor şi creditelor acordate de întreprindere directorilor şi administratorilor săi în timpul exerciţiului financiar, indicandu-se rata dobânzii aplicate, principalele clauze ale creditului, suma rambursata până la acea data, existenta oricăror obligaţii viitoare de genul garanţiilor pe care întreprinderea şi le-a asumat în numele acestora, precum şi valoarea totală pentru fiecare categorie.
5.72.- Orice persoană care este sau a fost administrator ori director al întreprinderii pe o perioadă de 5 ani anteriori perioadei de raportare are obligaţia de a anunta întreprinderea cu privire la orice elemente legate de ea însăşi, care ar putea fi necesare în scopul respectării prevederilor pct. 5.70 şi 5.71.
Detalii privind salariaţii
5.73.- În notele explicative se vor menţiona următoarele informaţii cu privire la salariaţii întreprinderii:
a)numărul mediu de salariaţi angajaţi în cursul exerciţiului financiar;
b)numărul mediu de salariaţi pentru fiecare categorie de personal.
5.74.- Numărul mediu de salariaţi cu contract de muncă se determina ca medie aritmetica simpla a numărului zilnic al salariaţilor, corespunzătoare zilelor calendaristice din luna respectiva, inclusiv zilele de repaus săptămânal sau sărbătorile legale pentru care se ia în calcul numărul salariaţilor din ziua precedenta, împărţită la numărul total al zilelor calendaristice.
5.75.- Numărul mediu de salariaţi va fi, pentru fiecare luna a exerciţiului, următorul:
a)pentru aplicarea pct. 5.73 a), numărul persoanelor angajate de întreprindere cu contract de muncă în luna respectiva, indiferent dacă acestea au lucrat toată luna sau doar o parte din ea;
b)pentru aplicarea pct. 5.73 b), numărul persoanelor, calculat potrivit pct. 5.74, pentru fiecare categorie de salariaţi, insumandu-se în fiecare caz numărul de salariaţi din fiecare luna.
5.76.- Pentru toţi salariaţii care sunt luati în considerare la determinarea numărului mediu anual cerut de pct. 5.73 a) trebuie prezentate valorile totale ale:
a)salariilor plătite sau de plătit aferente acelui exerciţiu financiar;
b)cheltuielilor cu asigurările sociale suportate de întreprindere pentru salariaţii respectivi;
c)altor cheltuieli reprezentând contribuţiile întreprinderii pentru pensiile salariaţilor, cu excepţia cazurilor în care aceste valori sunt deja prezentate în cadrul contului de profit şi pierdere.
5.77.- Categoriile de salariaţi pentru care se cere numărul mediu anual de la pct. 5.73 b) se vor determina în funcţie de decizia directorilor şi administratorilor întreprinderii, ţinându-se seama de modul în care este organizată activitatea acesteia.
Alte aspecte
5.78.- În cazul în care anumite elemente exprimate iniţial într-o moneda străină au fost înregistrate în contabilitatea întreprinderii, reflectate în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere, se va menţiona baza folosită pentru exprimarea acelor elemente în raport cu moneda naţionala.
5.79.- Întreprinderea va prezenta următoarele date, în cazul în care ele nu au fost prezentate în situaţiile financiare:
a)sediul şi forma juridică ale întreprinderii, ţara unde s-a înfiinţat şi adresa sediului oficial (sau a principalului loc unde îşi desfăşoară activitatea, dacă este diferit de sediul oficial);
b)o descriere a naturii activităţii desfăşurate de întreprindere şi principalele domenii de activitate;
c)numele societăţii-mama şi cel al deţinătorului final în cadrul grupului;
d)totalul activelor, respectiv al pasivelor bilantiere;
e)orice alta informaţie care, în opinia directorilor şi administratorilor, ajuta la furnizarea unei imagini fidele asupra întreprinderii respective.
Atunci când evenimente ulterioare datei bilanţului au o asemenea importanţa încât neprezentarea lor ar afecta capacitatea utilizatorilor situaţiilor financiare de a face evaluări şi de a lua decizii corecte, o întreprindere trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare categorie semnificativă de evenimente neajustate, ulterioare datei bilanţului:
a)natura evenimentului; şi b) o estimare a efectului financiar sau o declaraţie conform căreia o astfel de estimare nu poate fi facuta.
5.80.- Pentru fiecare filiala, întreprindere asociata sau alte întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice pe care directorii şi administratorii le considera semnificative pentru activitatea societăţii în cauza trebuie prezentate următoarele informaţii:
a)numele filialei, al întreprinderii asociate sau al altor întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice;
b)adresa sediului şi ţara unde a fost înfiinţată;
c)natura activităţii desfăşurate;
d)tipul de acţiuni şi procentul pe care întreprinderea raportoare îl deţine în cadrul respectivei societăţi;
e)data închiderii ultimului exerciţiu financiar al societăţii în care se deţin titluri;
f)profitul sau pierderea acesteia pentru acel exerciţiu;
g)totalul capitalului social şi al rezervelor acesteia la sfârşitul acelui exerciţiu financiar.
Aceste societăţi vor face obiectul consolidării, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanţelor nr. 772/2000 de aprobare a Normelor privind consolidarea conturilor*1).
*1) Pentru situaţiile financiare ale anului 2000 consolidarea conturilor nu are caracter obligatoriu, urmând să se efectueze de societăţile cuprinse în esantionul reprezentativ, precum şi de orice alte societăţi care optează pentru aceasta.
6.1.- Situaţiile financiare ale unei întreprinderi se vor semna de persoana responsabilă cu elaborarea acestora.
6.2.- Situaţiile financiare ale unei întreprinderi vor fi însuşite de consiliul de administraţie, vor fi semnate în numele consiliului de preşedintele acestuia şi vor fi aprobate de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor.
6.3.- Conform Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, actionarii vor aproba distribuirea profitului în adunarea generală anuală.
7.1.- Consiliul de administraţie va elabora pentru fiecare exerciţiu financiar un raport care va conţine:
a)o analiza fidela a evoluţiei activităţii întreprinderii pe durata exerciţiului financiar şi a situaţiei sale la încheierea acestuia;
b)valoarea dividendelor propuse, care a fost recomandată de consiliul de administraţie şi aprobată de asociaţi/acţionari;
c)informaţii privind evenimente importante survenite de la încheierea exerciţiului financiar, care au afectat întreprinderea;
d)informaţii asupra evoluţiei probabile a activităţii întreprinderii;
e)informaţii asupra activităţilor din domeniul cercetării şi dezvoltării;
f)următoarele informaţii în ceea ce priveşte acţiunile proprii ale întreprinderii, care au fost achiziţionate sau deţinute la orice moment în cursul exerciţiului financiar;
(i)motivele oricăror achiziţii efectuate în cursul exerciţiului financiar;
(ii)numărul şi valoarea nominală a acţiunilor achiziţionate şi vândute în cursul exerciţiului financiar şi ponderea pe care o reprezintă în capitalul social;
(iii)în cazul achiziţiilor sau vânzărilor, valoarea plăţilor sau încasărilor pentru acţiunile respective;
(iv)numărul şi valoarea nominală ale tuturor acţiunilor achiziţionate şi deţinute de întreprindere, precum şi ponderea pe care o reprezintă acestea în capitalul social;
(v)numărul şi valoarea acţiunilor anulate;
g)numele şi pregătirea profesională a fiecărui administrator;
h)politica privind protecţia mediului.
7.2.- Raportul administratorilor se va aproba de consiliul de administraţie şi se va semna în numele acestuia de preşedintele consiliului.
(Prevederi referitoare la auditarea situaţiilor financiare)
8.1.- Situaţiile financiare anuale ale întreprinderii care fac obiectul acestor reglementări vor fi auditate de auditori financiari, în conformitate cu reglementările naţionale privind auditul financiar.
8.2.- Auditorul financiar se va asigura ca situaţiile financiare întocmite sunt în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi cu cele cuprinse în volumele 1, 2 şi 3, precum şi dacă informaţiile din raportul administratorilor corespund cu cele din situaţiile financiare întocmite pentru acelaşi exerciţiu, pe baza procedurilor de audit prevăzute de Standardul Internaţional de Audit nr. 720.
8.3.- Societăţile comerciale care nu vor opta pentru aplicarea IAS 29, a oricărui alt Standard Internaţional de Contabilitate sau a Normelor privind consolidarea conturilor, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 772/2000, vor avea opinii de audit cu rezerve.
9.1.- Cu minimum 15 zile înaintea adunării generale a asociaţilor sau acţionarilor, la care se discuta şi se aproba situaţiile financiare anuale, întreprinderea are obligaţia:
a)sa trimită o copie de pe situaţiile financiare anuale ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie, împreună cu raportul administratorilor şi raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare respective, denumite generic raport anual, tuturor asociaţilor sau acţionarilor; sau b) sa notifice tuturor asociaţilor sau acţionarilor ca raportul anual este disponibil la întreprindere, gratuit, la cerere.
9.2.Situaţiile financiare anuale ale întreprinderii se supun spre aprobare de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, pe baza raportului administratorilor şi a raportului auditorului financiar.
9.3.- O copie de pe situaţiile financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie, o copie de pe raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi de pe raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administraţie în termenul prevăzut de lege direcţiei teritoriale a Ministerului Finanţelor Publice la care întreprinderea este înregistrată.
9.4.- În conformitate cu prevederile legii societăţilor comerciale, o copie de pe situaţiile financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie şi de asociaţi sau acţionari, o copie de pe raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi de pe raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administraţie în termenul prevăzut de lege la registrul comerţului.
9.5.- Potrivit legii societăţilor comerciale, consiliul de administraţie se va asigura ca situaţiile financiare ale întreprinderii, raportul administratorilor şi raportul auditorilor sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în termenul prevăzut de lege.
Punctul 9.2. a fost modificat de art. 3 din ORDINUL nr. 1.827 din 22 decembrie 2003, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 53 din 22 ianuarie 2004.
10.1.- Raportul anual va fi disponibil tuturor asociaţilor sau acţionarilor, la cerere. În termen de doua zile de la primirea cererii o copie de pe raportul anual va fi disponibilă pentru consultare la sediul social al firmei.
Rapoartele anuale vor fi distribuite gratuit pentru asociaţi sau acţionari, iar pentru alte persoane decât aceştia preţul raportului anual nu trebuie să depăşească costul administrativ al acestuia.
10.2.- De fiecare data când situaţiile financiare şi raportul administratorilor sunt publicate integral, ele trebuie să fie reproduse în forma şi conţinutul pe baza cărora auditorul şi-a formulat opinia de audit. Acestea vor fi însoţite de textul integral al raportului auditorilor. Dacă auditorul a făcut anumite obiecţii sau a refuzat sa întocmească un raport asupra situaţiilor financiare, acest fapt trebuie prezentat împreună cu motivele respective.
10.3.- În cazul în care situaţiile financiare nu se publică integral ori sunt diferite de cele întocmite conform legislaţiei, se va preciza dacă este vorba de o versiune prescurtata sau diferita şi se va face o referire la locul unde acestea au fost depuse conform pct. 9.3 şi 9.4. Dacă situaţiile financiare nu au fost depuse încă, acest lucru trebuie menţionat. Opinia persoanei care a auditat conturile nu poate însoţi aceasta publicare, dar trebuie menţionat dacă opinia a fost data cu sau fără rezerve sau dacă certificarea a fost refuzată.
CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI
10.CAPITAL ŞI REZERVE
101.Capital*1)
*1) În funcţie de forma juridică a întreprinderii se va înscrie:
capital social, patrimoniul regiei etc.
1011.Capital subscris nevarsat
1012.Capital subscris vărsat
1015.Patrimoniul regiei
1016.Patrimoniul public
104.Prime de capital
1041.Prime de emisiune
1042.Prime de fuziune
1043.Prime de aport
1044.Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni
105.Rezerve din reevaluare
1051.Rezerve din reevaluare aferente bilanţului de
deschidere al primului an de aplicare a
ajustarii la inflaţie
1058.Rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative
106.Rezerve
1061.Rezerve legale
1062.Rezerve pentru acţiuni proprii
1063.Rezerve statutare sau contractuale
1068.Alte rezerve
107.Rezerve din conversie
11.REZULTATUL REPORTAT
117.Rezultatul reportat
1171.Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat,
respectiv pierderea nerecuperata
1172.Rezultatul reportat provenit din adoptarea
pentru prima data a IAS, mai puţin IAS 29
1173.Rezultatul reportat provenit din modificările
politicilor contabile
1174.Rezultatul reportat provenit din corectarea
erorilor fundamentale
1175.Rezultatul reportat reprezentând surplusul
realizat din rezerve din reevaluare
12.REZULTATUL EXERCIŢIULUI
121.Profit şi pierdere
129.Repartizarea profitului
13.SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII
131.Subvenţii pentru investiţii
15.PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI
151.Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
1511.Provizioane pentru litigii
1512.Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor
1513.Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale
şi alte acţiuni similare legate de acestea
1514.Provizioane pentru restructurare
1518.Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
16.ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE
161.Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
1614.Împrumuturi externe din emisiuni de
obligaţiuni garantate de stat
1615.Împrumuturi externe din emisiuni de
obligaţiuni garantate de bănci
1617.Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni
garantate de stat
1618.Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
162.Credite bancare pe termen lung
1621.Credite bancare pe termen lung
1622.Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta
1623.Credite externe guvernamentale
1624.Credite bancare externe garantate de stat
1625.Credite bancare externe garantate de bănci
1626.Credite de la trezoreria statului
1627.Credite bancare interne garantate de stat
166.Datorii ce privesc imobilizarile financiare
1661.Datorii către societăţile din cadrul grupului
1662.Datorii către societăţile care deţin interese de
participare
167.Alte împrumuturi şi datorii asimilate
168.Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate
1681.Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni
de obligaţiuni
1682.Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung
1685.Dobânzi aferente datoriilor către societăţile
din cadrul grupului
1686.Dobânzi aferente datoriilor către societăţile
care deţin interese de participare
1687.Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate
169.Prime privind rambursarea obligaţiunilor
CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI
20.IMOBILIZARI NECORPORALE
201.Cheltuieli de constituire
203.Cheltuieli de dezvoltare
205.Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi
alte drepturi şi valori similare
2051.Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale
şi alte drepturi şi valori similare achiziţionate
2052.Brevete, licenţe şi alte drepturi şi valori similare
obţinute cu resurse proprii
207.Fond comercial
2071.Fond comercial
2075.Fond comercial negativ
208.Alte imobilizari necorporale
21.IMOBILIZARI CORPORALE
211.Terenuri şi amenajări de terenuri
2111.Terenuri
2112.Amenajări de terenuri
212.Construcţii
213.Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale
şi plantaţii
2131.Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru)
2132.Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi
reglare
2133.Mijloace de transport
2134.Animale şi plantaţii
214.Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecţie
a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale
23.IMOBILIZARI ÎN CURS
231.Imobilizari corporale în curs
2311.Amenajări de terenuri şi construcţii
2312.Instalaţii tehnice şi maşini
2313.Alte imobilizari corporale
232.Avansuri acordate pentru imobilizari corporale
2321.Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii
2322.Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini
2323.Avansuri acordate pentru alte imobilizari corporale
233.Imobilizari necorporale în curs
234.Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale
26.IMOBILIZARI FINANCIARE
261.Titluri de participare deţinute la filiale din cadrul
grupului
262.Titluri de participare deţinute la societăţi din
afară grupului
263.Imobilizari financiare sub forma de interese de
participare
2633.Titluri de participare deţinute în întreprinderi
asociate din cadrul grupului
2634.Titluri de participare deţinute în întreprinderi
asociate din afară grupului
2635.Titluri de participare strategice în cadrul grupului
2636.Titluri de participare strategice în afară grupului
264.Titluri puse în echivalenta
265.Alte titluri imobilizate
267.Creanţe imobilizate
2671.Sume datorate de filiale
2672.Dobânda aferentă sumelor datorate de filiale
2673.Împrumuturi acordate pe termen lung
2674.Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung
2675.Creanţe legate de interesele de participare
2676.Dobânda aferentă creanţelor legate de interesele de
participare
2677.Acţiuni proprii - active imobilizate*1)
*1) Sunt reflectate acţiunile proprii clasificate în active imobilizate
în funcţie de intenţia cu privire la durata de deţinere de peste un an,
stabilită cu ocazia achiziţiei sau reclasarii.
2678.Alte creanţe imobilizate
2679.Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate
269.Vărsăminte de efectuat pentru imobilizari financiare
2691.Vărsăminte de efectuat referitoare la titluri de
participare deţinute la filiale din cadrul grupului
2692.Vărsăminte de efectuat referitoare la interesele de
participare
2698.Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizari
financiare
28.AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE
280.Amortizari privind imobilizarile necorporale
2801.Amortizarea cheltuielilor de constituire
2803.Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
2805.Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor,
marcilor comerciale şi altor drepturi şi valori similare
2807.Amortizarea fondului comercial
2808.Amortizarea altor imobilizari necorporale
281.Amortizari privind imobilizarile corporale
2811.Amortizarea amenajărilor de terenuri
2812.Amortizarea construcţiilor
2813.Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport,
animalelor şi plantaţiilor
2814.Amortizarea altor imobilizari corporale
29.PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR
290.Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale
2903.Provizioane pentru cheltuielile de dezvoltare
2905.Provizioane pentru concesiuni, brevete, licenţe,
mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare
2907.Provizioane pentru fondul comercial
2908.Provizioane pentru alte imobilizari necorporale
291.Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale
2911.Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor
de terenuri
2912.Provizioane pentru deprecierea construcţiilor
2913.Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor, mijloacelor
de transport, animalelor şi plantaţiilor
2914.Provizioane pentru deprecierea altor imobilizari corporale
293.Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor în curs
2931.Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale
în curs
2933.Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
necorporale în curs
296.Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare
2961.Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare
deţinute la filiale din cadrul grupului
2962.Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare
deţinute la societăţi din afară grupului
2963.Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare
sub forma de interese de participare
2964.Provizioane pentru deprecierea altor titluri imobilizate
2965.Provizioane pentru deprecierea sumelor datorate de filiale
2966.Provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate
pe termen lung
2967.Provizioane pentru deprecierea creanţelor legate de
interesele de participare
2968.Provizioane pentru deprecierea acţiunilor
proprii - active imobilizate
2969.Provizioane pentru deprecierea altor creanţe imobilizate
CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE
30.STOCURI DE MATERII ŞI MATERIALE
301.Materii prime
302.Materiale consumabile
3021.Materiale auxiliare
3022.Combustibili
3023.Materiale pentru ambalat
3024.Piese de schimb
3025.Seminţe şi materiale de plantat
3026.Furaje
3028.Alte materiale consumabile
303.Materiale de natura obiectelor de inventar
308.Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale
33.PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE
331.Produse în curs de execuţie
332.Lucrări şi servicii în curs de execuţie
34.PRODUSE
341.Semifabricate
345.Produse finite
346.Produse reziduale
348.Diferenţe de preţ la produse
3481.Diferenţe de preţ la semifabricate
3485.Diferenţe de preţ la produse finite
3486.Diferenţe de preţ la produse reziduale
35.STOCURI AFLATE LA TERŢI
351.Materii şi materiale aflate la terţi
354.Produse aflate la terţi
3541.Semifabricate aflate la terţi
3545.Produse finite aflate la terţi
3546.Produse reziduale aflate la terţi
356.Animale aflate la terţi
357.Mărfuri aflate la terţi
358.Ambalaje aflate la terţi
36.ANIMALE
361.Animale şi păsări
368.Diferenţe de preţ la animale şi păsări
37.MĂRFURI
371.Mărfuri
378.Diferenţe de preţ la mărfuri
38.AMBALAJE
381.Ambalaje
388.Diferenţe de preţ la ambalaje
39.PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI
ÎN CURS DE EXECUŢIE
391.Provizioane pentru deprecierea materiilor prime
392.Provizioane pentru deprecierea materialelor
3921.Provizioane pentru deprecierea materialelor
consumabile
3922.Provizioane pentru deprecierea materialelor
de natura obiectelor de inventar
393.Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs
de execuţie
394.Provizioane pentru deprecierea produselor
3941.Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor
3945.Provizioane pentru deprecierea produselor finite
3946.Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale
395.Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi
3951.Provizioane pentru deprecierea materiilor şi materialelor
aflate la terţi
3952.Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor aflate
la terţi
3953.Provizioane pentru deprecierea produselor finite aflate
la terţi
3954.Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale
aflate la terţi
3956.Provizioane pentru deprecierea animalelor aflate la terţi
3957.Provizioane pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi
3958.Provizioane pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi
396.Provizioane pentru deprecierea animalelor
397.Provizioane pentru deprecierea mărfurilor
398.Provizioane pentru deprecierea ambalajelor
CLASA 4 - CONTURI DE TERŢI
40.FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE
401.Furnizori
403.Efecte de plătit
404.Furnizori de imobilizari
405.Efecte de plătit pentru imobilizari
408.Furnizori - facturi nesosite
409.Furnizori - debitori
4091.Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura
stocurilor
4092.Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi executări
de lucrări
41.CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE
411.Clienţi
4111.Clienţi
4118.Clienţi incerti sau în litigiu
413.Efecte de primit de la clienţi
418.Clienţi - facturi de întocmit
419.Clienţi - creditori
42.PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE
421.Personal - salarii datorate
423.Personal - ajutoare materiale datorate
424.Participarea personalului la profit
425.Avansuri acordate personalului
426.Drepturi de personal neridicate
427.Reţineri din salarii datorate terţilor
428.Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul
4281.Alte datorii în legătură cu personalul
4282.Alte creanţe în legătură cu personalul
43.ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE
431.Asigurări sociale
4311.Contribuţia unităţii la asigurările sociale
4312.Contribuţia personalului pentru pensia suplimentară
4313.Contribuţia angajatorului pentru asigurările
sociale de sănătate
4314.Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale
de sănătate
437.Ajutor de şomaj
4371.Contribuţia unităţii la fondul de şomaj
4372.Contribuţia personalului la fondul de şomaj
438.Alte datorii şi creanţe sociale
4381.Alte datorii sociale
4382.Alte creanţe sociale
44.BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE
441.Impozitul pe profit
4411.Impozitul pe profit curent
4412.Impozitul pe profit amânat
442.Taxa pe valoarea adăugată
4423.TVA de plată
4424.TVA de recuperat
4426.TVA deductibilă
4427.TVA colectata
4428.TVA neexigibila
444.Impozitul pe salarii
445.Subvenţii
446.Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
447.Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate
448.Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului
4481.Alte datorii faţă de bugetul statului
4482.Alte creanţe privind bugetul statului
45.GRUP ŞI ASOCIAŢI
451.Decontări în cadrul grupului
4511.Decontări în cadrul grupului
4518.Dobânzi aferente decontărilor în cadrul grupului
452.Decontări privind interesele de participare
4521.Decontări privind interesele de participare
4528.Dobânzi aferente decontărilor privind interesele
de participare
455.Sume datorate asociaţilor
4551.Asociaţi - conturi curente
4558.Asociaţi - dobânzi la conturi curente
456.Decontări cu asociaţii privind capitalul
457.Dividende de plată
458.Decontări din operaţii în participaţie
4581.Decontări din operaţii în participaţie - pasiv
4582.Decontări din operaţii în participaţie - activ
46.DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERSI
461.Debitori diversi
462.Creditori diversi
47.CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE
471.Cheltuieli înregistrate în avans
472.Venituri înregistrate în avans
473.Decontări din operaţii în curs de clarificare
48.DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII
481.Decontări între unitate şi subunitati
482.Decontări între subunitati
49.PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR
491.Provizioane pentru deprecierea creanţelor - clienţi
495.Provizioane pentru deprecierea creanţelor - decontări
în cadrul grupului şi cu asociaţii
4951.Provizioane pentru deprecierea creanţelor asupra
societăţilor din cadrul grupului
4952.Provizioane pentru deprecierea creanţelor referitoare
la interesele de participare
4953.Provizioane pentru deprecierea creanţelor asupra
asociaţilor
496.Provizioane pentru deprecierea creanţelor - debitori diversi
CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE
50.INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
501.Investiţii financiare pe termen scurt la societăţi din
cadrul grupului
502.Acţiuni proprii
503.Acţiuni
5031.Acţiuni cotate
5032.Acţiuni necotate
505.Obligaţiuni emise şi răscumpărate
506.Obligaţiuni
5061.Obligaţiuni cotate
5062.Obligaţiuni necotate
508.Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate
5081.Alte titluri de plasament
5088.Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament
509.Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe
termen scurt
5091.Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare
pe termen scurt la societăţi din cadrul grupului
5098.Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii financiare
pe termen scurt
51.CONTURI LA BĂNCI
511.Valori de încasat
5112.Cecuri de încasat
5113.Efecte de încasat
5114.Efecte remise spre scontare
512.Conturi curente la bănci
5121.Conturi la bănci în lei
5124.Conturi la bănci în valută
5125.Sume în curs de decontare
518.Dobânzi
5186.Dobânzi de plătit
5187.Dobânzi de încasat
519.Credite bancare pe termen scurt
5191.Credite bancare pe termen scurt
5192.Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta
5193.Credite externe guvernamentale
5194.Credite externe garantate de stat
5195.Credite externe garantate de bănci
5196.Credite de la trezoreria statului
5197.Credite interne garantate de stat
5198.Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
53.CASA
531.Casa
5311.Casa în lei
5314.Casa în valută
532.Alte valori
5321.Timbre fiscale şi poştale
5322.Bilete de tratament şi odihnă
5323.Tichete şi bilete de călătorie
5328.Alte valori
54.ACREDITIVE
541.Acreditive
5411.Acreditive în lei
5412.Acreditive în valută
542.Avansuri de trezorerie
58.VIRAMENTE INTERNE
581.Viramente interne
59.PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE
591.Provizioane pentru deprecierea investiţiilor financiare
la societăţi din cadrul grupului
592.Provizioane pentru deprecierea acţiunilor proprii
593.Provizioane pentru deprecierea acţiunilor
595.Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor emise
şi răscumpărate
596.Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor
598.Provizioane pentru deprecierea altor investiţii financiare
şi creanţe asimilate
CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI
60.CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601.Cheltuieli cu materiile prime
602.Cheltuieli cu materialele consumabile
6021.Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022.Cheltuieli privind combustibilul
6023.Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024.Cheltuieli privind piesele de schimb
6025.Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat
6026.Cheltuieli privind furajele
6028.Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603.Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor
de inventar
604.Cheltuieli privind materialele nestocate
605.Cheltuieli privind energia şi apa
606.Cheltuieli privind animalele şi păsările
607.Cheltuieli privind mărfurile
608.Cheltuieli privind ambalajele
61.CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI
611.Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
612.Cheltuieli cu redevenţele, locatiile de gestiune şi chiriile
613.Cheltuieli cu primele de asigurare
614.Cheltuieli cu studiile şi cercetările
62.CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI
621.Cheltuieli cu colaboratorii
622.Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
623.Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate
624.Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
625.Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări
626.Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
627.Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
628.Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
63.CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE
635.Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
64.CHELTUIELI CU PERSONALUL
641.Cheltuieli cu salariile personalului
645.Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
6451.Contribuţia unităţii la asigurările sociale
6452.Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj
6453.Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale
de sănătate
6458.Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
65.ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
654.Pierderi din creanţe şi debitori diversi
658.Alte cheltuieli de exploatare
6581.Despăgubiri, amenzi şi penalităţi
6582.Donaţii şi subvenţii acordate
6583.Cheltuieli privind activele cedate şi alte
operaţii de capital
6588.Alte cheltuieli de exploatare
66.CHELTUIELI FINANCIARE
663.Pierderi din creanţe legate de participatii
664.Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate
6641.Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate
6642.Pierderi privind investiţiile financiare pe termen
scurt cedate
665.Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
666.Cheltuieli privind dobânzile
667.Cheltuieli privind sconturile acordate
668.Alte cheltuieli financiare
67.CHELTUIELI EXTRAORDINARE
671.Cheltuieli privind calamitatile şi alte evenimente
extraordinare
68.CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTAREA
LA INFLAŢIE
681.Cheltuieli de exploatare privind amortizarile şi
provizioanele
6811.Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizarilor
6812.Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
pentru riscuri şi cheltuieli
6813.Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
pentru deprecierea imobilizarilor
6814.Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
pentru deprecierea activelor circulante
686.Cheltuieli financiare privind amortizarile şi provizioanele
6863.Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru
deprecierea imobilizarilor financiare
6864.Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru
deprecierea activelor circulante
6868.Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor
de rambursare a obligaţiunilor
688.Cheltuieli din ajustarea la inflaţie
69.CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE
691.Cheltuieli cu impozitul pe profit
6911.Cheltuieli cu impozitul pe profit curent
6912.Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat
698.Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele
de mai sus*1)
*1) Se utilizează conform reglementărilor legale.
CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI
70.CIFRA DE AFACERI
701.Venituri din vânzarea produselor finite
702.Venituri din vânzarea semifabricatelor
703.Venituri din vânzarea produselor reziduale
704.Venituri din lucrări executate şi servicii prestate
705.Venituri din studii şi cercetări
706.Venituri din redevenţe, locatii de gestiune şi chirii
707.Venituri din vânzarea mărfurilor
708.Venituri din activităţi diverse
71.VARIATIA STOCURILOR
711.Variatia stocurilor
72.VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZARI
721.Venituri din producţia de imobilizari necorporale
722.Venituri din producţia de imobilizari corporale
74.VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE
741.Venituri din subvenţii de exploatare
7411.Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei
de afaceri
7412.Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii
prime şi materiale consumabile
7413.Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte
cheltuieli din afară
7414.Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata
personalului
7415.Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări
şi protecţia socială
7416.Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte
cheltuieli de exploatare
7417.Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor
venituri
7418.Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda
datorată
75.ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
754.Venituri din creanţe reactivate şi debitori diversi
758.Alte venituri din exploatare
7581.Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi
7582.Venituri din donaţii şi subvenţii primite
7583.Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii
de capital
7584.Venituri din subvenţii pentru investiţii
7588.Alte venituri din exploatare
76.VENITURI FINANCIARE
761.Venituri din imobilizari financiare
7611.Venituri din titluri de participare deţinute la
filiale din cadrul grupului
7612.Venituri din titluri de participare deţinute la
societăţi din afară grupului
7613.Venituri din titluri de participare deţinute în
întreprinderi asociate din cadrul grupului
7614.Venituri din titluri de participare deţinute în
întreprinderi asociate din afară grupului
7615.Venituri din titluri de participare strategice în
cadrul grupului
7616.Venituri din titluri de participare strategice în
afară grupului
7617.Venituri din alte imobilizari financiare
762.Venituri din investiţii financiare pe termen scurt
763.Venituri din creanţe imobilizate
764.Venituri din investiţii financiare cedate
7641.Venituri din imobilizari financiare cedate
7642.Câştiguri din investiţii financiare pe termen
scurt cedate
765.Venituri din diferenţe de curs valutar
766.Venituri din dobânzi
767.Venituri din sconturi obţinute
768.Alte venituri financiare
77.VENITURI EXTRAORDINARE
771.Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare
şi altele similare
78.VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTAREA LA INFLAŢIE
781.Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare
7812.Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
7813.Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
7814.Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor
circulante
7815.Venituri din fondul comercial negativ
786.Venituri financiare din provizioane
7863.Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
financiare
7864.Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor
circulante
788.Venituri din ajustarea la inflaţie
79.VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMÂNAT
791.Venituri din impozitul pe profit amânat
CLASA 8 - CONTURI SPECIALE
80.CONTURI ÎN AFARĂ BILANŢULUI
801.Angajamente acordate
8011.Giruri şi garanţii acordate
8018.Alte angajamente acordate
802.Angajamente primite
8021.Giruri şi garanţii primite
8028.Alte angajamente primite
803.Alte conturi în afară bilanţului
8031.Mijloace fixe luate cu chirie
8032.Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033.Valori materiale primite în păstrare sau custodie
8034.Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare
8035.Debitori din amenzi şi penalităţi pretinse
8036.Redevenţe, locatii de gestiune, chirii şi alte
datorii asimilate
8037.Efecte scontate neajunse la scadenta
8038.Alte valori în afară bilanţului
89.BILANŢ
891.Bilanţ de deschidere
892.Bilanţ de închidere
CLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE
90.DECONTĂRI INTERNE
901.Decontări interne privind cheltuielile
902.Decontări interne privind producţia obţinută
903.Decontări interne privind diferenţele de preţ
92.CONTURI DE CALCULATIE
921.Cheltuielile activităţii de baza
922.Cheltuielile activităţilor auxiliare
923.Cheltuieli indirecte de producţie
924.Cheltuieli generale de administraţie
925.Cheltuieli de desfacere
93.COSTUL PRODUCŢIEI
931.Costul producţiei obţinute
933.Costul producţiei în curs de execuţie
de trezorerie, situaţiei modificărilor capitalului propriu şi exemple de
prezentare a notelor explicative
BILANŢ
încheiat la data de 31 decembrie ......
–mii lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sold la
Nr. ─────────────────────
rd. începutul sfârşitul
anului anului
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
A B 1 2
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZARI NECORPORALE
1.Cheltuieli de constituire 01
(ct. 201-2801)
2.Cheltuieli de dezvoltare 02
(ct. 203-2803-2903)
3.Concesiuni, brevete, licenţe, mărci,
drepturi şi valori similare şi alte
imobilizari necorporale 03
(ct. 2051+2052+208-2805-2808-2905-2908)
4.Fondul comercial 04
(ct. 2071-2807-2907-2075)
5.Avansuri şi imobilizari necorporale în curs 05
(ct. 233+234-2933)
TOTAL: (rd. 01 la 05) 06
II. IMOBILIZARI CORPORALE
1.Terenuri şi construcţii 07
(ct. 211+212-2811-2812-2911-2912)
2.Instalaţii tehnice şi maşini 08
(ct. 213-2813-2913)
3.Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 09
(ct. 214-2814-2914)
4.Avansuri şi imobilizari corporale în curs 10
(ct. 231+232-2931)
TOTAL: (rd. 07 la 10) 11
III. IMOBILIZARI FINANCIARE
1.Titluri de participare deţinute la
societăţile din cadrul grupului 12
(ct. 261-2961)
2.Creanţe asupra societăţilor din cadrul
grupului 13
(ct. 2671+2672-2965)
3.Titluri sub forma de interese de participare 14
(ct. 263-2963)
4.Creanţe din interese de participare 15
(ct. 2675+2676-2967)
5.Titluri deţinute ca imobilizari 16
(ct. 262+264+265-2962-2964)
6.Alte creanţe 17
(ct. 2673+2674+2678+2679-2966-2969)
7.Acţiuni proprii (ct. 2677-2968) 18
TOTAL: (rd. 12 la 18) 19
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 20
(rd. 06+11+19)
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1.Materii prime şi materiale consumabile 21
(ct. 301+3021+3022+3023+3024+3025+3026
3028+303+/-308+351+358+381+/-388-391-3921
-3922-3951-3958-398)
2.Producţia în curs de execuţie 22
(ct. 331+332+341+/-3481+3541-393-3941-3952)
3.Produse finite şi mărfuri 23
(ct. 345+346+/-3485+/-3486+3545+3546+356
357+361+/-368+371+/-378-3945-3946-3953
-3954-3956-3957-396-397-4428)
4.Avansuri pentru cumpărări de stocuri 24
(ct. 4091)
TOTAL: (rd. 21 la 24) 25
II. CREANŢE
1.Creanţe comerciale 26
(ct. 4092+4111+4118+413+418-491)
2.Sume de încasat de la societăţile din
cadrul grupului 27
(ct. 4511+4518-4951)
3.Sume de încasat din interese de participare 28
(ct. 4521+4528-4952)
4.Alte creanţe 29
(ct. 425+4282+431+437+4382+441+4424+4428
444+445+446+447+4482+4582+461+473-496+5187)
5.Creanţe privind capitalul subscris şi
nevarsat 30
(ct. 456-4953)
TOTAL: (rd. 26 la 30) 31
III. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
1.Titluri de participare deţinute la
societăţile din cadrul grupului 32
(ct. 501-591)
2.Acţiuni proprii (ct. 502-592) 33
3.Alte investiţii financiare pe termen scurt 34
(ct. 5031+5032+505+5061+5062+5081+5088-593
-595-596-598+5113+5114)
TOTAL: (rd. 32 la 34) 35
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 36
(ct. 5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321+5322
5323+5328+5411+5412+542)
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 37
(rd. 25+31+35+36)
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 38
(ct. 471)
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADA
DE UN AN
1.Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 39
(ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169)
2.Sume datorate instituţiilor de credit 40
(ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191
5192+5198)
3.Avansuri încasate în contul comenzilor
(ct. 419) 41
4.Datorii comerciale (ct. 401+404+408) 42
5.Efecte de comerţ de plătit (ct. 403+405) 43
6.Sume datorate societăţilor din cadrul
grupului 44
(ct. 1661+1685+2691+4511+4518)
7.Sume datorate privind interesele de
participare 45
(ct. 1662+1686+2692+4521+4528)
8.Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi
alte datorii pentru asigurările sociale 46
(ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424
426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428
444+446+447+4481+4551+4558+456+457+4581
462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197)
TOTAL: (rd. 39 la 46) 47
E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE
NETE 48
(rd. 37+38-47-62)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 49
(rd. 20+48)
G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADA
MAI MARE DE UN AN
1.Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 50
(ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169)
2.Sume datorate instituţiilor de credit 51
(ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191
5192+5198)
3.Avansuri încasate în contul comenzilor
(ct. 419) 52
4.Datorii comerciale (ct. 401+404+408) 53
5.Efecte de comerţ de plătit (ct. 403+405) 54
6.Sume datorate societăţilor din cadrul
grupului 55
(ct. 1661+1685+2691+4511+4518)
7.Sume datorate privind interesele de
participare 56
(ct. 1662+1686+2692+4521+4528)
8.Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi
datorii pentru asigurările sociale 57
(ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424
426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428
444+446+447+4481+4551+4558+456+457+4581
462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197)
TOTAL: (rd. 50 la 57) 58
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI
1.Provizioane pentru pensii şi alte
obligaţii similare 59
2.Alte provizioane 60
(ct. 151)
TOTAL PROVIZIOANE: (rd. 59 + 60) 61
I. VENITURI ÎN AVANS 62
(ct. 131+472)
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL (rd. 64 la 66), 63
din care:
–capital subscris nevarsat (ct. 1011) 64
–capital subscris vărsat (ct. 1012) 65
–patrimoniul regiei (ct. 1015) 66
II. PRIME DE CAPITAL 67
(ct. 1041+1042+1043+1044)
Sold C
III. REZERVE DIN REEVALUARE ───────── 68
(ct. 105) Sold D 69
IV. REZERVE (ct. 106) (rd. 71 la 74) 70
1.Rezerve legale (ct. 1061) 71
2.Rezerve pentru acţiuni proprii 72
(ct. 1062)
3.Rezerve statutare sau contractuale 73
(ct. 1063)
4.Alte rezerve (ct. 1068+/-107) 74
Sold C
V. REZULTATUL REPORTAT ──────── 75
(ct. 117) Sold D 76
Sold C
VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI ──────── 77
(ct. 121) Sold D 78
Repartizarea profitului (ct. 129) 79
TOTAL CAPITALURI PROPRII 80
(rd. 63+67+68-69+70+75-76+77-78-79)
Patrimoniul public (ct. 1016) 81
TOTAL CAPITALURI (rd. 80+81) 82
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
la data de 31 decembrie ......
–mii lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Exerciţiul financiar
Denumirea indicatorului Nr. ─────────────────────
rd. precedent încheiat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
A B 1 2
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1.Cifra de afaceri neta 01
(rd. 02 la 04)
Producţia vândută 02
(ct. 701+702+703+704+705+706+708)
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03
Venituri din subvenţii de exploatare aferente
cifrei de afaceri nete 04
(ct. 7411)
Sold C
2.Variatia stocurilor ──────── 05
(ct. 711) Sold D 06
3.Producţia imobilizata 07
(ct. 721+722)
4.Alte venituri din exploatare 08
(ct. 758+7417)
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 09
(rd. 01+05-06+07+08)
5.a) Cheltuieli cu materiile prime şi
materialele consumabile 10
(ct. 601+602-7412)
Alte cheltuieli materiale 11
(ct. 603+604+606+608)
b)Alte cheltuieli din afară (cu energie şi apa) 12
(ct. 605-7413)
Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 13
6.Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16) 14
a)Salarii (ct. 641-7414) 15
b)Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 16
(ct. 645-7415)
7.a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale
şi necorporale (rd. 18-19) 17
a.1) Cheltuieli (ct. 6811+6813) 18
a.2) Venituri (ct. 7813+7815) 19
7.b) Ajustarea valorii activelor circulante 20
(rd. 21-22)
b.1) Cheltuieli (ct. 654+6814) 21
b.2) Venituri (ct. 754+7814) 22
8.Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23
8.1.Cheltuieli privind prestaţiile externe 24
(ct. 611+612+613+614+621+622+623+624+625
626+627+628-7416)
8.2.Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate (ct. 635) 25
8.3.Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi
activele cedate (ct. 658) 26
Ajustari privind provizioanele pentru riscuri
şi cheltuieli (rd. 28-29) 27
Cheltuieli (ct. 6812) 28
Venituri (ct. 7812) 29
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 30
(rd. 10 la 14+17+20+23+27)
REZULTATUL DIN EXPLOATARE:
–Profit (rd. 09-30) 31
–Pierdere (rd. 30-09) 32
9.Venituri din interese de participare 33
(ct. 7613+7614+7615+7616)
–din care, în cadrul grupului 34
10.Venituri din alte investiţii financiare şi
creanţe ce fac parte din activele imobilizate 35
(ct. 7611+7612)
–din care, în cadrul grupului 36
11.Venituri din dobânzi (ct. 766) 37
–din care, în cadrul grupului 38
Alte venituri financiare 39
(ct. 7617+762+763+764+765+767+768+788)
VENITURI FINANCIARE - TOTAL 40
(rd. 33+35+37+39)
12.Ajustarea valorii imobilizarilor financiare
şi a investiţiilor financiare deţinute
ca active circulante (rd. 42-43) 41
Cheltuieli (ct. 686) 42
Venituri (ct. 786) 43
13.Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666-7418) 44
–din care, în cadrul grupului 45
Alte cheltuieli financiare 46
(ct. 663+664+665+667+668+688)
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 47
(rd. 41+44+46)
REZULTATUL FINANCIAR:
–Profit (rd. 40-47) 48
–Pierdere (rd. 47-40) 49
14.REZULTATUL CURENT:
–Profit (rd. 31+48) 50
–Pierdere (rd. 32+49) 51
15.Venituri extraordinare (ct. 771) 52
16.Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 53
17.REZULTATUL EXTRAORDINAR:
–Profit (rd. 52-53) 54
–Pierdere (rd. 53-52) 55
VENITURI TOTALE (rd. 09+40+52) 56
CHELTUIELI TOTALE (rd. 30+47+53) 57
REZULTATUL BRUT:
–Profit (rd. 56-57) 58
–Pierdere (rd. 57-56) 59
18.IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691-791) 60
19.Alte cheltuieli cu impozite care nu apar
în elementele de mai sus (ct. 698) 61
20.REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI FINANCIAR:
–Profit 62
–Pierdere 63
21.Rezultatul pe acţiune
–de baza 64
–diluat 65
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE
la data de 31 decembrie .... - exemplu
–mii lei -
a)Metoda directa
Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare:
–încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;
–încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;
–plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii;
–plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor;
–plăţile în numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dacă nu pot fi identificate în mod specific cu activităţile de investiţii şi de finanţare.
Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii:
–plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung;
–încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung;
–plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;
–încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;
–avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;
–încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi.
Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare:
–veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu;
–plăţile în numerar către acţionari pentru a achizitiona sau a rascumpara acţiunile întreprinderii;
–veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi;
–rambursarile în numerar ale unor sume împrumutate;
–plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la începutul perioadei
Numerar la finele perioadei
b)Metoda indirecta
Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare:
–rezultat net;
–modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
–ajustari pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităţile de investiţii sau de finanţare.
Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii:
–plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung;
–încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung;
–plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;
–încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;
–avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;
–încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi.
Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare:
–veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu;
–plăţile în numerar către acţionari pentru a achizitiona sau a rascumpara acţiunile întreprinderii;
–veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi;
–rambursarile în numerar ale unor sume împrumutate;
–plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la începutul perioadei
Numerar la finele perioadei
SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU
la data de 31 decembrie .......... - exemplu
–mii lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sold Cresteri Reduceri Sold
Element la ────────────── ────────────── la
al capitalului 01/01 Total, prin Total, prin 31/12
propriu din tran- din tran-
care sfer care sfer
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2 3 4 5 6
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Capital subscris
Prime de capital
Rezerve din reevaluare
Rezerve legale
Rezerve pentru acţiuni proprii
Rezerve statutare sau
contractuale
Alte rezerve
Rezerve din conversie
Rezultatul reportat
Profit nerepartizat
────────────────────────
Pierdere neacoperita
Rezultatul reportat provenit
din adoptarea pentru prima
data a IAS, mai puţin IAS 29
Sold creditor
────────────────
Sold debitor
Rezultatul reportat
provenit din modificările
politicilor contabile
Sold creditor
────────────────
Sold debitor
Rezultatul reportat provenit
din corectarea erorilor
fundamentale
Sold creditor
────────────────
Sold debitor
Rezultatul reportat reprezentând
surplusul realizat din rezerve
din reevaluare
Rezultatul exerciţiului
financiar
Sold creditor
────────────────
Sold debitor
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Active imobilizate
–mii lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Deprecieri***)
Valoarea bruta**) (amortizare şi provizioane)
Ele- ─────────────────────────── ──────────────────────────────────────────
mente Sold Cres- Redu- Sold Sold Deprecierea Reduceri Sold
de la teri ceri la la înregistrată sau la
active 01/01 31/12 01/01 în cursul reluari 31/12
*)exerciţiului
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2 3 4=1+2-3 5 6 7 8=5+6-7
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
*)Pentru "Cheltuielile de dezvoltare" se vor prezenta motivele
imobilizarii şi "perioada" de amortizare, cu justificarea acesteia.
**)Se vor prezenta modificările acesteia în funcţie de tratamentele
contabile aplicate.
***)Se vor prezenta ajustarile care privesc exerciţiile anterioare.
Nota 2
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
–mii lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Denumirea Sold Transferuri*) Sold
provizionului la ─────────────────────── la
01/01 în cont din cont 31/12
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2 3 4=1+2-3
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
*)Cu explicarea naturii acestora.
Nota 3
Repartizarea profitului
–mii lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Destinaţia Suma
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Profit net de repartizat:
–rezerva legală
–acoperirea pierderii contabile
–dividende
Profit nerepartizat
Nota 4
Analiza rezultatului din exploatare
–mii lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Exerciţiul Exerciţiul
Indicatorul precedent curent
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1.Cifra de afaceri neta
2.Costul bunurilor vândute şi al serviciilor
prestate (3+4+5)
3.Cheltuielile activităţii de baza
4.Cheltuielile activităţilor auxiliare
5.Cheltuielile indirecte de producţie
6.Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri
nete (1-2)
7.Cheltuielile de desfacere
8.Cheltuieli generale de administraţie
9.Alte venituri din exploatare
10.Rezultatul din exploatare (6-7-8+9)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nota 5
Situaţia creanţelor şi datoriilor
–mii lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sold la Termen de lichiditate
Creanţe 31 decembrie ─────────────────────────────
(col. 2+3) sub 1 an peste 1 an
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2 3
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Total, din care:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
–mii lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sold la Termen de exigibilitate
Datorii*) 31 decembrie ──────────────────────────────────────
(col. 2+3+4) sub 1 an 1-5 ani peste 5 an
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2 3 4
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Total, din care:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
*)Se vor menţiona următoarele informaţii:
–clauzele legate de achitarea datoriilor şi rata dobânzii aferente împrumuturilor;
–datoriile pentru care s-au depus garanţii sau au fost efectuate ipotecari:
● valoarea datoriei;
● valoarea şi natura garanţiilor;
–valoarea obligaţiilor pentru care s-au constituit provizioane;
–valoarea obligaţiilor privind plata pensiilor.
Nota 6
Principii, politici şi metode contabile
Se vor prezenta:
–abaterile de la principiile contabile şi schimbarea metodelor de evaluare, menţionându-se:
● natura;
● motivele;
● evaluarea efectului asupra patrimoniului, a rezultatului şi poziţiei financiare;
–tratamentele contabile alternative, menţionându-se:
● elementele afectate şi valoarea acestora la costul istoric;
● baza de evaluare adoptată;
● ajustarile efectuate în vederea aplicării tratamentului contabil alternativ;
● influenţa asupra rezultatului;
● conţinutul, limitele şi modalităţile de aplicare;
–suma dobânzilor incluse în costul de producţie al activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de producţie.
Nota 7
Acţiuni şi obligaţiuni
Se vor prezenta următoarele informaţii:
♦ capital social subscris;
♦ numărul şi valoarea totală a fiecărui tip de acţiuni emise;
♦ acţiuni rascumparabile:
● data cea mai apropiată şi data limita de răscumpărare;
● caracterul obligatoriu sau neobligatoriu al răscumpărării;
● valoarea eventualei prime de răscumpărare;
♦ acţiuni emise în timpul exerciţiului financiar:
● tipul de acţiuni;
● număr de acţiuni emise;
● valoarea nominală totală şi valoarea încasată la distribuire;
● drepturi legate de distribuţie:
–numărul, descrierea şi valoarea acţiunilor corespunzătoare;
–perioada de exercitare a drepturilor;
–preţul plătit pentru acţiunile distribuite;
♦ obligaţiuni emise:
● tipul obligaţiunilor emise;
● valoarea emisă şi suma primită pentru fiecare tip de obligaţiuni;
● obligaţiuni emise de întreprindere, deţinute de o persoană nominalizată sau imputernicita de aceasta:
–valoarea nominală;
–valoarea înregistrată în momentul plăţii.
Nota 8
Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii
Se vor face menţiuni cu privire la:
♦ salarizarea directorilor şi administratorilor:
● obligaţiile contractuale cu privire la plata pensiilor către foştii directori şi administratori:
–obligaţie totală pentru fiecare categorie;
● valoarea avansurilor şi a creditelor acordate directorilor şi administratorilor în timpul exerciţiului:
–rata dobânzii;
–principalele clauze ale creditului;
–suma rambursata până la acea data;
● obligaţii viitoare de genul garanţiilor asumate de întreprindere în numele acestora;
♦ salariaţi:
● număr mediu aferent exerciţiului;
● număr mediu (fiecare categorie);
● salarii plătite sau de plătit, aferente exerciţiului;
● cheltuieli cu asigurările sociale;
● alte cheltuieli cu contribuţiile pentru pensii.
Nota 9
Exemple de calcul şi analiza a principalilor indicatori economico-financiari
1.Indicatori de lichiditate
Active curente
–Indicatorul lichidităţii curente = ──────────────────
(Indicatorul capitalului circulant) Datorii curente
–valoarea recomandată acceptabilă - în jurul valorii de 2;
–oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
Active curente - Stocuri
–Indicatorul lichidităţii imediate = ────────────────────────────
(Indicatorul test acid) Datorii curente
2.Indicatori de risc
–Indicatorul gradului de îndatorare
Capital împrumutat Capital împrumutat
──────────────────── x 100 sau ──────────────────── x 100,
Capital propriu Capital angajat
unde:
● capital împrumutat = credite peste un an;
● capital angajat = capital împrumutat + capital propriu.
–Indicatorul privind acoperirea dobânzilor - determina de câte ori
societatea poate achită
cheltuielile cu dobânda.
Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atât poziţia societăţii
este considerată mai riscanta.
Profit înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit
───────────────────────────────────────────────────────── = Număr de ori
Cheltuieli cu dobânda
3.Indicatori de activitate - furnizează informaţii cu privire la:
(indicatori de gestiune)
● viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale
întreprinderii;
● capacitatea întreprinderii de a controla capitalul circulant şi
activităţile comerciale de baza ale întreprinderii.
–Viteza de rotaţie a stocurilor - aproximeaza de câte ori stocul
(rulajul stocurilor) a fost rulat de-a lungul
exerciţiului financiar
Costul vânzărilor
────────────────── = Număr de ori
Stocul mediu
sau
–Număr de zile de stocare - indica numărul de zile în care bunurile
sunt stocate în unitate
Stoc mediu
─────────────────── x 365
Costul vânzărilor
–Viteza de rotaţie a - calculează eficacitatea
debitelor-clienţi întreprinderii în colectarea
creanţelor sale;
–exprima numărul de zile până
la data la care debitorii îşi
achită datoriile către întreprindere.
Sold mediu clienţi
─────────────────── x 365
Cifra de afaceri
O valoare în creştere a indicatorului poate indica probleme legate
de controlul creditului acordat clienţilor şi, în consecinţa, creanţe
mai greu de încasat (clienţi rau platnici).
–Viteza de rotaţie a - aproximeaza numărul de zile de
creditelor-furnizor creditare pe care întreprinderea îl
obţine de la furnizorii săi. În mod ideal
ar trebui sa includă doar creditorii comerciali.
Sold mediu furnizori
──────────────────────────────────── x 365,
Achiziţii de bunuri (fără servicii)
unde pentru aproximarea achiziţiilor se poate utiliza costul vânzărilor
sau cifra de afaceri.
–Viteza de rotaţie a activelor - evalueaza eficacitatea managementului
imobilizate activelor imobilizate prin examinarea
valorii cifrei de afaceri generate de
o anumită cantitate de active
imobilizate
Cifra de afaceri
────────────────────
Active imobilizate
–Viteza de rotaţie a activelor totale
Cifra de afaceri
────────────────────
Total active
4.Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta întreprinderii în
realizarea de profit din resursele
disponibile:
–Rentabilitatea capitalului angajat - reprezintă profitul pe care îl
obţine întreprinderea din banii
investiti în afacere:
Profitul înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit
──────────────────────────────────────────────────────────── ,
Capitalul angajat
unde capitalul angajat se referă la banii investiti în întreprindere
atât de către acţionari, cat şi de creditorii pe termen lung, include
capitalul propriu şi datoriile pe termen lung
sau
active totale minus datorii curente.
–Marja bruta din vânzări
Profitul brut din vânzări
─────────────────────────── x 100
Cifra de afaceri
O scădere a procentului poate scoate în evidenta faptul ca societatea
nu este capabilă să îşi controleze costurile de producţie sau să obţină
preţul de vânzare optim.
5.Indicatori privind rezultatul pe acţiune - se determina în conformitate
cu prevederile IAS 33 şi au
în vedere:
–Rezultatul pe acţiune:
–profit net atribuibil acţiunilor comune;
–număr de acţiuni comune luate în calcul.
–Raportul dintre preţul pe piaţa al acţiunii şi rezultatul pe acţiune.
Nota 10
Alte informaţii
a)Informaţii cu privire la prezentarea întreprinderii:
–sediul şi forma juridică a întreprinderii;
–ţara de înfiinţare;
–adresa sediului oficial etc.
b)Informaţii privind relaţiile întreprinderii cu filiale, întreprinderi asociate sau cu alte întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice:
–numele întreprinderilor;
–ţara de înfiinţare;
–adresa etc.
c)Modalitatea folosită pentru exprimarea în moneda naţionala a elementelor patrimoniale, a veniturilor şi cheltuielilor evidentiate iniţial într-o moneda străină d) Informaţii referitoare la impozitul pe profit:
● proporţia dintre activitatea curenta şi cea extraordinară;
● reconcilierea dintre rezultatul exerciţiului şi rezultatul fiscal, asa cum este prezentat în declaraţia de impozit
e)Cifra de afaceri:
● prezentarea acesteia pe sectoare economice şi tipuri de pieţe de desfacere
f)Cheltuielile cu chiriile şi ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operational g) Onorariile plătite auditorilor h) Angajamente acordate i) Angajamente primite
Acest document stabileşte corespondenta Planului de conturi general cu formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere, prevăzut în Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi în vol. 1.
BILANŢ
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
A. Active imobilizate
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I. Imobilizari necorporale
1.Cheltuieli de constituire 201
2801
2.Cheltuieli de dezvoltare, în măsura
în care vol. 3 permite acestora să fie
prezentate ca active 203
2803
2903
3.Concesiuni, brevete, licenţe, mărci,
drepturi şi valori similare şi alte imobilizari
necorporale 2051
2052
208
2805
2808
2905
2908
4.Fondul comercial, în cazul în care
a fost achiziţionat 2071
2807
2907
2075
5.Avansuri şi imobilizari necorporale
în curs de execuţie 233
234
2933
II. Imobilizari corporale
1.Terenuri şi construcţii 211
212
2811
2812
2911
2912
2.Instalaţii tehnice şi maşini 213
2813
2913
3.Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 214
2814
2914
4.Avansuri şi imobilizari corporale în curs
de execuţie 231
232
2931
III. Imobilizari financiare
1.Titluri de participare deţinute la
societăţile din cadrul grupului 261
2961
2.Creanţe asupra societăţilor din cadrul
grupului 2671
2672
2965
3.Titluri sub forma de interese de
participare 263
2963
4.Creanţe din interese de participare 2675
2676
2967
5.Titluri deţinute ca imobilizari 262
264
265
2962
2964
6.Alte creanţe 2673
2674
2678
2679
2966
2969
7.Acţiuni proprii (cu indicarea valorii
nominale) 2677
2968
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
B. Active circulante
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I. Stocuri
1.Materii prime şi consumabile 301
3021
3022
3023
3024
3025
3026
3028
303
308
351
358
381
388
391
3921
3922
3951
3958
398
2.Producţia în curs de execuţie 331
332
341
3481
3541
393
3941
3952
3.Produse finite şi mărfuri 345
346
3485
3486
3545
3546
356
357
361
368
371
378
3945
3946
3953
3954
3956
3957
396
397
4428
4.Avansuri pentru cumpărări de stocuri 4091
II. Creanţe
(Sumele ce trebuie să fie încasate după
o perioadă mai mare de un an trebuie
să fie prezentate separat pentru fiecare
element.)
1.Creanţe comerciale 4092
4111
4118
413
418
491
2.Sume de încasat de la societăţile din
cadrul grupului 4511
4518
4951
3.Sume de încasat din interese de
participare 4521
4528
4952
4.Alte creanţe 425
4282
431
437
4382
441
4424
4428
444
445
446
447
4482
4582
461
473
496
5187
5.Creanţe privind capitalul subscris şi 456
nevarsat 4953
III. Investiţii financiare pe termen scurt
1.Titluri de participare deţinute la
societăţile din cadrul grupului 501
591
2.Acţiuni proprii (cu indicarea valorii
nominale) 502
592
3.Alte investiţii financiare pe termen scurt 5031
5032
505
5061
5062
5081
5088
593
595
596
598
5113
5114
IV. Casa şi conturi la bănci 5112
5121
5124
5125
5311
5314
5321
5322
5323
5328
5411
5412
542
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
C. Cheltuieli în avans 471
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1.Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni,
prezentându-se separat împrumuturile
în monede convertibile 1614
1615
1617
1618
1681
169
2.Sume datorate instituţiilor de credit 1621
1622
1624
1625
1627
1682
5191
5192
5198
3.Avansuri încasate în contul comenzilor 419
4.Datorii comerciale 401
404
408
5.Efecte de comerţ de plătit 403
405
6.Sume datorate societăţilor din cadrul
grupului 1661
1685
2691
4511
4518
7.Sume datorate privind interesele de
participare 1662
1686
2692
4521
4528
8.Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi
datorii pentru asigurările sociale 1623
1626
167
1687
2698
421
423
424
426
427
4281
431
437
4381
441
4423
4428
444
446
447
4481
4551
4558
456
457
4581
462
473
509
5186
5193
5194
5195
5196
5197
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E. Active circulante, respectiv datorii curente nete Subtotal
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
F. Total active minus datorii curente Subtotal
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1.Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni,
prezentându-se separat împrumuturile în
monede convertibile 1614
1615
1617
1618
1681
169
2.Sume datorate instituţiilor de credit 1621
1622
1624
1625
1627
1682
5191
5192
5198
3.Avansuri încasate în contul comenzilor 419
4.Datorii comerciale 401
404
408
5.Efecte de comerţ de plătit 403
405
6.Sume datorate societăţilor din cadrul
grupului 1661
1685
2691
4511
4518
7.Sume datorate privind interesele de
participare 1662
1686
2692
4521
4528
8.Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi
datorii pentru asigurările sociale 1623
1626
167
1687
2698
421
423
424
426
427
4281
431
437
4381
441
4423
4428
444
446
447
4481
4551
4558
456
457
4581
462
473
509
5186
5193
5194
5195
5196
5197
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1.Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii
similare
2.Alte provizioane 151
I. Venituri în avans 131
472
J. Capital şi rezerve
I. Capital, din care:
Capital subscris nevarsat 1011
Capital subscris vărsat 1012
Patrimoniul regiei 1015
Patrimoniul public 1016
II. Prime de capital 1041
1042
1043
1044
III. Rezerve din reevaluare 105
IV. Rezerve
1.Rezerve legale 1061
2.Rezerve pentru acţiuni proprii 1062
3.Rezerve statutare sau contractuale 1063
4.Alte rezerve 1068
107
V. Rezultatul reportat 117
VI. Rezultatul exerciţiului financiar 121
129
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
1.Cifra de afaceri neta 701
702
703
704
705
706
707
708
7411
2.Variatia stocurilor 711
3.Producţia imobilizata 721
722
4.Alte venituri din exploatare 7417
758
5.a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele
consumabile 601
602
603
604
606
607
608
7412
b)Alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa) 605
7413
6.Cheltuieli cu personalul
a)Salarii 641
7414
b)Cheltuieli cu asigurările şi protecţia
socială, cu menţionarea separată a celor
referitoare la pensii 645
7415
7.a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale
şi necorporale 6811
6813
7813
7815
b)Ajustarea valorii activelor circulante 654
6814
754
7814
8.Alte cheltuieli de exploatare 611
612
613
614
621
622
623
624
625
626
627
628
635
658
6812
7416
7812
Profitul sau pierderea din exploatare Subtotal
9.Venituri din interese de participare 7613
7614
7615
7616
10.Venituri din alte investiţii financiare şi
creanţe ce fac parte din activele
imobilizate, cu menţionarea separată
a celor generate de societăţile din cadrul
grupului 7611
7612
11.Venituri din dobânzi şi alte venituri
similare, cu menţionarea separată a celor
generate de societăţile din cadrul grupului 7617
762
763
764
765
766
767
768
788
12.Ajustarea valorii imobilizarilor financiare
şi a investiţiilor financiare deţinute ca
active circulante 686
786
13.Cheltuieli privind dobânzile şi alte cheltuieli
similare, cu menţionarea separată a celor
ce privesc societăţile din cadrul grupului 663
664
665
666
667
668
688
7418
14.Rezultatul curent Subtotal
15.Venituri extraordinare 771
16.Cheltuieli extraordinare 671
17.Rezultatul extraordinar Subtotal
18.Impozit pe profit 691
791
19.Alte impozite care nu apar în elementele
de mai sus 698
20.Rezultatul exerciţiului financiar
21.Rezultatul pe acţiune
–de baza
–diluat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1.Activele circulante sunt elemente patrimoniale care se utilizează pe o perioadă scurta în activitatea întreprinderii şi, în general, participa la un singur circuit economic, modificandu-şi în permanenta forma.
2.Activele imobilizate sunt activele unei întreprinderi, destinate utilizării pe o perioadă îndelungată în activitatea acesteia.
3.Activitatea de dezvoltare reprezintă activitatea desfăşurată în scopul aplicării rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe în cadrul unui plan sau proiect pentru producerea de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi ori substanţial îmbunătăţite, înainte de începerea producţiei sau utilizării în scopuri comerciale.
4.Activitatea curenta este activitatea desfăşurată de o întreprindere potrivit obiectului sau de activitate, inclusiv activităţile legate de/derivate din realizarea acestuia.
5.Activitatea extraordinară reprezintă evenimente sau tranzacţii diferite de activităţile curente ale întreprinderii şi care nu apar frecvent sau cu regularitate.
6.Ajustarea reprezintă orice modificare a valorii contabile prin creştere sau micşorare, alta decât cea rezultată din reevaluare.
Toate diminuarile de valori ale activelor, altele decât cele privind amortizarea, sunt tratate pe calea provizioanelor pentru deprecierea activelor. De asemenea, creşterile de valori privind datoriile sunt tratate pe baza principiului provizioanelor.
7.Brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare reprezintă drepturi de proprietate industriala sau intelectuală, după caz.
8.Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge în mod substanţial unele de altele.
9.Capitalul propriu reprezintă dreptul acţionarilor (interesul rezidual) în activele întreprinderii, după deducerea tuturor datoriilor acesteia.
10.Cheltuielile de constituire reprezintă cheltuielile înregistrate nemijlocit ca rezultat al constituirii întreprinderii ca persoana juridică distinctă.
11.Cheltuielile de dezvoltare sunt cheltuielile care se atribuie direct activităţii de dezvoltare sau care pot fi alocate în mod raţional acesteia.
12.Cifra de afaceri neta, care trebuie prezentată la poziţia nr. 1 în contul de profit şi pierdere, cuprinde sumele provenind din vânzarea de bunuri şi servicii ce intră în categoria activităţilor curente ale întreprinderii, după scăderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adăugată şi a altor impozite şi taxe aferente.
13.Concesiunea este convenţia prin care o persoană fizica sau juridică dobândeşte dreptul de utilizare a anumitor bunuri sau servicii în schimbul unor beneficii pentru concesionar. Din punct de vedere contabil concesiunea este o imobilizare necorporala a carei valoare este determinata de valoarea bunurilor sau a serviciilor preluate cu titlu de concesiune, pe bază de contract.
14.Contabilitatea generală, denumita şi contabilitate financiară, reprezintă ansamblul operaţiunilor de înregistrare a existenţei şi miscarii elementelor patrimoniale ale unei întreprinderi, pe baza regulilor şi normelor speciale.
În România normele unitare privind organizarea şi conducerea acesteia sunt prevăzute în Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi de prezentele reglementări, având ca obiectiv principal furnizarea informaţiilor atât pentru necesităţile proprii, cat şi în relaţiile cu asociaţii sau actionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice, în sensul prevederilor art. 2 şi 10 din legea menţionată mai sus.
15.Conturile anuale cuprind bilanţul, contul de profit şi pierdere şi note.
16.Costul administrativ al raportului anual reprezintă costul de întocmire, distribuire şi publicare a acestuia.
17.Costul de înlocuire sau curent net este costul potenţial al unui activ pe care întreprinderea ar putea sa îl suporte în situaţia în care ar fi nevoita sa înlocuiască activul la data bilanţului.
18.Costul de producţie este determinat prin adăugarea la costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor utilizate a costurilor înregistrate de întreprindere, care sunt direct atribuite producerii acelui bun. În plus costul de producţie mai poate cuprinde:
a)o pondere rezonabila din costurile înregistrate de întreprindere, care sunt numai indirect atribuite producerii acelui bun, dar numai în măsura în care ele se referă la perioada de producţie;
b)în cazul activelor cu ciclu lung de producţie, dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea producerii acelui bun, în măsura în care aceasta se acumuleaza în raport cu perioada de producţie.
Un activ cu ciclu lung de producţie este un activ care necesita o perioadă substantiala de timp pentru a fi gata pentru utilizare sau vânzare, cum sunt stocurile ce necesita o perioadă substantiala de timp pentru a fi aduse la stadiul de a fi vandabile, navele, aeronavele etc. Investiţiile şi stocurile ce se produc în cantităţi mari, în mod repetat, într-o perioadă scurta de timp sau cu ciclu de producţie normal, nu sunt active cu ciclu lung de producţie. Activele care pot fi utilizate sau vândute în momentul în care au fost achiziţionate nu sunt active cu ciclu lung de producţie.
În cazul activelor circulante costurile de distribuţie nu pot fi incluse în costurile de producţie.
19.Dividendele reprezintă partea din profitul net al întreprinderii, care se distribuie acţionarilor sau asociaţilor.
20.Dividendele propuse sunt: (a) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul de distribuit, dar care nu sunt plătite încă; şi (b) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul de distribuit, dar nu sunt încă aprobate.
21.Documentele justificative sunt documentele primare care probează legal o operaţiune sau o estimare, după caz.
22.Dreptul de subscriere la alocarea acţiunilor reprezintă opţiunea oricărei persoane de a subscrie şi dreptul de a cere alocarea de acţiuni provenind fie din conversia în acţiuni a titlurilor de valoare de orice alta natura, fie din alte surse.
23.Filiala este o societate controlată de societatea mama.
24.Fondul comercial reprezintă partea din fondul de comerţ*1) care nu figurează în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care contribuie la menţinerea sau la dezvoltarea potenţialului de activităţi al întreprinderii, reprezentat de clientela, vad comercial, reputaţie, debusee, poziţie geografică etc.
Fondul comercial (engl. goodwill), din punct de vedere contabil, este o imobilizare necorporala care reprezintă orice exces al costului de achiziţie peste interesul celui care achiziţionează în valoarea justa a activelor şi datoriilor identificabile achiziţionate la data tranzacţiei de schimb.
Fondul comercial negativ (engl. negative goodwill) reprezintă orice exces de la data tranzacţiei de schimb, al interesului achizitorului în valorile juste ale activelor şi datoriilor identificabile achiziţionate, peste costul achiziţiei.
*1) Definit în Codul comercial.
25.Grupul de întreprinderi cuprinde o societate mama şi toate filialele sale.
26.Interesele de participare reprezintă interesele deţinute de o întreprindere în acţiunile unei alte întreprinderi. Interesele de participare sunt deţinute pe termen lung în scopul garantarii contribuţiei la activităţile întreprinderii respective. Un interes în acţiuni include un interes ce poate fi convertit într-o participaţie în acţiuni şi o opţiune de a achizitiona acţiuni sau orice fel de astfel de participatii, fără a se tine seama de faptul ca acţiunile la care se referă pot fi, după conversie sau după exercitarea opţiunii, neemise. O participaţie deţinută în contul unei alte întreprinderi va fi tratata ca fiind deţinută de acea întreprindere în sine. Interesele de participare cuprind investiţiile în întreprinderile asociate şi investiţiile strategice. O participare de 10% sau mai mult se presupune ca este o investiţie strategica, dacă nu se demonstreaza contrariul.
27.Investiţia directa reprezintă investiţia care se realizează prin aport de fonduri financiare, bunuri mobile şi imobile sau orice alte drepturi de proprietate ce pot fi evaluate în bani, prin crearea sau extinderea unei societăţi comerciale integral deţinute de aceasta, a unei filiale, prin achiziţionarea integrală a unei societăţi existente, prin participarea parţială într-o societate noua sau existenta, cu sau fără posibilitatea de a exercita o influenţa directa asupra administrării societăţii.
28.Investiţia de portofoliu reprezintă o alta investiţie decât cea directa, care se realizează prin intermediul următoarelor categorii de instrumente: valori mobiliare specifice pieţei de capital, instrumente specifice pieţei monetare, instrumente de plasament colectiv, operaţiuni în conturi curente, operaţiuni în conturi de depozit.
29.Întreprinderea este o unitate patrimonială de tipul regiilor autonome, societăţilor comerciale pe acţiuni, societăţilor cu răspundere limitată sau altor tipuri de societăţi comerciale, definite prin Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care întocmesc situaţii financiare ce reflecta activitatea proprie.
30.Întreprinderea asociata reprezintă o întreprindere în care investitorul are o influenţa semnificativă şi care nu este nici filiala, nici afiliată. În mod normal aceasta este evidenţiată prin deţinerea de către investitor a 20 până la 50% din acţiunile cu drept de vot ale întreprinderii asociate.
31.Obligaţiile curente reprezintă obligaţiile care:
● se asteapta să fie exigibile în cadrul ciclului normal de exploatare al întreprinderii; sau
● sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului.
Toate celelalte obligaţii reprezintă obligaţii pe termen lung (mai mare de un an).
32.Obligaţiunea este valoarea mobiliară negociabila, care conferă deţinătorului calitatea de creditor. El are dreptul de a incasa de la emitent dobânzile aferente sumei date cu împrumut.
33.Piaţa (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintă o piaţa delimitata după criterii geografice.
34.Poziţia financiară reprezintă relaţia dintre activele, datoriile şi capitalurile proprii ale unei întreprinderi, asa cum sunt raportate în bilanţ.
35.Pragul de semnificaţie este o expresie a semnificatiei sau importantei relative a unei probleme în contextul situaţiilor financiare. O problema sau valoare este considerată semnificativă dacă omiterea sa ar influenţa în mod vadit deciziile utilizatorilor situaţiilor financiare.
36.Prevalenta economicului asupra juridicului este principiul potrivit căruia, pentru ca informaţia contabila să fie credibila, trebuie ca evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă să fie reflectate în contabilitate în concordanta cu realitatea economică şi nu numai cu forma lor juridică.
37.Producţia imobilizata reprezintă costul lucrărilor şi cheltuielile efectuate de întreprindere pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale şi necorporale.
38.Raportul anual cuprinde situaţiile financiare, raportul administratorilor şi raportul auditorilor.
39.Sectorul de activitate (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintă o parte distinctă a activităţii unei întreprinderi ce furnizează un produs sau un serviciu diferit sau un grup diferit de produse ori servicii înrudite în primul rând clienţilor din afară societăţii.
40.Situaţiile financiare cuprind bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, politici contabile şi note explicative.
41.Societatea mama este societatea care are una sau mai multe filiale.
42.Titlurile de participare reprezintă drepturile sub forma de acţiuni şi alte titluri cu venit variabil deţinute în capitalul altor societăţi comerciale, a căror deţinere durabila este considerată utila acesteia.
43.Titlurile de participare strategice reprezintă titluri de participare care sunt deţinute într-un procent de până la 20% şi nu asigura posibilitatea exercitării unei influente semnificative.
În situaţia în care titlurile de participare strategice sunt deţinute într-un procent mai mic de 10% sunt considerate interese minoritare.
44.Titlurile de participare deţinute în întreprinderi asociate reprezintă titluri de participare ale unei întreprinderi, a căror deţinere într-o proporţie cuprinsă între 20-50% asigura posibilitatea exercitării unei influente semnificative.
45.Valoarea contabila neta este suma la care este înregistrat un activ în bilanţ după deducerea tuturor deprecierilor.
46.Valoarea de piaţa a unui activ reprezintă preţul care poate fi obţinut pe o piaţa activa. O piaţa activa exista atunci când:
a)activele de pe piaţa sunt relativ omogene;
b)sunt cantităţi suficiente de asemenea active tranzacţionate, în asa fel încât oricând pot fi gasiti potenţiali cumpărători şi vânzători;
c)preţurile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de public.
47.Valoarea de utilizare este valoarea actualizată a fluxurilor de numerar viitoare, estimate din utilizarea continua a unui activ şi din cedarea sa la sfârşitul duratei de viaţa utila.
48.Valoarea justa (engl. fair value) este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontată o datorie, de bunăvoie, între părţi aflate în cunoştinţa de cauza, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.
49.Valoarea realizabila a unui activ este valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor.
50.Valoarea realizabila neta reprezintă preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi a costurilor necesare vânzării.
51.Valoarea recuperabila este suma pe care întreprinderea se asteapta sa o recupereze din utilizarea viitoare a unui activ, inclusiv valoarea sa reziduala în momentul înstrăinării.
52.Valoarea reziduala reprezintă valoarea neta pe care o întreprindere estimeaza sa o obţină prin cedarea unui activ la încheierea duratei sale de utilizare, după deducerea cheltuielilor aferente cedarii.
53.Variatia stocurilor de produse finite şi producţie în curs de execuţie reprezintă variatia în plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie a stocurilor de produse şi producţie în curs de la finele perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, fără a se lua în calcul provizioanele constituite pentru depreciere.
54.Venituri/cheltuieli angajate sunt veniturile/cheltuielile ce se înregistrează în exerciţiul financiar în care au apărut, fără a se tine seama de momentul efectiv al încasării/plăţii acestora.
55.Venituri/cheltuieli în avans sunt veniturile/cheltuielile care se încasează/plătesc în exerciţiul financiar curent, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior.
56.Veniturile şi cheltuielile extraordinare sunt venituri şi cheltuieli care nu provin din activităţile curente ale întreprinderii şi ca urmare nu apar frecvent sau cu regularitate.
CADRUL GENERAL
de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate*)
PREFATA
Întreprinderi din întreaga lume întocmesc situaţii financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor externi. Deşi astfel de situaţii financiare pot părea similare de la o ţara la alta, exista diferenţe care pot fi cauzate de o varietate de factori sociali, economici şi juridici, precum şi de faptul ca anumite tari, în momentul stabilirii cerinţelor naţionale, au avut în vedere necesităţile diversilor utilizatori ai situaţiilor financiare.
Aceşti factori au condus la utilizarea unor definiţii diverse ale structurilor situaţiilor financiare, cum sunt: active, datorii, capital propriu, venituri şi cheltuieli. Totodată aceşti factori au contribuit la utilizarea unor criterii diferite pentru recunoaşterea structurilor din situaţiile financiare şi la opţiunea pentru diferite baze de evaluare. Aria de aplicabilitate şi informaţiile prezentate în situaţiile financiare au fost, de asemenea, influentate.
Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASC) este angajat în atenuarea acestor diferenţe, cautand sa armonizeze reglementările, standardele şi procedurile contabile referitoare la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. Acesta considera ca armonizarea se poate realiza cel mai bine punându-se accent pe întocmirea situaţiilor financiare ce au ca scop furnizarea unor informaţii utile pentru adoptarea deciziilor economice.
Consiliul IASC considera ca situaţiile financiare întocmite în acest scop răspund necesităţilor comune majorităţii utilizatorilor. Aceasta se datorează faptului ca aproape toţi utilizatorii iau decizii economice pentru:
a)a hotărî când sa cumpere, sa păstreze sau sa vândă o investiţie de capital;
b)a evalua răspunderea sau gestionarea managerială;
c)a evalua capacitatea întreprinderii de a plati şi de a oferi alte beneficii angajaţilor săi;
d)a evalua garanţiile pentru creditele acordate întreprinderii;
e)a determina politicile de impozitare;
f)a determina profitul şi dividendele ce se pot distribui;
g)a elabora şi a utiliza date statistice despre venitul naţional;
h)a reglementa activitatea întreprinderilor.
Consiliul IASC recunoaşte totuşi ca guvernele pot stabili în particular cerinţe diferite sau suplimentare pentru scopurile proprii. Cu toate acestea aceste cerinţe nu ar trebui sa influenteze în nici un caz situaţiile financiare publicate în beneficiul altor utilizatori, decât în situaţia în care răspund şi cerinţelor acestora.
Situaţiile financiare sunt de regula întocmite conform unui model contabil bazat pe costul istoric recuperabil şi pe conceptul de menţinere a nivelului capitalului financiar nominal. Alte modele şi concepte ar putea fi mai adecvate pentru a satisface obiectivul de furnizare a informatiei, care să fie utila la luarea deciziilor economice, dar până în prezent nu exista un consens pentru aceasta modificare. Cadrul general a fost creat astfel încât să poată fi aplicat unei serii de modele contabile şi de concepte privind capitalul şi menţinerea nivelului capitalului.
INTRODUCERE
Obiect şi statut
1.Acest cadru general stabileşte conceptele ce stau la baza întocmirii şi prezentării situaţiilor financiare pentru utilizatorii externi. Obiectivul acestui cadru este:
a)sprijinirea Consiliului IASC în elaborarea viitoarelor Standarde Internaţionale de Contabilitate (IAS - Internaţional Accounting Standards) şi în revizuirea celor existente;
b)sprijinirea Consiliului IASC în promovarea armonizării reglementărilor, standardelor şi procedurilor de contabilitate referitoare la prezentarea situaţiilor financiare prin realizarea unor concepte de baza care să reducă numărul tratamentelor contabile alternative permise de IAS;
c)sprijinirea organismelor naţionale de elaborare a standardelor în procesul de dezvoltare a standardelor naţionale;
d)sprijinirea celor care întocmesc situaţii financiare conform IAS şi pentru a face faţa problemelor care nu se regăsesc în acestea;
e)sprijinirea auditorilor la formarea unei opinii referitoare la conformitatea situaţiilor financiare cu IAS;
f)sprijinirea utilizatorilor la interpretarea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare elaborate în conformitate cu IAS;
g)furnizarea de informaţii celor interesaţi de activitatea IASC privind modul de elaborare a standardelor.
2.Acest "cadru general" nu constituie un Standard Internaţional de Contabilitate şi prin urmare nu defineste standarde privind evaluarea sau prezentarea unor anumite elemente de evaluare sau informaţii. Prevederile acestui cadru general nu primeaza în faţa Standardului Internaţional de Contabilitate specific.
3.Conducerea IASC recunoaşte ca într-un număr limitat de cazuri poate exista un conflict între cadrul general şi un Standard Internaţional de Contabilitate. În acele cazuri în care exista un conflict cerinţele standardului internaţional de contabilitate primeaza asupra celor din cadrul general. Având în vedere ca activitatea conducerii IASC se orienteaza după "cadrul general" la elaborarea standardelor viitoare şi la revizuirea celor existente, numărul cazurilor de conflict dintre "cadrul general" şi IAS se va diminua.
4."Cadrul general" va fi revizuit periodic pe baza experienţei conducerii IASC în utilizarea acestuia.
Aria de aplicabilitate
5."Cadrul general" abordeaza:
a)obiectivul situaţiilor financiare;
b)caracteristicile calitative care determina utilitatea informaţiilor din situaţiile financiare;
c)definirea, recunoaşterea şi evaluarea elementelor pe baza cărora sunt întocmite situaţiile financiare;
d)conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului.
6."Cadrul general" se referă la situaţiile financiare cu scop general (denumite în continuare "situaţii financiare"), inclusiv la situaţiile financiare consolidate. Aceste situaţii financiare sunt întocmite şi prezentate cel puţin anual, venind în întâmpinarea nevoilor comune de informaţii ale unei sfere largi de utilizatori. O parte din aceşti utilizatori pot solicita, şi au capacitatea de a obţine, informaţii suplimentare faţă de cele conţinute în situaţiile financiare. Mulţi utilizatori trebuie totuşi să se bazeze pe situaţiile financiare ca pe principala lor sursa de informaţii şi de aceea astfel de situaţii financiare trebuie elaborate şi prezentate având în vedere necesităţile lor. Rapoartele financiare cu scop special, de exemplu, declaraţiile şi alte situaţii întocmite în scopuri fiscale, se situeaza în afară acestui "cadru general". Cu toate acestea "cadrul general" poate fi aplicat la elaborarea rapoartelor cu scop special, acolo unde este posibil.
7.Situaţiile financiare constituie o parte a procesului de raportare financiară. Un set complet de situaţii financiare include de regula un bilanţ, un cont de profit şi pierdere, o situaţie a modificărilor poziţiei financiare (care poate fi prezentată în diverse moduri, de exemplu ca situaţie a fluxurilor de trezorerie sau situaţie a fluxurilor de fonduri) şi acele note, precum şi alte situaţii şi materiale explicative care sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Pot fi incluse, de asemenea, materiale şi informaţii suplimentare sau derivate care vin în completarea acestora. Astfel de materiale şi informaţii suplimentare se pot referi, de exemplu, la informaţii financiare despre segmentele industriale şi geografice şi la prezentarea efectelor variaţiei preţurilor. Situaţiile financiare nu includ totuşi elemente ca: rapoartele directorilor, declaraţiile preşedintelui, discutiile şi analizele conducerii şi elemente similare care pot fi incluse într-un raport financiar sau anual.
8."Cadrul general" se aplică situaţiilor financiare ale tuturor întreprinderilor comerciale, industriale, fie din sectorul public, fie din cel privat. Întreprinderea raportoare este întreprinderea pentru care exista utilizatori de informaţii pentru care situaţiile financiare reprezintă principala sursa de informaţii financiare.
Utilizatorii şi necesităţile de informare ale acestora
9.Utilizatorii de situaţii financiare includ investitorii prezenţi şi potenţiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii şi alţi creditori comerciali, clienţii, Guvernul şi instituţiile acestuia, precum şi publicul. Aceştia folosesc situaţiile financiare pentru a-şi satisface o parte din diversele lor necesitaţi de informaţii, astfel:
a)investitorii. Ofertanţii de capital şi consultanţii lor sunt preocupati de riscul inerent tranzacţiilor şi de beneficiul adus de investiţiile lor. Ei au nevoie de informaţii pentru a decide dacă ar trebui sa cumpere, sa păstreze sau sa vândă. Actionarii sunt interesaţi şi de informaţiile care le permit sa evalueze capacitatea întreprinderii de a plati dividende;
b)angajaţii. Personalul angajat şi grupurile lor reprezentative (sindicate etc.) sunt interesate de informaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea întreprinderilor lor. Aceştia sunt interesaţi şi de informaţiile care le permit sa evalueze capacitatea întreprinderii de a oferi remuneraţii, pensii şi alte avantaje, precum şi oportunitati profesionale;
c)creditorii financiari. Creditorii financiari sunt interesaţi de informaţiile care le permit sa determine dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenta;
d)furnizorii şi alţi creditori comerciali. Furnizorii şi alţi creditori comerciali sunt interesaţi de informaţiile care le permit sa determine dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la scadenta. Creditorii comerciali sunt probabil interesaţi de o întreprindere pe o perioadă mai scurta decât creditorii, numai dacă nu sunt dependenti de continuarea activităţii întreprinderii ca principal client;
e)clienţii. Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii unei întreprinderi, în special atunci când au o colaborare pe termen lung cu întreprinderea respectiva sau sunt dependenti de ea;
f)Guvernul şi instituţiile sale. Guvernul şi instituţiile sale sunt interesate de alocarea resurselor şi, implicit, de activitatea întreprinderilor. Aceştia solicita informaţii şi pentru a reglementa activitatea întreprinderilor, pentru a determina politica fiscală şi ca baza pentru calculul venitului naţional şi al altor indicatori statistici similari;
g)publicul. Întreprinderile influenţează publicul într-o varietate de moduri. De exemplu, întreprinderile pot avea o contribuţie substantiala la economia locală în multe moduri, având în vedere numărul de angajaţi şi colaborarea cu furnizorii locali. Situaţiile financiare pot ajuta publicul prin oferirea de informaţii despre evoluţia recenta şi tendintele legate de prosperitatea întreprinderii şi a sferei activităţilor acesteia.
10.Deşi nu toate necesităţile de informaţie ale utilizatorilor pot fi satisfacute de situaţiile financiare, exista cerinţe comune tuturor utilizatorilor. Întrucât investitorii sunt ofertanţii de capital de risc ai întreprinderii, furnizarea de situaţii financiare satisface necesităţile lor şi de asemenea va satisface majoritatea necesităţilor altor utilizatori.
11.Responsabilitatea principala de a întocmi şi de a prezenta situaţiile financiare ale întreprinderii revine conducerii acesteia. Managerii întreprinderilor sunt interesaţi şi de informaţiile cuprinse în situaţiile financiare, chiar dacă au acces la informaţii financiare şi de gestiune suplimentare, care ajuta la înfăptuirea proceselor de planificare, luare a deciziilor şi de control. Conducerea are capacitatea de a determina forma şi conţinutul unor astfel de informaţii suplimentare pentru a satisface propriile necesitaţi. Raportarea acestor informaţii depăşeşte scopul prezentului "cadru general". Cu toate acestea situaţiile financiare publicate se bazează pe informaţiile utilizate de conducere despre poziţia financiară, rezultatele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii.
OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE
12.Obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice.
13.Situaţiile financiare elaborate în acest scop satisfac necesităţile comune ale majorităţii utilizatorilor. Totuşi situaţiile financiare nu oferă toate informaţiile de care utilizatorii au nevoie pentru luarea deciziilor economice, întrucât acestea, în mare măsura, releva efectele financiare ale unor evenimente din trecut şi nu oferă de regula informaţii nefinanciare.
14.Situaţiile financiare prezintă, de asemenea, rezultatele administrării întreprinderii de către conducatori, inclusiv modul se gestionare de către aceştia a resurselor încredinţate. Acei utilizatori care doresc sa evalueze modul de administrare sau responsabilitatea conducerii fac acest lucru pentru a putea lua decizii economice; aceste decizii pot viza, de exemplu, opţiunea de a păstra sau de a vinde investiţia în întreprinderea respectiva sau înlocuirea ori reconfirmarea conducerii.
Poziţia financiară, performanta şi modificările poziţiei financiare
15.Deciziile economice care sunt luate de utilizatorii situaţiilor financiare necesita evaluarea capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a perioadei şi siguranţei generarii lor. În ultima instanţa de aceasta depinde, de exemplu, capacitatea unei întreprinderi de a-şi plati angajaţii şi furnizorii, de a plati dobânzi, de a rambursa credite şi de a-i remunera pe proprietarii acesteia. Utilizatorii sunt mai în măsura sa evalueze aceasta capacitate de a genera numerar sau echivalente ale numerarului dacă le sunt oferite informaţii concentrate asupra poziţiei financiare, performantei şi modificărilor poziţiei financiare a unei întreprinderi.
16.Poziţia financiară a unei întreprinderi este influentata de resursele economice pe care le controlează, de structura sa financiară, de lichiditatea şi solvabilitatea sa, precum şi de capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în care îşi desfăşoară activitatea. Informaţiile despre resursele economice controlate de întreprindere şi capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului în viitor. Informaţiile despre structura financiară sunt utile pentru anticiparea nevoilor viitoare de creditare şi a modului în care profiturile şi fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate între cei care au un interes faţă de întreprindere; acestea sunt utile şi pentru anticiparea sanselor întreprinderii de a primi finanţare în viitor. Informaţiile despre lichiditate şi solvabilitate sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a-şi onora angajamentele financiare scadente. Lichiditatea se referă la disponibilităţile de numerar în viitorul apropiat, după luarea în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade. Solvabilitatea se referă la disponibilităţile de numerar pe o perioadă mai mare în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente.
17.Informaţiile despre performanta unei întreprinderi, în special despre profitabilitatea acesteia, sunt necesare pentru evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor economice pe care întreprinderea le va putea controla în viitor. În acest sens informaţiile despre variabilitatea performantelor sunt importante. Informaţiile despre performanţe sunt utile pentru anticiparea capacităţii întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente. Ele sunt utile şi pentru formularea rationamentelor despre eficienta cu care întreprinderea poate utiliza noi resurse.
18.Informaţiile privind modificările poziţiei financiare a unei întreprinderi sunt utile pentru a evalua activităţile sale de exploatare, finanţare şi investiţii în perioada de raportare. Aceste informaţii sunt utile, oferind utilizatorului o baza pentru evaluarea capacităţii întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a nevoilor întreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie. La întocmirea unei situaţii a modificărilor poziţiei financiare fondurile pot fi definite în diverse moduri, cum ar fi: toate resursele financiare, fondul de rulment, lichiditatile sau numerarul. În acest "cadru general" nu s-a încercat definirea notiunii de "fonduri".
19.Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite în primul rând de bilanţ. Informaţiile privind performanta sunt oferite în primul rând de contul de profit şi pierdere. Informaţiile privind modificările poziţiei financiare sunt furnizate în situaţiile financiare prin intermediul unei situaţii distincte.
20.Părţile componente ale situaţiilor financiare se interrelationeaza, deoarece ele reflecta diferite aspecte ale aceloraşi tranzacţii sau ale altor evenimente. Deşi fiecare situaţie oferă informaţii diferite, este probabil ca nici una sa nu servească unui singur scop sau să ofere toate informaţiile impuse de necesităţile specifice ale utilizatorilor. De exemplu, contul de profit şi pierdere oferă o imagine incompleta a performantei dacă nu este folosit împreună cu bilanţul şi situaţia modificărilor poziţiei financiare.
Note şi materiale suplimentare
21.Situaţiile financiare cuprind, de asemenea, note, materiale suplimentare, precum şi alte informaţii. De exemplu, pot cuprinde informaţii suplimentare relevante pentru necesităţile utilizatorilor, referitoare la elementele din bilanţ şi contul de profit şi pierdere. Pot fi incluse, de asemenea, informaţii privind riscurile şi incertitudinile ce afectează întreprinderea, precum şi orice resurse şi obligaţii care nu apar în bilanţ (de exemplu, rezervele minerale). Informaţiile despre segmentele geografice şi industriale, precum şi despre efectul modificării preţurilor asupra întreprinderii pot fi, de asemenea, oferite sub forma informaţiilor suplimentare.
CONCEPTE DE BAZA
Contabilitatea de angajament
22.Pentru a-şi atinge obiectivele situaţiile financiare sunt elaborate conform contabilităţii de angajament. Astfel efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsura ce numerarul sau echivalentul sau este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în evidentele contabile şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente. Situaţiile financiare întocmite în baza acestui principiu oferă informaţii utilizatorilor nu numai despre tranzacţiile trecute, care au implicat plati şi încasări, dar şi despre obligaţiile de plată din viitor şi despre resursele privind încasările viitoare. Deci acestea furnizează cele mai utile informaţii referitoare la tranzacţii şi la alte evenimente trecute care sunt necesare utilizatorilor în luarea deciziilor economice.
Principiul continuităţii activităţii
23.Situaţiile financiare sunt elaborate de regula pornindu-se de la prezumţia ca o întreprindere îşi va continua activitatea şi în viitorul previzibil. Astfel se presupune ca întreprinderea nu are intenţia şi nici nevoia de a-şi lichidă sau de a-şi reduce în mod semnificativ activitatea; dacă o astfel de intenţie sau nevoie exista, s-ar putea să fie nevoie ca situaţiile financiare să fie întocmite pe o baza diferita de evaluare şi în acest caz vor fi prezentate informaţiile referitoare la baza utilizata.
CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE
24.Caracteristicile calitative sunt atributele care determina utilitatea informatiei oferite de situaţiile financiare. Cele patru caracteristici calitative principale sunt: inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea şi comparabilitatea.
Inteligibilitatea
25.O calitate esenţială a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este aceea ca ele pot fi uşor înţelese de utilizatori. În acest scop se presupune ca utilizatorii dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice, de notiuni de contabilitate şi au dorinţa de a studia informaţiile prezentate cu diligenţele cuvenite. Totuşi informaţiile asupra unor probleme complexe, care ar trebui incluse în situaţiile financiare datorită relevantei lor în luarea deciziilor economice, nu ar trebui excluse doar pe motivul ca ar putea fi prea dificil de înţeles pentru anumiti utilizatori.
Relevanta
26.Pentru a fi utile informaţiile trebuie să fie relevante faţă de necesităţile de luare a deciziilor de către utilizatori. Informaţiile sunt relevante atunci când influenţează deciziile economice ale utilizatorilor, ajutandu-i pe aceştia sa evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare.
27.Rolul de previziune şi cel de confirmare ale informaţiilor sunt în strânsă legătură. De exemplu, informaţiile despre nivelul actual şi structura activelor au valoare pentru utilizatori atunci când aceştia incearca sa previzioneze capacitatea întreprinderii de a profita de oportunitati şi de a reactiona la situaţii nefavorabile. Aceleaşi informaţii au rolul de a confirma previziunile anterioare, de exemplu modul în care întreprinderea poate fi structurată sau rezultatul activităţilor planificate.
28.Informaţiile despre poziţia financiară sau performanţele precedente sunt frecvent folosite ca baza pentru previzionarea poziţiei şi performantei financiare viitoare şi a altor probleme despre care utilizatorii sunt direct interesaţi, cum ar fi: plata dividendelor şi a salariilor, modificările preţului garanţiilor, precum şi capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile scadente. Pentru a avea valoare previzionala informaţiile nu trebuie să fie sub forma unei prognoze explicite. Capacitatea de a previziona pe baza situaţiilor financiare este îmbunătăţită totuşi prin maniera în care sunt expuse informaţiile asupra tranzacţiilor şi evenimentelor trecute. De exemplu, valoarea previzionata a contului de profit şi pierdere este îmbunătăţită dacă informaţiile privind veniturile sau cheltuielile neobisnuite, anormale şi cu frecventa rara sunt evidentiate separat.
Pragul de semnificaţie
29.Relevanta informatiei este influentata de natura sa şi de pragul de semnificaţie. În anumite cazuri natura informatiei este suficienta prin ea însăşi pentru a determina relevanta sa. De exemplu, raportarea unui nou segment de activitate poate influenţa evaluarea riscurilor şi a oportunitatilor întreprinderii, indiferent de dimensiunea rezultatelor obţinute prin segmentul respectiv în perioada de raportare. În alte cazuri atât natura, cat şi pragul de semnificaţie sunt importante, de exemplu volumul valoric al stocurilor din fiecare categorie principala pe care o întreprindere ar trebui să le detina pentru a avea o activitate adecvată.
30.Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau a erorii, judecata în împrejurările specifice ale omisiunii sau declarării gresite. Astfel pragul de semnificaţie oferă mai degraba o limita decât sa reprezinte o caracteristica calitativă primara pe care informaţia trebuie să o aibă pentru a fi utila.
Credibilitatea
31.Pentru a fi utila informaţia trebuie să fie credibila. Informaţia are calitatea de a fi credibila atunci când nu conţine erori semnificative, nu este partinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere ca reprezintă corect ceea ce informaţia şi-a propus sa reprezinte sau ceea ce se asteapta, în mod rezonabil, sa reprezinte.
32.Informaţia poate fi relevanta, dar atât de puţin credibila sub aspectul naturii sau reprezentării încât recunoaşterea acesteia poate induce în eroare. De exemplu, dacă validitatea şi valoarea daunelor pentru despăgubiri sunt disputate într-un litigiu, nu ar fi adecvat pentru întreprindere sa înregistreze în bilanţ întreaga suma a despăgubirilor cerute, deşi ar fi adecvată prezentarea sumei solicitate şi a circumstanţelor conflictului într-o nota a situaţiilor financiare.
Reprezentarea fidela
33.Pentru a fi credibila informaţia trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente pe care aceasta fie şi-a propus să le reprezinte, fie se asteapta, în mod rezonabil, să le reprezinte. De exemplu, bilanţul trebuie să reprezinte în mod credibil tranzacţiile şi alte evenimente care se concretizează în active, datorii şi capital propriu ale întreprinderii la data raportarii şi care îndeplinesc criteriile de recunoaştere.
34.Cea mai mare parte a informaţiilor financiare este supusă unui anumit risc de a da o reprezentare mai puţin credibila decât ar trebui. Aceasta nu se datorează partinirii, ci mai degraba dificultăţilor inerente fie identificarii tranzacţiilor şi altor evenimente ce urmează să fie evaluate, fie conceperii şi aplicării tehnicilor de evaluare şi prezentare ce pot transmite mesaje care corespund acelor tranzacţii şi evenimente. În anumite cazuri măsurarea efectelor financiare ale elementelor ar putea fi atât de incerta încât întreprinderile, în general, nu le recunosc în situaţiile financiare; de exemplu, deşi majoritatea întreprinderilor generează fond comercial (goodwill) în timp, de obicei este greu de identificat sau de evaluat acest fond comercial în mod credibil. În alte cazuri totuşi pot fi relevante recunoaşterea elementelor respective şi prezentarea, în acelaşi timp, a riscului de eroare ce planeaza asupra recunoaşterii şi evaluării lor.
Prevalenta economicului asupra juridicului
35.Pentru ca informaţia să prezinte în mod credibil evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă este necesar ca acestea să fie contabilizate şi prezentate în concordanta cu fondul lor şi cu realitatea economică, şi nu doar cu forma lor juridică. Fondul tranzacţiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanta cu ceea ce transpare din forma lor juridică sau conventionala. De exemplu, o întreprindere înstrăinează un activ unei alte părţi într-un astfel de mod încât documentele sa susţină transmiterea dreptului de proprietate părţii respective; cu toate acestea pot exista contracte care să asigure întreprinderii dreptul de a se bucura în continuare de beneficii economice viitoare de pe urma activului respectiv. În astfel de circumstanţe raportarea unei vânzări nu ar reprezenta în mod credibil operaţiunea încheiată (dacă într-adevăr ar exista o operaţiune de aceasta natura).
Neutralitatea
36.Pentru a fi credibila informaţia cuprinsă în situaţiile financiare trebuie să fie neutra, adică lipsită de influente. Situaţiile financiare nu sunt neutre dacă prin selectarea şi prezentarea informatiei influenţează luarea unei decizii sau formularea unui rationament pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv predeterminat.
Prudenta
37.Cei care elaborează situaţii financiare trebuie să se confrunte cu incertitudini care în mod inevitabil planeaza asupra multor evenimente şi circumstanţe, cum ar fi: încasarea creanţelor indoielnice, durata de utilizare probabila a utilajelor şi echipamentelor şi numărul eventualelor reclamaţii cu privire la produsele în garanţie. Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin prezentarea naturii şi valorii lor, dar şi prin exercitarea prudentei în întocmirea situaţiilor financiare. Prudenta înseamnă includerea unui grad de precautie în exercitarea rationamentelor necesare pentru a face estimarile cerute în condiţii de incertitudine, astfel încât activele şi veniturile sa nu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile sa nu fie subevaluate. Totuşi exercitarea prudentei nu permite, de exemplu, constituirea de rezerve ascunse sau de provizioane excesive, subevaluarea deliberata a activelor sau a veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a datoriilor sau a cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi de aceea nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.
Integralitatea
38.Pentru a fi credibila informaţia din situaţiile financiare trebuie să fie completa în limitele rezonabile ale pragului de semnificaţie şi ale costului obţinerii acelei informaţii. O omisiune poate face ca informaţia să fie falsa sau sa induca în eroare şi astfel sa devină necredibila şi defectuoasă din punct de vedere al relevantei.
Comparabilitatea
39.Utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiare ale unei întreprinderi în timp pentru a identifica tendintele în poziţia financiară şi performanţele sale. Utilizatorii trebuie totodată să poată compara situaţiile financiare ale diverselor întreprinderi, pentru a le evalua poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare. Astfel măsurarea şi prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi evenimente trebuie efectuate într-o maniera consecventa în cadrul unei întreprinderi şi de-a lungul timpului pentru acea întreprindere şi într-o maniera consecventa pentru diferite întreprinderi.
40.O implicatie importanţa a caracteristicii calităţii informatiei de a fi comparabila este ca utilizatorii să fie informati despre politicile contabile utilizate în elaborarea situaţiilor financiare şi despre orice schimbare a acestor politici, precum şi despre efectele unor astfel de schimbări. Utilizatorii trebuie să fie în măsura sa identifice diferenţele dintre politicile contabile pentru tranzacţii şi alte evenimente asemănătoare utilizate de aceeaşi întreprindere de la o perioadă la alta, precum şi de diferite întreprinderi. Conformitatea cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, inclusiv prezentarea politicilor contabile utilizate de întreprindere, ajuta la realizarea comparabilitatii.
41.Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate şi nu trebuie lăsată sa devină un impediment în introducerea de standarde de contabilitate îmbunătăţite. Nu este indicat pentru o întreprindere sa continue evidentierea în contabilitate în aceeaşi maniera pentru o tranzacţie sau pentru un alt eveniment, dacă metoda adoptată nu menţine caracteristicile calitative de relevanta şi credibilitate. Nu este indicat pentru o întreprindere nici să îşi lase politicile contabile neschimbate atunci când exista alternative mai relevante şi credibile.
42.Deoarece utilizatorii doresc sa compare poziţia financiară, performanta şi modificările poziţiei financiare a unei întreprinderi în timp, este important ca situaţiile financiare sa releve informaţii corespunzătoare pentru perioadele precedente.
Limite ce privesc informaţia relevanta şi credibila
Oportunitatea
43.Dacă exista o întârziere exagerata în raportarea informatiei, aceasta îşi poate pierde relevanta. Conducerea poate fi nevoita sa aleagă între valoarea relativă a raportarii la un anumit moment şi furnizarea de informaţii credibile. Pentru a furniza informaţii oportune deseori poate fi necesară raportarea tuturor aspectelor unei tranzacţii sau ale altui eveniment, înainte ca acestea să fie cunoscute, deşi în acest fel este afectată credibilitatea. Dimpotriva, dacă raportarea este intarziata până când toate aspectele sunt cunoscute, informaţia poate fi foarte credibila, dar de utilitate redusă pentru utilizatorii care au fost nevoiti între timp sa ia decizii. Pentru a realiza un echilibru între relevanta şi credibilitate considerentul fundamental este satisfacerea adecvată a necesităţilor utilizatorilor în procesul luării deciziilor economice.
Raportul cost-beneficiu
44.Raportul cost-beneficiu este mai degraba o constrângere generală decât o caracteristica calitativă. Beneficiile de pe urma informatiei ar trebui să depăşească costul furnizarii acesteia. Evaluarea beneficiilor şi a costurilor reprezintă în fond rezultatul unui rationament profesional. În plus costurile nu sunt suportate neapărat de acei utilizatori care se bucura şi de beneficii. De beneficii se pot bucura şi alţi utilizatori decât cei pentru care informaţia este pregatita; de exemplu, furnizarea de informaţii suplimentare creditorilor poate reduce costurile indatorarii întreprinderii. Din acest motiv testul cost-beneficiu este dificil de aplicat oricărui caz particular. Cu toate acestea cei abilitaţi sa emita standardele, precum şi cei care întocmesc şi utilizează situaţiile financiare ar trebui să fie constienti de aceasta limita.
Echilibrul dintre caracteristicile calitative
45.În practica stabilirea unui echilibru între caracteristicile calitative este deseori necesară. În general telul este de a realiza un echilibru adecvat între caracteristicile respective pentru a satisface obiectivul situaţiilor financiare. Importanţa relativă a caracteristicilor în diferite cazuri este o problemă de rationament profesional.
Imaginea fidela/Prezentarea fidela
46.Situaţiile financiare sunt frecvent descrise ca prezentând o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei şi a modificărilor poziţiei financiare a unei întreprinderi. Deşi acest "cadru general" nu abordeaza direct astfel de concepte, aplicarea caracteristicilor calitative principale şi a standardelor adecvate de contabilitate are în mod normal ca rezultat întocmirea unor situaţii financiare care reflecta, în general, o imagine fidela a situaţiei întreprinderii.
STRUCTURILE SITUAŢIILOR FINANCIARE
47.Situaţiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzacţiilor şi ale altor evenimente, grupandu-le în clase cuprinzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite "structurile situaţiilor financiare". Structurile bilanţului legate în mod direct de evaluarea poziţiei financiare sunt: activele, datoriile şi capitalul propriu. Structurile contului de profit şi pierdere, legate în mod direct de evaluarea performantei, sunt veniturile şi cheltuielile. Situaţia modificărilor poziţiei financiare reflecta de obicei structurile din contul de profit şi pierdere şi modificările structurilor din bilanţ; în consecinţa "cadrul general" nu identifica structurile specifice acesteia.
48.Prezentarea acestor structuri în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere implica un proces de subclasificare. De exemplu, activele şi datoriile pot fi clasificate după natura sau funcţia lor în activitatea întreprinderii, pentru a prezenta informaţii în cea mai folositoare maniera pentru utilizatori, în scopul adoptării deciziilor economice.
Poziţia financiară
49.Elementele legate în mod direct de evaluarea poziţiei financiare sunt activele, datoriile şi capitalul propriu. Acestea sunt definite după cum urmează:
a)un activ reprezintă o resursa controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere;
b)o datorie reprezintă o obligaţie actuala a întreprinderii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se asteapta să rezulte o ieşire de resurse care incorporeaza beneficii economice;
c)capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale.
50.Definiţiile activelor şi datoriilor identifica elementele esenţiale ale acestora, dar nu incearca sa specifice criteriile ce trebuie îndeplinite înainte de a fi recunoscute în bilanţ. Astfel definiţiile includ şi elemente ce nu sunt recunoscute ca fiind active sau datorii în bilanţ, deoarece nu satisfac criteriile de recunoaştere prezentate în paragrafele 82-98. Fluxurile de beneficii economice viitoare dinspre sau către întreprindere trebuie să fie suficient de sigure pentru a îndeplini criteriile de probabilitate prevăzute în paragraful 83 înainte de a recunoaşte un activ sau o datorie.
51.La stabilirea momentului în care un element satisface definitia activelor, datoriilor sau capitalurilor proprii trebuie acordată atenţie substanţei şi realităţii economice a acestuia şi nu numai formei sale juridice. Astfel, de exemplu, în cazul contractelor de leasing financiar substanţa şi realitatea economică reprezintă faptul ca locatarul obţine beneficiile economice ale utilizării activului contractat pe cea mai mare parte a duratei de utilizare a acestuia în schimbul obligaţiei de a plati pentru acest drept o sumă aproximativ egala cu valoarea justa a activului şi dobânda aferentă. Din acest motiv leasingul financiar da naştere unor elemente ce satisfac definiţiile activelor şi datoriilor şi care sunt recunoscute în consecinţa în bilanţul locatarului.
52.Bilanţurile elaborate conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate actuale pot include şi elemente ce nu satisfac definiţiile activelor sau ale datoriilor şi nici nu sunt prezentate ca parte a capitalurilor proprii. Definiţiile prevăzute în paragraful 49 vor sta la baza revizuirilor viitoare ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate, precum şi la baza elaborării unor noi standarde.
Active
53.Beneficiile economice viitoare încorporate în active reprezintă potenţialul de a contribui, în mod direct sau indirect, la fluxul de numerar şi echivalente ale numerarului către întreprindere. Acest potenţial poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale întreprinderii. De asemenea, se poate transforma în numerar sau echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce ieşirile de numerar, cum ar fi un proces alternativ de producţie care micşorează costurile.
54.De obicei o întreprindere îşi utilizează activele pentru a produce bunuri sau pentru a presta servicii, capabile sa satisfacă dorintele sau necesităţile clienţilor; datorită faptului ca aceste bunuri sau servicii pot satisface aceste dorinte sau necesitaţi, clienţii sunt dispusi sa plătească pentru a le obţine, contribuind astfel la fluxul de trezorerie al întreprinderii. Numerarul în sine conferă un avantaj întreprinderii, datorită faptului ca se impune faţă de celelalte resurse.
55.Beneficiile economice viitoare încorporate în active pot intră în întreprindere în mai multe moduri. De exemplu, un activ poate fi:
a)utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producţia de bunuri destinate vânzării de către întreprindere;
b)schimbat cu alte active;
c)utilizat pentru stingerea unei datorii; sau d) repartizat acţionarilor întreprinderii.
56.Multe active, de exemplu terenurile şi mijloacele fixe, au o formă fizica. Cu toate acestea forma fizica nu este esenţială pentru existenta unui activ, de aceea brevetele şi drepturile de autor (copyright) sunt active dacă se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare întreprinderii şi dacă sunt controlate de aceasta.
57.Multe active, de exemplu creanţele, terenurile şi clădirile, sunt asociate cu drepturi legale, inclusiv cu dreptul de proprietate. Dreptul de proprietate nu este esenţial pentru determinarea existenţei unui activ, deşi, de exemplu, o proprietate deţinută într-un contract de leasing este un activ în cazul în care întreprinderea controlează beneficiile oferite de proprietatea respectiva. Deşi capacitatea unei întreprinderi de a controla beneficiile este de obicei rezultatul drepturilor legale, un element poate satisface definitia unui activ, chiar şi fără a exista un control legal. De exemplu, know-how obţinut dintr-o activitate de dezvoltare poate satisface definitia unui activ atunci când întreprinderea controlează beneficiile acestui know-how, ţinându-l secret.
58.Activele unei întreprinderi rezultă din tranzacţii sau evenimente anterioare. În mod normal întreprinderile obţin activele prin cumpărarea sau producerea acestora, dar şi alte tranzacţii sau evenimente pot genera active, de exemplu proprietăţile primite de întreprindere de la Guvern ca parte a unui program de încurajare a creşterii economice într-o regiune şi de descoperire a rezervelor minerale. Tranzacţiile sau evenimentele care sunt asteptate în viitor nu generează prin ele însele active, de aceea, de exemplu, intenţia de a cumpara un bun nu satisface prin ea însăşi definitia unui activ.
59.Exista o legătură strânsă între ieşirile de numerar şi generarea de active, dar nu este neapărat necesar ca cele doua sa coincida. De aceea, în momentul în care se produce o ieşire de numerar, aceasta poate insemna ca se urmăreşte obţinerea de beneficii economice viitoare, dar nu este o dovadă concludenta ca elementul obţinut corespunde definitiei unui activ. În mod similar absenta unei iesiri de numerar nu exclude posibilitatea ca un element sa satisfacă definitia unui activ, care poate fi recunoscut în bilanţ, de exemplu, elemente care au fost donate unei întreprinderi pot satisface definitia unui activ.
Datorii
60.O caracteristica esenţială a unei datorii este faptul ca întreprinderea are o obligaţie actuala. O obligaţie reprezintă un angajament sau o responsabilitate de a acţiona într-un anumit fel. Legea poate impune întreprinderii să îşi respecte obligaţiile ce decurg dintr-un contract sau dintr-o cerinţa legală. În mod normal acestea reprezintă sume ce trebuie plătite pentru bunuri şi servicii primite. De asemenea, obligaţiile apar şi din activitatea normală, din dorinţa de a menţine relaţii bune de afaceri sau de a se comporta într-o maniera echitabila. Dacă, de exemplu, o întreprindere decide sa remedieze defecţiunile produselor sale chiar şi după ce perioada de garanţie a expirat, sumele ce se asteapta să fie cheltuite în legătură cu bunurile deja vândute reprezintă datorii.
61.Trebuie facuta distincţia între o obligaţie actuala şi un angajament viitor. Decizia conducerii unei întreprinderi de a achizitiona active în viitor nu reprezintă prin ea însăşi o obligaţie prezenta. În mod normal obligaţia apare numai în momentul livrării activului sau în momentul în care întreprinderea are un acord irevocabil de cumpărare a activului. În cazul din urma natura irevocabilă a acordului poate conduce la consecinţe economice ca urmare a neonorarii obligaţiei; de exemplu, din cauza existenţei unei penalizări substanţiale, întreprinderea poate fi în imposibilitatea de a împiedica fluxul resurselor către o altă parte.
62.Stingerea unei obligaţii prezente implica de obicei renunţarea întreprinderii la anumite resurse care incorporeaza beneficii economice, în scopul satisfacerii cererilor celeilalte părţi. Stingerea unei obligaţii prezente se poate face în mai multe moduri, de exemplu prin:
a)plata în numerar;
b)transferul altor active;
c)prestarea de servicii;
d)înlocuirea respectivei obligaţii cu o alta obligaţie; sau e) transformarea obligaţiei în capital propriu.
O obligaţie poate fi stinsă şi prin alte mijloace, cum ar fi renunţarea de către creditor la drepturile sale.
63.Datoriile rezultă din tranzacţii sau din alte evenimente trecute. De exemplu, achiziţia de bunuri sau utilizarea serviciilor da naştere unor datorii comerciale (în afară cazului în care se face plata în avans sau se plăteşte în momentul livrării), iar primirea unui credit de la banca da naştere unei obligaţii de rambursare a creditului. De asemenea, o întreprindere poate recunoaşte reduceri viitoare pe baza cumpărărilor anuale făcute de clienţi ca fiind obligaţii; în acest caz vânzarea bunurilor din perioada anterioară este tranzacţia care da naştere datoriei respective.
64.Unele datorii pot fi determinate doar prin utilizarea unui grad ridicat de estimare. Unele întreprinderi considera aceste datorii drept provizioane. În anumite tari asemenea provizioane nu sunt privite ca datorii, deoarece conceptul de datorie este definit mai restrâns, în asa fel încât sa includă doar sumele ce pot fi stabilite fără să fie necesar să se facă estimari. Definitia datoriei prevăzută în paragraful 49 este bazată pe o abordare mai cuprinzatoare. Astfel, când un provizion implica o obligaţie prezenta şi satisface restul definitiei, este o datorie, chiar dacă suma trebuie să fie estimată. Exemplele din această categorie se referă la provizioanele pentru plati ce trebuie făcute pentru garanţiile existente şi la provizioanele pentru acoperirea obligaţiilor privind pensiile.
Capitalul propriu
65.Deşi capitalul propriu este definit în paragraful 49 ca interes rezidual al acţionarilor, acesta poate fi subclasificat în bilanţ. De exemplu, într-o întreprindere fondurile cu care au contribuit actionarii, profitul capitalizat, rezervele ce reprezintă alocarea rezultatului reportat şi rezervele ce reprezintă ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului pot fi prezentate separat. Asemenea clasificari pot fi relevante pentru procesul de luare a deciziilor de către utilizatorii situaţiilor financiare, când exista restrictii legale sau de alta natura privind capacitatea întreprinderii de a distribui sau de a utiliza într-un alt mod capitalul propriu. De asemenea, ar putea reflecta faptul ca părţile care au interese în capitalul întreprinderii au drepturi diferite cu privire la primirea dividendelor sau la rambursarea capitalului.
66.Constituirea rezervelor este cerută uneori de lege, de statut sau de alte acte normative, în scopul asigurării unei măsuri suplimentare de protecţie împotriva efectelor pierderilor pentru întreprindere şi creditorii acesteia. Pot fi constituite alte rezerve dacă legislaţia fiscală naţionala asigura scutirea sau reducerea impozitului când se fac transferuri către astfel de rezerve. Existenta şi mărimea unor asemenea rezerve legale, statutare şi fiscale constituie o informaţie ce poate fi relevanta pentru luarea deciziilor de către utilizatori. Transferurile către asemenea rezerve sunt mai degraba alocari ale rezultatului reportat decât cheltuieli.
67.Suma cu care este înregistrat capitalul propriu în bilanţ depinde de evaluarea activelor şi a datoriilor. În mod normal suma cumulată a capitalurilor proprii nu poate corespunde decât din întâmplare cu valoarea de piaţa a acţiunilor întreprinderii sau cu suma care ar putea fi obţinută prin vânzarea pe elemente a activului net sau a întreprinderii în întregime, presupunand continuitatea activităţii.
68.Activităţile comerciale şi industriale se regăsesc de obicei sub forma întreprinderilor cu asociat unic, a parteneriatelor, precum şi a diferitelor tipuri de întreprinderi cu capital de stat. Cadrul legal şi de reglementare pentru astfel de întreprinderi este adesea diferit de cel care se aplică în cazul societăţilor comerciale. De exemplu, pot exista unele restrictii în ceea ce priveşte repartizarea sumelor incluse în capitalurile proprii către proprietari sau către alţi beneficiari. Totuşi definitia capitalului propriu, precum şi alte aspecte ale acestui cadru general referitoare la capitalul propriu sunt valabile şi pentru astfel de întreprinderi.
Performanta
69.Profitul este frecvent utilizat ca o măsura a performantei sau ca baza de referinţa pentru alţi indicatori, cum ar fi rentabilitatea investiţiei sau rezultatul pe acţiune. Veniturile şi cheltuielile constituie elemente direct legate de măsurarea profitului. Recunoaşterea şi măsurarea veniturilor şi a cheltuielilor, şi deci a profitului, depind parţial de conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului, concepte utilizate de întreprinderi în elaborarea situaţiilor financiare. Aceste concepte sunt prezentate în cadrul paragrafelor 102-110.
70.Elementele de venituri şi cheltuieli sunt definite după cum urmează:
a)veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor, care se concretizează în cresteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor;
b)cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.
71.Definiţiile veniturilor şi cheltuielilor surprind caracteristicile lor esenţiale, dar nu specifică criteriile ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi înregistrate în contul de profit şi pierdere. Criteriile de recunoaştere a veniturilor şi cheltuielilor sunt prezentate în paragrafele 82-98.
72.Veniturile şi cheltuielile se pot regasi în contul de profit şi pierdere în diferite moduri, astfel încât sa furnizeze informaţia relevanta pentru procesul decizional. De exemplu, se foloseşte adesea distincţia dintre acele elemente de venituri şi cheltuieli care sunt rezultatul activităţilor curente ale întreprinderii şi cele care nu sunt rezultatul acestor activităţi. Aceasta distincţie se realizează plecandu-se de la prezumţia ca sursa unui element (de venituri sau cheltuieli) este relevanta în procesul de evaluare a capacităţii întreprinderii de a genera în viitor numerar şi echivalente ale numerarului. De exemplu, activităţi intamplatoare, cum ar fi înstrăinarea unei investiţii pe termen lung, nu pot aparea în mod curent. În procesul de separare a veniturilor şi cheltuielilor în funcţie de caracterul lor curent sau extraordinar este necesară analiza naturii şi activităţii întreprinderii. Elementele care pentru unele întreprinderi sunt rezultatul unor activităţi curente pot reprezenta în cazul altor întreprinderi activităţi extraordinare.
73.De asemenea, distincţia dintre elementele de venituri şi cheltuieli şi combinarea acestora în diferite moduri permite întreprinderii să îşi prezinte în mod variat performanţele. Aceste clasificari prezintă diferite grade de cuprindere. De exemplu, contul de profit şi pierdere poate include marja bruta, profitul din activităţile curente înainte de impozitare, profitul din activităţile curente după impozitare şi profitul net.
Venituri
74.Definitia veniturilor include atât venituri din activităţile curente, cat şi câştiguri din orice alte surse. Veniturile din activităţile curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi vânzări, comisioane, dobânzi, dividende, redevenţe şi chirii.
75.Câştigurile reprezintă alte elemente care corespund definitiei veniturilor şi pot aparea sau nu pot aparea ca rezultat al activităţii curente a întreprinderii. Câştigurile reprezintă cresteri ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferă ca natura de venituri. Prin urmare, în acest cadru general câştigurile nu sunt privite ca elemente separate.
76.Câştigurile includ, de exemplu, sumele rezultate în urma iesirii activelor imobilizate pe termen mediu şi lung. Definitia veniturilor include totodată şi câştigurile nerealizate, de exemplu cele rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament şi cele rezultate din creşterea valorii contabile a activelor pe termen lung. Prezentarea câştigurilor în contul de profit şi pierdere se realizează de obicei distinct, deoarece cunoaşterea existenţei acestora este importanţa pentru procesul decizional. Câştigurile sunt prezentate de regula la valoarea neta, exclusiv cheltuielile aferente.
77.Veniturile pot fi utilizate pentru achiziţionarea de active sau pentru creşterea valorii diferitelor tipuri de active, de exemplu: numerar, creanţe, bunuri şi servicii primite în schimbul bunurilor şi al serviciilor furnizate. Veniturile pot rezultă, de asemenea, din lichidarea datoriilor. De exemplu, o întreprindere poate furniza bunuri şi servicii unui creditor în scopul lichidării unei datorii legate de un credit în derulare.
Cheltuieli
78.Definitia cheltuielilor include pierderile, precum şi acele cheltuieli care apar în procesul desfăşurării activităţilor curente ale întreprinderii. De exemplu, cheltuielile ce apar în cursul activităţilor curente ale întreprinderii includ costul vânzărilor, salariile şi amortizarea. Ele se regăsesc de obicei sub forma iesirilor sau scaderii valorii activelor, cum ar fi: numerarul sau echivalentele numerarului, stocurile, terenurile şi mijloacele fixe.
79.Pierderile reprezintă alte elemente care corespund definitiei cheltuielilor şi care pot aparea sau nu pot aparea pe parcursul desfăşurării activităţilor curente ale întreprinderii. Pierderile reprezintă diminuari ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferă ca natura de alte tipuri de cheltuieli. Prin urmare, în acest "cadru general" ele nu sunt considerate ca structura distinctă.
80.În categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, cele rezultate din dezastre, cum ar fi inundatiile sau incendiile, precum şi cele rezultate din ieşirea activelor pe termen lung. De asemenea, definitia cheltuielilor include şi pierderile nerealizate, de exemplu cele rezultate din creşterea cursului de schimb valutar în cazul unor împrumuturi pe care întreprinderea le-a contractat în valută. De obicei, în contul de profit şi pierdere prezentarea pierderilor se efectuează distinct, datorită importantei cunoaşterii existenţei şi valorii acestora în procesul decizional. Pierderile sunt raportate de regula la valoarea neta, exclusiv veniturile aferente.
Ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului
81.Reevaluarea sau ajustarea valorii activelor şi datoriilor determina cresteri sau diminuari ale capitalului propriu. Deşi aceste cresteri sau diminuari corespund definitiei veniturilor şi cheltuielilor, ele nu sunt incluse în contul de profit şi pierdere în baza anumitor concepte legate de menţinerea nivelului capitalului. În schimb ele sunt incluse în capitalul propriu, ca ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului sau ca rezerve din reevaluare. Conceptele de menţinere a nivelului capitalului sunt prezentate în paragrafele 102-110.
RECUNOAŞTEREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE
82.Recunoaşterea este procesul incorporarii în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere a unui element care îndeplineşte criteriile de recunoaştere stabilite în paragraful 83. Acest proces implica descrierea în cuvinte a respectivului element şi asocierea unei anumite sume, precum şi includerea respectivei sume în totalul bilanţului sau al contului de profit şi pierdere. Elementele care satisfac criteriile de recunoaştere trebuie prezentate în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere. Nerecunoasterea acestor elemente nu poate fi corectată nici prin prezentarea politicilor contabile folosite, nici prin note sau informaţii suplimentare.
83.Un element care corespunde definitiei unei structuri a situaţiei financiare trebuie recunoscut în cazul în care:
a)este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat să între sau sa iasa în sau din întreprindere; şi b) elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.
84.În procesul de evaluare a îndeplinirii sau neîndeplinirii criteriilor de recunoaştere în situaţiile financiare trebuie acordată atenţie consideratiilor legate de pragul de semnificaţie, prezentate în paragrafele 29 şi 30. Interdependenta între structuri exista în cazul în care un element ce corespunde definitiei şi îndeplineşte criteriile de recunoaştere pentru o anumită structura, de exemplu un activ, impune automat recunoaşterea unei alte structuri, de exemplu un venit sau o datorie.
Probabilitatea realizării unor beneficii economice viitoare
85.Conceptul de probabilitate este utilizat pentru criteriile de recunoaştere referitoare la gradul de incertitudine în realizarea unui beneficiu economic viitor asociat unui element. Acest concept este impus de incertitudinea ce caracterizează mediul în care îşi desfăşoară activitatea orice întreprindere. Evaluarea gradului de incertitudine legat de beneficiile economice viitoare ia în calcul informaţia disponibilă în momentul întocmirii situaţiilor financiare. De exemplu, când încasarea unei creanţe a întreprinderii este probabila, în absenta oricărei probe care să demonstreze contrariul, se justifica recunoaşterea creanţei ca activ. În cazul unei diversitati mari a creanţelor totuşi va fi considerată normală probabilitatea apariţiei unui grad de neincasare şi, prin urmare, reducerea prognozata a beneficiului economic va fi înregistrată drept cheltuiala.
Credibilitatea evaluării
86.A doua condiţie pe care un element trebuie să o îndeplinească pentru a fi recunoscut este ca acesta să aibă un cost sau o valoare ce poate fi evaluată în mod credibil, conform celor prezentate în paragrafele 31-38. În multe cazuri costul sau valoarea trebuie estimată; folosirea unor estimari rezonabile constituie o parte esenţială în elaborarea situaţiilor financiare şi nu influenţează credibilitatea lor. În cazul în care totuşi nu poate fi realizată o estimare rezonabila, elementul nu va fi recunoscut în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere. De exemplu, încasările previzionate în urma unui proces în instanţa pot corespunde definitiei activelor şi veniturilor, precum şi criteriului de probabilitate a realizării; totuşi, dacă nu este posibila evaluarea credibila a câştigului, acestea nu pot fi înregistrate ca active sau ca venituri; aceste încasări previzionate trebuie totuşi prezentate note sau informaţii suplimentare.
87.Un element care la un anumit moment nu mai corespunde criteriilor de recunoaştere stabilite în paragraful 83 poate fi recunoscut mai târziu ca urmare a unor circumstanţe sau evenimente ulterioare.
88.Informaţii referitoare la un element care are caracteristicile esenţiale ale unei structuri a situaţiilor financiare, dar nu îndeplineşte criteriile de recunoaştere pot fi totuşi prezentate în note şi informaţii suplimentare. Acest procedeu este recomandat în cazul în care cunoaşterea existenţei acestui element este relevanta pentru evaluarea poziţiei financiare a întreprinderii, a performantei financiare sau a modificării poziţiei financiare de către utilizatorii situaţiilor financiare.
Recunoaşterea activelor
89.Un activ este recunoscut în bilanţ în momentul în care este probabila realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere şi activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.
90.Un activ nu este recunoscut în bilanţ atunci când este improbabil ca intrarea de numerar sa genereze beneficii economice pentru întreprindere în perioadele viitoare. În schimb o astfel de tranzacţie va avea ca efect recunoaşterea unei cheltuieli în contul de profit şi pierdere. Acest tratament nu înseamnă ca scopul pentru care s-au efectuat cheltuielile a fost altul decât obţinerea unui beneficiu economic pentru întreprindere sau ca managementul a fost deficitar. Singura implicatie este aceea ca gradul de siguranţă privind obţinerea unui beneficiu într-o perioadă contabila ulterioară este insuficient pentru a garanta recunoaşterea unui activ.
Recunoaşterea datoriilor
91.O datorie este recunoscută în bilanţ în momentul în care este probabil ca o ieşire de resurse, purtătoare de beneficii economice, va rezultă din lichidarea unei obligaţii prezente, iar valoarea la care se va realiza aceasta lichidare poate fi evaluată în mod credibil. În practica obligaţiile rezultate din contracte în care nu s-au respectat încă obligaţiile contractuale (de exemplu, datoriile pentru stocuri comandate, dar neprimite încă) nu sunt în general recunoscute ca datorii în situaţiile financiare. Totuşi astfel de obligaţii pot corespunde definitiei datoriilor şi, în cazul în care criteriile de recunoaştere sunt îndeplinite în anumite circumstanţe, acestea pot fi recunoscute. În astfel de circumstanţe recunoaşterea datoriilor implica şi recunoaşterea activelor sau a cheltuielilor aferente.
Recunoaşterea veniturilor
92.Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Aceasta presupune ca recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii activelor sau a reducerii datoriilor (de exemplu, creşterea neta a activelor rezultată din vânzarea produselor sau a serviciilor ori descresterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii).
93.Procedurile adoptate în practica în mod normal pentru recunoaşterea veniturilor, de exemplu cerinţa ca venitul să fie obţinut, constituie aplicaţii ale criteriilor de recunoaştere prezentate în acest "cadru general". Astfel de proceduri conduc în general la limitarea recunoaşterii ca venituri numai a acelor elemente ce pot fi evaluate în mod credibil şi care au un grad suficient de certitudine.
Recunoaşterea cheltuielilor
94.Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau creşterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. De fapt aceasta înseamnă ca recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau a reducerii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea mijloacelor fixe).
95.Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza asocierii directe între costurile implicate şi obţinerea elementelor specifice de venit. Acest proces, cunoscut sub numele de conectarea costurilor la venituri, implica recunoaşterea simultană sau combinata a veniturilor şi cheltuielilor care rezultă direct şi concomitent din aceleaşi tranzacţii sau din alte evenimente. De exemplu, diversele componente ale cheltuielilor care contribuie la determinarea costului bunurilor vândute sunt recunoscute în acelaşi timp cu venitul din vânzarea bunurilor. Totuşi aplicarea conceptului conectarii în conformitate cu prevederile prezentului "cadru general" nu permite recunoaşterea în bilanţ a elementelor care nu corespund definitiei activelor sau datoriilor.
96.Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza unei proceduri de alocare sistematica şi raţională, atunci când se asteapta să se obţină beneficii economice în decursul mai multor perioade contabile şi când asocierea acestora cu veniturile poate fi determinata doar în mod vag sau indirect. Aceasta modalitate este deseori necesară în procesul recunoaşterii cheltuielilor asociate cu utilizarea unor active, cum ar fi: terenuri şi mijloace fixe, fond comercial, licenţe şi mărci de comerţ; în astfel de cazuri cheltuiala este prezentată ca amortizare. Aceste proceduri de alocare au drept scop recunoaşterea cheltuielilor în cadrul perioadelor contabile în care se consuma sau expira beneficiile economice asociate acestor elemente.
97.O cheltuiala este recunoscută imediat în contul de profit şi pierdere atunci când un cost nu generează beneficii economice viitoare sau atunci când şi în măsura în care viitoarele beneficii economice nu corespund sau încetează sa mai corespundă condiţiilor pentru recunoaşterea în bilanţ sub forma de activ.
98.O cheltuiala este, de asemenea, recunoscută în contul de profit şi pierdere în acele situaţii în care apare o datorie fără recunoaşterea unui activ, cum ar fi cazul în care datoria apare ca urmare a acordării de garanţii pentru produsele vândute.
EVALUAREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE
99.Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situaţiilor financiare vor fi recunoscute în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.
100.Diverse baze de evaluare sunt utilizate în situaţiile financiare în combinatii variate. Ele includ următoarele:
a)costul istoric. Activele sunt înregistrate la suma plătită în numerar sau în echivalente ale numerarului sau la valoarea justa din momentul cumpărării lor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor obţinute în schimbul obligaţiei sau, în anumite împrejurări (de exemplu, impozitul pe profit), la valoarea ce se asteapta să fie plătită în numerar sau în echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor;
b)costul curent. Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care ar trebui plătită dacă acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în prezent. Datoriile sunt înregistrate la valoarea neactualizata în numerar sau în echivalente ale numerarului, necesară pentru a deconta în prezent obligaţia;
c)valoarea realizabila (de decontare a obligaţiei). Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de decontare; aceasta reprezintă valoarea neactualizata în numerar sau în echivalente ale numerarului, care trebuie plătită pentru a achită datoriile potrivit cursului normal al afacerilor;
d)valoarea actualizată. Activele sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmează să fie generate în derularea normală a activităţii întreprinderii. Datoriile sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor iesiri de numerar, care se asteapta să fie necesare pentru a deconta datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor.
101.Baza de evaluare cel mai frecvent adoptată de întreprinderi în elaborarea situaţiilor financiare este costul istoric. Acesta este de obicei combinat cu alte baze de evaluare. De exemplu, stocurile sunt de obicei înregistrate la minimul dintre cost şi valoarea realizabila neta, titlurile tranzactionabile - la valoarea de piaţa, iar datoriile privind pensiile - la valoarea lor actualizată. Mai mult, unele întreprinderi utilizează costul curent ca răspuns la incapacitatea modelului contabil bazat pe costul istoric de a rezolva problemele legate de efectul modificării preţurilor activelor nemonetare.
CONCEPTELE DE CAPITAL ŞI DE MENŢINERE A NIVELULUI CAPITALULUI
Conceptul de capital
102.În elaborarea situaţiilor financiare majoritatea întreprinderilor adopta conceptul financiar al capitalului. Conform acestui concept, de exemplu, banii investiti sau puterea de cumpărare investită, capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al întreprinderii. Conform conceptului fizic al capitalului, cum ar fi capacitatea de exploatare, capitalul reprezintă capacitatea de producţie a întreprinderii, exprimată, de exemplu, în unităţi de producţie pe zi.
103.Selectarea de către o întreprindere a celui mai potrivit concept privind capitalul trebuie să aibă la baza necesităţile utilizatorilor situaţiilor financiare. Astfel trebuie adoptat conceptul financiar al capitalului în cazul în care utilizatorii situaţiilor financiare sunt preocupati în primul rând de menţinerea capitalului nominal investit sau a puterii de cumpărare a capitalului investit. Dacă principala preocupare a utilizatorilor o reprezintă capacitatea de exploatare a întreprinderii, trebuie utilizat conceptul fizic al capitalului. Conceptul ales indica obiectivul urmărit în determinarea profitului, deşi pot aparea anumite dificultăţi de evaluare la punerea în practica a conceptului.
Conceptele de menţinere a nivelului capitalului şi de determinare a profitului
104.Conceptele privind capitalul, prezentate în paragraful 102, conduc la apariţia următoarelor concepte de menţinere a nivelului capitalului:
a)menţinerea capitalului financiar. Conform acestui concept, profitul se obţine doar dacă valoarea financiară (sau monetara) a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară (sau monetara) a activelor nete la începutul perioadei, după excluderea oricăror distribuiri către proprietari şi a oricăror contribuţii din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate. Menţinerea capitalului financiar poate fi evaluată atât în unităţi monetare nominale, cat şi în unităţi de putere constanta de cumpărare;
b)menţinerea capitalului fizic. Conform acestui concept, profitul se obţine doar atunci când capacitatea fizica productiva (sau capacitatea de exploatare) a întreprinderii (sau resursele, respectiv fondurile necesare atingerii acestei capacităţi) la sfârşitul perioadei depăşeşte capacitatea fizica productiva de la începutul perioadei, după ce s-a exclus orice distribuire către proprietari şi orice contribuţie din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate.
105.Conceptul de menţinere a nivelului capitalului ia în considerare modul în care o întreprindere defineste capitalul pe care doreşte sa îl menţină. Acesta asigura legătură între conceptele de capital şi cele de profit, deoarece oferă punctul de referinţa fără de care profitul nu poate fi măsurat. Este o condiţie esenţială pentru distincţia între rentabilitatea întreprinderii şi rambursarea capitalului sau; doar intrările de active în plus faţă de sumele necesare pentru menţinerea capitalului pot fi considerate profit, şi deci câştig produs de capitalul investit. Astfel profitul este valoarea care rămâne după ce cheltuielile (inclusiv ajustarile pentru menţinerea capitalului, acolo unde este cazul) au fost deduse din venituri. Dacă cheltuielile depăşesc veniturile, valoarea reziduala este o pierdere neta.
106.Conceptul de menţinere a capitalului fizic necesita adoptarea costului curent ca baza de evaluare. Conceptul de menţinere a capitalului financiar nu impune folosirea unei anumite baze de evaluare. Selectarea bazei în cazul acestui concept depinde de tipul capitalului financiar pe care întreprinderea doreşte sa îl menţină.
107.Diferenţa principala dintre cele doua concepte referitoare la menţinerea capitalului este reprezentată de tratamentul efectelor variaţiei preţurilor activelor şi datoriilor întreprinderii. În termeni generali o întreprindere şi-a menţinut capitalul dacă la sfârşitul perioadei are un capital egal cu cel de la începutul perioadei. Orice valoare în plus faţă de cea necesară pentru a menţine capitalul la nivelul de la începutul perioadei este considerată profit.
108.Conform conceptului de menţinere a capitalului financiar, unde capitalul este definit în termenii unităţilor monetare nominale, profitul reprezintă creşterea capitalului monetar nominal de-a lungul perioadei. Astfel creşterile preţurilor activelor, care au loc de-a lungul perioadei, cunoscute sub numele de câştiguri din deţinerea de active, reprezintă profit. Ele pot sa nu fie recunoscute în acest fel până în momentul în care activele sunt puse în vânzare. Când conceptul menţinerii capitalului financiar este definit în termenii unităţilor de putere constanta de cumpărare, profitul reprezintă creşterea puterii de cumpărare investite în cursul perioadei. Astfel doar acea parte a creşterii preţurilor activelor care depăşeşte creşterea nivelului general al preţurilor este considerată profit. Restul creşterii reprezintă o ajustare pentru menţinerea capitalului şi ca atare reprezintă o parte a capitalului propriu.
109.Conform conceptului menţinerii capitalului fizic, unde capitalul este definit în termenii capacităţii fizice de producţie, profitul reprezintă creşterea acestui capital în cursul perioadei. Toate modificările de preţuri care afectează activele şi datoriile întreprinderii sunt privite ca modificări în măsurarea capacităţii productive fizice a acesteia; astfel ele sunt tratate ca ajustari de menţinere a nivelului capitalului, care fac parte din capitalul propriu, şi nu ca profit.
110.Alegerea bazelor de evaluare şi a conceptului de menţinere a nivelului capitalului va determina modelul contabil utilizat pentru elaborarea situaţiilor financiare. Diversele modele contabile prezintă grade diferite de relevanta şi de credibilitate şi, ca şi în alte domenii, managementul trebuie să caute un echilibru între relevanta şi credibilitate. Acest "cadru general" se aplică unei game de modele contabile şi oferă recomandări pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborate sub modelul ales. În prezent Consiliul IASC nu are intenţia de a prescrie un anumit model, în afară de cazuri excepţionale, ca de exemplu pentru acele întreprinderi care raportează în moneda unei economii hiperinflationiste. Totuşi în perspectiva evolutiilor pe plan mondial aceasta intenţie va fi revizuită.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
