Decizia nr. 470 din 27 iunie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 355 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Georgeta Halchin și Victor Halchin în Dosarul nr. 19.110/271/2015 al Judecătoriei Oradea - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 837D/2016.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 50D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 194 lit. e) și ale art. 355 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Sorin Daniel Bucșe în Dosarul nr. 5.775/236/2015 al Judecătoriei Giurgiu - Secția civilă.

4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul parțial identic al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 50D/2017 la Dosarul nr. 837D/2016, care a fost primul înregistrat.

6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că dispozițiile legale criticate, care vizează modalitatea diferită de luare a

interogatoriului pentru persoanele fizice și persoanele juridice, au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, Curtea, prin Decizia nr. 633 din 11 noiembrie 2014, constatând constituționalitatea acestora.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

7.Prin Încheierea din 12 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 19.110/271/2015, Judecătoria Oradea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 355 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Georgeta Halchin și Victor Halchin într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în constatarea caracterului abuziv al unor prevederi dintrun contract de credit.

8.Prin Încheierea din 23 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.775/236/2015, Judecătoria Giurgiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 194 lit. e) și art. 355 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Sorin Daniel Bucșe într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de obligare a acestuia la plata unei sume de bani reprezentând contravaloarea energiei termice furnizate în perioada 1 aprilie 2013-31 ianuarie 2015.9. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că există o discriminare procedurală în sensul că persoana fizică trebuie să răspundă imediat unor întrebări despre al căror conținut nu ia la cunoștință decât în momentul în care acestea sunt citite, fiind realizat astfel elementul surpriză specific al acestei probe, în timp ce persoana juridică primește întrebările, are timp pentru elaborarea răspunsului, se poate documenta astfel încât să conducă răspunsul spre propriile susțineri, persoana fizică neputând să demonstreze nesinceritatea persoanei juridice decât prin înscrisuri care provin de la persoana juridică interogată. În continuare, se arată că, pentru ca dreptul de acces la justiție să fie efectiv garantat, nu este suficient ca instanța să fie doar sesizată, ci trebuie să se asigure părților o judecată efectivă, având în vedere preeminența dreptului și a egalității în drepturi. Părților dintr-un proces civil trebuie să li se asigure același tratament procesual de la începutul și până la finalizarea litigiului. Prin urmare, dreptul la un proces echitabil ar presupune administrarea probei cu interogatoriul, în sensul comunicării lui către părțile pârâte persoane juridice numai în condițiile art. 260 din Codul de procedură civilă, după ce ar fi încuviințată proba în condițiile art. 258 din același Cod. Totodată, se apreciază că prin dispozițiile legale criticate se încalcă și dreptul la apărare prin favorizarea uneia dintre părți.

10.De asemenea, se susține că raționamentul avut în vedere în Decizia nr. 633 din 11 noiembrie 2014 nu este aplicabil în situația în care părțile din litigiu sunt persoane juridice, iar în prezenta cauză problema ridicată are o cu totul altă motivare, respectiv cunoașterea conținutului interogatoriului înainte de formularea întâmpinării de către pârât.

11.Referitor la dispozițiile art. 194 lit. e) din Codul de procedură civilă, se apreciază că acestea impun reclamantului să administreze o probă, în mod preventiv, în condițiile în care acesta nu știe în ce sens este pertinentă soluționării cererii, având în vedere că nici nu cunoaște poziția procesuală a părții pârâte.

12.Judecătoria Oradea - Secția civilă și Judecătoria Giurgiu - Secția civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

14.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

15.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

18.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 355 din Codul de procedură civilă, respectiv art. 194 lit. e) și art. 355 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Având în vedere motivarea excepțiilor de neconstituționalitate, precum și calitatea părților din litigiile deduse judecății, respectiv persoane fizice și persoane juridice de drept privat, Curtea va reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 194 lit. e) tezele a treia și a patra și ale art. 355 alin. (1) din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul cuprins:

–Art. 194 lit. e) tezele a treia și a patra: „Cererea de chemare în judecată va cuprinde: [...] e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;“;

–Art. 355 alin. (1): „Statul și celelalte persoane juridice de drept public, precum și persoanele juridice de drept privat vor răspunde în scris la interogatoriul ce li se va comunica în prealabil, în condițiile prevăzute la art. 194 lit. e).“.

19.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție, și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 24 privind dreptul la apărare.

20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate constatând constituționalitatea acestora.

21.În privința dispozițiilor art. 194 lit. e) din Codul de procedură civilă, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 27 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 25 martie 2015, paragrafele 13 și 14, că legiuitorul, prin dispozițiile legale criticate, a dorit instituirea unei discipline procesuale tocmai pentru a garanta respectarea principiului accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare. În privința cererii de chemare în judecată, Curtea a statuat că procedura regularizării cererii de chemare în judecată este justificată prin prisma finalității legitime urmărite de către legiuitor, și anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoștință de cauză cu privire la obiectul cererii, motivele invocate și probele solicitate, precum și la asigurarea celerității procesului, permițând astfel o bună desfășurare a judecății întrun termen optim și previzibil, în sensul art. 6 din Codul de procedură civilă, element component al termenului rezonabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constituție. Curtea a mai reținut că instanțele de judecată sunt singurele competente să aprecieze, în concret, în ce măsură anumite lipsuri ale cererii de chemare în judecată au o suficientă gravitate, pentru a justifica anularea cererii în procedura regularizării.

22.În continuare, Curtea a observat că, potrivit art. 194 lit. e) tezele a patra și a cincea din Codul de procedură civilă, în cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Simetric cu cererea de chemare în judecată, potrivit art. 205 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, dispozițiile art. 194 lit. e) sunt aplicabile în mod corespunzător și în cazul arătării dovezilor de către pârât, acesta fiind, așadar, obligat la rândul său să atașeze interogatoriul întâmpinării atunci când reclamantul are calitatea de persoană juridică de drept public sau privat.

23.În ceea ce privește reglementarea diferită de administrare a probei cu interogatoriu pentru persoanele juridice, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 633 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 9 ianuarie 2015, paragrafele 18-20, că deosebirea de statut juridic dintre persoanele fizice și persoanele juridice justifică în mod obiectiv aplicarea unui tratament juridic diferit în ceea ce privește răspunsul dat la interogatoriu, în cadrul unui proces civil. Așa cum a statuat în mod constant Curtea Constituțională, în deplin acord și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, paragraful 33, și Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit, paragraful 60), principiul egalității în drepturi se aplică doar situațiilor egale ori analoage, iar tratamentul juridic diferențiat, stabilit în considerarea unor situații obiectiv diferite, nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări. Cu acel prilej, Curtea a mai reținut că principiul egalității armelor constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil care urmărește crearea unui just echilibru procesual între părțile aflate într-un litigiu. Astfel, procedura de administrare a probei interogatoriului nu încalcă principiul egalități armelor, întrucât acest principiu nu presupune o egalitate formală, în sensul reglementării unor proceduri identice indiferent de statutul juridic sau calitatea procesuală a părților, ci o egalitate materială, în sensul că prin procedurile, chiar diferit reglementate, să se ajungă la echitate procesuală între părți, cu alte cuvinte să se ajungă la o egalitate de rezultat. Astfel, având în vedere dispozițiile art. 209 din Codul civil, Curtea a reținut că persoana juridică își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii. Organele de administrare a persoanei juridice pot fi atât persoane fizice, cât și persoane juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate să acționeze, în raporturile cu terții, individual sau colectiv, în numele și pe seama persoanei juridice. Având în vedere natura probei interogatoriului, precum și faptul că accesul la structurile judecătorești și la mijloacele procesuale se face cu respectarea regulilor de competență și procedură de judecată stabilite de lege, Curtea a apreciat că administrarea în mod oral a acestei probe nu poate fi aplicată persoanei juridice, care prezintă anumite particularități determinate de însăși natura acestui subiect de drept. Rezultă că legiuitorul a ținut cont de aceste particularități obiective și a adaptat modul de administrare a acestei probe în mod corespunzător și în privința persoanei juridice. Prin urmare, nu se poate reține încălcarea principiului egalității de arme în proces în sensul că persoana juridică ar beneficia de un tratament juridic mai favorabil în ceea ce privește luarea interogatoriului, ci de un tratament adaptat naturii sale juridice.

24.Totodată, Curtea a observat că, potrivit art. 352 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în situația în care partea, persoană fizică, declară că pentru a răspunde la întrebări trebuie să cerceteze înscrisuri, registre sau dosare, instanța va putea fixa un nou termen pentru interogatoriu. Așadar, atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice beneficiază de un termen suficient pentru a da declarații în legătură cu actele juridice existente la dosarul cauzei, prevederile procesuale fiind similare ca finalitate materială. Desigur, la faptele juridice tratamentul juridic nu poate fi similar, motivat pe deosebirea de statut juridic, așa cum s-a arătat mai sus.

25.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții, cele reținute în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Georgeta Halchin și Victor Halchin în Dosarul nr. 19.110/271/2015 al Judecătoriei Oradea - Secția civilă și de Sorin Daniel Bucșe în Dosarul nr. 5.775/236/2015 al Judecătoriei Giurgiu - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 194 lit. e) tezele a treia și a patra și ale art. 355 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Oradea - Secția civilă și Judecătoriei Giurgiu - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 iunie 2017.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin