Ordin nr. 273 din 12 martie 2004

Văzând Referatul Direcţiei generale sănătate publică şi inspecţia sanitară de stat nr. OB 2.739/2004,

în conformitate cu art. 10 alin. (3) din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile,

în baza art. 3 alin. (1) pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Articolul 1

Se aprobă Normele de igienă privind apele potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2

Neîndeplinirea prevederilor normelor de igienă prevăzute la art. 1 se sancţionează conform prevederilor legale în vigoare.

Articolul 3

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă poziţia 7 din anexa nr. 1 la Procedurile de reglementare sanitară a punerii pe piaţă a substanţelor şi produselor noi sau importate pentru prima dată şi destinate utilizării ori consumului uman, cuprinse în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 117/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 18 martie 2002.

Articolul 4

Direcţia generală sănătate publică şi inspecţia sanitară de stat va elabora în termen de 180 de zile codul de practică pentru inspecţia sanitară a surselor şi instalaţiilor de tratare şi îmbuteliere a apei.

Articolul 5

Prezentul ordin intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sănătăţii,

Ovidiu Brînzan

Bucureşti, 12 martie 2004.

Nr. 273.

Anexa

NORME DE IGIENĂ

privind apele potabile îmbuteliate,

altele decât apele minerale naturale

Capitolul IDomeniul de aplicare

Articolul 1

Prezentele norme de igienă stabilesc condiţiile generale de colectare, tratare, condiţionare, păstrare, transport, etichetare şi punere spre vânzare a diverselor ape potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale, în vederea consumului direct.

Articolul 2

În sensul prezentului ordin, următorii termeni se definesc astfel:

1.apa potabilă îmbuteliată/condiţionată - apa care se îmbuteliază în recipiente de compoziţie, formă şi dimensiuni diverse, închise ermetic, fiind curată şi potrivită pentru consumul direct, fără tratament suplimentar; apa potabilă îmbuteliată este considerată un aliment;

2.apele potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale - ape destinate consumului uman şi care pot conţine minerale în mod natural sau adăugate în mod intenţionat; pot conţine dioxid de carbon în mod natural sau adăugat în mod intenţionat; nu conţin nici un fel de zaharuri, arome sau alţi produşi alimentari;

3.sisteme de apă potabilă - sisteme publice sau private care aprovizionează consumatorul cu apă la robinet, apa fiind destinată consumului direct;

4.construcţie - orice construcţie, instalaţie sau suprafeţe potrivite, în care apa este prelevată, tratată şi îmbuteliată;

5.aliment - în prezentele norme de igienă acest termen înseamnă şi apa potabilă îmbuteliată;

6.manipularea alimentelor - orice operaţiune legată de colectarea, tratarea, îmbutelierea/condiţionarea sticlelor, depozitarea, transportul, distribuţia şi punerea în vânzare a apei potabile îmbuteliate;

7.ape subterane - ape cum ar fi arteziana, fântâna sau alte ape care au ca origine un acvifer subteran; apele subterane pot fi protejate sau neprotejate, apele subterane protejate nefiind în mod direct influenţate de apa de suprafaţă şi nici de mediul de la suprafaţă;

8.ape de suprafaţă - ape în contact cu atmosfera, cum ar fi râurile, lacurile, mările şi oceanele;

9.ingredient - orice substanţă, inclusiv aditivi alimentari, folosită pentru fabricarea sau prepararea alimentelor, adăugată în mod intenţionat unui produs finit, câteodată sub forma modificată;

10.apa nedestinată îmbutelierii - apa folosită în procesele de curăţare şi dezinfecţie a spaţiului de producţie şi a utilajelor.

Articolul 3

(1)După origine apele potabile îmbuteliate se clasifică astfel:

a)apa de izvor este apa provenită dintr-o formaţiune acviferă subterană din care apa ţâşneşte în mod natural la suprafaţa pământului; în cazul în care apa este captată, ea trebuie să provină din acelaşi strat şi să aibă aceeaşi calitate, inclusiv după tratare, ca apa care ţâşneşte natural;

b)apa de fântână este apa care provine dintr-un acvifer în urma forării stratului sau prin altă metodă;

c)apa arteziană este apa care provine dintr-un izvor, care ţâşneşte din acvifer (o apă subterană întinsă sub stratul de pământ, rocă sau nisip), iar nivelul apei de izvor este deasupra nivelului superior al acviferului.

(2)Apele clasificate după origine, chiar dacă sursa este subterană sau de suprafaţă, definite în prezentele norme de igienă, au următoarele caracteristici:

a)ele provin din resurse din mediu specifice, fără a trece printr-un sistem de alimentare cu apă a unei regiuni;

b)în zonele de protecţie a sursei au fost luate toate măsurile de precauţie necesare pentru a evita orice poluare sau influenţă externă asupra calităţii chimice, microbiologice ori fizice a acestei surse de apă;

c)condiţiile de captare garantează puritatea microbiologică originală şi stabilitatea elementelor esenţiale ale compoziţiei chimice originale;

d)din punct de vedere microbiologic sunt perfect şi în mod constant potrivite pentru consum uman, aşa cum provin ele din sursă, şi apoi sunt conservate în această stare în condiţii speciale de igienă, până când sunt ambalate potrivit prevederilor art. 5 şi 8;

e)nu vor face obiectul unor modificări sau tratamente ulterioare, decât al celor prevăzute în art. 5.

Articolul 4

După procedeele de tratare apele preparate se clasifică astfel:

1.apa potabilă este apa destinată consumului uman şi care poate proveni din orice sistem de aprovizionare cu apă;

2.apa purificată este apa produsă prin distilare, deionizare, osmoză inversă sau alt procedeu adecvat care conduce la purificarea ei microbiologică;

3.apa deionizată este apa produsă printr-un proces de deionizare şi care îndeplineşte condiţiile de calitate ale unei ape purificate microbiologic;

4.apa distilată este apa produsă printr-un proces de distilare şi care îndeplineşte condiţiile de calitate conform Farmacopeei Române, ediţia a X-a 1993, cap. F(2);

5.apa de osmoză inversă este apa produsă printr-un proces de osomoză inversă şi care îndeplineşte condiţiile de calitate ale unei ape purificate microbiologic;

6.apa spumoasă sau efervescentă este apa îmbuteliată care după tratare şi după o eventuală înlocuire sau adăugare de dioxid de carbon conţine aceeaşi cantitate de dioxid de carbon ca sursa.

Capitolul IICondiţii de calitate şi de tratare

Articolul 5

Apa potabilă îmbuteliată îndeplineşte următoarele condiţii:

1.calitatea apei potabile îmbuteliate trebuie să corespundă cerinţelor de calitate prevăzute în tabelele 1B, 2 şi 3 din anexa nr. 1 la Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile;

2.calitatea apei potabile îmbuteliate, alta decât apa minerală naturală, poate fi caracterizată şi de alţi parametri decât cei prevăzuţi în tabelele 1B, 2 şi 3 din anexa nr. 1 la Legea nr. 458/2002, cu aprobarea Ministerului Sănătăţii;

3.valorile parametrilor, alţii decât cei prevăzuţi în tabelele 1B, 2 şi 3 din anexa nr. 1 la Legea nr. 458/2002, se stabilesc conform Recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind calitatea apei potabile, ultima ediţie.

Articolul 6

Modificările fizico-chimice şi procedeele de tratare antimicrobiană şi de dezinfecţie permise pentru apele clasificate după origine sunt următoarele:

1.înaintea îmbutelierii, apele clasificate după origine nu trebuie să fie modificate sau supuse unor procedee de tratare, altele decât cele prevăzute în prezentele norme de igienă, procedeele de tratare folosite şi modificările aduse trebuie să asigure că nu schimbă caracteristicile fizico-chimice de bază şi nici nu compromit securitatea chimică, radiologică şi microbiologică a acestor ape atunci când ele sunt îmbuteliate;

2.apele clasificate după origine pot fi supuse următoarelor procedee de tratare selectivă pentru modificarea compoziţiei originale:

a)reducerea şi/sau eliminarea gazelor dizolvate, rezultând posibile schimbări ale pH-ului;

b)adăugarea de dioxid de carbon, rezultând schimbarea pH-ului sau reîncorporarea dioxidului de carbon original prezent în sursa de apă;

c)reducerea şi/sau eliminarea constituenţilor instabili, cum ar fi fierul, manganul, compuşii sulfuroşi S^0 sau S^- şi carbonaţii în exces în condiţii normale de temperatură şi presiune a echilibrului calciu-carbonat;

d)adăugarea de aer, oxigen sau ozon, cu condiţia ca produşii rezultaţi din tratarea cu ozon să aibă o concentraţie sub toleranţa stabilită în art. 5;

e)scăderea sau creşterea temperaturii;

f)reducerea şi/sau separarea elementelor prezente iniţial în exces la concentraţii maxime sau elemente la niveluri maxime de radioactivitate, stabilite conform prevederilor art. 5;

3.tratamentele antimicrobiene pentru apele clasificate după origine se pot folosi singular sau în combinaţie, astfel încât să conserve proprietăţile microbiologice originale, potrivite pentru consumul uman, puritatea originală şi siguranţa apelor clasificate după origine:

a)tratare chimică: clorare, ozonizare, carbonatare etc.;

b)tratare fizică: tratare la temperatură înaltă, ionizare UV, filtrare etc.

Articolul 7

Modificările fizice şi chimice şi procedeele de tratare antimicrobiană permise pentru apele preparate sunt următoarele:

a)apele preparate pot fi supuse oricăror procedee de tratare antimicrobiană şi/sau care modifică caracteristicile fizice şi chimice ale apei originale, cu condiţia ca din astfel de tratamente să rezulte "ape preparate" care se încadrează în prevederile art. 5 privind siguranţa chimică, radiologică şi microbiologică a apelor potabile îmbuteliate;

b)adăugarea de minerale înainte de îmbuteliere trebuie să respecte prevederile prezentelor norme de igienă privind calitatea apei potabile îmbuteliate şi ale reglementărilor legale în vigoare privind aditivii alimentari, precum şi referitoare la alimentele cu destinaţie nutriţională specială.

Capitolul IIICondiţii igienice

Articolul 8

Apele îmbuteliate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

1.toate apele potabile îmbuteliate trebuie să fie colectate, transportate, depozitate şi, atunci când este necesar, tratate şi îmbuteliate conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, aprobată şi modificată prin Legea nr. 57/2002, şi ale Ordinului ministrului sănătăţii nr. 976/1998 pentru aprobarea Normelor de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor, cu modificările ulterioare;

2.sursele de apă utilizate pentru a fi îmbuteliate ca apă potabilă trebuie să fie avizate sanitar conform prevederilor legale în vigoare;

3.unei surse de apă, înainte de a fi utilizată ca apă potabilă îmbuteliată, trebuie să i se determine compoziţia chimică şi microbiologică a apei pe o perioadă destul de lungă, de cel puţin un an, pentru a se observa variaţiile sezoniere de calitate şi cantitate;

4.rezultatele studiilor hidrogeologice decid dacă bazinul hidrologic şi perimetrul (zona din jurul punctului în care ţâşneşte apa) sunt expuse unor surse de contaminare;

5.aceste zone critice trebuie protejate la maximum, conform prevederilor legale în vigoare:

a)în zona perimetrului de protecţie trebuie luate toate măsurile de precauţie posibile pentru a fi evitată orice poluare sau influenţă externă asupra calităţii apei din sursa subterană sau a apei de suprafaţă, inclusiv eliminarea tuturor deşeurilor lichide, solide sau gazoase care ar putea polua aceste ape;

b)în bazinul hidrologic trebuie supravegheată şi eliminarea poluanţilor, cum ar fi: microorganisme, îngrăşăminte, hidrocarburi, detergenţi, pesticide, compuşi fenolici, metale toxice, substanţe radioactive şi alte substanţe organice şi anorganice solubile;

c)resursele de apă potabilă nu trebuie să se afle în imediata vecinătate a surselor de contaminare subterane posibile, cum ar fi: reziduuri, fose septice, ape industriale reziduale, tancuri chimice, pungi de gaz natural sau conducte de gaz şi locuri de depozitare a deşeurilor solide;

6.sursele de apă subterană utilizate pentru îmbuteliere trebuie controlate şi testate în mod regulat pentru a determina caracterul constant al caracteristicilor microbiologice, chimice, fizice şi, atunci când este necesar, radiologice; frecvenţa testelor este determinată de evaluarea hidrologică şi de schema de uniformitate istorică a sursei de apă în cauză;

7.dacă în urma testelor efectuate se determină o contaminare, procesul de îmbuteliere a apei trebuie întrerupt până în momentul în care calitatea apei revine la parametrii stabiliţi;

8.modul de selecţionare a apelor de suprafaţă pentru îmbuteliere trebuie să fie în general foarte sever, chiar dacă apa va fi supusă unui tratament ulterior;

9.apele de suprafaţă destinate îmbutelierii trebuie să fie protejate de orice contaminare, în măsura posibilului, chiar dacă apa va fi supusă unor tratamente ulterioare;

10.sursele de apă de suprafaţă fiind foarte variate, trebuie supuse frecvent inspecţiei sanitare şi unor controale de calitate.

Articolul 9

Igiena la extracţie sau la colectarea apei care urmează a fi îmbuteliată se supune următoarelor condiţii:

1.la punctul de origine, extracţia sau prelevarea apei destinate îmbutelierii trebuie astfel realizată încât să nu permită pătrunderea altei ape decât a celei prevăzute în dispozitivul de extracţie sau de recoltare;

2.extragerea sau prelevarea apei destinate îmbutelierii trebuie să se facă într-un mod igienic pentru a împiedica orice contaminare;

3.de asemenea, este necesar ca în zonele unde se prelevează probele de apă pentru control să fie evitată orice fel de contaminare;

4.zonele învecinate celei de extracţie sau de prelevare trebuie să fie protejate, limitându-se acolo numai accesul persoanelor autorizate;

5.capetele superioare ale puţurilor şi izvoarele care străbat suprafaţa terestră până ajung la punctul de recoltare trebuie protejate cu structuri adecvate, pentru a interzice accesul persoanelor neautorizate sau răuvoitorilor şi a împiedica contactul cu alte surse de contaminare, cum ar fi: deşeuri, drenuri, nămoluri şi ape de infiltraţie;

6.metodele şi procedeele de întreţinere a instalaţiilor de extracţie trebuie să fie igienice, să nu prezinte nici un risc potenţial pentru sănătatea umană, nici să constituie o sursă de contaminare a apei;

7.puţurile trebuie să fie dezinfectate în urma lucrărilor de construcţie, de realizare a unor noi puţuri învecinate sau după repararea ori înlocuirea pompelor;

8.puţurile trebuie să fie dezinfectate după oricare activitate de întreţinere şi supraveghere, după prelevările de probe pentru determinarea organismelor indicatoare şi/sau a organismelor patogene; atunci când prin analizele efectuate se observă o înmulţire anormală a coloniilor de bacterii în apă sau de fiecare dată când are loc o proliferare biologică care dăunează bunei funcţionări;

9.dispozitivele de prelevare a apei trebuie să fie dezinfectate în timp util, înainte de folosire;

10.dispozitivele de extracţie, cum ar fi cele utilizate pentru puţurile de foraj, trebuie să fie construite şi întreţinute astfel încât să se evite contaminarea apei şi să se reducă la minimum riscurile pentru sănătatea umană;

11.depozitarea şi transportul apei destinate îmbutelierii;

12.depozitarea sau transportul apei destinate îmbutelierii de la punctul de origine la instalaţiile de tratare trebuie să se realizeze igienic pentru a preveni orice contaminare şi cu utilizarea unor dispozitive sau recipiente avizate sanitar de către Ministerul Sănătăţii;

13.asigurarea unei aprovizionări cu apă, de fiecare dată când aceasta este posibilă, prin conducte legate direct la punctul de origine, constituie una dintre metodele prin care se pot evita riscurile de contaminare privitoare la transportul în vrac;

14.dispozitivele de transport şi recipientele conţinând produse în vrac, ca de exemplu conducte şi camioane-cisternă, trebuie concepute astfel încât:

a)să nu contamineze apa destinată îmbutelierii;

b)să poată fi curăţate şi dezinfectate în mod corect;

c)să asigure o bună protecţie împotriva contaminării, inclusiv cu praf sau gaze;

d)să permită controlul riguros al tuturor situaţiilor care pot surveni;

15.dispozitivele şi recipientele utilizate la transportul în vrac al apei destinate îmbutelierii trebuie ţinute în stare bună, în curăţenie şi întreţinere permanentă;

16.recipientele pentru depozitare în vrac şi dispozitivele de transport, în special cele pentru transportul în vrac, trebuie utilizate doar pentru transportul apei destinate îmbutelierii; în situaţia în care acest lucru nu este posibil, dispozitivele şi recipientele pentru depozitare în vrac trebuie rezervate exclusiv transportului de alimente şi trebuie curăţate şi dezinfectate astfel încât să se evite contaminarea.

Articolul 10

Construcţiile se supun următoarelor condiţii:

1.în amenajarea zonei de captare, a platformei de încărcare şi a procedeelor de încapsulare a recipientelor se vor aplica măsurile preventive specifice pentru evitarea oricărei contaminări a recipientelor sau conţinutului acestora;

2.instalaţiile de tratare a apei destinate îmbutelierii, de îmbuteliere şi încapsulare trebuie să respecte normele de igienă în vigoare;

3.apa nedestinată îmbutelierii trebuie transportată prin conducte separate de cele conţinând apa destinată îmbutelierii şi identificate, de preferinţă, prin culori diferite; nu trebuie să existe conexiuni între circuitul apei destinate îmbutelierii şi apa nedestinată îmbutelierii;

4.apa destinată folosirii la curăţare şi dezinfectare trebuie să fie potabilă, conform prevederilor Legii nr. 458/2002, dacă intră în contact direct sau indirect cu apa destinată îmbutelierii; în situaţia în care nu există contact direct sau indirect cu apa destinată îmbutelierii, ea poate să nu fie potabilă.

Articolul 11

În scopul controlului operaţiunilor de exploatare trebuie respectate următoarele condiţii:

1.să se ia măsuri, în toate etapele de producţie, pentru a se asigura că siguranţa alimentară şi salubritatea nu sunt compromise de pericole sau de alţi contaminanţi, în timpul operaţiunilor, apa constituind un excelent vehicul pentru transportul substanţelor în formă solubilă, dispersată sau emulsionată;

2.evaluarea pericolelor, ţinând cont de microorganismele patogene şi de substanţele toxice, trebuie efectuată în contextul global de aplicare a principiilor din sistemul HACCP de producţie a alimentelor; această evaluare trebuie să formeze baza pentru stabilirea celei mai potrivite combinaţii de măsuri de reducere, eliminare sau chiar, după caz, de împiedicare a contaminării microbiologice, chimice ori radiologice pentru o producţie cât mai sigură a apei îmbuteliate;

3.nu trebuie acceptată nici o apă pentru îmbuteliere dacă aceasta conţine agenţi patogeni, reziduuri de pesticide în cantităţi excesive sau alte substanţe toxice;

4.tratarea, inclusiv prin bariere multiple, ca o combinaţie de procedee de filtrare, dezinfecţie chimică sau fizică, a acestei ape în cursul producţiei sale trebuie să dea ca produs finit apa potabilă îmbuteliată care trebuie să fie curată, sanogenă şi de o calitate potrivită pentru consumul uman; în general, cu cât calitatea apei destinate îmbutelierii este mai bună, cu atât tratarea pe care o necesită este mai simplă şi produsul finit este mai bun;

5.apa îmbuteliată, produsă cu ajutorul unei tehnici adecvate de tratament cu bariere multiple, va fi mai puţin susceptibilă de a conţine microorganisme, neprezentând risc pentru sănătatea publică;

6.după nevoi, tratarea apei ce urmează a fi îmbuteliată în vederea reducerii, eliminării sau împiedicării creşterii numărului de microorganisme constă în: procedee chimice, precum clorarea, ozonizarea, carbonatarea, folosirea procedeelor sau agenţilor fizici, cum ar fi: tratare termică la temperatură înaltă, ionizare UV, filtrare;

7.dacă este necesar, procedeele de tratare folosite pentru eliminarea sau reducerea substanţelor chimice pot conţine filtrarea chimică şi mecanică ca cea obţinută cu ajutorul filtrelor de suprafaţă, cum ar fi filtre cu membrană canelată sau filtre de profunzime precum cele nisipoase, granuloase sau cu fibre comprimate, ca de exemplu cartuşele filtrante, filtrarea prin carbon activ, demineralizarea prin deionizare, dedurizarea sau îndulcirea apei, osmoza inversă, nanofiltrarea, precum şi carbonatarea;

8.toate procedeele de tratare a apei destinate îmbutelierii trebuie efectuate în condiţii controlate pentru a se evita orice contaminare şi formarea unor subproduşi toxici, cum ar fi bromaţii, şi prezenţa reziduurilor de tratare chimică în cantităţi care pot constitui pericol pentru sănătate.

Articolul 12

Procedeul îmbutelierii se supune următoarelor condiţii:

1.recipientele de unică folosinţă se pot utiliza şi fără a fi spălate şi dezinfectate înainte de utilizare; trebuie stabilit însă, în autorizarea sanitară de funcţionare, dacă ele trebuie tratate ca recipiente reutilizabile sau ca recipiente de unică folosinţă;

2.recipientele noi trebuie controlate şi, după caz, curăţate şi dezinfectate;

3.recipientele reutilizabile şi, în caz de nevoie, alte recipiente trebuie spălate şi dezinfectate într-un dispozitiv potrivit şi aşezate astfel încât să se reducă la maximum posibilităţile de contaminare a recipientelor înainte de umplerea lor cu apă şi încapsulare; recipientele reutilizabile nu trebuie să fi fost folosite în alte scopuri care ar putea provoca contaminarea produselor şi trebuie controlate în mod separat dacă respectă normele;

4.operaţiunile de îmbuteliere: umplerea şi încapsularea recipientelor trebuie efectuate astfel încât să nu permită contaminarea apei sau a recipientelor; trebuie folosit un dispozitiv protejat de îmbuteliere şi un sistem de încapsulare separat de celelalte operaţiuni desfăşurate în incintă, pentru a se evita orice contaminare;

5.praful, celelalte impurităţi, microorganismele şi condensarea excesivă trebuie supravegheate, controlate şi eliminate;

6.sistemele de închidere şi de încapsulare sunt în general furnizate gata de folosire, nu necesită distrugere fizică şi nu sunt reutilizabile.

Articolul 13

În domeniul igienei personalului se vor aplica Normele de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 976/1998, cu modificările ulterioare.

Capitolul IVCondiţii de etichetare

Articolul 14

Etichetarea se supune următoarelor condiţii:

1.să respecte prevederile Hotărârii Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor;

2.numele produsului trebuie să fie potrivit pentru acesta şi să depindă de clasificarea menţionată la art. 3 şi 4;

3.numai apele clasificate după origine, conform prezentelor norme de igienă, pot prelua numele sursei de origine sau denumirea acesteia;

4.orice denumire dată, în cazul apelor care corespund criteriilor de ape clasificate după origine şi care se supun criteriilor stabilite de fiecare ţară, au numele limitat la câteva cuvinte sau la un singur cuvânt; în cazul amestecurilor sau mixturilor de apă din surse diferite din mediu, fiecare sursă trebuie specificată;

5.numele folosite sau alese de ţări, în acord cu prezentele norme de igienă, şi care reprezintă ape tratate nu pot avea nume ca apele clasificate după origine şi viceversa; în situaţia în care trebuie aplicate criterii suplimentare stabilite de fiecare ţară, definirea numelor alese nu poate să contravină prevederilor prezentelor norme de igienă;

6.orice denumiri potrivite care să desemneze apele preparate descrise la art. 4 şi care să se conformeze criteriilor suplimentare stabilite de fiecare ţară trebuie să se reducă doar la anumite nume sau doar la unul singur;

7.eticheta trebuie să conţină următoarele menţiuni:

a)în cazul apelor de profunzime clasificate după origine, să apară înscris, înaintea denumirii apei respective, "Carbonatată natural" sau "Natural efervescentă", dacă după ambalare dioxidul de carbon în mod spontan şi vizibil este prezent în condiţii normale de temperatură şi presiune, iar dioxidul de carbon provine dintr-o sursă de origine şi este prezent la acelaşi nivel aşa cum era la origine, cu o posibilă reîncorporare de gaz de la aceeaşi sursă, luându-se în considerare o toleranţă tehnică de ± 20%;

b)în cazul apelor de profunzime clasificate după origine, să apară înscris, înaintea denumirii apei respective, "Îmbogăţită cu dioxid de carbon", dacă după ambalare dioxidul de carbon în mod spontan şi vizibil apare în condiţii normale de temperatură şi presiune şi dioxidul de carbon provine dintr-o sursă de origine, dar este prezent la un nivel cel puţin cu 20% mai mare decât cantitatea prezentă iniţial la sursă, cu o posibilă reîncorporare de gaz de la aceeaşi sursă;

c)în cazul tuturor apelor "Carbonatată sau efervescentă", dacă după ambalare dioxidul de carbon apare în mod spontan şi vizibil în condiţii normale de temperatură şi presiune şi dioxidul de carbon nu provine în întregime de la aceeaşi sursă de origine a apei;

8.se pot aplica cuvinte cum ar fi "Necarbonatată" sau "Neefervescentă" ori "Plată" dacă după ambalare nu există în mod spontan şi vizibil dioxid de carbon în condiţii normale de temperatură şi presiune, când ambalajul se deschide;

9.se poate declara pe eticheta principală reziduul fix al apei îmbuteliate; în ceea ce priveşte apele clasificate după origine, compoziţia chimică care conferă caracteristicile produsului poate fi şi ea declarată pe etichetă;

10.atunci când este cerută de autorităţile care deţin jurisdicţia, amplasarea geografică a sursei de mediu specifice şi/sau a sursei de apă clasificate după origine trebuie să fie declarată conform legislaţiei în vigoare;

11.când apa preparată provine dintr-o sursă sau sistem de distribuţie public ori privat şi este îmbuteliată, dar nu a fost supusă vreunui procedeu de tratare care să-i fi modificat compoziţia originală sau în care a fost adăugat dioxid de carbon ori fluor, trebuie să apară pe etichetă sintagma "Dintr-un sistem de distribuţie public sau privat", lângă numele produsului de pe eticheta principală;

12.când se cere de către autorităţi ca o apă îmbuteliată să fie tratată înainte de îmbuteliere, modificarea rezultată în urma tratamentului trebuie să fie declarată pe etichetă.

Articolul 15

Eticheta nu va conţine:

1.afirmaţii privind efectele medicale cum ar fi cele preventive, paleative, curative sau alte efecte decât dacă respectă proprietăţile acestui produs, menţionate în aceste norme;

2.precizări în legătură cu efectele benefice pentru sănătatea consumatorilor până când acestea nu sunt demonstrate ştiinţific;

3.numele localităţii sau un loc anume specificat nu trebuie să facă parte din numele definitoriu al produsului decât dacă se referă la o apă clasificată după origine, captată de la locul al cărui nume este menţionat pe etichetă;

4.folosirea oricăror precizări sau a oricăror pictoriale care pot crea confuzii ori pot induce în eroare consumatorii în legătură cu natura, originea, compoziţia sau proprietăţile apelor potabile îmbuteliate este interzisă la punerea acestora în vânzare.

Capitolul VCondiţii de înregistrare

Articolul 16

(1)Înregistrarea apelor potabile îmbuteliate sau condiţionate, altele decât apele minerale naturale, se face de către producător, în scris, la Ministerul Sănătăţii - Direcţia generală sănătate publică şi inspecţia sanitară de stat.

(2)Producătorul de apă potabilă îmbuteliată, alta decât apa minerală, va solicita în scris înregistrarea produsului în Registrul apelor potabile îmbuteliate/condiţionate (altele decât apele minerale naturale), prezentând următoarele:

a)datele de identificare a producătorului: numele, adresa, telefonul etc.;

b)denumirea şi compoziţia produsului;

c)copia etichetei produsului.

(3)Direcţia generală sănătate publică şi inspecţia sanitară de stat va înregistra produsul în Registrul apelor potabile numai dacă acesta corespunde prevederilor prezentelor norme de igienă în ceea ce priveşte clasificarea, compoziţia şi etichetarea.

(4)Produsele înregistrate vor fi publicate anual de către Ministerul Sănătăţii, pe site-ul oficial al instituţiei.