referitoare la interpretarea art. 49 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, și a art. 1 și art. 3 din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările și completările ulterioare
Dosar nr. 193/1/2025
| Mariana Constantinescu | - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului |
| Carmen Elena Popoiag | - președintele Secției I civile |
| Adina Oana Surdu | - președintele Secției a II-a civile |
| Elena Diana Tămagă | - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal |
| Lavinia Dascălu | - judecător la Secția I civilă |
| Mariana Hortolomei | - judecător la Secția I civilă |
| Diana Florea Burgazli | - judecător la Secția I civilă |
| Gheorghe Liviu Zidaru | - judecător la Secția I civilă |
| Cristina Dobrescu | - judecător la Secția I civilă |
| Iulia Manuela Cîrnu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Roxana Popa | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Ștefan Ioan Lucaciuc | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Adriana Nicolae | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Alina-Irina Prisecaru | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Ștefania Dragoe | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Gheza Attila Farmathy | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Ionel Florea | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Veronica Dumitrache | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Alina-Gianina Prelipcean | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 193/1/2025, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).
Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La ședința de judecată participă doamna Raluca Emilia Leote, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 1.960/91/2023.
Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților. Reclamantul a depus un punct de vedere la raport.
Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 19 decembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.960/91/2023, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă, în interpretarea art. 211 alin. (1) și art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, forma în vigoare înainte de 1 ianuarie 2024, precum și a art. 82-86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, raportate la dispozițiile art. 49 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și art. 1 și art. 3 din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populației pentru apărare, perioada în care o persoană care îndeplinea funcția de consilier juridic a satisfăcut stagiul militar obligatoriu, iar ulterior a fost numită în magistratură reprezintă vechime în magistratură.
Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022 (forma în vigoare înainte de 1.01.2024)
Articolul 211
(1)Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult se pot pensiona la cerere și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Articolul 282
(3)Persoanele care au beneficiat de vechime în magistratură în temeiul Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, își păstrează această vechime.
Este de menționat că, începând cu 1 ianuarie 2024, a intrat în vigoare Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, iar art. 211 din Legea nr. 303/2022 are în prezent următorul conținut:
Articolul 211
(1)Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. (...)
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 303/2004)
Articolul 82
(1)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
(2)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
Articolul 86
(1)Constituie vechime în magistratură, aplicabilă și persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) și (2), perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, auditor de justiție, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învățământul juridic superior acreditat.
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010)
Articolul 49
(1)În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare și perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:
a)a beneficiat de pensie de invaliditate;
b)a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă;
c)a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; (...)
Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 46/1996)
Articolul 1
Toți cetățenii țării au dreptul și obligația să apere România.
Articolul 3
Serviciul militar este obligatoriu pentru toți bărbații, cetățeni români, și se îndeplinește în următoarele forme:
a)ca militari în termen;
b)ca militari cu termen redus;
c)ca rezerviști concentrați sau mobilizați.
Sunt considerați în serviciul militar și cetățenii români, bărbați și femei, care fac parte din cadrele în activitate, elevii și studenții instituțiilor militare de învățământ și militarii angajați pe bază de contract.
Timpul cât o persoană îndeplinește serviciul militar constituie vechime în muncă.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea - Secția I civilă la 19 decembrie 2023 în Dosarul nr. 1.960/91/2023, reclamantul S.D.M. a formulat contestație împotriva Deciziei nr. xxx din 4.12.2023, emisă de pârâta Casa Teritorială de Pensii Brașov, privind respingerea cererii de acordare a pensiei de serviciu cu regimul unei pensii pentru limită de vârstă în baza art. 211 alin. (1)-(3) din Legea nr. 303/2022, solicitând anularea deciziei și obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de admitere a cererii de pensionare, în sensul stabilirii dreptului său la pensia de serviciu începând cu data de 13 noiembrie 2023.
Tribunalul Vrancea, prin Sentința civilă nr. 203 din 16.05.2024, a respins cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
Tribunalul a reținut că dispozițiile art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 sunt identice cu cele ale art. 211 din Legea nr. 303/2022 în ceea ce privește enumerarea funcțiilor a căror vechime, dacă ar fi fost exercitate de judecător, ar fi considerată vechime în magistratură.
Analizând coroborat dispozițiile de mai sus, prima instanță a reținut că legiuitorul a recunoscut ca fiind vechime în magistratură și activitatea prestată de judecător sau procuror înainte de numirea în calitate de magistrat, în funcția de consilier juridic, însă, în ceea ce îl privește pe reclamant, legiuitorul a menționat o vechime în funcție, și nu în muncă.
A apreciat că vechimea în muncă și vechimea în specialitate sunt două noțiuni distinct reglementate cărora li se aplică reguli specifice și nu se pot confunda, deoarece vechimea în muncă nu este vechime în specialitate, cum este în cazul stagiului militar obligatoriu efectuat, dar, în schimb, toată vechimea în specialitate este și vechime în muncă.
Prima instanță a conchis că perioada în care reclamantul a desfășurat stagiul militar obligatoriu este vechime în muncă, așa cum se prevede la art. 3 din Legea nr. 46/1996, dar care nu reprezintă vechime în specialitatea de consilier juridic.
Împotriva acestei sentințe reclamantul a declarat apel, prin care a susținut, în esență, că, potrivit art. 3 alin. (6) din Legea nr. 446/2006, perioada de timp în care o persoană îndeplinește serviciul militar activ sau alternativ ori este concentrată sau mobilizată constituie vechime în serviciu ori vechime în muncă, după caz, precum și stagiu de cotizare la sistemul public de asigurări sociale.
În opinia sa, trebuie reținută, mutatis mutandis, interpretarea obligatorie dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 11 din 20 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 12 aprilie 2023, în special cele statuate prin considerentele acestei decizii.
Instanța de sesizare a apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, întrucât litigiul are ca obiect stabilirea și/sau plata drepturilor de pensie ale personalului plătit din fonduri publice, soluționarea pricinii depinde de lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 211 alin. (1) și art. 283 din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată prin Legea nr. 282/2023, raportate la dispozițiile art. 49 din Legea nr. 263/2010 și art. 1 și art. 3 din Legea nr. 46/1996, iar asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.
Apelantul-reclamant consideră că nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, întrucât prin Decizia nr. 11 din 20 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 12 aprilie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că perioada efectuării stagiului militar obligatoriu, după numirea în magistratură, reprezintă vechime în magistratură, situația dedusă judecății în prezentul litigiu fiind echivalentă.
Instanța de trimitere a reținut că legea specială privind statutul magistraților (Legea nr. 303/2004, respectiv Legea nr. 303/2022) nu face referire expresă la situația persoanei care îndeplinea funcția de consilier juridic, a satisfăcut stagiul militar obligatoriu, iar ulterior a fost numită în magistratură.
Astfel, a reținut că se poate interpreta că devin incidente normele cu caracter general, respectiv Legea nr. 263/2010, ambele având același rang, raportat la prevederile exprese ale art. 1 și art. 3 alin. 3 din Legea nr. 46/1996, care au reglementat, illo tempore, obligativitatea stagiului militar (punând astfel persoana respectivă în situația de a desfășura o altă activitate decât cea specifică funcției, fără posibilitatea altei opțiuni), precum și asimilarea acestui stagiu cu vechimea în muncă.
Într-o a doua opinie, a susținut că se poate interpreta în sensul că dispozițiile art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 (identice cu cele ale art. 211 din Legea nr. 303/2022) recunosc ca fiind vechime în magistratură și activitatea prestată de judecător sau procuror înainte de numirea în calitate de magistrat, în funcția de consilier juridic.
A notat instanța că, în această interpretare, perioada în care fost efectuat stagiul militar obligatoriu este recunoscută ca vechime în muncă, dar nu reprezintă vechime în funcția de consilier juridic.
La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au indicat un număr mic de hotărâri judecătorești, precum și opinii teoretice, din care rezultă totuși faptul că există interpretări diferite ale problemei de drept ce formează obiectul sesizării.
Astfel, într-o opinie, perioada în care o persoană care îndeplinea funcția de consilier juridic a satisfăcut stagiul militar obligatoriu, iar ulterior a fost numită în magistratură reprezintă vechime în magistratură (Curtea de Apel București, Tribunalul București, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași).
S-a argumentat că, în acest caz, se aplică prin analogie Decizia nr. 11 din 20 februarie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, problema fiind similară cu cea care a condus la pronunțarea acestei decizii obligatorii. Totodată, s-a apreciat că, de vreme ce legea specială privind statutul magistraților, fie Legea nr. 303/2022, fie Legea nr. 303/2004, nu face referire expresă la situația magistratului care anterior a satisfăcut stagiul militar obligatoriu și deci nu oferă o soluție legislativă pentru această ipoteză, înseamnă că actul normativ se impune a fi completat cu norma generală în domeniul protecției sociale, respectiv Legea nr. 263/2010, ambele având același rang, de legi organice, ținându-se seama totodată și de prevederile exprese ale art. 1 și art. 3 din Legea nr. 46/1996, care au reglementat obligativitatea stagiului militar, punând astfel pe consilierul juridic, devenit ulterior magistrat, în situația de desfășura o altă activitate decât cea specifică funcției alese, fără posibilitatea altei opțiuni, precum și asimilarea acestui stagiu cu vechimea în muncă.
În acest sens a fost indicată Decizia civilă nr. 800 din 17 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Galați în Dosarul nr. 165/113/2023, definitivă, prin care a fost admisă acțiunea și s-a constatat că perioada în care contestatorul a efectuat stagiul militar obligatoriu (perioadă în care acesta era avocat) constituie vechime în magistratură, reținându-se în esență că sunt aplicabile considerentele Deciziei nr. 11 din 20 februarie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și dispozițiile art. 3 din Legea nr. 46/1996 potrivit cărora perioada satisfacerii stagiului militar obligatoriu constituie vechime în muncă.
Într-o altă opinie, s-a reținut că perioada în care o persoană care îndeplinea funcția de consilier juridic a satisfăcut stagiul militar obligatoriu, iar ulterior a fost numită în magistratură nu reprezintă vechime în magistratură (Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Călărași, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman, Tribunalul Vaslui, Tribunalul Vrancea).
S-a argumentat că dispozițiile art. 211 din Legea nr. 303/2022 recunosc ca fiind vechime în magistratură și activitatea prestată de judecător sau procuror înainte de numirea în calitate de magistrat, în funcția de consilier juridic. Legiuitorul a făcut referire în mod expres la vechimea în funcție, fiind importantă distincția dintre diferite specii ale vechimii în muncă. S-a concluzionat că perioada în care a fost efectuat stagiul militar obligatoriu este recunoscută ca vechime în muncă, așa cum prevede art. 3 din Legea nr. 46/1996, dar nu reprezintă vechime în funcția de consilier juridic.
În sensul acestei orientări jurisprudențiale a fost indicată Decizia nr. 539/2022 din 9 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă în Dosarul nr. 2.603/107/2020.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.
Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în cadrul exercitării controlului de constituționalitate.
În mecanismele de unificare a practicii judiciare a fost identificată următoarea decizie care prezintă relevanță cu privire la soluționarea sesizării: Decizia nr. 11 din 20 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 12 aprilie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este admisibilă, întrucât sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.XI. Înalta Curte de Casație și JustițieXI.
Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ special care se completează cu dispozițiile de drept comun, prevăzute de art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă.
Potrivit art. 1 și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile impune îndeplinirea mai multor cerințe, după cum urmează:
(i)sesizarea să fie formulată în cadrul unui proces dintre cele enumerate, limitativ, la art. 1, aflat în curs de judecată în primă instanță sau în calea de atac;
(ii)sesizarea să expună o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; și (iii) verificările să releve faptul că asupra chestiunii de drept respective instanța supremă nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.
Încheierea de sesizare trebuie să cuprindă, totodată, și „motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților“ [art. 520 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă].
Evaluând elementele sesizării, se constată îndeplinită prima condiție, litigiul fiind unul dintre cele enumerate de art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. Astfel, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, titulara sesizării, a fost învestită, conform legii, cu judecata apelului declarat în Dosarul nr. 1.960/91/2023 având ca obiect contestația formulată împotriva deciziei Casei Teritoriale de Pensii Brașov privind respingerea pensiei de serviciu cu regimul unei pensii pentru limită de vârstă.
În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, paragraful 37; Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023, paragraful 42).
Jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate rămâne de actualitate și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind că în preambulul acestei ordonanțe de urgență s-a ținut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. De asemenea, s-a arătat expres că noua soluție legislativă se raportează la „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept“. În măsura în care prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu s-a derogat de la dispozițiile art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă în ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept, acestea rămân așadar aplicabile, ca drept comun în materia sesizării pentru dezlegarea în prealabil a unei chestiuni de drept (Decizia nr. 41 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1056 din 21 octombrie 2024, paragrafele 62 și 63; Decizia nr. 60 din 28 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1244 din 11 decembrie 2024, paragraful 56).
Așadar, scopul mecanismului de unificare a practicii judiciare constă în rezolvarea dificultăților reale de interpretare a respectivelor norme juridice, dificultăți care ar putea constitui temeiul unor interpretări divergente și, prin aceasta, al practicii judiciare neunitare, astfel cum s-a reținut și sub imperiul mecanismului reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 (Decizia nr. 41 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1056 din 21 octombrie 2024, paragraful 65).
Această condiție este îndeplinită în cauză, întrucât instanța de trimitere a expus pe larg punctul său de vedere, iar hotărârile atașate sesizării, ca și punctele de vedere exprimate de instanțele solicitate în acest sens, reflectă interpretări diferite, existând premisele dezvoltării unei jurisprudențe neunitare, și, ca atare, subzistă rațiunea declanșării mecanismului hotărârii prealabile.
De asemenea, de lămurirea chestiunii de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei, prin raportare la motivele de apel invocate.
Analizând și cea de-a treia condiție de admisibilitate, se constată că instanța supremă nu a statuat asupra chestiunii de drept și că aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.XI.
Chestiunea de drept a cărei dezlegare a fost solicitată Înaltei Curți este aceea dacă, în interpretarea art. 211 alin. (1) și art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 (forma în vigoare înainte de data de 1.01.2024), precum și a art. 82-86 din Legea nr. 303/2024, raportate la dispozițiile art. 49 din Legea nr. 263/2010 și art. 1 și 3 din Legea nr. 46/1996, perioada în care o persoană care îndeplinea funcția de consilier juridic a satisfăcut stagiul militar obligatoriu, iar ulterior a fost numită în magistratură reprezintă vechime în magistratură.
Prealabil analizei textelor de lege supuse interpretării, se impun a fi evocate dispozițiile celor două legi privind statutul judecătorilor și al procurorilor referitoare la vechimea în magistratură, ca o condiție de acces la beneficiul pensiei de serviciu.
Astfel, potrivit art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 (forma în vigoare înainte de data de 1.01.2024), „Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcțiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult se pot pensiona la cerere și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării“.
Ulterior datei de 1.01.2024, Legea nr. 303/2022, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 282/2023, prevede că „Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării“.
De asemenea, potrivit art. II din Legea nr. 282/2023, „prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, pentru judecătorul, procurorul, judecătorul de la Curtea Constituțională, magistratul-asistent de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege, aflat în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul vechimii de cel puțin 25 de ani se poate lua în considerare, eșalonat, în funcție de anul pensionării, și o perioadă maximă de 5 ani în care judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent ori personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege a îndeplinit funcțiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează:
a)în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2031, poate fi valorificată o vechime de cel mult 5 ani în aceste funcții;
b)în perioada 1 ianuarie 2032-31 decembrie 2039, poate fi valorificată o vechime de cel mult 4 ani în aceste funcții;
c)în perioada 1 ianuarie 2040-31 decembrie 2047, poate fi valorificată o vechime de cel mult 3 ani în aceste funcții;
d)în perioada 1 ianuarie 2048-31 decembrie 2054, poate fi valorificată o vechime de cel mult 2 ani în aceste funcții;
e)în perioada 1 ianuarie 2055-31 decembrie 2061, poate fi valorificată o vechime de cel mult un an în aceste funcții“.
Cu privire la aceste texte de lege, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept a statuat prin Decizia nr. 90 din 25 noiembrie 2024 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 22 ianuarie 2025) că, „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, prin raportare la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, modificată prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, perioada în care magistratul-asistent a îndeplinit funcția de avocat nu poate fi valorificată la stabilirea dreptului la pensie după data de 1.01.2024, cu excepția situației derogatorii stabilite prin art. II din Legea nr. 282/2023“.
Potrivit art. III din Legea nr. 282/2023, „(2) Persoanele prevăzute la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cărora leau fost emise decizii de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se consideră că îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin aceste decizii potrivit reglementărilor anterioare intrării în vigoare a prezentei legi.
(3)Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător și persoanelor care au decizii de pensionare emise după data intrării în vigoare a prezentei legi în baza unor cereri înregistrate la casele de pensii înainte de data intrării în vigoare a acesteia, precum și celor care îndeplinesc condițiile de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi“.
Art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 stabilește că „persoanele care au beneficiat de vechime în magistratură în temeiul Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, își păstrează această vechime“.
În acest sens, potrivit art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004, „Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării; judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult“.
Art. 86 din Legea nr. 303/2004 definește expres vechimea în magistratură, aplicabilă și persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) și (2), ca „perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, auditor de justiție, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învățământul juridic superior acreditat“.
Se constată, așadar, că legiuitorul a modificat condițiile și criteriile de acordare a pensiilor de serviciu, așa încât posibilitatea de valorificare a perioadei în care au fost exercitate și alte funcții de specialitate juridică depinde de legea aplicabilă fiecărui caz în parte.
În acest context legislativ, cea de-a doua parte a întrebării adresate de instanța de trimitere, referitoare la posibilitatea asimilării perioadei în care o persoană îndeplinea funcția de consilier juridic cu vechimea în magistratură, nu poate face obiectul prezentei dezlegări, necesitând o analiză de la caz la caz.
Mecanismul hotărârii preliminare pentru dezlegarea unei chestiuni de drept oferă o interpretare în drept cu caracter de principiu asupra unei norme legale, stabilită ca incidentă cauzei de către instanța de trimitere, și nu unor situații particulare.
Pentru aceste considerente se impune reformularea întrebării adresate de instanța de trimitere, prin restrângerea sa la modul de interpretare a dispozițiilor art. 49 din Legea nr. 263/2010 și a art. 1 și art. 3 din Legea nr. 46/1996, în sensul de a se stabili dacă perioada în care o persoană care îndeplinea funcția de consilier juridic a satisfăcut stagiul militar obligatoriu reprezintă vechime în funcția de consilier juridic.
Pentru a răspunde acestei întrebări se observă că art. 3 din Legea nr. 46/1996 prevede că serviciul militar este obligatoriu pentru toți bărbații, cetățeni români, iar timpul cât o persoană îndeplinește serviciul militar constituie vechime în muncă.
Dispoziții similare se regăsesc și în Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările și completările ulterioare, art. 3 alin. (6) statuând că „perioada de timp în care o persoană îndeplinește serviciul militar activ sau alternativ ori este concentrată sau mobilizată constituie vechime în serviciu ori vechime în muncă, după caz, precum și stagiu de cotizare la sistemul public de asigurări sociale.(…)“
Succesiv, Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială [art. 20 alin. (2) lit. a)], Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale [art. 38 alin. (1) lit. c)] și Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice [art. 49 alin. (1) lit. c)] au prevăzut expres că în sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare și perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită.
Prin urmare, potrivit dispozițiilor legale expuse anterior, perioada în care o persoană îndeplinește stagiul militar obligatoriu reprezintă vechime în muncă și, deopotrivă, stagiu de cotizare la sistemul public de asigurări sociale.
Ceea ce legea nu prevede expres este dacă stagiul militar reprezintă sau nu vechime în funcție/specialitate și, în cazul particular ce face obiectul sesizării, în funcția de consilier juridic.
În legislația națională noțiunea de „vechime în specialitate“ se regăsește doar în cazul funcționarilor publici, art. 424 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, stabilind că aceasta este vechimea dobândită în temeiul unui contract individual de muncă, al unui raport de serviciu sau ca profesie liberală, demonstrată cu documente corespunzătoare de către persoana care a desfășurat o activitate într-o funcție de specialitate corespunzătoare profesiei sau specializării sale.
În sens larg, doctrina a definit conceptul de „vechime în funcție“/„vechime în specialitate“ ca perioada de timp în care o persoană a lucrat în activități corespunzătoare funcției (meseriei) în care urmează să fie încadrată sau promovată; de fapt, este vechime în meserie (pentru muncitori) și vechime în funcție (pentru celelalte categorii de personal). Ea constituie o specie a vechimii în muncă. Într-adevăr, pentru ca o perioadă de timp să fie considerată vechime în specialitate ea trebuie să fie, în primul rând, recunoscută ca vechime în muncă (a se vedea Alexandru Țiclea, „Dreptul muncii“, ediția a VIII-a, revăzută și adăugită, Editura Universul Juridic, București, 2022, pagina 272).
Pe de altă parte, nici cele două acte normative care au reglementat succesiv profesia de consilier juridic - Decretul nr. 143/1955 privitor la organizarea și funcționarea Oficiilor Juridice și Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic - nu conțin dispoziții referitoare la perioadele care ar putea fi asimilate vechimii în funcția de consilier juridic.
Singurele prevederi în acest sens sunt cele cuprinse în art. 1 din Decretul nr. 474/1971 privind vechimea în munca juridică a absolvenților cu diplomă ai facultăților de drept, care ocupă funcții în sistemul organelor locale ale administrației de stat, stabilindu-se că „se consideră vechime în muncă juridică perioada de activitate desfășurată de absolvenți cu diplomă ai facultăților de drept, în funcția de secretar al comitetului executiv al consiliului popular, precum și în alte funcții pentru care se cer studii juridice superioare, din sistemul organelor locale ale administrației de stat; se consideră vechime în muncă juridică și perioada de activitate desfășurată de absolvenți cu diplomă ai facultăților de drept în funcțiile eligibile, de președinte, prim-vicepreședinte sau vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular; de asemenea, se consideră vechime în muncă juridică și perioada de activitate desfășurată de absolvenți cu diplomă ai facultăților de drept în funcțiile prevăzute de alineatele precedente, la fostele sfaturi populare“.
Pentru a lămuri, așadar, chestiunea de drept referitoare la posibilitatea de a asimila stagiul militar obligatoriu cu vechimea în funcție/specialitate, se impun a fi analizate dispozițiile generale cuprinse în cele două legi care reglementează pregătirea populației pentru apărare.
Astfel potrivit art. 68 alin. 1 din Legea nr. 46/1996, „recruții chemați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen primesc de la agenții economici, de la instituțiile publice ori de la organele și autoritățile administrației publice la care sunt încadrați toate drepturile la zi, inclusiv compensația în bani a concediului de odihnă neefectuat“, iar, potrivit art. 69, „contractele de muncă ale salariaților chemați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen sau cu termen redus ori pentru concentrare se mențin în condițiile prevăzute de lege“.
Și Legea nr. 446/2006 a preluat, inițial, în art. 73 alin. (1) prevederea potrivit căreia contractele de muncă ale salariaților chemați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen ori pentru concentrare se mențin, în condițiile prevăzute de lege, modificarea ulterioară, prin Legea nr. 128/2012, fiind în sensul următor: „contractele de muncă ale salariaților chemați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, pentru concentrare/ mobilizare sau pentru participarea la antrenamentele/exercițiile de mobilizare se suspendă în condițiile prevăzute de lege“. Așadar, efectuarea stagiului militar obligatoriu nu reprezenta prin ea însăși o cauză de suspendare a contractului de muncă.
Din interpretarea corelată a acestor dispoziții cu cele enunțate anterior, referitoare la vechimea în muncă, reiese că perioada efectuării stagiului militar obligatoriu reprezintă deopotrivă vechime în muncă și vechime în specialitate/în funcție.
Concluzia logică, firească, a faptului că raportul de muncă subzistă și pe perioada stagiului militar obligatoriu este aceea că persoana în cauză păstrează funcția pe care o avea la momentul încorporării. Aceasta, întrucât întreruperea activității nu s-a realizat ca urmare a opțiunii sale, ci prin asumarea unei obligații legale, neîndeplinirea activităților specifice funcției în perioada stagiului militar fiind determinată de cauze obiective, neimputabile.
Se impune, așadar, a considera că perioada efectuării stagiului militar obligatoriu reprezintă vechime în muncă și în funcție, iar în cazul concret al prezentei sesizări reprezintă vechime în funcția de consilier juridic.
Raționamentul juridic expus se impune cu atât mai mult cu cât este în consonanță cu cel ce a condus la pronunțarea Deciziei nr. 11 din 20 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 12 aprilie 2023, prin care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că, „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 82 alin. (2), art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 49 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, art. 1 și art. 3 alin. (3) din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările și completările ulterioare, perioada în care, după numirea în magistratură, judecătorul sau procurorul a satisfăcut stagiul militar obligatoriu constituie vechime în magistratură“.
În considerentele deciziei s-a reținut că „atâta vreme cât legea organică specială privind statutul magistraților - Legea nr. 303/2004 - nu face referire expresă la situația magistratului aflat în efectuarea stagiului militar obligatoriu și, deci, nu oferă o soluție legislativă pentru această ipoteză, completarea acestei norme se impune a se face cu norma generală în domeniul protecției sociale, respectiv Legea nr. 263/2010, ținând seama de raportul dintre norma generală și cea specială, atunci când aceasta din urmă nu cuprinde dispoziții exprese care să epuizeze domeniul său de reglementare“.
Mutatis mutandis, câtă vreme Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic nu face referire la situația consilierului aflat în efectuarea stagiului militar obligatoriu, se impune completarea acesteia cu norma generală în domeniul protecției sociale, respectiv Legea nr. 263/2010, care prevede în art. 49 alin. (1) lit. c) că în sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare și perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită.
Prin urmare, se va răspunde la întrebarea adresată de instanța de trimitere, astfel cum a fost reformulată, în sensul că, în interpretarea art. 49 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, și a art. 1 și art. 3 din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările și completările ulterioare, perioada în care o persoană care îndeplinea funcția de consilier juridic a satisfăcut stagiul militar obligatoriu reprezintă vechime în funcția de consilier juridic.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:
Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 1.960/91/2023 și, în consecință, stabilește că:
În interpretarea art. 49 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, și a art. 1 și art. 3 din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările și completările ulterioare, perioada în care o persoană care îndeplinea funcția de consilier juridic a satisfăcut stagiul militar obligatoriu, reprezintă vechime în funcția de consilier juridic.
23.10.2025sintagma: iar ulterior a fost numită în magistratură reprezintă vechime în magistratură a fost înlocuită de ÎNCHEIEREA din 29 septembrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 976 din 23 octombrie 2025
Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 iunie 2025.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Raluca Emilia Leote
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
